Referat PsiholingvisticaCaracterizare generala a psiholingvisticii si teoriiCOZMA IOANA ID ANUL 2,GRUPA 2

Psiholingvistica studiaz influenele pe care le exercit psihologia vorbitorilor, inteniile, atitudinile, n special gndirea i situaiile n care se afl vorbitorii, asupra utilizrii concrete a limbajului. Psiholingvistica se ocup cu mecanismele psihice ale limbajelor, cu facultile gndirii (intelectul, raiunea i speculaiunea) i limbajele specifice acestora limbajul simbolic, noional-verbal, categorial-speculativ.Psihologia lingvistica are ca obiect de studiu limbile ca sisteme de semne i ca sisteme de reguli de combinare a semnelor.Psihologia limbajului studiaz mecanismele psihice cele mai generale.Psiholingvistica studiaz influenele pe care le exercit psihologiavorbitorilor, inteniile, atitudinile, inteligena i personalitatea lor n contextul unei utilizri concrete i spontane a limbii.Studierea proceselor psihologice prin care oameniiproduc mesajele este o activitate importanta in domeniuleducaiei.Psiholingvistica, fondat n 1954 de C. E. Osgood i T. A. Sebeok, s-a dezvoltat n tiinele limbajului educational.Este una dintre disciplinele cele mai bogate i mai vii. Axarea pe nsuirea limbajului de ctre copii permite dezvluirea ierarhizrii ce are loc n cadrul acestui proces i stabilirea nivelurilor lui de complexitate. C. E. Osgood a interpretat limbajul drept un sistem dereacii verbalecare snt un rspuns la anumii stimuli verbali sau nonverbali.Cu un alt punctde vedere vine n psihologia limbajului savantul Naum Chomsky, fondatorul gramaticii generative.nsuirea limbajului este, n viziunea lui N. Chomsky, o aciune foarte complex, dependent direct destatutul cuvintelor, savantul avnd n vedere prin aceststatut valoarea gramatical a cuvintelor. Verbul, de exemplu, are flexiuni de exprimare temporal. Cuvintele care au flexiunea neregulat snt folosite greit de cei care nva limba respectiv. Dac aceast barier este depit n etapa iniial a nvrii limbii, atunci asimilarea funcional a cuvintelor este mai uoar.Un aspect deosebit de important al teoriei lui N. Chomsky este raportul limbaj inteligen, cu cele dou constante:competena care este capacitatea de a nelege comunicarea, iperformana care este abilitatea de a reaciona rapid i corect la informaii.Pentru psihologi prezint interes vorbirea neleas ca procespsihologic: vorbirea interioar i cea exterioar, interaciunea lor n actul verbal, mecanismele de generarea vorbirii, specificul oral / scris al vorbirii i comunicrii, particularitile verbal-comunicative ale individului, vorbirea ca form de exteriorizare a contiinei umane, ca materializare a comunicrii .a.m.d.Cunoaterea limbii creeaz premisele dezvoltrii gndirii. Psihologul N. Jinkin menioneaz: Vorbirea este un canal de dezvoltare intelectual. Cu ct mai devreme se nva limba, cu att mai uor i mai plenar vor fi asimilate cunotinele. Perfecionarea exprimrii influeneaz pozitiv, la rndul ei, dezvoltarea gndirii. Important este ca unitile lingvale asimilate s fie pline de o semnificaie real. Anume acest element asigur relaia reciproc dintre vorbire i gndire. Dac elevul nu contientizeaz sensul cuvntului, el poate s-l utilizeze fr greeli de exprimare, ns pentru dnsul cuvntul nu va avea coninut, nu va reprezenta o noiune esenializat. Aceste cuvinte for fi goale: limba vorbete, gndirea ns tace.Jean Piaget subliniaz faptul cstadiile de dezvoltare intelectual sunt variabile ca i durat de la un individ la altul .Dezvoltarea cognitiv trecnd prin cele patru stadii depinde de gradul de maturitate a sistemului nervos i de experienele pe care fiecare individ le-a avut pn laun moment dat. Cunoaterea acestor stadii este foarte important pentru cel care are sarcina de a preda, de a transmite coninuturi, pentru ca acesta s poat s-l confrunte pe elev cu situaii / cunotine / aptitudini care corespund stadiului su de dezvoltare intelectual. Astfel elevului i va fi relativ uor s asimileze un anumit coninut, s-l proceseze i s se acomodeze cu acesta; asimilarea i acomodarea sunt cele dou coordonate ale adaptrii, considerat de Piaget ca o funcie a nvrii .Piaget i Chomsky susin ambii ineismul(doctrin filozofic fundat pe acceptarea ideilor nnscute) limabjului i faptul c nvarea este rezultatul unui proces de construcie i de interaciune intern (sistemele cognitive ale gndirii i vorbirii lucreaz mpreun pentru formarea unor coninuturi lingvistice) i interaciune extern (individul interacioneaz cu mediul nconjurtor). n plus, Piaget afirma c viaa / inteligena depinde de schimburile permanente cu mediul nconjurtor, el subliniaz faptul c elementul de baz al nvrii este descoperirea, astfel a nelege nseamn a descoperi .O alt poziie adopt N. Jinkin, adernd la ideile psihologice care susin c vorbirea apare din necesitatea de a comunica, i toate etapele dezvoltrii verbale trebuie s se bazeze pe aceast necesitate. Cercettorul spune c adultul trebuie s-l includ permanent pe elev ntr-un proces de comunicare verbal. Limba se nva prin vorbire: Limba se include n creier prin intermediul unor influene verbale sistematice. Copilul nelege ambientul mai bine dect poate s-l redea prin cuvinte. El nu-i sesizeaz ntotdeauna greelile, dimpotriv este ncntatde ceea ce spune. El areconvingereac a gsit modalitatea cea mai adecvat de a-iexprima gndurile i sentimentele. Aceasta se ntmpl fiindc nvorbirea interioartoate tezele i snt clare i suficiente.Un concept original este cel al psiholingvistului rus A. A. Leontiev, care a definit psiholingvistica drept tiin a activitii de vorbire n unitatea i legitile modelrii ei complexe. A. A. Leontiev proiecteazmodelul mecanismelor vorbirii, constituit din apte elemente. Astfel, mecanismul vorbirii presupune:1) motivarea i prognozarea probabil a aciunii verbale;2) programarea exprimrii verbale;3) trecerea de la program la materializarea gramatical;4) asigurarea gsirii cuvntului necesar n baza caracteristicilor lui fonetice i semantice;5) programarea motorie a sintagmei;6) alegerea sunetelor vorbirii i trecerea de la programul motoriu la umplerea lui cu sunete;7) asigurarea fonologizrii reale a vorbirii.

In anul 1969, E. M. Lenneberg emite ideea ca abilitatea de a dezvolta limbaj simbolic este caracteristica numai omului si constituie ocalitate universala a speciei. Desi apropiate biologic de om, primatele nu reusesc niciodata sa vorbeasca, cu toate ca dispun de sisteme de comunicare sociala. Desi diferitele limbi vorbite in lume au vocabular si structuri gramaticale dintre cele mai variate si deosebite intre ele, abilitatea de a vorbi, care este sigur innascuta si dobandita ca un caracter genetic pentru om, ii permite copilului invatarea oricareia dintre ele.
Pentru insusirea limbajului verbal este absolut obligatoriu ca fiinta umana sadispuna de un anumit nivel de dezvoltare cognitiva si un anumit grad de dezvoltare motorie.

CONCLUZII:

Psiholingvistica este stiinta care se ocupa cu modul de relationare dintre inteligenta,ratiune,speculatiune si limbajele prin care se exprima fiecare facultate a gandirii mentionata.Psiholingvistica poate fi numita simplist si procesul complex prin care oamenii ajung sa produca mesaje.