Legume p ăstăioase:

Mazărea

Prezentare Generală

Legumă este un termen culinar generic care desemnează orice parte a unei plante

consumată uzual de oameni ca hrană, fiind o plantă cultivată sau necultivată care este

cunoscută și apreciată de cultura populației locale, dar nu face parte dintr-una din următoarele

categorii culinare: cereale, fructe, ierburi sau mirodenii. Aceste plante fiind apreciate datorită

conținutului lor în substanțe nutritive ca hidrocarbonate, proteine, grăsimi vegetale, vitamine,

substanțe minerale, uleiuri eterice, acestea din urmă având rol important în digestie.

Legumele pot fi clasificate după o serie de criterii:

Legume de câmp care se cultivă pe ogor sub cerul liber.

Legume de seră

Legume după partea folosită ca rădăcina, frunzele, sau alte părți ale plantei

Legume după familia din care face planta

Un criteriu care este în general valabil la legume spre deosebire de fructe este faptul

că legumele în general se fierb înainte de consum, cu toate că azi și legumele încep să fie

consumate în stare crudă.

Un alt caracter diferențial este faptul că în cazul legumelor planta întreagă sau

anumite părți ale plantei sunt consumate, pe când la fructe numai fructul plantei. Astfel, avem

legume cu frunze (de exemplu salata), rădăcinoase (morcovul), lujeri (ceapa), legume cu

inflorescență (conopida) și fructe botanice cum ar fi fasolea verde, castraveții, dovlecii,

roșiile, avocado etc. precum și semințele imature ale unor plante cum ar fi mazărea și fasolea,

sau plante care se folosesc numai la îmbunătățirea gustului ca pătrunjel, mărar, leuștean.

Mazărea

Mazărea este o plantă ierboasă, cultivată și

leguminoasă. Rădăcina sa este pivotantă, cu

nodozități. Tulpina este ierboasă și volubilă, însă

fără țesut de susținere. Frunzele sunt compuse și se

termină cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi,

5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite, și

un pistil. Fructul se numește păstaie.

Mazărea este originară din Asia Mica și

Asia Centrală, mazărea a fost cultivată în

antichitate de greci și romani în sudul Europei, de

unde apoi s-a răspândit în tot continentul, în țara

noastră este adusă în secolul al XVII-lea. Mazărea,

Pisum sativum, posedă numeroase varietăți și

forme.

Rădăcina este pivotantă și puternic dezvoltată, cu numeroase ramificații laterale pe

care se găsesc nodozitațiile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de solubilizare, ceea

ce permite plantei să folosească fosforul și alte substanțe nutritive din compușii greu solubili.

Tulpina are o lungime de 35 - 200 cm și poate fi simplă sau ramificată de la bază.

Frunzele sunt paripenate, cu 2-3 perechi de foliole alungit-ovoide sau rotunde. La baza

frunzei se află două stipele mari, amplexicaule, de formă semi-cordată. Are foliolele din

vârful frunzei compuse transformate în cârcei.

Florile, de culoare albă sau puțin violet-roșcată, sunt dispuse la sub-suoara frunzelor,

câte una la soiurile timpurii și câte 2-5 la cele tardive. Corola are formă papilionată.

Staminele - organele de reproducere mascule – la mazăre sunt în număr de 9 concrescute prin

filamentele lor și cea de-a 10-a liberă. În mijlocul florii se află gineceul care este

monocarpelar – carpelele sunt frunze modificate și adaptate la funcția de înmulțire.

Este o plantă autogamă, la care polenizarea se face direct, polenul ajungând pe

stigmatele aceleiași flori, însă nu este exclusă și polenizarea incrucișată, când polenul trece

dintr-o floare într-alta, prin mijlocirea vântului, a insectelor, a apei și sub acțiunea omului.

Fructul este o păstaie dehiscentă, cu 3-7 semințe globuloase, netede, de culoare

galbenă, verzuie sau brună.

2

Cu o importanță nu foarte mare dar este comercializată în foarte multe țări pentru

gustul său deosebit.

Mazărea, fasolea, lintea sunt folosite la prepararea unor mâncăruri. Leguminoasele

sunt importante și pentru refacerea structurii și fertilității solurilor.

După fecundație, din ovule se formează semințele. Integumentele ovulului se

transformă în tegumentul seminței, din celula ou se dezvoltă embrionul, iar din celula

secundară se formează endospermul, un țesut cu substanțe de rezervă, necesare pentru hrana

embrionului. Forma semințelor la mazăre este sferică.

Mazărea nu este foarte pretențioasă față de sol, dar față de climă nu se poate spune

același lucru; dacă este secetă nu se va obține aceeași producție ca atunci când plouă, deci

este recomandată irigarea culturilor respective.

Pe lângă utilizarea mazărei în preparatele culinare, se cunoaște și întrebuințarea

acesteia ca remediu natural, ajutând în vindecarea și tratarea numeroaselor afecțiuni. Mazărea

contribuie la tratamentul osteoporozei, hipertensiunii arteriale, constipației, diabetului etc.

Mazărea verde mai este recomandată a fi utilizată și în tratarea bolilor renale sau

stărilor de epuizare atât fizică cât și psihică. Mazărea uscată este și ea importantă, deoarece

asigură organismului necesarul de energie.

Bibliografie

Cultura leguminoaselor pentru boabe, Editura Agro-silvică, București, 1967

Dicționar practic de agronomie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979

ro.wikipedia.org

3