MINISTERUL EDUCAȚIEIUNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPTLUCRU INDIVIDUAL LA CALIFICAREA INFRACTIUNILOR

REFERAT

Tema:Calificarea infractiunilor saviriste in participatie

CuprinsI.Introducere....................................................................................................................................3II.Notiunea,istoricul si natura juridica a participatiei......................................................................4III.Conditiile participatiei.............................................................................................................5IV.Participantii..............................................................................................................................7V.Formele participatiei....................................................................................................................8

Participatia simpla.......................................................................................................................9Participatia complexa..................................................................................................................9Grupul criminal organizat..........................................................................................................10Organizatia (asociatia) criminala...............................................................................................10

VI.Participatia in drept comparat...................................................................................................11VII.Implicarea la infractiune si deosebirea ei de participatie........................................................12VIII.Concluzii................................................................................................................................13IX.Bibliografie...............................................................................................................................14

2

I.Introducere

Actualitatea temei:Participatia reprezinta o tema actuala deoarece da nastere mai multor

probleme a caror rezolvare nu a fost gasita.Tema respectiva a fost tratata in cadrul mai multor

coferinte internationale cum ar fi cel de-al VII-lea Congres International de Drept Penal la Atena

din 26 septembrie-2 octombrie 1957,deasemenea Conferinta ruso-americana privind problemele

crimei organizate din 1 noiembrie 1995 si in cadrul Congresului al IX-lea al ONU asupra

prevenirii criminalitatii si tratamentului deliciventilor de la Havana din 1990.

Tema participatiei a devenit o problema strigenta,care poate fi indentificata si rezolvata in urma

unor investigatii serioase,cu atit mai mult cu cit acest fenomen implica si atragerea in multe

cazuri a minorilor,care reperezinta viitorul unei tari.

Deasemenea tema respectiva este actuala datorita dezvoltarii continue a fenomenului de

criminalitate organizata.

Obiect de cercetare: calificarea infractiunilor comise de doua sau mai multe persoane si

aspectele ce se afla intr-o strinsa dependenta de acestia.

Scopul lucrarii: Este cercetarea complexa a activitatii participantilor la infractiune prin prisma

stabilirii temeiului si limitelor raspunderii lor penale,elucidarii acestei raspunderi,examinarii

practicii de calificare precum si argumentarea teroretica a corectitudinii sau incorectitudinii unor

solutii de ordin practic.

Sarcini:

analiza profunda a participatiei penale ca institutie(aspecte si esenta)

dezvaluirea naturii juridice si trasaturilor participatiei

cercetarea participantilor si activitatea lor

examinarea legislatiei existente

analiza practicii judiciare

propunerea unor solutii

formularea concluziilor si recomandarilor teoretice

3

II.Notiunea,istoricul si natura juridica a participatiei

In litetarura de specialitate numarul definitiilor participatiei cu reflectarea diefritor aspecte este

foarte numeros insa cantitatea nu este un indiciu al calitatii,ce ne-ar permite sa credem ca

studierea acestui subiect se apropie de sfirisit.

Participatia in sensul definirii ei,a fost prevazuta in diferite acte normative in vigoare la o

perioada la alta in tara noastra.In Dacia lui Burebista si in Dacia Romana,nu existau norme sau

obiceiuri in ceea ce tine de participatie,de asemenea nici IusValahicum nu cunostea notiunea de

participatie,astfel toti participantii la infractiune erau pedepsiti la fel.Abia in timpul dominatiei

otomane in procesul Reformei juridice de 40 ani,in Cartea romaneasca de invatatura din 1646

numita si Pravila lui Vasile Lupu,au fost tratate notiuni ca tentative,concursul de

infractiuni,complicitatea.Conform Pravilei lui Vasile Lupu,savirsirea infractiunii de catre un

grup de personae era calificata drept circumstanta agravanta.

Codificarea institutiei participatiei s-a intreprins in anul 1864 o data cu elaborarea Codului

penal din dispozitia lui Alexandru Ioan Cuza,anume in acest cod se pune accent nu numai pe

clasificarea faptelor penale si pe modul in care ele au fost comise ci sip e numarul de

participanti.Codul prevedea pedepsirea diferentiata pentru participatie.

In dreptul sovietic notiunea de participatie sau mai bine zis prima incercare de definire a acestei

institutii are loc in 1919,masura de pedeapsa pentru aceasta era determinata nu de gradul de

participare la infractiune,ci de pericolul social al infractorului si al faptei savirsite de el.

In Codul penal al RSSM din 24 martie 1961 este introdusa notiunea de participatie(complicitate)

cu sensul de cooperare intentionata a doua sau mai multe personae la savirsirea unei

infractiuni.Tot aici a fost inclusa notiunea de organizator al infractiunii.

In baza doctrinei Republicii Moldova participatia penala cuprindea un cadru mai amplu decit

notiunea de complicitate.De fapt, noțiunea de participație nu a fost evidențiată în alte acte

normative , decît în noul Cod Penal al Republici Moldova din 2002.

În acest sens în art 41 prezentului cod a fost inclusa notiunea de participație ” Se

consideră participaţie cooperarea cu intenţie a două sau mai multor persoane la săvârşirea

unei infracţiuni intenţionate.”Infracţiunea poate fi săvârşită de una sau mai multe persoane

împreună. Dacă la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală participă mai mulţi făptuitori,

se poate vorbi despre participaţie la această faptă. Specificul participaţiei, ca formă deosebită a

activităţii infracţionale, determină problema răspunderii penale a participanţilor la infracţiune.

4

Supunându-se regulilor generale ale dreptului penal pentru combaterea infracţionalităţii,

instituţia participaţiei îndeplineşte în acelaşi timp şi un rol special, caracteristic numai pentru ea:

ilustrează criteriile obiective şi cele subiective necesare activităţii infracţionale comune,

stabileşte cercul de persoane responsabile pentru această activitate infracţională, reglementează

ordinea şi limitele răspunderii participanţilor, adică nu numai a persoanelor care săvârşesc

nemijlocit acţiuni ce formează latura obiectivă a infracţiunii concrete, prevăzute de partea

specială a CP, dar şi a persoanelor care au luat parte la infracţiune în calitate de instigatori,

complici sau organizatori.

Pluralitatea de făptuitori este consacrată în art.42 CP, conform căruia participanţi la

infracţiune sunt persoanele care contribuie la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în

calitate de autori, organizatori, instigatori sau complici.

Participarea la infracţiune a mai multor persoane înseamnă că două sau mai multe persoane,

nu una, săvârşesc fapta prevăzută de legea penală (acţiune sau inacţiune), îndreptată împotriva

unuia şi aceluiaşi obiect. Existenţa legăturii interne subiective cu privire la săvârşirea infracţiunii

încă nu înseamnă participare la fapta penală.

III.Conditiile participatiei

In teoria dreptului penal si in practica judiciara pentru a efectua o analiza mai detaliata a

institutiei respective,precum si de a delimita actiunile savirsite in comun de alte modalitati ale

activitatii criminale a doua sau mai multor persoane,se deosebesc doua tipuri de conditii ale

participatiei obiective si subiective.Clasificarea data este una teoretica deoarece in realitate

trasaturile obiective si subiective formeaza o unitate inseparabila,iar exeminarea lor separata este

imposibila.

In doctrina nationala cel mai des utilizata este clasificarea ce reieise nemijlocit din art 41 Cod

penal al RM si anume:

pluralitate de subiecte

activitatea in comun a participantilor la infractiune

unitatea intentiei

cooperarea doar la o infractiune intentionata

Daca ne referim la pluralitatea de subiecte aceasta presupune savirsirea infractiunii de doua sau

mai multe persoane.Prin persoana se intelege subiectul care poate fi supus raspunderii

penale,deoarece intruneste toate semnele subiectului infractiunii.

Alta conditie obligatorie este activitatea in comun a participantilor.In art 41CP al RM se

subliniaza ca participatia este “cooperarea a doua sau mai multor persoane la savirsirea

5

infractiunii”.Cooperarea presupune ca faptuitorii in legatura reciproca savirisesc fapte

prejudiciabile si provoaca in comun daune valorilor sociale.

Conform opiniei unor autori precum N.P.Vodko,L..D.Gauhman,C.N.Florea activitatea in comun

intruneste minim 3 elemente:

conditionarea reciproca a actiunilor a doua sau mai multor persoane

rezultatul infractional unic pentru participanti

legatura cauzala dintre actiunile fiecarui participant si rezultatul survenit

Unitatea intentiei este o conditie subiectiva a participatiei penale,astfel conform art 41 CP al

RM,se considera participatie cooperarea cu intentie a doua sau mai multor persoane la savirsirea

unei infractiuni intentionate.Unitatea intentiei la infractiune a tuturor participantilor se exprima

prin aceea ca fiecare din ei intelege ca actioneaza nu de unul singur,ci in comun.De aici rezulta

ca acesta isi da seama nu numai de caracterul si pericolul social al actiunilor sale,ci si de

actiunile altor participanti si,in primul rind de caracterul si pericolul social al activitatii autorului.

Intentia este formata din elementul intelectual si elemtul volitiv.

Elementul intelectual include:

constientizarea pericolului social al faptei savirsite

constientizarea caracterului social periculos al faptelor altor participanti

prevederea survenirii rezultatului infractional comun

Elementului volitiv ii corespunde coordonarea reciproca a actiunilor,adica participantii isi expun

dorinta de a actiona in comun la savirsirea infractiunii si de a atinge un rezultat infractional

comun sau admiterea constienta a survenirii acestuia.Lipsa conditionarii reciproce a actiunilor

exclude participatia.

In ce priveste cooperarea comuna doar la o infractiune intentionata ,participatia este

recunoscuta ca posibila doar atunci cind doua sau mai multe persoane actioneaza

intentionat.Participatie nu exista daca macar unul dintre participanti actioneaza din imprudenta

sau mai cu seama,daca toti participantii actioneaza din imprudenta.In cazul savirsirii din

imprudenta fiecare din participanti poarta raspundere pentru actiunile sale independent de

activitatea celuilalt.Spre deosebire de RM,intr-un sir de state participatia este acceptata si pentru

infractiunile comise din imprudenta de ex in Anglia,SUA,Franta,Romania.

In literatura de specialitate exista mai multe opinii privind conditiile necesare a fi intrunite pentru

existenta participatie.Una din acestea este ca pentru ca sa existe o pluralitate de faptuitori

ocazionala sau o participatie penala trebuie intrunite urmatoarele conditii:

sa existe pluralitate de faptuitori

sa existe legatura subiectiva(coeziune psihica) intre participanti

fapta sa fie savirisita in cooperare materiala sau intelectuala

6

savirisirea aceleiasi fapte prevazute de legea penala

cooperarea sa nu fie ceruta de continutul legal al infractiunii

Exista si alte opinii conform carora pentru a exista participatia sunt necesare si suficiente 3

conditii:

participarea la infractiune a doua sau mai multe personae

activitatea lor comuna

comunitatea de intentii

IV.Participantii

Se consideră autor al infracţiunii persoana care săvârşeşte în mod nemijlocit fapta

prevăzută de legea penală, precum şi persoana care a săvârşit infracţiunea prin intermediul

persoanelor care nu sunt pasibile de răspundere penală din cauza vârstei, iresponsabilităţii sau

din alte cauze prevăzute de prezentul cod. În raport cu ceilalţi participanţi (organizatori,

instigatori sau complici), autoratul se distinge prin caracterul său esenţial şi necesar, contribuţia

autorului constând tocmai în săvârşirea acţiunii sau inacţiunii care constituie latura obiectivă a

infracţiunii. Din cauza specificului său, autoratul este unica formă de contribuţie la infracţiunea

care poate exista şi în afara participaţiei. Nici instigarea, ca formă de participaţie, nici

complicitatea, nici organizatorul nu pot exista în afara autoratului, în timp ce acesta din urmă

poate exista de sine stătător, fiindcă fapta prevăzută de legea penală poate fi săvârşită în mod

nemijlocit fără să fie necesare alte contribuţii.

Coautori sunt persoanele care au cooperat ocazional şi în baza unei legături subiective cu acte de

executare (nemijlocit) la comiterea în comun a aceleiaşi fapte prevăzute de legea penală. În caz

de coautorat, unul din coautori poate realiza numai o parte a acţiunii infracţionale (de exemplu,

luarea bunului), iar altul - cealaltă parte a ei (ameninţarea, lovirea etc.) şi în acţiunile fiecăruia va

fi o infracţiune consumată sub formă de coautorat.

Se consideră organizator al infracţiunii persoana care a organizat săvârşirea unei infracţiuni

sau a dirijat realizarea ei, precum şi persoana care a creat un grup criminal organizat sau o

organizaţie criminală ori a dirijat activitatea acestora. Acţiunile organizatorului pot consta în

recrutarea membrilor grupului organizat sau ai organizaţiei criminale, în întocmirea planului

săvârşirii infracţiunii, în împărţirea rolurilor între membrii grupului criminal sau ai organizaţiei

criminale, în coordonarea acţiunilor participanţilor nemijlocit la locul săvârşirii infracţiunii sau

de la distanţă, de exemplu, prin intermediul mijloacelor tehnice: telefon, poştă electronică, fax,

poştă etc.

Conform art.42 alin.4 CP, instigator este persoana care, cu intenţie, determină o altă persoană

să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală. Ca formă a participaţiei penale, instigarea este

7

fapta unei persoane (instigator) care determină, cu intenţie, prin orice mijloace, o altă persoană

(instigat) să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală. Caracteristică instigării este

împrejurarea că instigatorul, după ce a luat hotărârea de a săvârşi o infracţiune, desfăşoară o

activitate materială, externă, pentru a transmite hotărârea luată altei persoane, care, fiind decisă

să comită fapta prevăzută de legea penală, trece apoi în mod concret la săvârşirea ei, devenind

autor al infracţiunii. Instigatorul contribuie la săvârşirea infracţiunii prin transmiterea către cel

instigat a ideii săvârşirii infracţiunii şi prin determinarea luării de către acesta a hotărârii de a

săvârşi fapta, care rezultă din trecerea ei la executarea infracţiunii.

Art.42 alin.5 CP al Republici Moldova care prevede ca complice este persoana care a contribuit

la săvârşirea infracţiunii prin sfaturi, indicaţii, oferire de informaţii, acordare de mijloace sau

instrumente ori înlăturare de obstacole, precum şi persoana care a promis dinainte că îl va

favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârşire a infracţiunii, urmele

acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va

procura sau va vinde atare obiecte. Deci, complicitatea este o formă a participaţiei penale ce

constă în activitatea persoanei care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea

unei fapte prevăzute de legea penală sau care, înainte ori în timpul săvârşirii faptei, promite că va

tăinui bunurile provenite din aceasta sau că-l va favoriza pe făptuitor, chiar dacă ulterior nu-şi

onorează promisiunea. După cum se poate observa, ceea ce caracterizează complicitatea, în

raport cu celelalte forme ale participaţiei penale, este caracterul său de contribuţie indirectă la

săvârşirea infracţiunii. În timpul în care autorul efectuează acte de executare şi realizează în mod

nemijlocit materialitatea faptei, complicele efectuează acte de sprijinire a activităţii autorului.

Aşadar, complicele nu realizează fapta în mod nemijlocit, ci sprijină (înlesneşte, ajută) realizarea

acesteia de către autor

V.Formele participatiei

In functie de modul de colaborare a participantilor,de modul de unire a eforturilor a doua sau mai

multor persoane intr-un cadru infractional unic,activitatea infractionala comuna capata niste

trasaturi specifice.Cazurile multiple de participatie se divizeaza in diefrite forme,ce ajuta la

calificarea infractiunilor savirsite in comun si la individualizarea raspunderii participantilor.

Forma reprezinta aspectul exterior,ce elucideaza modul de interactiune a faptuitorilor si ne

demostreaza cum faptele infractionale a doua sau mai multor persoane se contopesc intr-o

infractiune unica.

In functie de gradul de coordonare a actiunilor participantilor se deosebesc urmatoarele forme de

participatie:

8

participatia simpla

participatia complexa

grup criminal organizat

organizatie(asociatie) criminala

Participatia simpla

In conformitate cu prevederile art 44 din CP al RM,infractiunea se considera savirisita in

participatie simpla daca comiterea ei au participat in comun,in calitate de coautori,doua sau mai

multe persoane,fiecare realizind latura obiectiva a infractiunii.Cu alte cuvinte in cazul

infractiunii comise in participatie simpla este vorba de coautorat.Coautoratul,in sensul art 44 din

CP al RM,este forma de participatie in care,la savirsirea faptei prevazute de legea penala,si-au

adus contributia nemijlocit de doua sau mai multe persoane.Din prevederile art 44 CP al RM

reies urmatoarele conditii de existenta a participatiei:

activitatea coautorilor trebuie sa fie indreptata impotriva aceluiasi obiect juridic,adica sa

lezeze aceleasi valori sociale ocrotite prin incriminarea faptei ca infractiune

este necesar ca coautorii sa savirseasca in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea

penala,adica sa savirseasca nemijlocit orice act de conduita exterioara,prin care se

executa direct actiunea sau inactiunea prejudiciabila incriminata de lege.In legatura cu

aceasta ,contributia coautorilor la comiterea faptei penale poate fi indentica sau

diferita,egala sau aproape egala,in acelasi timp si loc ori nu,important este ca ele sa se

completeze intr-o activitate unica.

Participatia complexa

In conformitate cu prevederile art.45 din CP al RM,infractiunea se considera savirsita cu

participatie complexa daca la comiterea ei participantii au contribuit in caliatate de

autor,organizator,instigator sau complice.Latura obiectiva a infractiunii cu participatie complexa

poate fi realizata:

de un singur autor

de doi sau mai multi autori

Pentru existenta participatiei nu are importanta felul contributiei faptuitorilor si nici calitatea in

care au actionat acestia.Exista participatie atit in cazul in care oti faptuitorii au cooperat la

savirsirea infractiunii in calitate de coautori,cit si atunci cind au cooperat executind diferite

roluri:organizator,instigator,complice,autor.

Pentru existenta participatiei complexe nu este absolut necesar ca sa contribuie la savirsirea

infractiunii toti acesti participanti,ci este suficienta participarea,spre exemplu,a autorului si

complicelui,a autorului si instigatorului a autorului si organizatorului,a autorului,instigatorului si

9

complicelui etc.Este posibila oricare imbinare a eforturilor acestora.In orice caz este obligatorie

participarea unui sau mai multor autori.Nici organizarea,nici instigarea,nici complicitatea nu

poate exista in afara autoratului,in timp ce acesta din urma poate exista de sine statator,fiindca

fapta prevazuta de legea penala poate fi savirsita in mod nemijlocit fara sa fie necesare alte

contributii.

Grupul criminal organizat

Grupul criminal organizat este o forma a participatiei in care participantii actioneaza intotdeuna

cu intelegere prealabila.Savirisirea infractiunii de catre grupul criminal organizat constituie o

forma penal-juridica de manifestare a criminalitatii organizate.In etapa actuala,criminalitatea

organizata este unul dintre cele mai periculoase fenomene sociale ce ameninta societatea si

ordinea de drept.

Potrivit art 46 CP al RM,grupul criminal oraganizat este o reuniune stabila de persoane care s-au

organizat in prealabil pentru a comite una sau mai multe infractiuni.Din definitia data putem

deduce trasaturile caracteristice grupului criminal organizat:

stabilitatea(statornicirea) grupului

organizarea in prealabil a membrilor grupului

scopul organizarii grupului criminal este de a comite una sau mai multe infractiuni

Mai multi autori echivaleaza banda cu grupul criminal oraganizat si stabilesc bandei urmatoarele

caracteristici:

reunirea a cel putin doua personae

stabilitatea grupului

inarmarea grupului

reunirea in scopul comiterii atacurilor

Organizatia (asociatia) criminala

Se considera organizatie (asociatie)criminala conform art 47 CP al RM,o reuniune de grupuri

criminale organizate intr-o comunitate stabile,a carei activitate se intemeiaza pe diviziunea,intre

mambrii organizatiei si structurile ei,a functiilor de administrare,asigurare si executare a

intentiilor criminale ale organizatiei in scopul de a influenta activitatea economica si de natura a

persoanelor fizice si juridice sau de a controla,sub alte forme,in vederea obtinerii de avantaje si a

realizarii de interese economice,financiare sau politice.Astfel organizatia criminala are

urmatoarele trasaturi:

organizatia criminala reprezinta o reuniune de grupuri criminale

consolidarea grupurilor criminale intr-o comunitate stabile

divizarea activitatii organizatiei intre membrii organizatiei si structurile ei

10

scopul organizatiei criminale este de a influenta activitatea economica si de alta natura a

persoanelor fizice sau juridice sau de a o controla,in alte forme,in vederea obtinerii de

avantaje si a realizarii de interese economice,financiare sau politice.

Organizatia criminala este formata din cel putin doua grupuri criminale care se asociaza pentru

desfasurarea activitatii infractionale in comun.

VI.Participatia in drept comparat

Daca ne referim la dreptul englez,institutia complicitatii este una di cele mai vechi ale

acestuia.In doctrina engleza prin compliciate se intelege actiunea a doua sau mai multe persoane

pentru realizarea intentiei criminale.Conform stiintei contemporane engleze,complicitatea este

posibila atit in prezenta autorului cit si in lipsa acestuia.Complicitatea este posibila pina in

momentul comiterii faptei si nicidecum dupa ea.Conform dreptului englez toti participantii sunt

pedepsiti la fel ca autorul.Desemenea conform dreptului englez complicitatea este posibila si in

cazul infractiunilor savirsite din imprudenta,essential este ca survenirea cosecintelor negative sa

fi fost cuprinsa in vointa infractorului pina la inceperea activitatii criminale.

Complicitatea in dreptul penal American se intilneste sub denumirea de intelegere criminala .

Complicitatea se manifesta prin intreprinderea unor actiuni active,simpla prezenta la locul

savirisirii faptei nu constituie temei pentru considerarea persoanei ca participant la infractiune.La

fel ca si in dreptul englez participatia este posibila atit in cazul intentiei cit si in cazul

imprudentei.In Codurile penale ale unor state federate,participantii sunt divizati in instigatori si

complici,iar in alte state aceasta divizare lipseste.

Stiinta penala japoneza divizeaza complicitatea in obligatorie cind fapta criminala nu poate fi

comisa de un singur infractor si benevola cind acest fapt este posibil.Codul panal japonez

prevede trei cazuri de comitere in mod individual a unor fapte ilegale:autorul sau

executorul,complicele si instigatorul.In practica si teoria japoneza este acceptata teoria accesoria

cu privire la participarea instigatorului si care consta in aceea ca instigatorul va fi pedepsit daca

fapta la care a contribuit a fost comisa.

Codul penal al Romaniei nu defineste participatia ci doar arata ce se intelege prin

participanti.Ea se prezinta sub mai multe forme:

pluralitate naturala-atunci cind fapta prin natura ei nu poate fi savirista decit de doua sau

mai multe personae

pluralitate constituita-exista atunci cind legea penala incrimineaza fapta simpla de a

alcatui o grupare de personae in vederea unor scopuri ilicite

11

pluralitate ocazionala-este atunci cind legea penala prevede,ca desi fapta putea fi savirsita

de o singura persoana ,a fost totusi savirsita prin cooperarea mai multor personae,iar ca

urmare a cooperarii infractiunea devine mai usoara sau mai sigura.

Complicitatea reprezinta modalitatea cea mai intilnita de participatie in practica judiciara

romana.

Daca ne referim la dreptul penal francez,acesta deoasebeste notiunea de complicitate de

notiunea de coexecutare.Prin complicitate se intelege doar complicitatea in sens restrins al

cuvintului,adica concursul altor personae,care inlesneste savirisirea infractiunii de autor,el insa

continind elemente ale complicitatii de infractiune.La fracezi complicitatea se clasifica in

complicitate pina la comiterea infractiunii si complicitate in timpul cominterii infractiunii.

Nici in legislatia germana nu vom gasi definitia complicitatii.In stiinta dreptului penal german

prin complicitate se intelege participarea mai multor personae la savirisrea unei infractiuni

intentionate.Participantii conform Codului penal german sunt :

autorul,instigatorul,complicele.Organizatorul este present dar doar in unele norme din partea

speciala.

Conform Codului penal al Federatiei Ruse,prin complicitate se intelege cooperarea

intentioanata a doua sau mai multe personae la comiterea infractiunii.In teoria dreptului penal

rus,problema complicitatii este discutabila.Unii sustin ca complicitatea are o natura

accesorie,altii fiind de parere ca complicitatea este o forma individuala a activitatii criminale.In

teoria dreptului penal rus la caracterizarea complicitatii sunt evidentiate doua criterii:obiective si

subiective.Din categoria semnelor obiective fac parte cele cantitative,ex.activitatea in comun si

cele calitative cum ar fi pluralitatea de infractori,iar din categoria celor subiective-comunitatea

de intentii.

VII.Implicarea la infractiune si deosebirea ei de participatie

In dreptul penal alaturi de participatie este examinata si activitatea persoanelor ce nu se

deoasebeste printr-o conditionare esentiala si nu se afla in functie cauzala fata de fapta comisa de

autor.Ea este asemanatoare cu participatia datorita semnului cantitativ comun si unei atitudini

speciale fata de actiunea infractionala.

Prin implicare la infractiune se intelege activitatea nepromisa din timp a subiectului ce nu

participa la savirisirea infractiunii,al carui pericol social consta in faptul ca se afla in legatura cu

actiunea infractionala a altei personae.Sunt trei modalitati ale implicarii:

favorizarea

nedenuntarea

12

tolerarea infractiunii nepromise din timp\

Comun tuturor acestor modalitati este faptul ca sunt legate intr-o anumita masura de activitatea

infractionala a tertelor persoane,insa gradul de pericol social al implicarii la infractiune este mai

redus in comparative cu gradul de pericol social al participatiei penale.

Implicarea se deoasebeste de participatie prin faptul ca comportamentul persoanelor implicate

in infractiune nu este in raport de cauzalitate cu rezultatul infractional sau cu savirisirea

infractiunii.Faptele persoanelor implicate la infractiune spre deosebire de faptele comise in

participatie nu servesc drept temei pentru survenirea rezultatului infractional.Implicarea se

deoasebeste de participatie si prin lipsa trasaturii “activitate in comun”.Subiectul implicat nu-si

coordoneaza actiunile cu autorul sau cu ceilalti participanti.

Favorizarea este exprimata in doua forma:

favorizarea infractorului

tainuirea bunurilor dobindite pe cale criminala(doar cu scop de profit)

Favorizarea nepromisa din timp se exprima prin tainuirea bunurilor dobindite pe cale criminala si

se considera fapta infractionala distincta.

Nedenuntarea deasemenea este o incalcare de sine statatoare ce atenteaza la activitatea instantei

judecatoresti si consta in faptul ca persoana ce stia despre infractiunea acre inca putea fi

prevenita sau a carei cosecinta puteau fi evitate,sau a caror autori puteau savirisi noi infractiuni

posibil de prevenit,nu anunta despre acesta organelle judiciare.

VIII.Concluzii

Institutia participatiei a aparut ca urmare a necesităţii incriminării fenomenului infracţional

asociativ se prezintă ca unul din instrumentele actuale de politică penală prin care statul poate

lupta împotriva acestor forme de manifestare infracțională.

Participatia ca orice alta forma de activitate comuna reprezinta o cooperare in cadrul careia

eforturile pentru atingerea scopului se unesc.Ca rezultat creste essential nu numai eficienta

individuala dar ,de fapt se creaza o noua forta productiva.

Participatia astfel accelereaza savirsirea precum si sporeste eficacitatea celor comise.

Este important de a delimita participatia de alte forme a savirsirii faptei in comun si a califica

correct fapta datorita faptului ca aceasta reprezinta o forma deoasebita de comitere a unei

infractiuni si de cele mai multe ori se caracterizeaza pritr-un grad prejudiciabil ridicat.Unirea

eforturilor pentru savirisirea unei infractiuni in comun,sustinerea reciproca in savirisirea faptei

poate nu doar sa inlesneasca comiterea infractiunii dar sis a permita cauzarea unei daune mai

13

mari,sa ascunda mai usor urmele infractiunii,iar in unele cazuri poate chiar sa permita si sa

creeze posibiliatea pregatirii sau savirsirii unor noi infractiuni.

Astfel calificarea corecta a infractiunilor saviriste in participatie are importanta prin

identificarea corecta a normei si aplicarea raspunderii corespunzatoare,conform gradului de

pericol a celor saviriste,ca fiecare persoana sa fie pedepsita conform actiunilor sale si nici o

persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

Astfel participatia se caracterizeaza printr-un pericol sporit ce se manifesta prin:

prioritate in timp

aparitia unei noi energii productive

influenta psihologica asupra victimei

Astfel in urma cercetarii am incercat sa evidentiez importanta acestei institutii cit si importanta

calificarii infractiunilor savirsite in participatie.

IX.Bibliografie

1.Cod Penal al RM,in vigoare din 2003

2.Grama Mariana,Teza de doctor “Participantii la infractiune si particularitatile raspunderii

lor”Chisinau 2002

3.Alexandru Borodac,Marian Gherman,”Calificarea infractiunilor “ Chisinau 2006

4.Valerii Bujor,Larisa Buga,”Drept penal comparat”,Chisinau 2003

5.Ulianovschi Xenofon “Participatia penala” Chisinau 2000

6. Sergiu Brinza, Xenofon Ulianovschi, Vitalie Stati, Ion turcanu, Vladimir Grosu”Drept

penal.Partea Generala vol II”

7. Bulai C.-Manual de drept penal.Partea generală,București:ALL,1997

8. Codul Penal al RM.Comentariu.Sub red. A. Barbăneagră.Chișinău:Centrul de Drept al

Avocaților,2003

9.Marit Alexandru,”Drept penal.Partea generala”Chisinau 2002

10.Dima Traian „Drept penal.Partea generala”Bucuresti 2001

11. Dobrinoiu, Vasile; Lazăr, Valerică; Pascu, Ilie “Drept penal”Bucuresti 1996

12.Borodac Alexandru “Drept penal.Partea generala ”Chisinau 1994

13. http://www.juspedia.ro/3/participatia-penala-definitie-conditii-forme/

14.http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2012Decembrie/RADU%20RAZVAN%20HORATIU

%20-%20Participatia%20in%20dreptul%20penal/rezumat.pdf

14

15