referat pau

ALIMENTATIE SI PERSONALITATE UMANA PREFERINTE ALIMENTARE

INFLUENTA ALIMENTELOR ASUPRA DIFERITELOR TIPURI INDIVIDUALE

Problema personalitatii ocupa azi un loc central atat in cercetarile teoretice cat siaplicative. Cu toate acestea, in afara de „inteligenta”, nici un alt concept al psihologiei nu este atat de complex si nedeterminat ca cel de „personalitate”.

Unii autori incearca sa exprime in definitie caracterul complex al structurii personalitatii, accentuand asupra ordinii si regulii de compunere a unor elemente calitativ distincte: biologice, fiziologice, psihologice si socio-culturale.Astfel:

Sheldon defineste personalitatea ca ansamblu de caracteristici bio-fizio- psihologice care permite o adaptare la ambianta .

R.B.Cattell considera personalitatea o constructie factoriala dinamica, exprimata in modalitatea raspunsurilor la situatii . G. Allport deriva sensul notiunii de personalitate in intersectarea structurilor bazale, tipologice si individuale .

In ciuda deosebirii punctelor de plecare si a procedeelor de analiza, majoritatea autorilor contemporani releva, in calitate de radical comun al definirii personalitatii,atributul unitatii, integralitatii, structuralitatii .Chestiunea care continua sa fie controversata este aceea a raportului dintre ponderea determinarilor interne (ereditare) si cea a conditionarilor externe in structurarea intregului personalitatii, dintre stabil si dinamic.

Prima nastere a personalitatii ” se leaga de momentul cristalizarii „ constiintei de sine ”, care presupune si raportarea critica la propriile acte de conduita, la propriile dorinte, prin comparare cu altii; aplicarea la sine a acelorasi criterii,conditii si restrictii care se aplica altuia.Intreaga evolutie a personalitatii se desfasoara pe fondul interactiunii contradictorii dintre „constiinta obiectiva” si „autoconstiinta”. Acesta este un proces de desprindere, formulare si integrare permanenta de semnificatii,criterii, de simboluri si modele actionale care se desfasoara dupa cu totul alte legi decat comportamentele care definesc individul ca dat biologic. In structura si dinamica personalitatii sunt incluse nu aspecte de ordin fizic ale corpului in sine, ci semnificatia lor valorica, ce se cristalizeaza in cadrul relatiilor

Problema ereditatiiDinamica personalitatii este propulsata de tendinte si, in functie de diversitatea de combinatii ale acestora, se dirijeaza spre un obiectiv sau spre altul, creste sau scade in tensiune, se exteriorizeaza printr-o cromatica sau alta.Tendintele nu se manifesta in

afara unor cauzalitati si a unor factori obiectivi iar, inconsecinta, combinatiile dintre ele nu pot lua orice forma.Prin constatarea unor factori obiectivi, care determina activitatea persoanei, se demonstreaza ca personalitatea nu este un simplu concept, ci constituie o realitate indubitabila. In felul acesta mediul intern ai individului, de care depind in mare combinatiile dintre tendinte, apare ca un domeniu al unor succesiuni de procese cu o anumita motivatie, al unor relatii cauzale, ca interioritate a unei organizari, a unei formatii.Organizarea in cauza este opera a doi factori:a factorului endogen -; mediul intern -; a factorului exogen -; mediul extern.

Factorul socialInfluenta pe care o exercita societatea asupra individului este enorma.Personalitatea este considerata de catre unii un individ socializat . Cercetarile luiMalinowski si ale Margaretei Mead au demonstrat ca cea mai mare parte a conduitei care era descrisa ca expresie categorica a naturii umane permanente, nu e in fapt decat un produs al culturii.Literatura sociologica si antropologica distinge, in formarea personalitatii, doua garnituri de variabile:

cultura - vizeaza obiecte care exprima valorile, credintele si conceptiile despre lume, cunostintele, legile, obiceiurile, arta si limba si

societatea - institutii, la relatiile sociale

In sistemul general al personalitatii, un loc important il ocupa constructia speciala amecanisme lor de comanda si control asupra motivelor, scopurilor si mijloacelor comportamentului. Aceste structuri reglatoare indeplinesc urmatoarelefunctii:· simpla inhibitie prin impulsuri frenatorii dirijate;· transformarea sferei de actiune a motivului, exprimarea unui motiv printr-un alt act comportamental decat cel specific lui;· amanare-reportarea realizarii unui motiv in functie de circumstante· selectie si programare, in cadrul unor motive concurente.

De aici se pot genera o serie de trasaturi specifice, precum:- prudenta, - pedanteria,- conservatorismul, - scrupulozitatea,- traditionalismul, - rezervarea,- conformismul, - timiditatea, etc.

Preferintele alimentare

- mostenite genetic - Comportamentul copiilor in timpul mesei, precum si mofturile pe care acestia le fac atunci cand vad unele alimente in farfurie nu sunt neaparat intentionate si nici nu se datoreaza proastei cresteri.

Studii: tendinta copiilor de a evita mancarurile nefamiliare este in mare parte mostenita genetic.Echipa de cercetatori de la Colegiul Universitar din Londra: a monitorizat comportamentul gemenilor > 80 la suta din tendinta acestora de a evita anumite feluri de mancare, sau alimentele care li se par nefamiliare are explicatii genetice."Parintii pot fi linistiti in privinta incapatanarii micutilor de a nu incerca diverse tipuri de alimente. Acestanu este neaparat semnul unei educatii alimentare slabe venite din partea familiei, ci este un rezultat al mostenirii genetice", a explicat dr. Lucy Cooke, coordonatorul studiului."Solutia este ca micutilor sa le fie oferite treptat, atat alimente necunoscute, cat si unele care le displac pentru a ajunge sa se obisnuiasca cu acestea".Oamenii, si animalele prezinta o dispozitie genetica de a respinge anumite mancaruri, in special legumele si fructele, fenomen cunoscut, in termeni stiintifici, ca "neofobie fata de mancare". Cercetatorii considera ca acest comportament alimentar selectiv a fost folosit in trecut ca avantaj evolutiv, pentru evitarea expunerii la mancaruri posibil toxice. In cadrul cercetarii a fost monitorizat comportamentul alimentar a peste 5000 de gemeni cu varste cuprinse intre 8si 11 ani. Studiul a subliniat importanta mostenirii genetice si in acest aspect al vietii, insa nu neaga importanta educatiei alimentare venite din partea parintilor inca din primele luni deviata.

Preferinţele alimentare in funcţie de zodie

Berbecul este un “devorator” de proteine şi vitamine. De aceea are nevoie de alimente energizante, bogate în fier, dar şi de băuturi răcoritoare, cafea şi alimente reci. Printre alimentele care îi pot da vitalitate maximă se numără mâncare gătită sau friptura la foc.

Taurul are nevoie în primul rând de cereale sub toate formele: pâine, fibră, dulciuri.Îi sunt benefice rădăcinoasele. Lactatele, brânzeturile sunt importante în meniulTaurilor. Alimentele de culoare galbenă sau verde sunt excelente în hrana nativilor Taur.

Gemenii au nevoie de multe verdeţuri şi zarzavaturi, fructe, alune, nuci.Băuturile gemenilor sunt ceaiurile de Frunze şi fructe. De preferat de nativi este mâncarea fără foc, lactatele, brânzeturile, salatele asortate şi de crudităţi, vinetele, legumele şi fructele de primăvară.

Racul este pretenţios la lichide. El are nevoie de băuturi calde , alimente calde şi mâncare fiartă. Produsele oferite de apă precum peştele, fructele de mare, algele sunt necesare pentru nativii Raci. Băuturile lor sunt ceaiurile, mai ales de muşeţel, şi sucurile. Racii au nevoie şi de alimente de culoare albă sau verde. Leul puternic şi strălucitor, are nevoie de proteine şi vitamine. De aceea alimentele energizante şi reci, mâncarea prăjită sau friptă sunt indicate în dieta lui. Preferabil pentru lei sunt băuturile răcoritoare şi cafeaua. Ei trebuie să consume mai ales alimente de culoare galbenă şi orange. Fecioara

are nevoie de legume, rădăcinoase, produse agricole, alimente ce cresc în pământ, mâncare naturistă, mâncare de regim, dietetică, lacto-vegetariană. Indicate sunt nucile , vinetele, legumele şi fructele de vară. Balanţa preferă alimentele uşoare. Îi plac dulciurile, iar fructele , ceaiurile din frunze şi fructe îi dau un tonus bun. Deoarece sunt sensibile cu rinichii, Balanţele au nevoie de alimente de culoare galben sau verde, legume şi fructe de toamnă mai ales în salate de crudităţi şi preparate în bucătăria fără foc.

Scorpionii au nevoie de lichide: băuturi calde, ceaiuri, sucuri, compoturi. Alimentele trebuie să fie calde şi mai ales cele oferite de apă: peşte, scoici, alge, fructe de mare etc. Legumele de preferat pentru Scorpion sunt cele de culoare roşie sau neagră şi bogate în fier. Săgetătorul este un consumator de proteine şi vitamine. De aceea alimentele lui vor fi energizante şi reci: legume, fructe, zarzavaturi, peşte, ouă, dulciuri, migdale,nuci şi cafea. Capricornul are nevoie de rădăcinoase, mâncăruri bogate în calciu şi mai ales de culoare neagră: cartofi, ridichii, măsline, nuci, precum şi lactatele, morcovul şi îngheţata. Vărsătorul este un semn puţin pretenţios. El are nevoie de mâncăruri uşoare;fructe, ceaiuri din frunze şi fructe, crudităţi, mâncare fără foc. Peştii sunt cei care preferă băuturile calde având nevoie în permanenţă de lichide. Inclusiv mâncărurile trebuie să fie calde. Cel mai mult ar trebui să consume ceea ce apa le oferă, dar şi sucuri, fasole, soia, grâu, cafea şi fructe.

Psihodependenta fata de anumite alimente / un anumit regim alimentar

Evolutia noastra ne-a oferit diferite moduri in care putem alege alimentele de care avem nevoie.Unele dintre aceste moduri implica preferinte fundamentale de gust cu care ne-am nascut. Altele implica mecanisme de invatare a preferintelor pentru anumite alimente si a aversiunii fata de altele. Aroma alimentelor este un factor important in preferintele noastre alimentare. Aroma contine atat componente ale gustului, cat si ale mirosului.Gustul pe care il are o mancare este foarte important. Oamenii vin pe lume cu anumite inclinatii native sau aversiuni pentru anumite gusturi. Producatorii de alimente speculeaza predispozitia noastra nativa fata de dulce pentru a crea alimente care incita la consumul in exces.

Explicatia pentru atractia fata de alimentele dulci poate fi gasita in trecutul evolutiei noastre. Ingerarea de alimente dulci era un mod excelent de a obtine calorii si caloriile nu erau prea numeroase in trecutul nostru evolutiv. Un alt mod de dezvoltare al preferintelor alimentare este cel al invatarii sociale sau individuale.Experimentarea unor consecinte pozitive, hranitoare la ingerarea unui aliment duce treptat la dezvoltarea placerii pentru gustul respectiv. Asocierile gust – aliment pot sta la baza dezvoltarii preferintelor pentru gusturi care initial nu neplac, ca alcoolul sau cafeaua. Efectele pozitive psihologice sau fizice ale alcoolulu isau cafelei ne pot determina sa dezvoltam o preferinta pentru aceste alimente, chiar daca initial nu ne-a placut.Acelasi tip de proces poate functiona si in directia opusa, producand aversiune fata de un anumit aliment. Pentru a mentine echilibrul energetic al corpului trebuie sa mancam. Pentru a face fata solicitarilor fizice, celulele corpului ard combustibil pentru a produce energia necesara pentru sarcinile pe care le realizeaza. Pentru a avea ce "arde" celulele recurg la niste depozite de calorii din corp cum ar fi grasimea sau alte forme de energie stocata. Neuronii din creier consuma si ei energie pentru a raspunde nevoilor metabolice create de generarea impulsurilor electrice si de producerea si eliberarea de neurotransmitatori. Sursa principala de energie este glucoza. Interesant este faptul ca in momentul in care este "pus la treaba", creierul nu foloseste mai multa glucoza. Acesti neuroni sunt intotdeauna activi si consuma mereu glucoza,indiferent daca ganditi intens sau nu.Deficitul de combustibil disponibil poate declansa foamea, iar surplusul o poate inhiba. In urma unor experimente efectuate s-a ajuns la concluzia ca oamenii care sunt hraniti in intregime prin sonde intravenoase gasesc aceste "mese" lipsite de satisfactie, chiar daca sub raport caloric primesc o cantitate de hrana suficienta.Dorinta puternica de stimulare orala se reflecta si in folosirea pe scara larga a indulcitorilor artificiali, care ne ofera gustul fara calorii. Valoarea de stimul a alimentelor, sub forma experientei senzoriale implicate in ingerarea de alimente si bauturi gustoase, are o importanta la fel de mare pentru apetit, ca si reducerea nevoii de calorii.

Influenta nutritiei asupra starii mentale si emotionale

“Nutritia are un rol esential pentru starea noastra mentala si emotionala” “Suntem singurii responsabili de sanatatea noastra fizica, mentala si emotionala” Sanatatea fizica genereaza starea de echilibru la nivel mental si emotional si o minte curata, calma, aduce cu sine o stare fizica buna. Nu este nici un dubiu asupra faptului ca starea de sanatate emotionala si mentala poate fi asigurata de o buna nutritie. Atat de interdependente sunt sanatatea corpului fizic si a celui emotional si mental incat nu putem face o afirmatie de genul: “este sanatos dar intr-o stare de depresie” sau “este schizofrenic dar perfect sanatos fizic” . Boala (sau o stare fizica precara), ne da sentimente de anxietate, frica, ingrijorare,depresie. In acelasi mod, stresul mental si emotional ne supara si contribuie la multe boli care sunt apreciate ca avand origine fizica de cei mai multi medici. Practic, calitatea sangelui determina calitatea gandurilor noastre. Ca si alte organe, creierul primeste oxigen si nutrienti prin sistemul circulator. Daca sangele este retras din creier, starea de inconstienta apare, iar apoi survine starea de deces. Cand oxigenul este insuficient, devenim apatici, avem dureri de cap, si ne scade atentia. Procesele mentale sunt incetinite si devenim confuzi.Fiecare dintre noi facem asocieri placute sau mai putin placute cu mancarea pe care o consuma. Majoritatea afirma: “Daca are gust bun,

e ok.”, sau “Cum e restaurantul acela ? are mancare buna?”. Nimeni nu intreaba: “Cum se mananca acolo, se mananca sanatos?”

Anumite alimente ne fac iritabili sau deprimati. Alte mancaruri ii fac pe copii, si alaturi de ei si pe parinti, nervosi, galagiosi si hiperactiv

Alimentele ne afecteaza starea mentala si emotionalapot actiona in 2 feluri:

prin lipsa nutrientilor vitali Consumarea zaharului alb va determina eliberarea de catre organism a rezervelor de vitamine B si va conduce la o stare de depresie nervoasa, in timp ce, mancand fructe, sangele va asimila carbohidratii naturali si mineralele organice care sunt favorabile activitatii mentale.

prin producerea de substante toxice In fiecare zi milioane de oameni ingereaza diferite alimente sau substante fara nici o valoare nutritiva. Mai mult, aceste “non alimente” nu numai ca nu furnizeaza organismului nutrientii necesari, dar, pentru a fi metabolizate, corpul este nevoit sa foloseasca din rezervele de nutrienti ale sale.

Aceste alimente se potnumi “jefuitori de nutrienti” Dintre acestia, cel mai mare “jefuitor” este considerat zaharul alb ..Cauzeaza rabufniri emotionale mai ales la copii si adolescenti. Starile agitate,vandalismul si absenteismul din scoli poate fi pus pe seama consumului excesiv de alimente fast-food si bauturi carbogazoase.La adulti ele cauzeaza boli cronice la nivelul sangelui care se manifesta prin diabet sau hipoglicemie. Acesti oameni deseori au perioade de depresii, iritabilitate si atacuri nervoase.Aceste stari afecteaza de fiecare data sistemul nervos rezultand in stari mentale,care se manifesta prin simptome ca:dureri de cap,oboseala,insomnie,iritabilitate,agitatie,plans,stari de nervozitate,ingrijorare excesiva,putere de concentrare scazuta,depresie,uitare,ganduri suicidale,emeri ilogice,alergii.

Efectele alimentatiei asupra mintii- studiate inca de acum multe mii de ani, de filosofii din Orient.De exemplu, in Bhagavad Gita alimentele se clasifica in 3 feluri: •alimente pure(”sattvic”)

- fructe, vegetale, care calmeaza si linistesc mintea, crescandclaritatea acesteia; recomandate in special pentru starile de meditatie si de cresterespirituala•alimente stimulante(”rajasic”)- condimente, carne, oua - creeaza pasiune animala sicauzeaza o stare a mintii agitata, nesatisfacatoare, contribuind la tulburari nervoase si laizbucniri emotionale•alimente impure(”tamasic”)- alimente procesate, conservate, mucegaite, care scadcapacitatea de gandire, amortesc simturile si contribuie la suferinta mentala cronica,accelereaza procesul de imbatranire si cauzeaza moarte prematura.

J. I. Rodale in cartea “Dieta si razboiul”a facut o corelatie intre tarile care au tendinta catre razboi si cele care au tendinta catre pace pe baza caracteristicilor dietei acestor popoare si a concluzionat ca, atitudinea mai apropiata de razboi si agresiune este specifica populatiilor mari consumatoare de zahar, carne si amidon. De-a lungul istoriei, nomazii mancatori de carne sunt cei care au facut razboaiele impotriva triburilor de agricultori si pastori, care erau populatii pasnice.

Factori in asigurarea sanatatii la nivel fizic, mental si emotional•sa ne asiguram o stare mentala si emotionala echilibrata,•sa ne asiguram o alimentatie sanatoasa,•suplimentele nutritive, alimentele preparate termic, produsele din carne,conservele si semi-preparatele, zaharul alb, uleiurile rafinate, sarea, trebuieeliminate din dieta noastra, ele fiind in cea mai mare parte consumatori de nutrienti,si nu furnizori,•orice substanta toxica introdusa in corp va actiona in sensul dereglarii echilibruluiemotional si mental, intr-o masura mai mare sau mai mica, intr-o perioada de timpmai scurta sau mai lunga, conducand la depresii si stari de nervozitate, afectandsistemul nervos,•sa preparam mancarea intr-o stare armonioasa,•sa servim mancarea intr-un mediu armonios, intr-o dispozitie calma si relaxata,numai atunci cand apare senzatia de foame. Nu este indicat sub nici o forma saconsumam alimente ca substitut pentru dereglarile noastre emotionale saumentale, pentru stimulare, sau ca mijloc de a scapa de probleme si, nici dupaanumite retete general valabile.

Realizarea armoniei in viata este posibila doar prin comunicare constienta si echilibru intre cele 3 corpuri - fizic, psihic si mentalDin acest punct de vedere, a manca natural, respectiv a purifica corpul fizic si inacelasi timp a ne pastra acelasi mental si psihic incarcat, va crea un dezechilibrucare poate conduce la renuntarea la alimentatie naturala, datorata lipsei constienteiactului alimentar.Totusi, daca actionam in paralel si pentru echilibrarea celorlalte dimensiuni, prinauto-educatie si constientizare, prin recunoastere si continuitate, permitemarmonizarea intregului corp, dezechilibrele nemaiputand avea loc.

Influenta alimentelor asupra comportamentului

1. Hiperactivitatea

· Studiile ofera concluzii care nu demonstreaza o legatura profunda intrealimente si comportamentul unui individ. Exista copii care manifesta o energiedebordanta in urma consumarii anumitor mancaruri, un fapt destul de periculospentru sanatate in anumite cazuri.· Eliminarea din alimentatie a produselor care au efecte negative asupraorganismului si consumul lor dupa o perioada de pauza poate sa fie o solutieavantajoasa.· Cercetarile arata ca nivelul de zahar din alimente nu influenteazacomportamentul unei persoane.· O dieta adecvata poate sa influenteze comportamentul unui copil insa esteposibil ca schimbarea sa fie explicata prin simplul control al alimentatiei.· Hiperactivitatea la copii poate sa apara in urma consumului de cofeina si poatefi evitata prin reducerea consumului de alimente care contin aceasta substanta

2. Sindromul oboselii cronice· Doar cativa pacienti demonstreaza o schimbare in comportament dupaadoptarea unei diete speciale.· Multi pacienti evita consumarea anumitor alimente, adoptand o dietanecorespunzatoare si accentuandu-si starea de oboseala.

3. Hipoglicemia· Hipoglicemia nu apare in urma unei alimentatii lipsite de rutina ci din cauzadiabetului.· Studiile arata ca oboseala nu se accentueaza atunci cand nivelul de glucozadin sange scade.· Uneori poate fi provocata de o intoleranta alimentara.1. Multi doctori considera ca reactia organismului la un aliment nu are dreptcauza hipoglicemia.2. Desi exista multe tipuri de teste ce pot fi realizate pentru a diagnostica oalergie, multe dintre ele nu sunt recunoscute stiintific.3. Dietele severe nu sunt recomandate in cazul copiilor.

4. Alergia si sistemul imunitarSistemul imunitar nu este cauza aparitiei unei alergii.Daca un copil este alergic la oua (ii apar eczeme, transpira, respira greu,ameteste, lesina) atunci nu i se vor face vaccinuri impotriva gripei sau a altorcateva boli.Vaccinarea impotriva rubeolei se poate realiza doar sub supravegherea atenta amedicului. Reactia alergica la acest vaccin este foarte rara.

ALIMENTAŢIA ÎN FUNCŢIE DE

GRUPA SANGUINĂ

Există o strânsă legătură între grupa de sânge, alimentaţie şi sănătatea oamenilor. Puţini oameni se gândesc la implicaţiile grupei sanguine, deşi aceasta reprezintă o forţă genetică puternică.

Grupele sanguine sunt fundamentale în logica supremă a naturii, urmând un traseu neîntrerupt, de la cel mai timpuriu moment al apariţiei omului, până în prezent. Grupele sanguine reprezintă amprenta noastră celulară şi ne dezvăluie multe mistere ce marchează starea noastră de sănătate sau de boală. Din acest

punct de vedere, este valabilă zicala: „mâncarea unui om este otrava altuia”.

GRUPA 0

Grupa 0 semnifică „vechimea”. Primii oameni erau vânători iscusiţi, deci carnea (proteinele) reprezentau principala sursă de energie. Acesta a fost momentul în care atributele digestive ale grupei 0 s-au definitivat. Omul cu grupa 0 hrănit cu proteine are un sistem imunitar puternic, este viguros şi rezistent. Între sânge şi alimentele

consumate se produce o reacţie chimică, ce face parte din moştenirea genetică. Din acest motiv sistemul digestiv şi imunitar sunt influenţate şi acum de alimentele pe care le consumau strămoşii cu aceeaşi grupa sanguină. După ce vânatul s-a împuţinat, oamenii au plecat în căutarea hranei în alte zone ale globului. De aceea, grupa 0 este predominantă şi „donator universal”.

CARACTERISTICILE GRUPEI 0- Consumator de carne ;

- Tract digestiv viguros, dar cu aciditate crescută; - Sistem imunitar hiperactiv; - Intoleranţă faţă de adaptările la dietă şi la mediul înconjurător; - Răspuns optim la stres printr-o activitate fizică intensă; - Necesită un metabolism eficient pentru a fi suplu şi energic prin aport sporit de iod şi calciu; - În ceea ce priveşte personalitatea, grupa 0 poartă o memorie genetică de forţă, rezistenţă, îndrăzneală, încredere, putere de concentrare, acţiune şi un dezvoltat simţ de autoconservare.

- Tabelul cu alimente benefice şi cu alimente de evitat pentru grupa 0 Alimentele care nu sunt incluse în categoriile "benefice" sau "de evitat" sunt considerate "neutre" şi le puteţi consuma, dacă vă plac, dar cu moderaţie.

ALIMENTE RAŢIE FRECVENTĂ

BENEFICE DE EVITAT

Carne roşie slabă 120 -180 gr. bărbaţi60-150 gr. femei4-6 ori pe săptămână

Vită, viţel, miel, inimă, ficat Porc, slănina, costiţă

Carne pasare 120 -180 gr. bărbaţi60-150 gr. femei2-3 ori pe săptămână

Pui, găină, curcan, raţă Gâscă

Alimente marine 120-180 gr.3-5 ori pe săptămână

Cod, păstrăv, macrou, ştiucă, somon, peşte alb

Somn, icre, fructe de mare

Lapte, iaurt

120-180 ml.0-3 ori pe săptămână

Nu există lactate benefice. Alternative: brânză şi lapte de soia

Brânză sărată, afumată, fermentată, caşcaval, şvaiţer, lapte dulce

Brânzeturi

60 gr.0-3 ori pe

săptămână

Ouă 1 ou3-4 ori pe săptămână

Uleiuri şi grăsimi 4 - 8 linguripe săptămână

Ulei de măsline în salate Ulei de porumb, ulei de arahide

Nuci şi seminţe 6-8 nuci3-4 ori pe săptămână

Nuci, seminţe de dovleac

Arahide, fistic, unt de arahide, seminţe de mac

Legume uscate 1 ceaşcă sub formă uscatăo data pe săptămână

Fasole albă Fasole mare, fasole arămie, linte

Legume O ceaşcă de legume preparate ca salată sau înăbuşite3-5 ori pe zi

Legume verzi, gulii, sfeclă, ardei roşii, hrean, ceapă, morcovi, ridichi, usturoi, roşii, ţelină

Vinete, varză, măsline negre, porumb, cartofi, conopidă, muştar, avocado

Cereale 1 ceaşcă0-3 ori pe săptămână

Secară, orez, orz, pâine de secară Toate produsele din faină albă, mălai, cereale combinate

Pâine 1 felie, 0-2 ori pe zi

Paste făinoase 1 ceaşcă0-2 ori pe săptămână

Fructe 90-150 gr., 3-5 ori pe zi

Smochine, ananas, cireşe, prune, mere, grepfrut, struguri, lămâi, pepene, piersici, pere, cireşe, kiwi, zmeură

Mure, pepene galben, nuci de cocos, căpşuni, banane, portocale

Sucuri naturale

Sunt de preferat sucurile din legume celor de fructe250 ml. de 2-3 ori pe zi

Toate fructele şi legumele permise Băuturi răcoritoare sintetice

Apă 2 litri pe zi

Ceaiuri de plante 1-3 căni pe zi Măceşe, păpădie, tei, ghimbir, mentă, pătrunjelmuşeţel, soc, ginseng, ceai verde, salvie

Traista ciobanului, lucernă, mătasea porumbului, echinacea, genţiană, senna

Mirodenii condimente şi dulciuri

Asezonarea salatelor şi mâncărurilor

Pătrunjel, curry, ardei roşu,boia dafin, busuioc, salvie, soia, coriandru, chimion, rozmarin, cimbru, tarhon, miere, ciocolată

Piper, oţet, capere, murături, maioneză, ketchup, scorţişoară, vanilie

Băuturi Cantităţi mici, băuturilepermise

Cantităţi moderate de bere,vin, ceai verde, apă

Băuturi distilate, cafea, ceai negru

GRUPA A

CARACTERISTICILE GRUPEI A

- Primul vegetarian- Culege ceea ce sădeşte- Tract digestiv sensibil- Sistem imunitar tolerant- Predispoziţie pentru boli cardiace, diabet- Răspunde cel mai bine la stres prin acţiuni de calmare- Se adaptează bine la mediul înconjurător şi la dietă- Necesită o dietă vegetariană, pentru a rămâne zvelt şi activ

Tabelul cu alimente benefice şi cu alimente de evitat pentru grupa A

Alimentele care nu sunt incluse în categoriile "benefice" sau "de evitat" sunt considerate "neutre" şi le puteţi consuma, dacă vă plac, dar cu moderaţie.

ALIMENTE RAŢIE FRECVENTĂ BENEFICE DE EVITAT

Carne roşie slabă

Nu exista alimente pe bază de carne benefice

Carne de vita, viţel, porc, oaie, vânat, organe,

costiţa,

Carne pasare 120 -180 gr. bărbaţi, 60-150 gr. femei3 ori pe săptămână

Neutre : Pui, găina, curcan

Raţă, gâscă

Alimente marine

120-180 gr.1- 4 ori pe săptămână

Crap, cod, păstrăv, macrou, somon, peşte alb

Anşoa, scoici, raci, creveţi, hering, biban, scrumbie

Lapte, Iaurt 200 ml.0- 4 ori pe săptămână

De preferat produse lactate fermentate Alternative: brânză şi lapte de soia

Unt, îngheţată, brânzeturi grase, şvaiţer, camembert, parmezan, lapte dulce

Brânzeturi 60 gr.2- 4 ori pe săptămână

Ouă 1 ou,1- 3 ori/săptămână

Uleiuri şi grăsimi

2 - 6 linguri/săptămână

Ulei de măsline Ulei de porumb, ulei de arahide, grăsimi animale, grăsimi preparate termic

Nuci şi seminţe

Aprox. o mână2-5 ori pe săptămână

Arahide, seminţe de dovleac, nuci, migdale

Fistic

Legume uscate

1 ceaşcă3-6 ori pe săptămână

Fasole albă măruntă, mazăre, soia

Fasole mare, fasole arămie

Legume O ceaşcă de legume crude sau înăbuşite2-5 ori pe zi

Majoritatea legumelor sunt benefice (de preferat ecologice şi proaspete)

Roşii, vinete, varză, măsline, cartofi, ardei

Produse de soia

180-240 gr.4-6 ori pe săptămână

Produsele pe bază de soia sunt foarte benefice şi se pot consuma cit mai des

Cereale 1 ceaşcă5-7 ori pe săptămână

Ovăz, secară, orez, faină de soia, faină de porumb, faină de orez

Tărâţe de grâu, faină albă, grâu decorticat, faină de cartofi, cereale combinate

Pâine 3-5 felii pe zi

Paste făinoase 1 ceaşcă2-4 ori pe săptămână

Fructe 90-150 gr.3-4 ori pe zi

Caise, mure, afine, cireşe, smochine, grepfrut, lămâi, ananas, prune

Banane, nuci de cocos, mango, portocale, mandarine

Sucuri naturale

250 ml., 4-5 ori pe zi Lămâie, morcov, caise, grepfrut, ananas, cireşe

Suc de roşii, portocale, papaya

Apă 1-2 litri pe zi

Ceaiuri de plante

1-3 căni pe zi Aloe, ceai verde, muşeţel, măceşe, ghimbir, ginseng, echinacea, păducel

Mătasea porumbului, ardei roşu, rubarbă

Mirodenii şi condimente


Sos de soia, hrean, mărar usturoi, ghimbir, cimbru, pătrunjel, oregano muştar

Piper, oţet, boia, capere, maioneză, ketchup, murături

Băuturi Cantităţi mici din băuturile permise

Cafea, ceai, vin roşu Bere, ceai negru, băuturi alcoolice distilate

GRUPA B

CARACTERISTICILE GRUPEI B – NOMADUL

- Echilibrat- Sistem imunitar puternic - Tract digestiv tolerant - Consumator de produse lactate - Opţiunile cele mai flexibile privind dieta - Răspunde cel mai bine la stres prin creativitate - Necesită un echilibru între activitatea fizică şi mentală, pentru a se menţine suplu şi activ

Tabel cu alimente benefice şi cu alimentele de evitat pentru grupa B



Carne roşie slabă 120 -180 gr. bărbaţi 60-150 gr. femei, copii2-3 ori pe săptămână

Miel, oaie, iepure, vânat, ficat, vită, viţel

Costiţă, inimă, porc

Carne pasare 120 -180 gr. bărbaţi 60-150 gr. femei, copii0-3 ori pe săptămână

Nu se recomandă carnea de pui

Pui, raţă, gâscă


Cod, plătică, macrou, ştiucă, sardine, icre scrumbie, păstrăv

Anşoa, scoici, stridii, creveţi, somon afumat

Lapte, iaurt 100-200 ml.2- 5 ori pe săptămână

Lapte degresat, iaurt, brânză, mozzarela

Îngheţată

Brânzeturi 60 gr.3-5 ori pe săptămână

Ouă 1 ou3- 4 ori pe săptămână

Uleiuri şi grăsimi 4 - 6 linguripe săptămână

Ulei de măsline Ulei de porumb, de arahide, de floarea soarelui


Neutre: migdale, castane, nuci

Alune, fistic, mac arahide, seminţe de floarea soarelui, seminţe de dovleac

Legume uscate 1 ceaşcă sub formă uscată2-3 ori pe săptămână

Neutre: fasole, mazăre verde

Linte, mazăre neagră


Sfecla, varză, ardei morcovi, conopidă, broccoli, vinete, ciuperci, cartofi

Avocado, porumb, dovleac, roşii, măsline, ridichi, tofu, anghinare

Cereale 1 ceaşcă sub formă uscată2-4 ori pe săptămână

Mei, ovăz, orez Porumb, mălai, grâu, orz secară

Pâine 1 felie pe zi

Paste făinoase 1 ceaşcă sub formă uscată2-4 ori pe săptămână


Banane, ananas, struguri, prune

Nucă de cocos, curmale, rodii

Sucuri naturale 250 ml. 2-3 ori pe zi Varză, ananas roşii

Apa 2 litri pe zi

Ceaiuri de plante 1-2 căni pe zi Ginseng, ghimbir, Aloe, genţiană, tei

pătrunjel, măceşe, salvie, mentă



Ardei roşu, curry, ghimbir, hrean

Piper, tapioca, scorţişoară


Ceai verdeNeutre: bere, vin, cafea

Băuturi alcoolice distilate, sifon, sucuri sintetice

GRUPA AB

CARACTERISTICILE GRUPEI AB – ENIGMATICUL

- Fuziunea modernă între grupele A şi B- Răspuns de tip cameleonic la condiţii schimbătoare de mediu şi de dietă- Tract digestiv sensibil- Sistem imunitar excesiv de tolerant- Răspunde optim la stres în plan spiritual, fizic şi la nivel de energie creatoare- Un mister evoluţionist

Tabelul cu alimente benefice şi cu alimente de evitat pentru grupa AB



Carne roşie slabă

120 -180 gr. bărbaţi 60-150 gr. femei, copii1-3 ori pe săptămână

Miel, oaie, iepure, curcanNeutre: ficat

Costiţă, vită, viţel, inimă, porc, vânat

Carne pasare 120 -180 gr. bărbaţi 60-150 gr. femei, copii0-2 ori pe săptămână

Nu se recomandă carnea de pui

Pui, găină, raţă, gâscă


Cod, macrou, ştiucă, sardine, scrumbie, păstrăv marin, sturion

Anşoa, scoici, homar, stridii, creveţi, somon

Lapte, iaurt 120-180 ml.3-6 ori pe săptămână

iaurt, smântână, brânză feta, brânză de capră

Unt, lapte bătut îngheţată

Brânzeturi 60 gr.3-4 ori pe săptămână

Ouă 1 ou3- 4 ori pe săptămână

Uleiuri şi grăsimi 4 - 8 linguri Ulei de măsline Ulei de porumb, şi

pe săptămână floarea soarelui


Castane, arahide, nuci Seminţe de floarea soarelui, dovleac, mac, susan, alune

Legume uscate 1 ceaşcă 2-3 ori pe săptămână

Soia, linte Fasole, mazăre


Sfeclă, castravete, ţelină, crucifere, morcovi, vinete, ciuperci, usturoi

Avocado, porumb, ardei, măsline, ridichi, anghinare

Cereale 1 ceaşcă sub formă uscată2-3 ori pe săptămână

Orez, ovăz, secară, mei, soia

Fulgi de porumb, mălai

Pâine 1 felie pe zi

Paste făinoase 1 ceaşcă sub formă uscată3-4 ori pe săptămână


Cireşe, lămâi, ananas, struguri, prune, kiwi smochine, grepfrut

Banane, nuci de cocos, mango, portocale, rodii

Sucuri naturale 250 ml.2-3 ori pe zi

struguri, lămâi, varză, grepfrut, morcovi

portocale

Apă 2 litri pe zi

Ceaiuri de plante 1-2 căni pe zi Ginseng, ceai verde, echinacea, muşeţel, ghimbir, măceşe mentă

Aloe, genţiană, tei



Hrean, usturoi, curry, pătrunjel, sos de soia

Piper, boia, oţet, murături, anason


Cafea, ceai verde, vin roşu, bere, vin alb

Băuturi alcoolice distilate, ceai

Deci în concluzie pot spune ca fiecare om este unic . Avem nevoi nutiționale diferite și de aceea, singurul mod de a ne menține sănătatea sau de a ne vindeca boala este adaptarea hranei la nevoile noastre specifice ca individ.

Psihologia Alimentației Umane

Tema:

Student:

Zubic Corina, ISB, IPA 727

referat pau

Documents