Foia besericésca si scolastica. Organu alu provinciei metropolitane greco-catolice de Alba-Julia

si Fagarasiu. Apare in 1 si 15 st. n. a fia-carei luni.

Abonamentele de cate 6 fl. v. a. pre anu se se adreseze III Manuscriptele si corespondintiele se se tramita francate la tipografica seminariului gr. catolicii in Blasiu. ||| la redactiuni.

Anulu II. Blasiu 1 Octombre 1888. Ni*. 1.

Partea besericésca. Moinentulu consacram eucharistice si

epicles'a liturgieloru resaritene. Uuu studiu liturgico-dogmaticu de Dr. Victoru Szmige lsk i .

(Continuare din Nr. 24).

2. Asiediarea cuvinteloru Mantuitoriului in cen-trulu serbarei eucharistice. — Si am vediutu, si eta in mijloculu scaunului, si a celoru patru fiere, si in mij-loculu betraniloru unu Mielu standu, că cum ar' fi fostu junghiatu, avendu siepte corne, si siepie ochi, cari sunt cele siepte spirite ale lui Bomnedieu tra-mise in totu pamentulu. Si a venitu, si a luatu cartea din drept'a celui ce siedeâ pre scaunu. Si deca a luatu cartea, cele patru fiere si cei doue dieci si patru de betrani au cadiutu in aintea Mielului avendu fiesce carele alăuta, si blide de aurn pline de amirosituri, cari sunt rogatiunile sânţiloru. Si cânta cântare Sioua dicundu: Vrednicu eşti. se iei cartea si se dâShidi pecetele ei; că te-ai junghiatu, si ne-ai rescump\atu pre noi lui Bomnedieu cu sângele teu din tata se-menti'a si limb'a si norodulu si neamulu. Si ne-ai facutu pre noi, Bomnedieulu nostru, imperati si preoţi, si vomu imperati pamentulu. Astu feliu descrie V u l -tu ru lu evaugelicu o p a r t e a vedeniei , de care l 'a în­v redn ic im Donmedieu in s ingură ta t ea lui de pre insul 'a P a t m o s u Asia da ra in l i turg i 'a cea gloriosa a ceriului Mielulu, care s'a junghiatu, e cent rulu , in giurulu ca ru i ' a se a d u n a toti si ca ru i ' a se inchina to t i . Luc ru firescu, câ Mielulu, care s'a junghiatu, se fia centrulu si in l i turg i ' a , ca re se seversiesce aci

') S. Joanu Apocal. 5, 6 urr.

p r e pamentu . Dela regu l ' a aces t ' a nu va fi deci i e r t a tu nice unei l i turgi i , se se a b a t ă . ,

Cuvintele acelea, pr in car i se seversiesce j u n -ghia rea cea mist ica a mielului lui Domnedieu , inca vomu ave deci se le cercamu in cent ru lu se rbare i euchar is t ice . Si deca cercamu, vomu afla in cent ru lu aces t ' a ch iaru cuvintele Mantui tor iu lu i Luaţi mâncaţi, acest'a este trupidu mieu scl. E l e ni-se iufacisieza incung iu ra te de cei douedieci si patru de betrani avendu fiesce carele alăuta si blide de auru pline de mirosi­turi, cari sunt rogatiunile satitiloru. In giurulu loru se g rupeza si se cr is tal iseza adecă rogat iuni de cele mai măre ţ i e si mai serbatoresc i , caci d6ca vomu cerca l i turgii le to te si mai alesu li turgiile cele măre ţ ie si d r ama t i ce ale resar i teni loru , vomu afla, ca tote roga ­t iuni le loru se referescu nemijlocitu ori mijlocim la repe t i rea celoru ce dupa relat iunile Evangel is t i loru a seversi tu Mantu i to r iu lu la c in 'a cea din p rese r ' a pa t ime-loru sale.

Cu catu se aprop ia l i turgii le mai t a re de cent ru lu aces t ' a , cu a t a tu mai t a r e si mai chiaru se espr ima in t r ' ense le si d o r i n t r Cct mielulu celu j u n g h i a t u a lu lui Domnedieu se sosesca si se se asiedie in mijloculu credintiosi loru lui, cu a t a tu mai sintet ice devinu si ceremoniile si roga t iun i l e l i turgice , si cu a t a tu mai invedera ta si mai s t r insa se face si re la t iunea acestoru ceremonii si roga t iun i la prefacerea euchar i s t i ca , ce va se urmeze . E r a de a l ta pa r t e dupa ce cu aju-tor iulu cuventului câ si cu alu unei sabie s 'a îm­pl in im jfcaghiarea cea de t a ina a t rupulu i si sângelui Domnului J ) , u rmeza rogat iuni si ceremonii asia d i -

S. Greg. Naz. ep. 171.

cundu anal i t ice , car i nu te lasa, se mai n u t r e ş t i nici o indoiela despre c red in t i ' a besericei , cà t rupulu si sangele Domnului e de facia p re a l ta r iu ascunsu sub speciele panei si vinului .

To te l i turgiile se incepu cu rogat iuni si ceremonii de acelea, pr in cari preotulu si poporulu voru se re-cunosca s ta rea pecatosa , in care se afla, si nedemni-t a t e a loru de a se aprop ia de al tar iulu Domnulu i . E i mai alesu in l i turgii le r esa r i t ene se roga cu insis-t i n t i a catu se potè de mare , câ Domnedieu se-i cu re t i a de pecate si de gresiele, se nu a iba in ve­dere debil i tat i le firei omeneşt i si se-i invrednicesca a împlini manda tu lu , care l 'au pr imi tu dela Domnulu nos t ru Isusu Chris tosu la c in 'a cea de pre u rma . I n t r e rogat iuni le acestea se mai adaugu inca si altele acum in vorb i re cont inua , acum in forma de l i tania. In rogat iuni le aceste s. sacrificiu alu t rupu lu i si sângelui Domnului se amintesce abia ici colè si numai câ iu t r eca tu . In l i turgiile, car i se folosescu in be-ser ic ' a nos t ra , adecă in li turgiile ss. J o a n u Crisostomu si Basil iu celu m a r e , aflamu facundu-se amint i re es-presa despre s. sacrificiu eucharis t icu mai an tâ iu , dupa ce preotulu a ros t i tu roga t iunea pen t ru ca techumeni i cei din cîas 'a chiamat i lo™, si dupa ce aces t i ' a au esi tu din beser ica 1 ) . De aci in colo se rbarea eucha-cr is t ica devine din ce in ce to tu mai vioia si mai d rama t i ca . Ma i an tâ iu u rméza in l i turgiele nos t re In t r a tu lu celu mare cu rogat iuni le lui cele frumóse si cu ceremonialulu lui celu procesionalu. Rogat iuni le lui se apropia deja si mai t a t e de mister iulu, ca re va se urmeze . In roga t iunea Nimenea din cei legati cu poftele si desmierdarile trupeşei se roga adecă preotu lu , câ Christosu se-lu invrednicesca cu poterea sântului seu Spiritu, se lucreze intru santîa santulu si preacuratului lui trupu si pretiosulu sânge; èra in cân t a r ea Cheruvicului preotulu si poporulu dice : Tota grigea cea lumésca se o lapedamu, câ pre Imperatulu toturoru se-lu primimu 2 ) . E r a dupa ce preotulu dupa I n t r a t u l u celu mare a as iedia tu darur i le p re a l tar iu , se desvolta unu dialogu scur tu in t re densulu si dia-conulu. E amint i rea î m p r u m u t a t a . I n t r ' e n s a preotulu indrep tandu-se ca t r a diaconii dice : Bóga-te pentru mine, împreuna sierbitoriule alu mieu. E r a diaconulu dîce : Spiritu santu va pogori preste tine, si poterea celui Preainaltu te va umbri '*). Cuvintele acestea, car i le-a ros t i tu odinióra a rchange lu lu Gavri i lu ca t r a

') V. Liturgierulu ed. Blasiu 1870 p. 77 si 123. — 3) V- Liturg. p . 80 ur. — 8 ) V. Liturg. p. 84. In tecstulu grecescu: Kal o KQCvg 7T(ţog TOV Suxxoi'ov. Evţai vnţQ îuov 2v),~KeLTOvoyi. uov. Kal o Siâxovog.IJ(ţev/Âa uytov tnei.evosTctt trrl <Jf, y.al Svvaţxig 1 Yil.iicTov i-Ti.oy.iuau Goi. V. Eu/ohoyiov ed. Rom. 1754. p. 47. Liturgieriulu nostru are deci aci lipsa de îndreptare, flindu câ se abate forte tare atatu de tecstulu grecescu alu liturgiei catu si de tecstulu originalu si de versiunea nostra romanesca a Evan-igeliei dupa s. Luc'a.

P r e a c u r a t ' a Ve rgu ra Mar í a 1 ) , diaconulu nu le r o -stesce numai pen t ru câ si elu se dîca ceva. De ja ss. P ă r i n ţ i au aflatu o a semena re forte m a r e i n t r e consacrarea euchar is t ica si in t re î n t rupa rea F iu lu i lui Domnedieu din P r e a c u r a t ' a V e r g u r a . Asia scrie s. J o a n u D a m a s c e n u l u : Cum va fi acest'a, dîce sant'a Vergura, de vreme ce eu nu sciu de barbatu? Be-spunde archangelulu Gavriilu: Spiritu santu va po­gori preste tine, si poterea celui Preainaltu te va umbri. Si acum intrebi, cum devine panea trupulu lui Christosu si vinulu si ap'a sângele lui Christosu? 'Ti dîcu tie si eu: Spiritu santu se reversa preste ele si lucreza ce'a ce trece preste limba si minte 2). Si asemenarea acés t ' a e forte ind rep ta t i t a , fiindu câ in s. l i turgia Betleemulu si munte le Calvariei 'si dau fratiesce manile , si a l tar iulu se asémena iesleloru, da r a in acel 'a-si momentu si crucei uda te de sângele nevinovatu alu Mielului lui Domnedieu. Asia d a r a diaconulu ros t indu cuvintele c i ta te se asémena a r -changelului Gavri i lu , semnu câ nu mai e depar t e mo-mentulu acel 'a , in care si preotulu se asémena P r e a ­cura te i Vergure .

Acţ iuni le l i turgice devinu de aci incolo cu m u l t u mai mişcate si mai solemne, si rogat iuni le se i m b r a c a de ací incolo in cuvinte cu multu mai însufleţite. M a i an tâ iu urméza s ă ru t a r ea de pace, cá credintiosii iubindu-se unulu pre altulu se fia pregă t i ţ i la pr imirea jer t fe i , ca rea le-a ga t i t ' o iubirea domnedieesca. E r a d u p a ce s 'a seversitu măr tu r i s i rea credintiei , diaconulu aduce poporului a minte , câ in da ta va se urmeze actulu jer t fei . In l i turgii le nos t re diaconulu eschiama la loculu a c e s t ' a : Se stamu bine, se stamu cu frica, se luamu aminte sant'a jertfa cu pace a o adnee. P r o v o -vocarea a s f a séu a l f a s inonima se afla mai in to te liturgiile resar i tene . Cea mai semnificativa d in t r e provocăr i le acestea e in cest iunea nos t ra fara indoiéla cea din l i turg í 'a coptica a s. Basi l iu. Aci diaconulu e s c h i a m a : Apropiati-ve, staţi cu frica, barbatiloru, si priviţi catra resaritu. Luaţi a minte 8 ) . Totu cu fras 'a Priviţi catra resaritu i n t r e rumpe diaconulu si anafor 'a preotului mai ca t r a sfersitu a t a tu in l i tu rg í ' a amin t i t a catu si in al te ca te-va l i turgii resar i tene 4)-

') Luc. 1, 35. — 2) S. Joanu Damasc. De fide orthod. L. IV. c. 13: Ilwc l'arui uoi TOUTO, (pijalv t; uyia Tiaod'hoq, txel ai'dya ov yivtvoxtu; Anoxalvirai 6 ag/dyysĂog. IIveiifAct ccyiov ineXcvoirai ini at, xai Svpafiig vipia TOV smaxtâaei 001. Kal, v'vv tgwrâs, mhş 6 (IQTOŞ yiierai a oii na XQIOTOV y.ul 6 oivoş xai TO VSUIQ ai (.ut Xoigrov; uttyio 001 xayui. JJgevţia ayiov ixia-oiră xal ruvra notei TU vuia Xoyov xai irWOLav. V. si s. Joan. Crisost. homil. in s. Philogenium n. 3 ; s. Ambros. De myster. cap. 9 ; s. Aug. in ps. 98. n. 9. — 3 ) V. Re-naudot 1. c. T. I. p. 13. — 4 ) Lasu, se urmeze anafor'a din liturgi'a coptica a s. Basiliu, Renaudot 1. c.: Preotulu: Pace cu voi. Poporulu: Si cu spiritulu teu. Preotulu: Susu ridicaţi inimele vostre. Poporulu: Avemu catra Domnulu. Preotulu: Se multiamimu lui Domnedieu. Poporulu: Vrednicu si cu dreptate este. Preotulu: Vrednica si cu

Ce v ré óre diaconulu cu p rovocarea a c é s t ' a ? Bela resaritu 'ti vine impacarea. Ea nu numai a venitu de acolo, ea vine inca. Pururea tise va nasce acolo lumin'a, mi cea fisica, ci de acolo resare sorele drep­tăţii, de acolo 'ti resare tie totu de un'a. Sorele acest'a e celu ce s'a facutu mijlocitoriu 1). Despre ce resar i tu vorbesce astu feliu Or igene , ne spune Ter tu l ianu s c r i i n d u : Gas'a porumbului 2) nostru e simpla, totu de un'a asiediata la inaltime si in locu deschisu si catra resaritu 3 ) . Diaconulu esch iamandu Priviti catra resaritu provoca deci p re credint iosi , câ ochii cei t ru ­peşei si cei sufleteşt i se le fia a t i en t i t i spre a l ta r iu .

Si p rovocarea acés t ' a se face din pa r t ea dia­conului ch ia ra la tempulu seu. L a sfersitulu anaforei to te li turgiile farà de nici o deosebire se r idica in sferele ra iului , se mesteca in t re cetele nenumera t e ale spiri telo™ celoru fericite si r ap i t e de însufleţire can ta d impreună cu cetele angeresci In t re i tu -san tu lu . D e unde provine óre insufletirea acés t ' a a credintiosi loru ? E i privindu ca t r a resa r i tu vedu deja radiele , car i prevestescu resar i rea sorelui d rep tă ţ i i .

In t r e i tu - san tu lu inca s 'a imbraca tu in m u l t e forme. Cele mai frumose d in t re formele acestea mi-se pă ru a fi acelea, car i se compunu numai din cuvinte de ale s. Sc r ip tu re . Era cea mai frumósa d in t re tò te si de o da t a si cea mai semnificativa chiaru in ce-s t iunea de facia e cea din l i tu rg i ' a sira numi ta a s. J a c o b u fratelui Domnului , 4 ) din cea romana , din cea mozarab ica ò ) si din cele doue l i turgi i folosite in bi-ser ic 'a nos t ra . Aci poporulu can t a : Santu, Santu, Santu e Domnidu Sabaoth, plinu e ceriulu si pamentulu de mărirea lui. Osan'a intru cei de susu. Bine e cuventatu, celu ce vine intru numele Bomnidui. Osan'a intru cei de susu 6 ) . Aclamat iuni le aces tea , — càci ori cine vede, cà ele 'su ac lamat iun i insufletite, — 'su lua te to te din s. Sc r ip tu ra . Cea de an ta iu , adecă Santu, Santu, Santu e Bomnulu Sabaoth, plinu e ce­riulu si pamentulu de mărirea lui, e cân ta rea ce 'a ce dupa vedeni ' a profetului I sa i ' a 6, 1 urr. o can t a Serafii cei ce s tau impregiurulu scaunului lui Domnedieu .

dreptate, vrednicii si cu dreptate este, eu adeveratu vrednicii, cuviintiosu, de lipsa, vrednicu si cu dreptate, carele eşti mai înainte de veci, do-mnindu pana in eternii, carele locuiesci intru inaltime si privesci la cele de diosu, carele ai creatu ceriulu si pamentulu, marea si tòte, cate sunt intr'ensele, Părinte alu Domnului Domnedieului si Mantuitoriului nostru Isusu Christosu, carele tote cele vediute si nevediute printr'ensulu le-ai creatu, siediendu pre scaunulu marirei tale, căruia i-se inchina tòte poterile sante. Diaconulu : Cei ce siedeti scolati-ve. Preotulu : In giurulu cărui'a stau Angerii si Archanghelii, Principatele, Poterile, Scaunele, Domniile, Tăriile. Diaconulu : Priviti catra resaritu. Preotulu : Pentru cà in giurulu teu stau Cherubii, plini de ochi, si Serafii avendu cate siese aripi, imnulu marirei tale 'lu canta dicundu neincetatu. Po­porulu : Santu, Santu, Santu e Domnulu. — V. si lit. copt. a s. Greg. la Renaudot 1. c. p. 28; lit. copt. a s. Cir. 1. c. p. 45 ur. si altele.

') Origen. in Levitic. hom. 9. 13. — 2 ) Racl'a séu ciboriulu in vechime avea form'a unui porumbii, care anina de asupr'a altariului. — a ) Tertull. adv. Faustum L. XX. cap 23. — 4 ) Renaudot 1. c. T. II. p. 31. — 5 ) Mabillon 1. c. p. 440. — 6 ) Nu potu trece acî cu vederea faptulu acel'a, cà pre la noi in unele beserice bineventarea

Era ce'a ce u rmeza e ac lamat iunea dela M a t . 2 1 , 9 , cu care poporulu evreescu cu alusiune la ps . 1 1 7 , 26 a in tempina tu p r e Domnulu nos t ru Isusu C h r i ­stosu cu cate va dile mai in a in te de pat irne. C e privesce In t re i tu -san tu lu Serafiloru, elu inca se c a n t a aci cu referire speciala la acel 'a , care va se se pogore acum din ceriu p re pamen tu si se imple si pamen tu lu de măr i r ea sa. E adecă cuviintiosu, câ sosirea acést'a a Domnulu i nos t ru Isusu Chris tosu p re pamen tu se o vestésca si se o laude can ta re angeresca , p r ecum si sosirea lui cea de an ta iu a ves t i t 'o si a l a u d a t ' o can ta re angeresca 1 ) . Si credintiosii ab ia au finitu cân ta rea Serafiloru, si ei si vedu deja cu ochii sufie­tesci sorele d rep tă ţ i i ivindu-se la marg inea resar i tu lu i si rap i t i de însufleţire s an t a 'lu in tempina cu sa lu­t a r ea tr iumfala : Osan'a intru cei de susu. Bine e cuventatu, celu ce vine intru numele Bomnului. Osan'a intru cei de susu. E r a finindu-se acés t 'a , é t a sórele se r idica maies tosu, p a n a ce preotu[u implinindu man-datu lu domnedieescu rostesce cu viersu m a r e : Luaţi mancati, acést'a este corpulu mieu, carele se frange pentru voi spre iertarea pecateloru. Beti dintru acest'a toti, acesta este sangele mieu alu legei celei noue, carele pentru voi si pentru multi se vèrsa spre ier­

tarea pecateloru.

In l i turgiile ss. J o a n u Crisostomu si Basil iu celu M a r e diaconulu i n t r ' a c e ' a pr inde orar iu lu cu t re i d e ­gete ale drepte i si in t indiendu m a n ' a a r é t a spre cele puse ina in te chiaru in momentulu acel 'a , in ca re preotulu rostesce pres te ele cuvintele Mantu i to r iu lu i . Rub r i c ' a respect iva suna as tu feliu : Èra pana ce dice acestea, diaconulu aréta preotului santulu discu prin-diendu si orariulu cu trei degete ale dreptei. Ase­menea si candii preotulu dice Beti dintru acest'a toti, aréta de o data si acel'a spre santulu discu 2 ) . C â unu alu doilea J o a n u Botezator iu lu a ré t a diaconulu spre mielulu lui Domnedieu, care se jungh ia acum luandu a s u p r ' a sa pecatele lumei.

acést'a a Mantuitoriului se inchieia deja cu celu de antaiu Osan'a intru cei de susu. Nu-mi potu intipui pentru faptulu acest'a alta causa a fara de intentiunea de a crutiá din tempu. Inse mie mi-se pare, ca in s. liturgia preste totu virtutea acést'a a crutiarei nici de cum nu e la loculu seu si nu e la loculu seu mai alesu in momentulu consacrarei eucha- ¿, ristice, candu însufleţirea cea santa a credintiosiloru ar' trebui se fia ajunsa la culme. 'Mi aducu aci aminte de cuvintele profetului Jere­mía 48, 10: Blastematu e, celu ce face lucrurile Domnului cu lene. Altu cum zelulu acest'a de a crutiá tempulu une ori ajunge pana a fi ridiculu. Asia am auditu une ori cantandu-se din partea a dou'a a Cheruvicului numai silabele Ca pre imperatulu tutu. Déca omulu nu ar' sci, câ ié parte la s. liturgia, ar' fi in dreptu, se intrebe, că in care parte a Polinesiei domnesce imperatulu acest'a, de porta unu nume asia de siodu, x-~

') Luc. 2, 13 ur. — 2 ) Tovxov Se 7,eyouhvov, deiy.vvei TIO . íetiei 6 Siáy.ovog TOV áyiov bíay.ov y.yarojv y.al TQ ojgagiov roig TQtoi day.Tvloig TÍ¡; Setiág. íOiwio>g y.al otav léyei o iegevg ró Hiere e% avro rrávreg avvSery.vvet y.al avrog zo ăytov noT>'¡()iov. V. Ev/oloyiov 1. c . p. 51. Cf. si p. 77. Din li-turgieriulu nostru rubric'a acést'a e omisa.

E r a respunsulu poporului la cuvintele acelea ale Mantu i to r iu lu i e in to te l i turgii le resa r i t ene urm in-doitu Amimi. Ce va se dica Aminu-\\\ aces t ' a , ne spune s. Ambros iu sc r i indu : Insu-si Domnulu Isusu striga: Acesta este corpulu mieu —.— Mu insu-si 'lu numesce sangele seu. Mai in ainte de consacrare se numesce altu cum, dupa consacrare se numesce sânge. Si tu dici Aminu, adecă adeveratu este 1). Esp l i ca rea acés t ' a ne-o oferesce de altu cum si tecstulu ca toru va l i turgii r e sa r i t ene . Asia aflamu, cà in l i tu rg î ' a e t iopena dupa cuvintele Luaţi mancati sci. poporulu r e s p u n d e : Aminu. Aminu. Aminu. Credemu si suntemu certi, te laudàmu, Domnulu Domnedieidu nostru, acest'a e cu adeveratu, si asia credemu, trupulu teu ; è ra dupa cuvintele : Beti dintru acesta toti sci. poporulu respunde : Aminu. Cu adeveratu sangele teu, credemu.

P r e s t e rogat iuni le cele ce u rméza , potemu t rece mai iu te . E l e 'su séu oferirea sacrificiului eucha-r is t icu in t ru onórea Sant i loru si in t ru amin t i rea celoru vii si celoru mor t i , séu voru se fia p regă t i r ea ne­mijlocita a credintiosi loru la pr imirea cuviintiosa a sântei cumineca ture , séu espr ima mul t i ami t ' a credin­tiosiloru, pen t ru cà Domnedieu i-a invrednicitu ce-resciloru sale si farà de morte taine. Acés t ' a o potè vede ori cine cet indu cu luare a minte rogat iuni le acestea , p recum le cupr indu liturgiile ss. J o a n u Cri -sostomu si Basiliu celu M a r e . As tu feliu va vede de o da ta si ace ' a , cà rogat iuni le acestea to te desvólta mai depar t e Aminu-\u acel 'a indoitu espr imandu cre-d in t i ' a besericei, cà s. E u c h a r i s t ' a e deja seversi ta si cà ea este cu adeveratu insu-si preacuraţii trupulu lui Christosu si insu-si preapretiosu, sangele lui. S ingur ' a roga t iune , care se pare a demus t râ con t ra r iu lu si a s tu feliu a r ' potè , se ne clatésca in t ru convingerea nos t ra , este Epic les 'a séu invocarea Spir i tului san tu , ca rea se afla in cele mai mul te l i turgii r esa r i t ene . In l i turgî 'a s. J o a n u Crisostomu aflamu in t r ' ens ' a cuvintele preotului : Si fa adecă panea acést'a, pre-tiosu corpulu Christosului teu, èra ce este in potirulu acest'a, pretiosu sangele Christosului teu, prefacundu-le pre densele cu Spiritulu teu celu santu. L a p r im 'a vedere s 'a r ' pa re , cà Epic les ' a acés t ' a a r ' consacra darur i le cele puse ina in te , da r a cà nu e asia , vomu vede mai la vale.

(Va urmă).

Sant'a Evangelia. (Continuare din Nr. 2 4 ^ ,

Gresi tu este dupa pare re -mi prescrisulu din s. «vangel ia , câ si cum evangel i 'a lui L u c ' a s 'a r ' incepe din Luni a 18 dupa Rosalie din u r i n a t o n e m o t i v e :

' ) S. Ambros. De myster. cap. 9. n. 53. — a ) Renaudot 1. c. T. I. p. 517.

L u n i dupa Dominec 'a crucei potè se cada i n t r e 1 3 — 1 7 septemani dupa Rosalie, deci nu coincide to tu deauna cu Lun i a 18 dupa Rosalie, si asia a r ' t rebui se urmeze u n ' a din doua, si anume ori ace ' a t cà de a r ' cade L u n i dupa Dominec 'a crucei pre veri si care L u n i din sep teman 'a dupa Rosalie, de locu t r ebue se se incépa evangel i ' a dela L u c ' a , s 'au cà aba tendu-ne dela pr incipiulu cà Evange l i ' a dela L u c ' a se cetesce din Lun i dupa Dominec 'a Inal t iare i crucei , cu cet irea evangeliei dela L u c ' a se ascep tamu p a n a Lun i a 18 dupa Rosal ie .

D a r a cumcà casulu aces t ' a din u r m a nu potè se steie, — ci numai principiulu de susu, voiu a r e t â cu esempi u.

In anulu curen te , Dominec ' a 13 dupa Rosalie coincide cu Dominec ' a ina in te de d iu 'a crucei, Do ­minec 'a 14 dupa Rosalie cu Dominec 'a dupa inal-t i a rea crucei convine cu Lun i 14 dupa Rosal ie .

î n t r e b a r e e da ra , cà ce se se faca cu Dominecile respect ive septemanile 1 5 , 16 si 17 dupa Rosa l i e? Acele s implameute sun tu de a se lasâ farà, si in loculu aceloru evangelie, cu L u n i a 15 sep temana se se incépa cet i rea evangeliei dela L u c ' a .

Dèca inse s ta aceas t ' a cum de s'a insemnatu totuşi in Evangel ia , cà cet irea evangelieloru dela L u c ' a se incepe din L u n i a 18 s e p t e m a n a ? Subscrisulu e de pa re re , cà p recum totu in ace ' a evangelia s 'a pusu cà in Dominec 'a Vamesiului este de a se ceti evangel i 'a I l a inviarei (la manecare) si sè se cân te versulu alu 8-lea, — ceea-ce inse nu s ta to tu-de-un 'a , — ci potè a fostu asia in anulu candii s 'a t i pa r i tu evangel i 'a ( 1 7 6 5 ) ; asia a po tu tu sè se puna si în­semnarea cea de susu, de-óra-ce dora luni dupa dominec 'a inal t iarei crucei a convenitu cu luni 18 dupa Rosal ie .

Gestiunea aceas t ' a nu mi-se pa re destulu desluci ta neci in „Typiculu eda tu de P . O. D. Titu Budu . P en t ru - cà desi se dice Cài dominec 'a inna in tea crucei incéta sirulu domineceloru 1 3 , 14 , 1 5 , 16 séu 1 7 " , — totusi mai josu se dice cà dupa dominec 'a Innal t ià re i u rmédia evangeliele dela L u c ' a , cari se incepu cu dominec'a 18 dupa Rosa l i e" . Aci dupa păre rea mea numai a t a t ' a a r ' fi t rebui tu a insemnâ „adecă ace'a evangelia, care in s. carte a Evangeliei e pusa pre Luni a 18 dupa Rosalie", si a tunc i a r ' fi fostu res ipi ta to t a indoiél 'a .

Al tu-cum facia de typiculu D . Budu ma i in­gemmi, cà evangel i 'a lui L u c ' a nu se incepe Dominec'a ci Luni dupa inna l t ia rea crucei , — ori cu cea din Lun i a 18 dupa Rosalie.

c) Daca 11 Octobre ( 2 3 st . n.) adecă amin t i r ea Sinodului alu 7-lea ecumenicu cade pre Domineca , a tunc i in aceas t ' a se lasa evangel i 'a ordului dominecei de dupa Rosalie, si in locu-i se cetesce Evange l i ' a

4 - a dominec 'a dela L u c ' a „Bis'a Domnulu esemplulu acest'a, esitu-a semanatoriulu s. c. L", (adecă evangel i ' a 2 1 dupa rosalie, cura e insemnatu in Evangel iu) . Daca inse nu cade pre dominec 'a , a tunci ace 'a-si evangel ia (4 domiueca dela Luc ' a ) se cetesce in dominec ' a inmedia tu u rma tó r i a dupa 11 Octobre , in t ie legandu-se de sene cà si aci va fi sè se lipsésca evangel i ' a rondului de dupa Rosalie.

d) In Dominec 'a ce a r ' cade ina in te de 6 N o v e m b r e (18 st . n.) se cetesce evangel i 'a 5-a domineca dela L u c ' a (despre celu avutu) séu cum e in semna tu in evangel i 'a 22 dupa Rosalie.

In dominec 'a s t ramosi loru se cetesce Evange l i ' a a l i Domineca a lui L u c ' a (despre c in 'a cea mare) , c a r ea in evangelia occure ca a 2 8 dupa Rosal ie .

Pen t ru - c â sè se veda, cà candu au se rem ana a fara dominecele 1 3 , 14 , 1 5 , 16 ori 17 dupa Rosalie si in locu-le se in t re evangel i 'a dela L u c ' a , — in l ega tu ra cu p . b) aci dàmu urmator iu lu conspectu :

a) Candu cadu pascile in 22 Mar t iu , a tunci se cetesce in ordulu domineceloru de dupa Rosalie si evangel i ' a Cananiencei séu 17 dupa Rosalie. Deci Evange l i ' a dela L u c ' a , nu i n t r a L u n i a 18 dupa Rosal ie , ci dupa domineca ina in te si dupa Inna l -t i a rea crucei .

b) Daca pascile cadu in 2 3 Mar t i u , se cetesce numai evangel i 'a 16 domineca dupa Rosalie, è ra dupa aceas t ' a Domineca u rméza Evange l i ' a î n a i n t e de Inna l t i a re , — cea din serba tórea si dupa do­minec 'a Inna l t ia re i , si aces to r ' a u rméza începerea Evangel ic i dela Luc ' a ,

c) Daca pascile cadu in 2 4 , 2 5 , 2 6 , 2 7 , 2 8 si 29 Mar t i e , sun tu numai 16 Domineci dupa Rosal ie , acelei u rméza Evange l i ' a ina in te si dupa Dominec ' a Inna l t ia re i , — si apoi in t r a evangel i 'a dela Luc ' a , —

d) Candu pascile cadu in 30 Mar t iu , a tunc i d u p a Rosalie suntu numai 15 domineci (16 si 17 remanu afora) acesteia urméza Dominec ' a î na in t e de Inna l t i a rea crucei , — si domineca cea dupa Inna l t i a r e , si numa i apoi urméza L u c ' a ,

e) Decum-va pascile cadu in 3 1 Mar t i e , 1, 2 , 3 si 4 Apri l ie , dupa Rosalie érasi suntu numai 15 domineci (16 si 17 remanu) , acesteia u rméza evangel i 'a î n a i n t e si dupa Inna l t ia rea Crucei , deci evangel i ' a dela L u c ' a convine cu L u n i 18 dupa Rosal ie .

f) Candu pascile cadu in 5 , 7, 8, 9, 10 , 11 si 12 Aprilie, ' dupa Rosal ie suntu numai 14 Domineci ( 1 5 , 16 , 17 se lipsescu) apoi u rméza Dominec ' a îna in tea , si dupa Inna l t i a rea crucei , è ra acesteia evangel i 'a dela L u c ' a .

g) De cadu pascile in 6 April ie, érasi suntu numai 14 domineci dupa Rosalie, — ( 1 5 , 16 si 17 se lipsescu), căre ia urméza evangeliele î na in t e de d iu ' a crucei , -— cea d in se rba tórea crucei si cea dupa dominec ' a crucei . —

h) De cadu pascile pre 1 3 Apri lu dupa Rosal ie suntu numai 13 Domineci ( 14 , 1 5 , 1 6 , 17 se lipsescu) apoi urmeza Dominec ' a ina in te , in d iu ' a crucei si cea dupa dominec 'a Innal t iare i , si numai a tunc i evangel i 'a dela L u c ' a . —

, i) Deca pascile cadu in 14 , 1 5 , 1 6 , 17 , 1 8 , 19 Apriliej dupa Rosalie erasi suntu numai 13 domineci (14 , 1 5 , 16 , 17 se lipsescu) aceleia u rmeza evangel i ' a dominecei ina in te de inna l t i a re , — si dupa inna l t i a re , si numai apoi urmeza evangel i 'a dela L u c ' a .

j ) De cadu pascile in 20 Apri l ie , dupa Rosal ie suntu numai 12 domineci ( 1 3 — 1 7 se lipsescu) u rmeza evangel i 'a pre dominec 'a ina in te de d iu ' a crucei , — cea in se rba to rea crucei , si cea de dominec 'a d u p a inna l t ia re , si numai a tunci a lui L u c ' a . In u r m a

1) Daca pascile cadu in 2 1 , 2 2 , 2 3 , 2 4 , 2 5 April ie, domineci dupa Rosalie suntu numai 12 ( 1 3 — 1 7 se lipsescu), acesteia urmeza evangel i ' a dominecei . ina in te de Inna l t i a re , si cea dupa inna l t ia re , si asia a lui L u c ' a . —

4) Afora de ordulu cetirei evangelieloru mai susu desfasiuratu, mai suntu inca :

a) Evangel ie s ta tor i te pen t ru serbator i le n e ­schimbate (imobile), c a : Bunaves t i rea , s. Georgiu, Nasce rea s. J o a n u , — s. P e t r u si Pau lu , — - s. I l ie, s. Demet r iu , s. Nicolae s. a. Evangel ie le aces toru serbator i , de a r ' cade pre ver ' u n ' a din Dominecele respect ive, suntu de a se luâ dupa prescrisele t ipicului as iediatu pen t ru acele dile.

b) pre dilele unoru santi necelebra te cu serba tor i legate, inca suntu asiediate evangelie, car i se potu vede in Menologiu togmitu pre fia-care luna, —

c) apoi mai suntu evangelie prescrise pen t ru dilele sant i loru, car i la renduie l 'a luniloru nu au evan­gelie c â : la ânger i , — profeţi, — apostoli , — mar t i r i , — Archiere i si cuviosi. Totu asia suntu asiediate evangelie si pen t ru dile si impregiurar i ocasionale c â : la san t i rea besericei , — la facere de calugeru, — la bolnavi , — la mor ţ i , — la neploiere, — la cu t r emuru , — apr inde re de focu, — la năvăl i rea a l toru neamur i , — la to ta cererea, — la măr tu r i s i r e — si la maslu , — cari to te se afla inseirmate la capetulu s. Evange l i e .

( (Va urmâji _ f \ J. Borosiu.

Acte istorice. /

/ Epis tolele Archier i loru de b . m. si ale basil i t i loru d e » monas t i rea dela Blasiu suntu destulu de in te resan te si f in mai multe pr ivint ie implu lacunele ce se afla

X1) In princip. Actor. IV. 5. T. III. p . 105.

in i s tor i ' a sântei unir i ; deci se recere ne incungiura tu , câ acele se fia comenta te mai alesu acolo unde cu doue s 'au t re i cuvinte se facu alusiuni la fapte mar i is tor ice. Redac t iunea precum a comenta tu epistolele mare lu i istoricii G. Sincai si ale lui Inocent iu Clain, nu va in t re lasa di lucidarea si espl icarea alusiuiiiloru is tor ice din epistolele aceste , ba a re de cugetu a descrie si biografi 'a b inemer i ta tu lu i archiereu Gr . Maioru si a t iese i s tor i ' a Archidiecesei de pe acele t empur i .

Acés t ' a inse acum nu se potè face, de-orece spat iulu foiei nu permi te si inca neci documentele nu 'su publ icate to te . Deci publiculu ceti toriu este roga tu , câ se fia cu r ă b d a r e si se pe t réca cu bine voi tor ia a ten ţ iune documentele ce se publica, câ la tempulu seu candu acele se voru comenta se se pota or ien ta deplinu in cestinile.

Eminentissimi ac Reverendissimi Patres Patroni Benignissimi Colendissimi !

Multimi sane me consolatile sunt Emmen darum Ves-trarum 5-a Febniari i a. c. ad me datae litterae, ex quibus et salutarla monita mibi meisque Paterne data cum gaudio suscepi, Parochisque servanda mandavi; atque pro eo quod de excludendo schisniatico Sopbronio peropportuni Emo. Dono. Cardinali Nuncio dati sint abinde ordines, juxta quos apud Augustam Aulam Viennensem ageret, Sanctissimo Domino Nostro una et Eminentiis Vestris mirifkas reterò grates, tantum enim praefati Eminentissimi apud Augustam Aulam interpositum Studium potuit, ut schisniatico homini in istam Dioecesim reditus amplius non pateat. Interea temporis Divina favente demen t i a 300 et amplius Pagi ad Piae Matris Ecclesiae amplexum suavissiine redierunt, redeuntque tunnatim quotidie mirabiliter, atque totus iste Populus comniuni voce quaquaversus inclamat: sese ad Episcopuin Major ejusque tìdem accessuros, modo schis-maticus de coetero non subintret. En rnessis multa, Patres Eminentissimi, operarii vero pauci! quod Christi supremi Pastoris effatum sicubi, sane hac in parte verificatur, qtiippe ob defectum niediorum et fundationum, maxima hic est virorum literatorum penuria, qui in instruendo rudi hoc populo erudiendaque Juventute domi forisque praesto mihi esse, suoque officio in confirmandis retinendisque recens potissime conversis amussim fungi possent. Absoluta haec Ecclesiae meae necessitas absolute exigit, u t tres alumni, qui in alterimi annum ss. Theologiae studiis in Almo Collegio de Propaganda Fide navant operam, hoc adirne anno doinuin reveitantur. Vestris proinde Eminentiis perenixe supplico, dignentur opportunos ac salutares dare ordines, u t dicti Aluinui cum exordio inensis Septembris horsurp ab Urbe moveant, quorum in locum tres alii a nobis continuo venient.

Alterum est quod ab ingenita Eminentiaruni Vestrarum pietate submisse exoro, u t cum tanta Ecclesia ad formandos sibi operatios exiguis admodum benetìciis et fundationibus uti praemisi, provisa sit, dignarentur Eminentiae Vestrae pro sua qua in propagandam Fidem Catholicam feruntur, cura et sollicitudine ad Collegium Graecum unum aduii-nistrum Alumnum de hac Dioecesi paterne succipere: tantum sanctissimi D. N. Eminentiarumque Vestrarum vere paternum Beneficium Gentes_._hae finitimae aeternum deprae-

dicabunt, ego vero distincto fìlialis venerationis jugique> subjectionis Religiosae cultu perenni sum.

Cibino 8-a Junii 1774. Eminentiarum Vestrarum

Obsequiosissimus servus et Capellanus,

Major Eppus Fogarasiensis.

Eminentissimiloru si Reverendissimiloru Parinti ! Patroniloru Pregratiosi !

M'a mangaiatu tare epistol'a Eminentieloru Vostre de dto 5 Februariu a. c. din care cu bucuria am urimitu suatui'ile salutarle parintiesci pentru mine si pentru ai miei si am dispusu, câ Parochii se le observeze; cele mai caldurose multiemite dau Preasantîtului Doiiuiu alu Nostru si Eminentieloru Vostre, cà a si facutu dispusetiunile, ca Cardinalulu Nunciu se lucre la curtea din Viena, câ schis-maticulu Sofroniu se se alunge din dieces'a mea, intre-punerea Eminentissiinului Nunciu la curtea din Viena a fostu asia de valorosa, cà acestui omu schismaticu i s'a opritu de acum inainte reintorcerea in acést'a diecesa. Pe tempurile aceste inai niulhi câ 300 de sate au imbratîsiatu_ sant'a unire si in tota dìu'a cu celéle sé léllltorcu'lă™unîre, si poporulu acest'a in tote locurile cu o voce asemene striga, cà ei se voru alătura la episcopulu Major si la credinti'a lui numai câ schismaticulu se nu se mai reintorca. Éca Eminentissimiloru Parinti secerisiu mare, lucratori inse pucini, care dîcere a Pastoriului Nostru Isusu Christosu dèca ore undeva aici negresîtu se verifica, cà-ci din lips'a midìloceloru si fundatiuniloru ducemu mare lipsa de omeni literaţi, cari se 'mi fia la indemana atâtu ca se instrueze acestu poporu necultu, câtu si junimea aici in locu si pe sate si cari in vertutea diregatoriei loru se fia capaci a intari in credintia pre neoconversi. Indiginti'a acést'a mare a diecesei mele neincungiuratu lecere, câ cei trei alumni, cari studiéza la Roma s. teologia in alu doile anu, inca in acestu anu se se reintorca, din care causa umilitu rogu Eminentiele Vostre se binevoiţi a face dispusetiunile nece-sarie, ca amintiţii alumni se se reintorca cu inceputulu lunei Septembrie, in loculu carora se voru tramite alti trei ,

Rogarea a dou'a, ce cutezu a Ve astenie Eminen­tieloru Vostre, este, ca se ve indurati a primi' unu tineru in colegiulu grecu, de-orace beseric'a mea precum amintii, duce mare lipsa de lucratori, pentru care gratia a Emi­nentieloru Vostre poporulu acestu marginasiu va fi in veci multiamitoriu si eu cu cea mai profunda veneratiune sum

Alu Eminentieloru Vostre Sibiu 8 Juniu 1774.

celu mi plecata servu si capelanu Major Episcopii deh Fagarasiu.

Caşuri practice din teologi'a morale. De Dr. I s idoru Marcu, profesorii iu seminariulu teologicii din. Blasiu

P r e c u m in lucrăr i le nos t re pres te to tu , asia s i i n t ru ap rop r i a r ea cunoscint ieloru, avemu si t rebue se avemu in vedere momentulu pract ici i . Nece unu o m u cu j u d e c a t ' a sanetosa nu studieza numai de ace ' a , câ se pota dice câ a s tudiatu si densulu, ci s tudieza, câ cu ajutoriulu cunoscint ieloru câş t igate , se po ta ocupa unu locu in societate , seau se t r a g ă unu folosu p r a c -ticu dein studiulu seu, fia acelu folosu mater ia lu , fia elu morali i . Momentu lu prac t icu este quasi mo to ru lu

pr inc ipa l a si directivulu in studiulu nos t ru . Po te ave cineva ori câtu de multe si frumóse cunoscint ie teoret ice , dèca nu le scie in t rebuin t iá spre promo­v a r e a binelui p ropr iu si coinunu, acele cunoscint ie r e m a n u sterile si de unu pret iu efemerii. De unde t eo r i ' a amu pote-o forte bine asemená cu florile, é r ' p r a c s ' a cu fructele. Unde nu suntu flori, nu potè fi vorba nece de f r u c t e ; da r ' florile din cari neci u n a da t a nu se producu fructe, suntu farà valóre, de óre-ce des t ina t iunea Ioni este, cá din ele se se des-vólte fructe. Acésta asemenare a re locu a t a tu cu pr ivi re la scientiele profane, catu si cu respectu la celea sacre .

Se consideramu pent ru esemplu d i n t r e disciplinele s a c r e : Moralulu séu scient i 'a despre moravur i . Mo-ralulu de o par te ne espune principiele general i , dupa cari avemu se ne indrep tamu viét i 'a nos t ra in te rna si es te rna , spre a poté ajunge la des t ina t iunea nos t ra ul t ima, la fericirea cerésca ; da r ' elu nu se mult ia-mesce numai cu a t a t ' a , ci de a l ta p a r t e se ocupa si cu apl icarea principieloru generali la casuri concre te si pa r t i cu la r i , totu una da t a cestiunile p rac t i ce le discuta si resolva conformii aceloru principie. In acés t ' a , adeca in apl icarea pr incipialoru moral i la casur i sengura t ice j ace cea mai m a r e g r e u t a t e , dupa cum observa si unulu d in t re cei mai celebri mora ­listi, scr iendu : „Max ima quippe hujus scient iae (moralis) difficultas in boc consisti t , u t pr incipia ad casus par ­t iculares bene appl icentur et diverso modo prout diversae occu r run t c i rcumstan t iae , ex quibus resolut ionum pende i var ia t io . H o c ut ique est, in quo auctores nos t r i laboraut , u t ex principiis par t icu lares resolu-t iones deducant . (S. A l p h o n s u s : dissert . de usu modera to opin. probabil is) .

Asia da ra pondulu principalii ahi Moralului j a ce in t ru ace 'a cá se scimu, ce este de facutu in casuri concre te ; de óre-ce, totu ce se intempla , vine ina in te cá part iculari i! . Acum de una pa r t e spre a nu veni in colisiune cu vre una lege, de al ta pa r t e cá se fimu impacat i si cu noi insine, adeca cu conscient i 'a nos t r a , t r ebue se scimu, cà in casulu d a t a si sub inipregiurar i le da te (hic et mine) care principiu e de a se aplica ; càci a t a tu a calca legea cunoscuta , ca tu si a lucra in con t r ' a conscientiei este pecatu ; pe-catulu inse in to tu casulu t rebue incung iu ra tu . „ J u s t e , quod j u s tum est, persequeris : (Deut . 16 , 20) .

In puset iunea cr i t ica de a dubi ta cà óre ce e de facutu in cu ta re casu, potè ajunge fia care omu consciu de lucrăr i le sale.

P r i n u r m a r e déla tot i s 'a r ' recere , se-si insu-siésca una îndemâna re ore-care in apl icarea pr inci ­pieloru moral i . Mult i ómeni inse, pa r t e in u r m ' a educat iunei pr imi te si a relat iuni loru in car i t raescu, p a r t e din caus ' a ocupat iuni loru si grigi loru pen t ru

\ sust ienerea vietiei, in casuri mai complicate sun tu ; aprópe incapaci a-si forma o j u d e c a t a prac t ica cu ; respectu la mora l i ta tea fapteloru sale. Nascundu-se in

ei scrupuli si remusicar i de conscientia pen t ru o fapta ore-care si nepoténdu-se ei insi-si a juta pre sene,

! urméza că suntu avisati Ia ajutoriulu a l to r ' a . Cine j a r ' fi ore mai competentu — ma chiaru obligaţii — !| a pres ta concursulu seu in a ta r i caşuri decatu pas -í toriulu sufletescu? din acésta causa nime nu a r e ¡I lipsa de mai mare des ter i ta te in apl icarea pr incipia loru ' l generali in caşuri concre te , cá unu pas tor iu sufletescu. '¡ Elu in v i r tu rea oficiului seu t rebue se de la tu re | to tu ce a r ' poté impedecá pre credintiosi in câş t iga rea '• mantu i re i , ma este chiaru detoriu a promova binele

si p rospera rea loru in totu modulu posibilii si l icitu. : Cá se tacemu despre al te agende ale pastoriului su ­

fletescu cu pr ivi re la promovarea binelui , nu numa i \ spir i tualu, da r ' si temporalu , alu poporului , cine nu ; scie, cá densulu forte adese ori este chiematu a com­

pune certele si neintielegerile escate in t re credint iosi si as tu felin a restabil i pacea, iubirea si a r m o n i ' a , care t rebue se domnésca in t re toti fii sei sufletesci. In a ta r i casnri inse este de a se purcede cu cea mai mare prudent ia , cá de o pa r t e se nu se va teme nece d rep t a t ea si nice equi ta tea , e ra de a l ta pa r t e cei cer ta ţ i in t re sine se fie convinşi , ca i- s 'a da tu flă­cărui , ce-i compete , căci altu cumu nu se pote spe rá u n a pace durabi le . Una procedura neprecau ta din pa r t ea preu tu lu i , in locu de a linisci pasiuni le , le -ar ' escita numai si mai t a re , si a r ' poté ajunge lucrulu la procese îna in tea forului civilu, car i procese de comunii — chiaru si din punctu de vedere mate r ia lu

' — suntu desast ruóse pen t ru ambe păr ţ i le l i t igant i . | Cu mul tu mai complicate sunt caşurile, car i v inu

ina in te in t r ibunalulu confesionalii. Resolvirea aces -; t o r ' a nu una da ta aducu in perples i ta te si pre cei | mai esperti confesari.

Aici confesariulu in calitatea" s 'a de inve t ia tor iu , I medicu si judeca to r iu , inda ta si fara a m a n a r e a re se |! dé penitentelui ins t ruc ţ iunea necesaria , se-i prescr ie | remedíele celea mai acomodate pen t ru v indecarea

sufletului si se aducă sentent ia d rép ta , a ra tandi i to tu una da ta si convii igundu-lu pre peni tente despre de to-

; r int iele cont rase in u r m ' a pecateloru comise. Con-• fesariulu este detoriu mai depar te a resolví dubiele , ; car i i- s ' a r ' p ropune de ca t r a ver unu peni tente , p r e ­

cum si a inprasc iá scrupuli i , de cari pote a r ' fi vexatu ore care d in t re fiii sei sufletesci.

Cá pas tor iu lu sufletescu in casuri neprevediu te si încurca te se nu vina in coufusiune, ci se se scie r e ­culege si se su curgă curundu fia car ui, cu cea de ce

i a re lipsa, seau cu al te cuvinte se pota t r a c t a p r e fia ca re dupa individual i ta tea sa, pre lenga unu s tudiu seriosu, a re lipsa si de cea mai m a r e p ruden t i a p recum

si de unu esercitiu cont inuu in enodarea cest iuniloru prac t ice pre basea principieloru general i .

Spre a oferi clerului ocasiune a se depr inde in j¡ resolvirea casuri loru, ce potu ocure , si astu feliu cu- !¡ noscintiele câş t igate in decursulu studieloru teologice !| a si-le face fructifere, ne -amu propusu a publica in acestu ij organu din candu in candu caşuri pract ice , pa r t e r e - ¡j solvite, p a r t e neresolvite, concrediendu resolvirea acelor 'a jj frat i loru p reoţ i . ¡j

In deslegarea casur i loru propuse ne vomu in- jj d r e p t á dupa cei mai destinşi moral iş t i , pre cari even- jj tua lu -i vomu si Cita. To tu una da ta suntemu g a t a ii a resolví dubiale p rac t ice , pen t ru resolvirea ca ro ru || ver unulu din fraţii preoţ i s 'a r ' adresa la noi. jj

De as ta -da ta vomu lasa se urmeze urmator iu lu jj ¡I

Casu. \

Propr ie ta r iu lu Dionisiu voindu a anexa la p ro - j pr ie ta tea sa si agrulu vecinului seu Alesiu, care si jj al tu-cum fiindu unu omu negligentu si-a lasatu agrulu jj de s 'a int ielenitu, a inceputu procesu con t r ' a lui ij Alesiu, sub pretes tulu , ca agrulu s ' a r ' t iene de mosi 'a i sa, si ca Alesiu nu a r ' fi a junsa pre cale onesta in j posesiunea acelui 'a . !¡

P roducundu Dionisiu documente false si mar to r i i corupţ i cast iga agrulu pr in sentent ia judeca torésca . j

Dupa vre o cat iva ani fiendu Dionisiu morbosu, j incepü alu mus t r a conscient i 'a pen t ru nedrep ta t ea fa- ¡ cu ta lui Alesiu, deci recurge la sfatulu confesariului, care- i i m p u n e : i

I. a res t i tu i lui Alesiu agrulu din ces t iune ; I II . fructele percepute din acela agru seau p r e - j

t iulu l o ru ; I I I . subt ragúndu-s i spesele avute cu lucrarea ji

conservarea si amel iorarea agrului . •— Ore corectu a i purcesu confesariulu? D a ! a purcesu corectu, impu- Ij néndu lui Dionisiu. !:

ad. I. Res t i tu i rea agrului , de ore-ce Dionisiu ji este posesorii de credint ia rea , sciendu bine câ agrulu j! susnunii tu numai pre nedrep tu lu a ajunsu in pose- jj siunea densului, „posesorulu de credint ia rea inse este jj obligatu a res t i tu i lucrulu, déca acel 'a esiste in in- ¡J dividuu ori pret iulu lui equivalentu, déca nu mai jj es i s te" . (v. D r . Ra t iu E t i c ' a creş t ina § 1 5 4 . Regul ' a ¡¡ 1. p . 3 6 8 ) . Agrulu inse esiste, ergo . . . Nu schimba de jj locu n a t u r ' a lucrului , impreg iu ra rea câ agrulu a fostu ji ascrisu lui Dionisiu pr in sentent ia judeca torésca . Sen- j¡ t i n t i ' a judeca to résca nu pote ave mai m a r e valore ¡j decatu documentele , p re care s 'a basa tu , d a r ' aceste j; amu supusu că suntu false pr in u r m a r e si sen tent ia j; a d u s a pre bas ' a ace lor ' a inca este falsa. Sentent ia falsa nu lipsesce p re n ime de dominiulu seu, celu pucinu in forulu conscientiei , caci pen t ru forulu es te rnu in genere obliga, p a n a candu nu se demus t ra

falsi tatea acelei 'a . Aici inse se t r ac teza de forulu conscientiei . deci Alesiu nu a fostu l ipsitu de d o ­miniulu agrului seu.

ad. I I . Cu totu dreptulu i s 'a impusu lui D i o ­nisiu si res t i tu i rea fructeloru percepute din agrulu lui Alesiu respect ive pret iulu acelor 'a .

F ruc te le sun t ale acelui, ale cărui este dominiulu lucrului fructiferii. Dominiulu agrului , dupa cum s ' a vediutu mai susu, apar t i ene lui Alesiu, asia da r ' si fructele, inca tu suntu producte na tu ra l i , inca compe tu densului . „Res fructificat D o m i n o " .

ad. I I I . Si- pote sub t rage Dionisiu din fructele agrului , spesele impreuna te cu conservarea , luc ra rea si amel iorarea acelui 'a . Ra ţ iune e s t e : câ cerealele nu suntu numai fructe na tura l i , ci suntu mixte , p r o ­duse din agru prein lucrulu omului , e ra s e n t e n t i ' a comuna s u n a : fructus mixti , a possessore t am bonae , quam malae ridei non debent res t i tu i , nisi in quan tum respondent na tu rae , non vero in q u a n t u m respondent indus t r iae . S. Alphons. Theologia moral . l ib. I I I . 6 1 0 ) . Afora de ece 'a aceste a r ' fi t rebuiţ i i se Ie faca si Alesiu. Iu fine nu se cuvine ca elu se devină mai avutu , cu d a u n ' a si pr in spesele lui Dionisiu „Nemo ex re a l te r ius locupletar i debe t " .

Catra on. cetitori. Cu ajutoriulu lui Domnedieu incepemu anulu alu

11-le alu acestei foie. Din pa r t ea tipografiei, câ edi toru, s 'a facutu

totu ce i-a s tă tu in put in t ia , pen t ru -câ foi'a se a iba forma si infatîsiare frumosa, asia incatu sperâmu a fi mult iumitu aş tep tăr i le binevoi tor i lora cet i tor i .

In vi i toriu, con t inuandu in t re acelea-si impregiu-râ r i si cu acela-si numeru de abonaţ i , ne voma dâ to t a s i l int i 'a de a face td te imbuneta t î r i le dori te de mai mari i noş t r i si cerute de interesele provinciei besericesci, — de cumva ne va admi te si s t a rea m a ­ter ia le a in t repr indere i .

Aces t ' a din u r m a inse, p a n a acum nu ne p rea imbarba teza . Din abia 6 0 0 de abonaţ i , ce ni-au veni tu in cursulu anului I-u (ad. din 1 Oct . 1 8 8 7 — 30 Sept . 1 8 8 8 ) , mai mul tu de j u m e t a t e suntu inca in re-stantia cu abonamentu lu , p a r t e pre in t regu anulu, pa r t e p r e semestrulu alu I l - le , — ceea ce ingreu-neza mul tu merstilu si p rospere rea foiei.

P e n t r u ace 'a , venimu din nou cu rogarea, câ P. T. Domni abonaţi, cari resteza inca cu pretiulu de abonamentu, se binevoiesca a ne trimite câtu mai fara amenare pretiulu restantu.

Cu numeri intreeetori dispunemu, si rogamu pre doritorii de-a-si intregf esemplariulu anului trecutu, a ne reclama mvmerii, ce le-lipsescu, câ se le potemu trimite.

Administratiunea.

Partea scolastica. Augusti! Trefort.

— Nascutu in 7 Februai'iu 1817 ; mortu in 22 Augustu 1888. —

Pr imulu puuc tu alu p rogramei nos t re ne in-drepta t iesce a da la lumina schit ie biografice, adecă a face cunoscuta viét i 'a scri i tori loru destinsi , a a r -t ist i loru si a barbat i loru de invet iamentu .

Dèca se cuvine se onoramu pre acel i 'a , car i au dusu una viétia corespundietór ia s tare i loru sociali , cu a t â tu mai vèrtosu se cuvine a dâ t r ibu tu lu de recunoscin t ia aceloru ba rba t i , car i si-au sacrificatu viét i 'a pen t ru invet iamentulu , pen t ru binele unei pa t r i e . In t r e aceşt i ba rba t i ra r i potermi insirâ , si inca cu d rep tu cuventu, pre fostulu minis t ru de cultu si ins t ruc ţ iunea publica Dr . Augus tu Trefort , carele mai bine de unu deceniu si d iumeta te a condusu invet iamentulu patr ie i nos t re .

A descrie b iog ra f i a unui b a r b a t u de s tă tu asia de m a r e remane de problem'a unui condeiu mai dibace, noi ne vomu res t r inge a insemnâ pre scur tu numai acelea l iniaminte , car i pana aci a junseră la publ ic i ta te .

Augustu Trefor t se nascii la anulu 1 8 1 7 in H o m o n n ' a Gomitatal i! Zemplén , unde ta ta lu seu câ medicu se bucura de s t im 'a t ienutului . Studiele gimnasial i si le-a t e rmina tu in S. A. Ujhely la anulu 1 8 3 1 ; é r ' celea ju r id ice la univers i ta tea din P e s t ' a la anulu 1 8 3 6 ; inca pre a tunc i afla mare plăcere in cet irea opuri loru filosofice alui Russeau, Vol ta i re , Montesquieu si in celea istorice alui Gibbon si Mignet . D u p a t e rmina rea s tudieloru sale facù una caletoria scientifica pr in lumea mare , pr in G e r m a n i ' a , Angl i ' a , Rus i ' a , Svedi 'a , Dan i ' a si I ta l i ' a , cu acelu scopu, câ se adune cunoscientie folositórie, cari apoi se le indigineze in pa t r i ' a sa. T è n e m t u caletoriu cu a t en ţ iune a insemnatu to tu ce a vediutu, audi tu si esper ia tu , si dupa una caletoria mai bine de unu anu , in 7 F e b r u a r i u 1 8 3 7 chiar ' in d iu 'a candii se impliniâu 2 0 de ani dela nascerea sa se re in tórse acasa in-avut i tu de cunoscint ie si esperint ie . Dupa mai mult i an i , aducându-s i amin te de acés t ' a caletoria , dìse u rmatór ie le cuvinte : „ Asia am caletori tu câ unu copilu fantast icu, carele crediù, cà in societatea mag ia r a nu va afla locu pre sém'a s a ; carele e ra despera tu si facia de sór tea tierei si nu pr icepea dreptulu de esist int ia a mul toru factori de s ta tu . Asia m'ara re intorsu câ unu omu t ineru desceptu, in care lumea si cunoscint i 'a de omeni a desvol ta tu min tea p rac t i ca si carele de a tunci n ' a

despera tu neci facia de sór tea sa neci facia de a patriei ch ia r ' si in t re re la t iuni le celea mai r e l e " .

Trebue se premi temu, cumcà individual i ta tea lui Augus tu Trefor t s 'a desvoltatu de t èmpur iu , s i ac t iv i ta tea lui inca a luatu di rect iva de t èmpur iu .

I n d a t a dupa re in tó rce rea sa din caletoria scr ise in foisiór'a (Târsalkodo) unicului o rganu politicu de pre a tunci „ J e l e n k o r " sub t i t u l ' a : „ Insu l ' a Sân tu lu i L a u r e n t i u in V e n e t i ' a " , in care depinge cu colori vii c laustrulu a rmenescu alu acestei insule. — Totu dupa re in tórcerea Sa din caletoria se aplicà câ concepistu la camer ' a mag. reg. , da r ' in acestu oficiu de s ta tu nu remase mul tu tèmpu, cà-ci vediéndu, cum-cà nu-si potè validità cunoscintiele de special i ta tea sa, abdise si se apucà cu unu zelu neobositu de s tud ia rea economiei na t iuna l i , a finantieloru, a politicei si a istoriei , in cari si-cascigà una esper in t ia m a r e .

De t ineru pasi p re ca r ie r ' a de scr i i tor iu si inca nu cu poesii câ al t i scr i i tor i t iner i , ci cu unu s tudiu aprofundatu , a caru i scopu era fundarea unei reuniuni artistice. In caus 'a acés t ' a scrise la anulu 1 8 3 8 in fois iór 'a : „Tâ r sa lkodo" u n u a r t i c l u sub t i tu l ' a : „Câ te -va cuvinte in caus ' a reuniunei ar t is t ice infientiânde in P e s t ' a " , dela care asceptâ , cà t i é r ' a in p r iv in t i ' a sp i r i tua la a r ' câscigâ d i rec ţ iune noua ; cerculu ideiloru s ' a r ' lati ; s ' a r ' deschide unu câmpu nou de ac t iv i ta te ; in fine mul te poter i si pas iuni de acelea, car i acumu retacescu in cóce si in colo fàra de că ra re regu la ta , a r ' cau tâ p a t r i ' a a r te i , in carea visurile asia de norocesce se rea l i séza" . Acés t ' a r eun iune si-incepii ac t iv i ta tea sa la anulu 1 8 4 0 . Totu a tunc i cu con­luc ra rea lui Eó tvos si Szalay fundară fói'a scientifica : „P)udapesti Szemle" , in carea Trefort scrie dóue d iser ta t iuni meduóse : despre „interesele ma te r i a l i " si despre „ dreptu lu de posesiune in U n g a r i ' a " ; ambele se misica in acelu cercu de idei, care l 'a fostu porni tu Széchenyi si care vedea salutea patr ie i in re form'a sociala si economica.

P e n t r u ac t iv i ta tea sa a t â tu de zelósa si cu succese academi ' a mag ia ra lu-alese de membru cores-pondentu la anulu 1 8 4 1 , cându adecă abea erâ de 2 4 ani . Scaunulu si l 'a ocupatu cu d iser ta t iunea : „Sistemele economiei n a t i u n a l i " , in carea descrie is tor i 'a economiei de s t a tu . Totu cu Eo tvos si Szalay a mai porn i tu una foia per iodica, cu numele : Themis , ce cont ieneâ d iser ta t iuni din sfer 'a ju r id ica . La anulu 1 8 4 3 deveni renumiţ i i pr in lucrăr i le sale esecutate in comisiunea comerciala alesa de d ie t ' a de pre a tunci ; totu p re a tunc i lucra mul tu in fói'a

2

„ P e ş t i H i r l a p " spre a limpedî ideile si a popular i sá renoir i le . In d ie t ' a dela 1 8 4 4 a luatu pa r t e ac t iva c â deputa tu lu orasiului Zolyom. L a anulu 1 8 4 7 s'a casa to r i tu cu E l e n ' a Rosty , a cărei sóra mai mare a fostu soci 'a baronulu i Josifu Eo tvós . In 1 8 4 8 a fostu c a secretar iu de s tă tu lângă minis t ru lu Klauzâl in minis ter iulu de agr icu l tura , indus t r ia si comerciu s i to tu oda tă cerculu alu VII din Capi ta la l 'a alesu d e r ep resen tan tu in pa r l amen tu . Dupa abdicerea minis ter iului s 'a dusu in s t r ă i n ă t a t e si numai la 1 8 5 0 s 'a re in torsu in Csaba-Csiid la domeniulu seu din comi ta tu lu Békés si aici a t r a i tu r e t r a su consacrându-s i t émpu lu , familiei sale, afaceriloru economice si s tudieloru sa le . Aici a formatu una reuniune economica, una socie ta te regula tór ia de r îur i , cu unu cuvéntu a desvol ta tu una ac t iv i ta te m a r e pen t ru p romovarea ma te r i a l a si sp i r i tua la a t ienutulu i , din care causa comita tu lu la anulu 1 8 6 0 lu- si alese de vice-comite. L a anulu 1 8 6 1 cerculu Gyoma lu- alese de r ep re sen tan te dieta lu .

P e n t r u meri tele sale multifarie, pen t ru sc ient i 'a sa profunda si pen t ru di l igint i 'a sa neobosi ta , fü imbia tu dupa mór tea lui Eo tvos la anulu 1 8 7 1 cu minis ter iulu de cultu si ins t ruc ţ iunea publica, si fiendu-c â n ' a pr imi tu , dupa d e p ă r t a r e a lui Gorove i-au oferitu minis ter iulu de comunica t iune . Neci aces t ' a n ' a voitu se-lu pr imésca , da r ' cându Pau l e r pr imi minister iulu de jus t i ţ ia , din nou pre Trefort l 'au imbia tu cu minister iulu de cultu si ins t ruc ţ iunea publ ica si in 4 Sep tembre 1 8 7 2 si fü denumiţi i pr in rescr ip tu regescu. Unu b a r b a t u cu cu l tu r ' a , s imtiulu, esper ien t i ' a si p regă t i rea lui Trefort se recereá pre te renu lu ins t ruc t iunei , cá se pota completa si per-fectiunâ opulu inceputu de baronulu Eotvos .

Din î ips 'a de spaţ iu e cu nepot in t ia a face unu conspectu mer i to r iu despre ac t iv i ta tea lui de minis t ru . Câte scóle poporal i nu s 'au edificatu in decursulu a loru siese-spre-diece a n i ? P r e te renulu ins t ruc t iunei medie inca s 'a facutu reforme amel ioratór ie mul te , ca r i s ingure mer i ta una ap re t i a r e deosebita.

Scólele reali s 'au inal t ia tu la unu rangu cu gimnasiele . S 'a ingr igi tu de scóle si din punctu de vedere mater ia lu . Trefor t a da tu aveutu facilitatei de medicina asiá, câ tu acea pote emula cu facultăţi le europene , asemenea si pol i - technic 'a . Elu funda univers i ta tea din Clusiu. E l u se ingrigiá si de înflorirea a r te loru . E lu a infientiatu Conservator iulu de música, la care a câscigatu de directorii p re F ranc i scu Liszt . E lu redicâ mai multe zidiri , unde au se inflorésca mai mulţ i rami de cul tura . Tote aces tea dovedescu despre neobosi t ' a lui ac t iv i ta te pa t r io t ica . Si pre langa to te acestea acestu ba rba tu universalu nu-si neglese neci afacerile minis t rului de cu l te ci si in acés t ' a pa r t e complicata a portofoliului

j seu a remasu custodele si conducator iu lu fidelu alu ¡i progresului . Nimer i tu lu- carac te r i séza Carolu Szász j ! in b ros iu r ' a 8 din „ K o r t â r s a k " : „ P r e lângă u n a li ocupat iune si ac t iv i ta te a t â tu de mare inca cetesce ! forte mul tu , mai alesu nóptea ; de aci provine , ca ; a t ingerea cu elu este p lăcu ta si ins t ruc t iva . Pol i t ic ' a I lui pre terenulu ins t ruct iunei e : a desvoltâ de oda t ă

tot i ramii ins t ruc t iunei , in to te gradele . P r e s e n t a r e a lui es te rna corespunde s t ruc ture i sale spir i tual i . E

I i r i ta t iosu, da r ' i r i tabi l i ta tea numai i- maresce elas­t i c i t a t ea ; e câ otialulu, ce indoindu-lu cercii nu se frânge, ci se incórda indereptu , si inca dâ schintei la lovire t a r e . D â schintei , pen t ru -cà in elu se afla ca ldur ' a focului. Trefor t a re an ima calda, sacrificatoria nu numa i facia de cei ce i-a alesu de amicii sei, ci si facia de s t ră in i , mai alesu de l ips i ţ i" .

„In viétia am venitu in a t ingere cu mai mul ţ i omeni, dîce mai depar te Carolu Szász, „ d a r ' una min te mai mul t i la tera le , mai capace , mai universa la , unu omu, care se scie mai bine apre t i á to te r amur i l e scientiei n ' a m cunoscu tu" . Academi ' a scientifica mag .

'< la anulu 1 8 8 5 lu-alese de presiedintele seu. Aici a > luatu una pa r t e act iva ; dupa olalta si- ceti memoria le le I sale, car i to te suntu studii adûnci , a sup r ' a lui Lonya i ,

Thie rs . Mignet , Guizot, e tc . — II Lucră r i l e sale l i terar ie începu a le a d u n a la I anulu 1 8 8 1 , cari a p ă r u r ă sub t i tu l ' a „ Emlékbeszédek \ és Tanuhnányokíl. D u p a acestea a u rma tu la anulu

1 8 8 2 opulu : Kisebb dolgozatok az irodalom, Mzgazdasâg j; és politika kôrébôl. ce cupr inde articlii din sfer 'a i; l i t e ra ture i , economiei na t iunal i si a politicei. S u n t u

destinse lucrăr i le sale despre i s tor i ' a francesa si anglesa si érasi vorbirile sale, ce ie-a dîsu d u p a

¡¡ alegerile dela 1 8 8 1 . L a anulu 1 8 8 7 — 8 a edatu || doue tomuri sub t i tu l ' a : Ujabb emlékbeszédek és f tanulmányok, a caroru cuprinşii nu numai mar tur i sesce l| de una cu l tura super ióra a auctorulu i , ci servesce ' si spre a carac té r i sa i s tor i ' a si d i rec ţ iunea t êmpului

j nos t ru . Cu câte-va luni inainte de acés t ' a au a p a r u t u : \ „Beszedek és levelek", ce demus t ra ac t iv i ta tea mul t i -|| l a te ra la si admirab i la a lui Trefort , p recumu si

a b u n d a n t i ' a in idei. Operele lui suntu pret ióse din ij punc tu de vedere l i terar iu , apoi si- au însemnăta tea I loru si din acelu punctu de vedere, câ mare le b a r b a t u ¡I de s ta tu voi pr in ele se influiutiéze a sup r ' a poporului , ¡¡ si se deslege problem'a cul tura la a têmpului . !| Afora de lucrăr i le înş i ra te mai potu fi inca si ;j al tele, car i au se fia aduse la lumina de celu ce va ¡ descrie cu esac t i ta te biografi 'a acestui b a r b a t u m a r e

pre terenulu ins t ruc t iunei . Acelu scn i to r iu o n - c u m v a i mesura ac t iv i ta tea lui Trefort , fia securu, câ in I dorsar iulu intunecosu i-se va ivi una figura luminosa,

carea nu in zada ru a t r a i tu .

Santulu Georgiu si Pascile. (Continuare din Nr. 22).

Cându se au adop ta tu in calclat iunea pascala lun ' a sinodica de 30 de dile, a p redomni tu c red in t i ' a , cà prin aceea pascile Jul iane nu voru concadé cu cele evreesci, cari se serbéza dupa fasele as t ronomice si afara de aceea nu suntu legate de o dì a n u m i t a a septemanei precum sun t legate cele crest ine de dumineca ; computulu a a r e t a tu inse, cà acés t ' a totu-s i se potè in templâ si pre bas ' a computului pleniluniului ciclicu, de ore-ce, dupa cum a m amen t i tu mai susu, fasele ciclice se depar ta numai cu 2 dile de cele as t ronomice , asia spre a evita acés t ' a si a t iene s t rensu la s tab i ­lirile conciliului din Nicea, se a nascu tu neces i ta tea de a mai amplifica l imit 'a plenilunieloru pascale cu alte 2 — 3 dile p res te cele ciclice. Se intielege de sine, cà acés t 'a s 'a po tu tu numai p re basea unui computi! in forma compendiosa. Si facundu-se acés t ' a , lucru forte remarcabi lu , s 'a cons ta ta tu , cà la fie-care epactu anuale corespunde unu data determinata a pleni­luniului pascalu p recum se vede din :

Tabel'a epacteloru Juliane cu pleniluniile pascali.

ct'a

al

a P leni luniulu L i t e r a Epac t ' a P leni luniu lu L i t e r a ci s & e 63 ci

pasci loru tlilei a n u a l a pasci lo™ dilei

I- 15 Apriliu G XVII 30 Martiu E

III. 13 Apriliu E XVIII 29 Martiu D

IV. 12 Apriliu D XX 27 Martiu B

VI. 10 Apriliu B XXII 25 Martiu G

VII. 9 Apriliu A XXIII 24 Martiu F IX. 7 Apriliu F XXV 22 Martiu D XI. 5 Apriliu B XXVI 21 Martiu C XII. 4 Apriliu C XXVIII 18 Apriiiu C XIV. 2 Apriliu A XXIX 17 Apriliu B XV. 1 Apriliu G

Tabe l ' a aces t ' a , dupa aces t ' a forma, se t r age dela Dionisiu Ex iguu si a fostu in t rodusu in computulu pasciloru in depl in 'a ei valore. Onorabi l i i cet i tor i afla acum. ca pleniluniu pasciloru nu cade, dupa cum a resul ta tu mai susu, in 15 Apri l iu , ci in 18 Apri l iu câ datulu corespundietor iu epactei X X V I I I , care a fostu Luni si pascile a t r ebu i tu se se serbeze duminec ' a u rmator ie la 2 4 April iu, cum se a in templa tu in fapta. Si de ore-ce epac t ' a anua la se de te rmina din numeru lu de auru , dupa regu l ' a mai susu expusa, asia aici avemu alu doilea a rgumen tu , câ nu s ta acea ce sust iene Rev. Domnu B. Densus ianu, câ „dupa ca lcula t iunea noua" pascile nici cându nu se potu de te rmina cu numerulu de auru 8. Nu s ta nici acea afirmatiune sus t ienuta cu a t â t ' a t ă r i a — cu cal indariulu in m a n a

câ eu am falsificatu datele din tabela , p re langa pucina a ten ţ iune , aflandu, câ la numeru lu de au ru 8

corespundiendu epac t ' a anua la X X V I I I la a ce s t ' a corespunde, dupa tabe l ' a lui Dionisiu, da tu lu p len i ­luniului pascalu 18 Apri lu .

Voiu se a re tu acum in ce modu se potu de t e rmina pascile dupa aces t ' a tabela . Se punemu spre aces tu scopu, câ avemu se de te rminamu da tu lu pasci loru din a. 1 8 8 9 .

F i indu-câ anulu p resen te a r e numeru lu de au ru 8 (v. N r . 18 p . 3 0 1 ) , anulu viitoriu 1 8 8 9 va ave numeru lu de auru 9 corespunde epac t ' a anua la I X . Cau tandu in tabe l ' a lui Dionisiu aflamu, câ la e p a c t ' a IX corespunde da tu lu de 7 Apriliu câ pleniluniu a pasci loru cu l i t e r ' a dilei de sep temana F .

P e n t r u a sci in ce di a septemanei cade aces tu da tu , t r ebue mai antâ iu se de te rminamu l i t e r ' a domi -necei din acelu anu, de ore-ce dupa aces t ' a o r i -care a l ta dî se pote de te rmina .

L i t e r ' a dominecei este acea l i tera a a l fabetului , ca re cade p re dominec 'a an tâ i a a anului in vreme ce 1 J a n u a r i u se insemna cu A, a 2-a J a n u a r i u cu B , a 7-a J a n u a r i u cu G si apoi in ord ine ciclica a 8-a J a n u a r i u erasi cu A etc .

D u p a stilulu ju l i anu l i t e r ' a dominicala p e n t r u unu anu ore-care se afla dupa u r m a t o r i ' a r e g u l a : l a numerulu anului adauge a p a r t r ' a pa r t e a lui fora pr iv i re la r e s t u ; din sum 'a acestoru numer i sub t r age 3 si restulu se sub t r age din unu mult iplu a lui lr

care este cu o un i t a t e mai m a r e de catu cot ientulu in t regu , ce obt ienemu, deca res tu lu se divide cu 7 , a tunci difer int i 'a ne da l i te r ' a dominicala .

Apl icandu aces t ' a regula la anulu 1 8 8 9 avemu u rmato r iu lu c o m p u t u :

Numeru lu anului 1 8 8 9 1 8 8 9 a p a t r a pa r t e fora pr ivi re la res tu face . 4 7 2

sum'a ambi loru numer i 2 3 6 1 din aces t ' a suma sub t r agemu 3

r emane res tu 2 3 5 8 . Acestu restu impar t i tu cu 7 ne dâ 3 3 6 câ

cot ientu in t regu . Numeru lu cu una un i ta te mai m a r e este 3 3 7 . Acestu numeru mul t ip l ica tu cu 7 ne dâ : 3 3 7 X 7 = 2 3 5 9 .

Asia d a r a din numerulu 2 3 5 9 sub t ragundu restulu de susu 2 3 5 8 A B C D E F G remane pres te 1 = A. 1 2 3 4 5 6 7 L i t e r ' a dominecei este A.

De ore-ce A cade pre domineca, F cade p re Viner i si in u r m a r e pleniluniulu pascale cade in anu lu 1 8 8 9 Vineri in 7 Aprilu si acum n u m e r a m u : Viner i in 7, S â m b ă t a in 8 si domineca, d iu 'a pasci loru, in 9 Aprilu. E u credu ca asia va fi.

F a c i a de acestu calculu nu pote se opună nime ce-va fora de a nega adeverulu fapticu is tor icu. Aces t ' a este me tod ' a de calculare a datului pasc i loru

pre basea epacteloru, metoda , care a in t rebuin t ia tu-o omenimea mai bine de 1 3 0 0 de ani in calcularea pascilo™ si anume beser ic 'a reser i téna pana in d iu 'a de as tadi èra cea apuséna pana la anulu 1 5 8 2 .

P r i n in t roducerea stilului gregoriani! in beser ic 'a apuséna la a. 1 5 8 2 pr in t recerea a loru 10 dile dela 1 Octobre la 14 Octobre , asia in acés t ' a beserica si epac t ' a anua la a devenitu mai mica de catu in stilulu ju l ianu pana la a. 1 7 0 0 cu 10 , dela 1 7 0 1 — 1 9 0 0 difer int i 'a epacteloru in ambele st i luri face 11 si dela 1 9 0 0 — 2 2 0 0 va face 12 e tc . in u r m ' a in tercalare i accepta te in stilulu nou. De ore-ce in acestu stilu si datulu ecuinoctiului a avansa tu in periodele mai susu expuse to tu cu a t â t ea dile, asia se potè in templa lucru a l tu-cum firescu, cà in aceste i tervale se cada unu pleniluniu si de acea beser ic 'a apuséna va serba pascile dupa acestu pleniluniu p re candu beser ic 'a resa r i t éua va serba pascile, p recum se a in templa tu in anulu curentu , dupa 2 1 M a r t e stilulu ju l i anu .

In stilulu gregor ianu nu mai corespunde câ in celu ju l ianu la fie-care epacta anua la si unu da tu cons tan tu a pleniluniului cu unu datu constanţi i , ci acelu pleniluniu se in t a rd ia to tu la 2 0 0 pana la 3 0 0 de ani cu o dì pre cum se vede din u r m a t ó r i ' a

Tabela epacteloru gregoriane cu pleniluniile pascali. 1583--1700 1701 — 1900 1901-—2200

Pleni- Pleni­ Pleni­

Epac t ' a j luniu Epac t ' a luniu Epac t ' a luniu £ V Epac t ' a j

cade j -« ~ •A

Epac t ' a cade cade

I 12 A I) XXX 10 A E XXIX 14 A F II 11 A c I 12 A 1) XXX 13 A E IV 9 A A I I I 10 A B I I 11 A C

V 8 A G | IV 9 A A I I I 10 A B VII 6 A E VI 7 A F V 8 A G

VIII 5 A l i VII 6 A C VI 7 A I)

x i 3 A 15 IX 1 A C VIII 5 A D XII 1 A CT XI 2 A A X 3 A B XII I 31 M F XII 1 A G XI 2 A A XV 29 M I) XIV 30 M E XII I 31 M; F

XVI 28 M C i XV 29 M D XIV 30 M E

XVIII 26 M A XVII :27 M B XVI 28 M C XIX 25 M G XVIII 126 M A XVII 27 M B XXI 23 M E XX ¡24 M F XIX 25 M G

XXIII 21 M C XXII '22 M D XXI 23 M E XXIV 19 A D XXIII 21 M C XXII 22 M D XXVI 17 A B ' XXV 18 A c XXIV 19 A| D XXVII 10 A A XXVI 17 A B XXV 18 A C XXIX 14 A F XXVIII 15 A G XXVII 16 A A

In stilnlu g regor ianu epac t ' a anua la se de te rmina

dupa regu l ' a stilului ju l ianu avendu a sub t rage din

epac t ' a ju l i ana in secululu presente 11 era in cehi

u rmator iu 12 . P e n t r u anulu 1 8 8 9 am aflatu, câ

epac t ' a ju l iana face 9. De ore-ce din acestu numeru

nu se pote sub t rage 11 adaugemu la epac t ' a jul iana

o lunuat iune sinodica = 30 de dile si a v e m u : 3 0 +

9 = 3 9 , de aci sub t ragemu 11 r emane 3 8 câ restu.

E p a c t ' a g regor iană in 1 8 8 9 este asia da r a X X V I I I .

Cau tandu in tabela datulu pleniluniului pascalii cores-pundie tor iu epactei aflamu 15 Aprilu st. n . = 3 Aprilu st. v, Acestu da tu cade Luni si in u rmare dominec ' a vi i tor ia in 2 1 Apri lu st . n . = 9 Apri lu st. v. cadu pascile gregor iane adecă in aceasiu dì cu cele ju l iane .

Onorabil i i ceti tori nu voru fi scapatu din vedere diferinti 'a insemnata ce se a re t a din acestu calculu in p r iv in t i ' a datului pleniluniului pascalu dupa ambe s t i lur i . P r e cându pleniluniulu pascalu conformu epactei ju l iane cade in anulu vi i toriu in 7 Apri lu st. vechiu. Acés t ' a provine de acolo, cà in u r m ' a corect iuni loru adop ta t e in stilulu nou, pleniluniile pascali valabili pen t ru de te rmina rea datului pasciloru in stilulu g rego­r ianu concadu aprópe cu pleniluniile as t ronomice si diferint i 'a in t re ele face celu mul tu una ăi, in vreme ce, p recum am mai amint i ţ i i , acés t ' a diferintia in stilulu ju l i anu se urca la mai mul te dile. O u r m a r e a acestei coincidintie a pleniluniiloru as t ronomice cu cele pascali in stilulu nou este, ce in baser ic 'a reser i téna nu a re locu, cà pascile basericei apusene adese-ori concadu cu cele evreesci . In secolulu presente se a in templa tu acés t ' a de 2 ori si anume in 14 Apri lu 1 8 0 5 si in 3 Aprilu 1 8 2 5 èra in secolulu u rma to r iu se va in templâ acés t ' a mai de multe ori si anume : in 12 Apri lu 1 9 0 3 . 1 Apri lu 1 9 2 3 , 17 Aprilu 1 9 2 7 si in 19 Aprilu 1 9 8 1 .

3 . Metodulu de ca lcula t iune dupa „ m â n ' a lui Damasch inu" astu-feliu dupa cum se afla expuse in cărţ i le nos t re besericesci si in cronologi 'a lui J o a n u P o p u este o moştenire greca slavona si se-a s t r ap l an t a tu la noi pr in cărţ i le besericesci t r aduse . Acei 'a da ra , cari n i - au impusu alfabetulu cirilicu n i - au impusu si „c rugur i l e" si este tempulu supremii se ne s c a p a m u si de acés t ' a acuis i t iune s t ra ina precum ne am scapa tu in secululu aces t ' a de alfabetulu cirilu.

Me tod ' a acés t ' a de calculat iune se baséza p re unu mecanismu crasu, fora intielesu, care degeneréza in o „maes t r i a " si care pent ru a-o invet iâ pre t inde luni in t regi si de acea nu e mi ra r e , cà teologi eminent i si scr i i tori , pre lenga to ta bunavoin t i ' a , nu si-o potu insusi. Câtu de simpla facia de acés t ' a este cronologi 'a , care , basa ta pre elemente matemat ice , de termina ori­ce cronologicu securii si usioru dupa reguli ficse si care se pote absolvi in puci ne óre de s tudiu. D a u n ' a cà o a t a re cronologia lipsesce in l i t e r a t u r a nos t ra .

Si pen t ru -câ se nu fiu banui tu , cà sust ienendu aces ta dora asi cugeta a p ropune ceva, ce a r ' aduce vre-o reforma ore care in t ipiculu besericei nos t re banuiela , care desi nu este espr imala , da ra resul ta câ unu iiru rosiu din to te reflesiunile ce-mi face Reveren-dissimulu Domnii canonicii B . Densus ianu, t rebuie se consta tezu, cà măies t r i ' a lui Damaschinu nu se a folositu esclusivi! in de te rminarea datului pasci loru. In acés 'a credint ia me intaresce insusi cronologi 'a de J o a n u Popu .

Acestu autori i Ia pag. 67 §. 7 pune in para le la minierii de auru cu epac t ' a anua la seu „ temel i 'a lunei" cum i- dice elu si ni spune , câ numerulu de au ru unii lu- foloseau in calculat iunea pasciloru.

In to ta cronologi 'a lui J o a n u Popu accestu pa ra -n-rafu este cehi mai insemnatu t i indu-câ se baseza pre principii scientifice.

Totu acolo ni spune J o a n u P o p u câ numeri i de auru si epactele „unulu din altulu se intogmescu si infrat , iescu K , inse elu in t re lasa a ni spune c u m ? De acea voiu se descoporu acestu secretu mare . P e n t r u a de te rmina epac t ' a anua la din numerulu de auru dividemu numerulu de auru cu 3, deca astu-feliu r emane câ restu 2, adaugeinu la numerulu de auru 10 si avemu epac t ' a corespundietor ia , deca remane câ res tu 2, adaugemu la numerulu de au ru 20 si avemu epac t ' a , candu nu remane restu la numerulu de auru nu se adauge nimicu, elu insu-si infaciosieza si epac t ' a anuala . P e n t r u anulu 1888 numerulu de auru este 8, care divisu cu 3 ne dâ 2 câ res tu si deca la numerulu de auru adaugemu, dupa regu l ' a de susu, 20 avemu epac t ' a a n u a l a : 8 + 20 = 28 dupa cum am a re t a tu mai susu dupa al ta metoda. P e n t r u anulu 1889 numerulu de auru este 9. De ore-ce acestu numeru divisu cu 3 nu lasa res tu , asia la elu nu avemu se adaugemu nimicu, elu insu-si infaciosieza epac t ' a .

De ore-ce acum la fie-care n u m e r u de au ru corespunde in stilulu ju l ianu o epac ta de t e rmina t a si precum am a re t a tu mai susu, Ia fie-care epac ta unu da tu determinaţ i i a pleniluniului pascalii, resul ta de sine, câ si la t ie-care numeru de auru corespunde unu datu de te rmina tu a pleniluniului pascalu si anume acel 'a da tu , care corespunde epactei din cest iune p recum se vede din : Tabel'a numeriloru de auru si a epacteloru Juliane cu

pleniluniile pascali.

Xnmerulu de auru

Epact'a anuala Pleniluniulii pasciloru Liter'a

dilei

1 XI 5 Apriliu 13 2 XXII 25 Mart iu G 3 HI 13 Apriliu E 4 XIV ! 2 Apriliu A 5 XXV ! 22 Mar tiu D 6 v i ! 10 Apriliu B 7 XVII 30 Martiu E 8 XXVIII 18 Apriliu C 9 IX 7 Apriliu F 10 XX 27 Martiu B 11 1 15 Apriliu G 12 XII 4 Apriliu C 13 XXIII 24 Martiu F 14 IV 12 Apriliu D 15 XV 1 Apriliu G 16 XXVI 21 Martiu C 17 VII 9 Apriliu A 18 XVIII 29 Martiu D 19 XXIX 17 Apriliu B

] In aces t 'a tabela am susceputu si epac t ' a anua la spre lămur i rea regulei expuse mai susu pent ru de ter -

! minarea ei din numerulu de auru . ! In form'a aces t ' a tabe l ' a se a in t rodusu pr in ; Cionisiu la anulu 532, care a re numerulu de a u r u l . J | Deca astu-feliu cundscemu numerulu de au ru pen t ru ' I unu anu ore-care , t abe l ' a ni a re t a pleniluniulii pascalu-¡1 si datulu pasciloru 'lu de terminamu togm 'a asia cum

am a re ta tu dupa metod 'a epacteloru mai susu. | Din aces t 'a tabela se vede lamuri tu , câ se recere J se scimu numai numerulu de au ru pen t ru a de te r -

ji mina datulu pasciloru seu se scimu numai s inguru J| epac t ' a anuala , pent ru de te rminarea datului pasci loru. |i Deca J o a n u Popu a r ' fi cunoscuţii insemneta tea j | aces tora numeri in computulu pascalu, a tunci a r ' fi | lasatu §-lu 7 dela pag. 67 cu totulu afara, pen t ru -câ |. numeri i de auru si cei corespundie tor i a epactei de ,! pre pag. 67 nu convinu cu ceia de pre pag. 66 si ! aces t ' a tabela i res torna tote elementele cronologice

!; p re care a claditu pre cum se pote convinge ori si 1 cine si de acea inceputulu cicluriioru solari si lunar i L dupa maies t r i ' a lui Damaschinu numai de acea se au

lua tu asia, câ numeri i ce se obt ienu astu-feliu mai bine se nimicescu pre inchieturi le manei si nu din ore-care principiu seu pre ore-care s ta tor i re besericesca dupa cum se a r ' crede din reflesiunile Reverendiss imului Domnu canonicii 1 ! . Densus ianu .

Reverendiss imulu Domnu a declaraţi) , câ incheia J ori-ce discutiune cu mine in aces t ' a mater ia si in ! j u rmare t rebue se-mi ieu si eu remasu bunu dela o. ! i cet i tori . Deca prin in t impinarea presenta am abusa tu || de pacient i ' a o. ceti tori mai mulţii de cum a-si fi ¡ 1 crediutu insu-mi la inceputu, pent ru aces t ' a indulgent ia I c redu câ v o m fi compensaţ i prin acea, câ in reflesiunile | din Nr . 18 si cele presente se afla expuse in l in iamente !| general i in t regu cal indariulu ju l ianu si e s t r agundu [ regulele pre unu foi de hâr t i e voru fi in s ta re a de te r -j ! mina ori-ce elementu cronologicii referitoriu la ca lcu-j ! la t iunea pascala si nu voru pat i cea ce a pa t i tu acelu ! preotu s i lhas t ru din munţ i i Hat iegului , despre care ne ! j repor ta Reverendiss imulu Domnu B. Densusianu iu ! in t impinarea sa din u rma . Dr. Paulu Tanoo.

Cum ar' fi de a se pregăti elevii preparan-diali din obiectele limbei materne, câ mai bine se se pota ajunge scopulu cu propunerea

limbei materne iu scoTa poporale? Sub acestu titlu a aparutu in ioi'a „Neptanitok Lapja"

unu articlu forte interesanţii sî instructivu, care merita din totu punctulu de vedere, câ se fia cunoscuţii si de O. lectori ai foiei nostre.

I. Cam pre la midîloculu seclului nostru s'a inteinplatu,

câ regele de atunci a Prusiei pre invetiatori i-a făcuta

responsabili pentru tulburările ivite in tiera. Cu câtev'a decenii mai târdîu dascălii germani au fostu glorificaţi, loru atribuinduli-se învingerea strălucita dela Sadow'a.

Este fâra indoiela, că in ambe afirmările este esagerare, dar ' e certu, eâ este si multu adeveru in ele. Cine pote nega, câ spiritulu plantatu in elevii preparandiali, decatra acesti 'a se straplanteza in diferitele straturi ale poporului ?

Kehr in conferinti'a invetiatoriloru germani tienuta in Erfurt in 1884 intre altele dîce: „Chiamarea profesorului preparandialu este frumosa si sublima! Cuventulu, ce 'lu plantamu in aniin'a fiitoriului invetiatoriu se esporta in orasiele si satele patriei si ajunge in spiritulu, in semtie-mentulu intregi vieţii poporului. Plânsorile juste in contr'a eventualeloru gresieli a invetiatoriloru mai tineri si pentru resultatulu iusuticientu a instructiunei poporale in loculu primu suna la adres'a preparaudieloru; pre acestea le facu responsabile pentru erorile pedagogice si altele comise in scol'a poporale". Din cuvintele citate se vede, câ dela resultatulu instructiunei si educatiunei din preparandia depinde resultatulu instructiunei si educatiunei scolei ele-mentarie. Este lucru naturalu, câ in scol'a poporale sunt scăderi, pentru cari nu potemu face responsabila pre-parandi 'a, suntu scăderi, cari nu jacu in preparandia, ci in individi, in vietia seau ddra in sistemu, pentru ace'a acestea se nu le scriemu pre contulu preparaudieloru. Deca potu sta judecăţile lui Kehr referitorie la intrega instrucţiunea si educatiunea, atunci intielesulu generalu alu acestor'a se pote estinde si asupr'a singuraticeloru pârli a instructiunei si educatiunei. Se vedemu deci câ instrucţiunea limbei materne din scol'a poporale in ce relatiune stâ cu instrucţiunea limbei materne din preparandia, cu alte cuvinte cum trebue se fia instrucţiunea limbei materne in preparandia, câ se se pota ajunge mai bine scopulu in­structiunei limbei materne in scol'a poporale.

Preparandi 'a este pentru scol'a poporale. Preparandi 'a trebue deci se lucreze asia, câ elevii sei venindu in chiar' cu scopulu instructiunei poporale, câ inveliatori se fia in stare a aretâ resultatu indestulitoriu atâtu cu instrucţiunea câtu si cu educatiunea. Deca stâ ast'a, atunci mai inainte de tote trebue se fimu in chiar', câ care este scopulu in­structiunei limbei materne in scol'a poporale, cari suntu midîldcele spre ajungerea acestui scopu, si ore ajunge-vomu scopulu, — apoi potemu trece la chiamarea preparandiei in privinti'a ast'a.

Care este deci scopulu instructiunei limbei materne in scol'a poporale? Respunsulu e usioru, scopulu ni-lu prescrie planulu de invetiamentu. Planulu dîce: scopulu propunerei limbei materne es te ; câ copilulu se invetie a vorbi si-scrie corectu, a intielege chiar' vorbirea si scrierea a l to ra .

Acest'a este scopulu, idealulu, care trebue se-lu ajungă invetiatoriulu. Deca omulu cetesce numai asia fugitivu acest'a determinare de scopu la părere seca, ar ' cugeta, câ realisarea lui este ceva lucru usioru, si câ nici n 'are ce se se cugete asia multu asupr'a lui. Si totuşi inve­

tiatoriulu, care 'si pricepe chiamarea s'a, nici unu obiecţii nu-i dà atât 'a de lucru, câ acest 'a! Au nu chiar' dela-instrucţiunea limbei materne depinde mare parte dura­bilitatea toturoru cunoscintieloru?

Se vedemu deci câte de tote cuprinde in sine scopulu; esprimatu asia pre scurtu in planulu de invetiamentu, Scopulu instructiunei limbei in genere luatu este abilitatea de a intielege si de a fi intielesu. Chiamarea deci se r e -feresce la doue: la desteritatea, abilitatea, promtitudinea in comunicarea si in intielegere.

Trebue deci se ne nesuimu intracolo câ copilulu se-si. insusiésca in scól'a poporale abilitatea acea:

a) câ se dispună de copi'a de cuvinte corespundietória, cugeteloru si semtieminteloru sale, si cuvintele se le scia aplica cu usiuratate si corectu atâtu in vorbire câtu si scriere..

b) a dóu'a óra trebue se-i facemu apti pre copii de a intielege vorbirea altor'a, adecă câ la audiulu vorbirei altor'a in spiritulu lui se se nasca totu acelea-si cugete,, acelea-si semtieininte, pre cari vre se le comunice vorbitoriulu,

Atât 'a cuprinde in sine scopulu esprimatu pre scurtu. Se cercarmi acumu dupa midîlocele, ce stau in servitiulu acestui scopu.

Amu poti dîce, câ asia ni-o spune planulu de inve­tiamentu, dar ' nu vâ strica deca vomu sci si „pentru c e " r

pentru-câ planulu nu indesiertu indica si midîlocele. Noi avemu câ se ne conducemu elevii asia, câ ei

se-si insusiésca, promptitudine intru asi comunica cugetele si intru a intielege vorbirea altor'a.

Spre ajungerea acestui scopu pasiulu primu este câ se ne punemu in contactu cu elevulu, si ast'a se intempla prin limba, prin vorbire. Fiindu-câ copiii cându intra mai antâiu in scola sciu deja vorbi, mai antâiu 'i vomu deprinde in vorbire. De copilu se léga vorb'a involuntariu si prin esercitiu pre incetulu de-si inconsciu, 'si insusiesce óre-care promtitudine in vorbire. Limb'a viua deci si-o insusiesce omulu prin esercitiu dar' fiindu-câ acest'a e inconsciu, nu e suficienţii.

însuşirea limbei viue numai atunci ar ' potè fi scopulu finalu alu instructiunei limbei, deca omulu ar ' potò conveni in persóna cu toti, deca toti omenii aru vorbi limb'a acea care o scie vorbitoriulu. Omulu inse trebue se vina in atingere spirituale cu persóne din depărtare ma chiar' si cu persónele trecutului si a venitoriului, de acea cuventulu trebue facutu permanentu, durabile, acest'a trebue se-lu scimu redesceptâ. Ast'a se intempla prin scriere si cetire.

Inse atâtu limb'a viua câtu si cea scrisa trebue se fia conscia ! Câ se fia conscia se recere cunóscerea legiloru limbei, cu acestea se ocupa gramatic'a. Promptitudinea inconscia in limba se baséza pre semtiulu limbisticu, ce'a conscia pre scienti'a limbei.

Da aci urméza, câ planulu de invetiamentu dà midìlóce cari servescu spre ajungerea scopului instructiunei limbei i e a :

a) Eserc i te le de vorbire si intielesu;

b) scrierea si cetirea si

c) gramatic'a. Planulu mai adauge, câ spre ajungerea scopului se se folosesca tote obiectele de invetiamentu; or i despre ce obiecte vorbesce copilulu, invetiatoriulu trebue se-lu îndrepte, se-lu faca atentu, câ vorbirea lui si din punctu de vedere gramaticalu se fia corecta si prin acest'a dedare trebue introdusu in cunoscinti'a limbei sale.

Planulu in tote direptiunile îndruma câ invetiatoriulu SE aiba in vedere strictu recerintiele vietiei practice.

La esercitiele de vorbire si intielesu (instrucţiunea intuitiva) indrumeza câ invetiatoriulu la intuirea obiecteloru din scola se-i dedee pre copii câ se-si predee in vorbire fluenta cunoscintiele cascigate, câ atunci cându face cunoscute obiectele afara de scola si viati'a familiara conceptele formate prin intrebâri se le cuprindă cu copiii in vorbire fluenta si se le predee in ordine, mai departe câ invetiatoriulu la scrutarea, esaminarea obiecteloru se-i deprindă in cugetare.

Totu astufeliu de îndrumări da planulu si cu privire 3a instrucţiunea scrierei si cetirei.

Planulu ne spune destulu de chiar' ce avemu de facutu. Planulu dîce: „Invetiatoriulu e cu deosebita atenţiune la «e'a, câ copiii se intielega tote cuvintele cetite, se scia preda cu cuvintele sale celea cetite. Procedur'a acest'a servesce nunumai spre desvoltarea intielesului si spre lărgirea cunoscintieloru ci mai vertosu spre esercitarea semtiului limbisticu si a aptitudinei predârii". — „Invetia­toriulu se grigesca strictu câ copilulu se intielega nunumai •vorbele, ci si cuprinsulu propusetiunei si prin urmare se scia accentua bine propusetiunea ma si lectur'a intrega". La recitare pretinde predare cu accentuare chiara si naturale.

Cu privire la scriere planulu asemenea dâ o multîme de îndrumări, câ cum trebue conduşi copiii dela scrierea mecanica, la concipiarea independenta.

îndrumările privitorie la propunerea gramaticei suntu inca mai chiare, si deca undeva atunci aci cu deosebire accentueza câ scopulu nu e propunerea gramaticei ci a limbei! Se vedemu ce dîce planulu in respectulu acest'a. „Cunoscintiele necesarie elevulu scolei primărie si-le pote insusî in legătura cu instrucţiunea celoru alalte obiecte, acelea se potu împreuna cu scrierea si cetirea, si tote câte 'i suntu de lipsa in modulu acest 'a se potu propune mai cu succesu. Detorinti'a stricta a invetiatoriloru poporali este, câ in propunerea limbei materne pondulu se-lu puna pre analisarea, desvoltarea bucatiloru de lectura si a pro-pusetiuniloru si pre compunerea in propusetiuni a cuvin-teloru, si cu acestea in legătura propunerea sintacticei se-o restringa la celea necesarie de sciutu ce servescu de basa ortografiei. ( V a urma).

F. Ungureanu.

Corespondintia. Multu Onorate Domnule Redactorul

Permiteti-mi in pucine cuvinte a aduce la cunoscienti'a publica in catu se pote prin pretiuitulu organu ce-'lu redige-ti unu actu de cea mai mare însemnătate indeplinitu .in opidulu Cosiocn'a.

Preotulu consciu de chiemarea sa, activulu, in ostenele neobositulu, actualulu protopopu gr.-cat. Prea Onoratulu Domnu J o a n u H o s s u din anulu 1880, de cându sta cu conducerea afaceriloru in fruntea tractului Cosiocnei, acea ce a accentuatu cu cuventulu a intaritu totu de-odata si cu fapt'a.

Acest'a aserţiune si- afla demustrarea in modulu urmatoriu: ne mai potându suferi vechiulu edificiu scolariu, prin intielépt'a sa conducere, cu consiliile sale adeveratu parintiesci dobândindu sucursulu materiale a bravului seu poponi, in ver'a anului curente a reusitu a duce in deplinire radicarea unui nou edificiu scolariu; — care atâtu prin impartîrea si form'a sa interna, câtu si cea esterna nu numai corespunde planuriloru ministeriali vigente; ci emuléza nu numai cu scólele din tractulu protopopescu alu Cosiocnei, fâra se pote dîce farà esagerare cu cele, din Archidieces'a intréga.

Acestti edificiu cu atâtu mai tare glorifica pre veteranulu conducatoriti si bravulu seu poporu, cu câtu e sevârsitu in opidulu Cosiocn'a, carele consta din cinei confesiuni ; — cine scie ce insemnéza a fi intr'o comuna mai multe confesiuni, scie si acea cumu -se potè radica acolo beseric'a, cas'a parochiale, scóTa etc. •—

Prea Onoratulu Domnu protopopii bine sciendu, cà nimìcu e posibilii farà ajutoriulu divinii si cà in acea scóla au elevii a se impartasi si din instrucţiunea religioso-morale câ primulu obiecţii; asia câ se nu lipsésca ajutoriulu divinu si câ acelui institutu culturale se-i imprime caracterulu religioso-morale, n'a pregetatu a se cugeta si despre sântirea lui; — pentru perfacerea cărui actu sacru pre diu'a de 2 Septembre a. c. la V2I2 óre preotìmea tractuale 0 invita prin cerculariu, ér ' publiculu laicu prin invitatiuni îndatinate. Punctu la terminulu amentitu Prea Onoratulu Domnu protopopu pre lângă asistenti'a a trei preoţi in ornate besericesci si concomitatu de unu publicu românu fòrte numerosu, de un'a inteligentia magiara frumósa din locu merse din beserica la scóla, unde dupa ceremonialulu religiosu îndatinaţii pregatindu ap'a santità, cetindu ro-gatiunea pentru temelfa casei noua, mai ântâniu tienù un'a vorbire intru tòte acomodata insemnatatei dîlei, apoi stropi intregu edificiulu ; — dupa finirea sântirei s'a reintorsu orasi la beserica, pentru a depune vestmintele sacre. Dupa sevârsirea acestui actu sacru urina prândiulu Ia mésa in scól'a nóua, decorata cu multu gustu, avèudu pre paretele din frunte inscriptiunea cu litere din frunze verdi „Bine a-ti venitu". •— Prândiulu se facù si fini cu' cea mai mare vioitate, nelipsindu nice toastele atâtu in limb'a româna, câtu si in cea magiara — dupa nationalitea respectiviloru, cari le-au tienutu — pentru tòte persónele competente in causa. — La mésa se facura pentru copiii seraci si lipsiţi de recuisite scolare si oferte benevole in sum'a de 9 fi. 90 cr. v. a. — Dupa radicarea mesei urma petrecerea cu dansu, carea a tienutu pana in diori de dîua; — aci nu potù a retacé impresiunea ce au facutu patru tèneri români — din poporu — cu nationalulu jocu calusieriulu, jocându-lu cu cea mai mare escelentia. — In diori de dîua intregu publiculu se imprascià cu viua satisfactiune, urându câ intru multi ani se traésca bravulu protopopu prea Onoratulu Domnu J o a n u H o s s u .

Jurhdu de Capta in 16 Septembre 1888.

cu tota onórea:

Dionisiu Morariu, parochu gr-cat.

Diiiai'iulu economului : Octobre, are 31 dile. Brumarelu.

Calindariulu Iulianu Călind. G-regor.

Sâmbăta | 1 A. Anania 13 Coloman Domin, a 16-a dupa Rosalie, ev. Luca c. 7 gl. 7, v. 5.

Domineca Luni Marti Mercuri Joi Vineri Sâmbăta

2 M. Ciprian 3 M. Dionis. Ar. 4 P. Jeroteiu 5 M. Haritina 6 f A. Toma 7 M. Serg. si V. ® 8 C. Pelagia

14 Calist 15 Teresia 16 Gallu 17 Hedvig 18 Luca Ev. 19 Ferdinand 20 Vendelin

Domin, a 17-a dupa Rosaiie, ev. Luca, c. 8, gl. 8, v. 6.

Domineca Luni Marti Mercuri Joi Vineri Sâmbăta

9 f A. Jacobu 1 10 M. Eulampie | 11 f A. Filipu 12 M. Prov., Taracb. 13 M. Carp. si Pav. 14 (f) C. Parascheva 15 M. Lucianii

21 Ursula 22 Cordula 23 Joanu C. 24 Rafailu 25 d i s a n t 26 Amand 27 Sabina

Domin, a 18-a dupa Rosalii, ev Luca c. 8, gl. 1, v. 7.

Domineca 16 M. Login c 28 Sim., Jud 'a Luni 17 P. Osie 29 Narcis Marti 18 A. E. L u c a 30 Claudie Mercuri 19 Pr. Joilu 31 Wolfgang Joi 20 M. Anemie i Novembre T. S. Vineri 21 C. Ilarionu 2 Pom. Rep. Sâmbăta 22 P. Averchie 3 Hubert

Domiu. a 19-a dupa Rusalii, ev. Luca c. 16. gl. 2, v. 8.

Domineca 23 A. Jacobu fr. I). © 4 Carolu Luni 24 Mţa. Areta 5 Eineric Marti 25 M.' Ma rcian u 6 Leonard Mercuri 26 (f) Mr. M. Dim. 7 Engelbert Joi 27 M. Nestoru 8 Gottfried Vineri 28 M. Terentie 9 Teodorii Sâmbăta 29 M. Anastasia 10 Andreiii

Domin a 20-a dupa Rosalie, ev. Luc'a c. 8, gl. 3, v. 9.

Domineca Luni

30 M. Ziuovie 31 A. Stachie

11 Martinii 12 Cuuibert

Lucrările in acést'a luna. In gradin'a de legumi se continua lucrările din

Septembre. Cu finea lunei se taia curechiulu si lasandu-lu se jaca preste olalta cam 10—12 dile (firesce sub coperisiu) se pune la muratu. Butile cu curechiu, celu pucinu pana cându se fermenteza se punu la locu caldu. Cocenii de curechju, frundiele, caralabele, napii si alte verdetiuri taindu-le meruntu si sarandu-le se punu la muratu in butoie. Preste ierna apoi totu la 8 dile se dâ din ele la oi câte una porţiune anumita, acestu nutrementu curăţia bine sângele.

In gradin'a pomológica se sapa in giurulu pomiloru si se pregatesce scóTa, in carea suntu de a se seméná diferite seméntiuri de pomi si arbori, Se culegu pomele si cele ce se cocu mai tardiu, si inca e bine se se culéga

inainte de a le bate bruma grosa. Culesulu se se intemple in dile frumóse, fâra de plóia, pomele preste nópte se remana grămada sub pomu, cá se asude, intr 'alt 'a dî se cara in laintru si se asiédia pre paie usucate.

Aratur 'a si semenatur'a grâului de tomna are se se gate pâiia in 10 Octobre, — secar'a se mai pote semená si de aci in colo. Pre la midîloculii lunei acestei'a se incepe culesulu vinieloru. Ar' fi bine, deca strugurii, inainte de ce ar ' fi culeşi, se fia odată seau de doue ori atinşi de bruma, dar ' apoi indata trebue vediutu de culegerea loru, pentru-câ precum una bruma seau doue sporesce vinulu, asiá brumele mai multe seau chiar' ghiaciurile impucinéza mustulu, firesce câ acést'a inipregiurare de alta parte inaltia bunătatea vinului. Strugurii negrii totu-de-auna trebue separaţi de cei albi, eâ-ci altcum vinulu ueci odată nu va ave colorea cea adeverata. Dupa culesu si dupa ce viti'a a lapedatu frundiele, trebue inceputu la îngroparea vitiei, la facerea de botasi si chiar' la plantarea vitiei.

De óre-ce mneii cei mai buni suntu cei fetati pre Ia midiloculu seau finea lui Februariu, pentru ace'a trebue lasati berbecii intre oi in 6—7 Octobre, computându8 berbeci la una turma de 200 oi.

Economulu se-si iaca in lun'a acést'a coniputulu, câtu nutretiu are si câte vite, oi, etc. si facündu proportiunea se se asecureze de pre acum'a, cá se nu fia silitu a cumperá la primavera cu pretiuri esagerate.

Cine voiesce se edifice in anulu venitoriu, de acum se-si togmásca omeni, cari se-i adune piétra, fieiidu-câ-i capeta mai usioru, si gerulu preste ierna suge umediel 'a din piétra.

Cine are mora, se-si reparéze iasulu. Se cara gunoiu pre painenturile, ce se voru ara la

primevera, seau si acum in tomna. Gaur'a cosinitieloru trebue strimtata din ce in ce mai

tare, dar' astupate de totu nu trebue neci cându. Apetitulu porciloru graşi se maresce dândule câte una porţiune de antimoniu.

Urdîc'a suplinesce cânep'a. Urdîc'a, — acést'a planta despretiuita — are se jóce

una rola însemnata, incâtu se pote dobêndi din ea unu tortu mai finn mai tenaie si mai luciu, decâtu din cânepa. In privinti'a ast 'a in tênipurile mai nóue s'au facutu espe-riinente in Germani'a, a caroru résultatu demustra, câ urdîc'a pre lênga una ingiigire de totu bagatela, aduce venite mai însemnate, decâtu cânep'a. Depre unu jugera saditu cu urdice, se potu capeta intr'unii anu 750 pondi de tortu curatu si frumoşii. Cultivarea urdîceloru se pote latí usioru, dupa-ce acést'a planta contrasta tempestàtilom têmpului si pre lênga acést'a nu este alegatoria in solu.

Celu mai mare arbore din lume. Intr 'o pădure din Califortii'a se afla unu arbore de

150 ni. inaltu si cu unu diametru de 12 in. In bor t ' a lu i inchiapu 30 omeni. Arborele e de mai multe mii de ani.

Redactori respundietori : Dr. J. Ratiu si A. Uilacanu. Proprietatea si editur'a Tipografiei Seminariului gr. cat. in lilasiu.