referat leptospiroza

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ‘’ION IONESCU DE LA BRAD’’ IASI

FACULTATEA DE MEDICINA VETERINARA

DISCIPLINA: EPIDEMIOLOGIE

~ LEPTOSPIROZA~

Brazilia 2005-2008

Topa Cosmin&Lupoaie Ionut

Anul III : Grupa 776 B

INTRODUCERE:

Leptospiroza este o zoonoza produsa de membrii genului Leptospira.

Leptospirele patogene sunt identice din punct de vedere morfologic, fiind bacterii

Gram negative subtiri, helicoidale, mobile, cu una sau ambele extremitati

indoite ,,in carlig’’.

Fig.1:Leptospire in”carlig”;

In tarile dezvoltate, membrii genului produc pierderi economice majore

industriei de crestere intensiva a bovinelor si porcinelor, constituind de asemenea

un important factor de risc profesional pentru cei care muncesc in aceste

industrii.

Leptospirele persista in rinichii si tractusul genital al animalelor purtatoare

si sunt excretate in urina si secretiile genitale. Supravietuirea in afara gazdei este

favorizata de conditii de umiditate si caldura. Transmiterea se realizeaza prin

contactul direct sau indirect cu animalul purtator.

1.2 ETIOLOGIE:

Leptospirele sunt microorganisme Gram negative subtiri, helicoidale,

mobile, cu una sau ambele extremitati indoite ,,in carlig``.Intr-un mediu lichid

adecvat se rotesc constant in jurul axei lungi.Lungimea variaza intre 10 si 20 µm,

iar diametrul intre 0,1-0,15µm, cu o lungime a spirei de aproximativ

0,5µm.Leptospirozele sunt mobile si se cultiva in conditii de aeroebioza la

temperatura de 28-30ºC.Cu ajutorul reactiei de aglutinare-liza si a testului de

saturare a anticorpilor, s-a stabilit ca leptospirele poseda atat atigene de tip cat si de

grup.

In conditii nefavorabile de nutritie, leptospirele pot fi mult alungite, in timp

ce in prezenta unor concentratii mari de sare, in culturile batrane sau in tesuturi pot

lua forme cocoide de aproximativ 1,5-2µm.Se multiplica prin diviziune liniara.

Componentele celulare majore sunt: un invelis extern, care inconjoara un

perete celular sau un complex de peptidoglicani si doi endoflageli polari (cate unul

la fiecare capat, cu origine subterminala).

1.3 MANIFESTARI CLINICE SI LEZIUNI

1.3.1 MANIFESTARI CLINICE:

Marea majoritatea a infectiilor leptospirice ale animalelor sunt subclinice.

Exista doua grupe de animale cu mare probabilitatate de a face o infectie

clinica:

Animalul tanar;

Female mature sexual, in lactatie si / gestante.

In cazurile in care infectia leptospirica accidental determina o afectiune

clinica la animale, exista o paralele stransa cu acele aspect observate in

formele severe de boala la om.Forma severa a bolii se caracterizeaza prin

icter, hematurie, hemoglobinurie, semne de afectare renala si meningita, iar

infectiile pot fi fatale, cum ar fi cea cu icterohemoragia.In plus, cainii

infectati cu anumite serovaruri, cel mai notabil fiind canicola, pot dezvolta o

afectiune renala cronica cu poilurie masiva si polidipsie. Postinfectie

problemele legate de oboseala pot avea consecinte serioase asupra

animalelor de performanta cum ar fi cainii de vanatoare ogarii, caii de curse

si competitie.

Infectia acuta cu a vacilor adulte da nastere asa numitului ``sindrom al

picaturii de lapte`` sau al ``pungii flaste`` la vacile in lactatie, in special la

inceputul acesteia, caracterizat printr-o scadere brusca a productiei de lapte.

Ugerul apare falsc, ca si cum vaca ar fi fost déjà mulsa-nu tumefiat si

dureros, ca in majoritatea formelor de mastita-si sunt afectate toate cele

patru sferturi. Laptele este adesea vascos si galben, asemanator colostrului,

poate contine cheaguri si poate avea chiar o nuanta sanguinolenta.

1.3.2 LEZIUNI:

Modificarile lezionale, difera in funstie de varsta, sex, stare fiziologica

(monta, gestatie, parturitie) si de gravitatea si forma de evolutie a bolii.

In formele acute su subacute se intalnesc leziuni de tip septicemic,

exprimate prin hemoragii punctiforme pe seroase si pe mucoase, ca si in tesutul

conjunctiv subcutanat. In forma icterica leziunea cea mai caracteristica este icterul

mai mult sau mai putin pronuntat al pielii si al tesutului conjunctiv subcutanat, al

seroaselor si al mucoaselor.

Frecvent se observa degenerescenta hepatica si miocardica, uneori

splenomegalie si inflamatia limfoganglionilor. Rinichii sunt mariti in volum, de

culoare rosiatica sau galbuie si cu hemoragii punctiforme discrete, prezente atat

sub capsula, cat si pe suprafata de sectiune.

Ficatul este marit in volum, de culoare rosie galbuie, cu aspect lutos si cu

friabilitate marita. Leziunile cutanate. Sunt reprezentate de zone puternic

hiperemiate si infiltrate serohemoragic.

In forma cronica, leziunile sunt discrete de cele mai multe ori decelabile

numai histopatologic. Rinichiul prezinta fie focare de nefrita interstitiala, fie focare

de necroza, cu aspect neregulat, localizate in corticala si confera organului un

aspect patat, denivelat. La vier, ca leziune macroscopica destul de caracteristica se

semnaleaza orhita si prezenta de focare discrete de scleroza testiculara.

La femele gestante, care au avortat, in afara leziunilor hepatorenale se mai

deceleaza si leziuni uterine: endometrita cataral hemoragica, metrita nodulara in

focare, sau chiar necrotica, edeme, hematoame utero-placentare.

1.4 EPIDEMIOLOGIE:

Exista diferente in distributia pe glob a unor specii de Leptospira; L

interrogans, L. borgpetersenii si L. kirschneriae au o distributie globala, in timp ce

L. moguchii si L. santarosai sunt intalnite in principal in America de Nord si de

Sud, iar L. weilii in china si estul Asiei.

Epidemiologia leptospirei este potential foarte complicata intrucat. Teoretic,

orice specie animala poate fi infectata de orice serovar patogen. Din fericire, numai

o mica parte din serovaruri sunt endemice intr-o anumita regiune sau tara.

Importanta relativa a acestor infectii accidentale este determinata de

oportunitatile furnizate de factorii sociali, de control si de mediu predominanti

pentru contactul si transmiterea leptospirelor de la alte speii de gazda tinta. Omul

este intotdeauna o gazda accidentala.

Principalele infectii cu Leptospira de importanta globala si gazdele lor de

mentinere sunt:

- serovarurule icterohaemorrhagiae si copenhageni- mentinute de

sobolanul auriu

- serovarul canicola-mentinut de caini

- serovarul pomina tipul kennewicki- mentinut de porci in majoritatea

regiunilor globului

- serovarul hardjo- mentinut de bovine in toata lumea

- sovarul bratislava- reprezinta asociatia animal domestic-leptospirire cea

mai recent descrisa si mai putin inteleasa.

1.5 DIAGNOSTIC:

In absenta unor aspecte clinice caracteristice, diagnosticul definitiv al

leptospirozei este dependent de confirmarea de laborator. Diagnosticul poate fi

necesar nu numai pentru confirmarea leptospirozei ca fiind responsabila de

afectiunea clinica, ci si din alte motive, incluzand:

- evaluarea starii de infectie si sau a starii de imune a populatiei, in vederea

aplcarii unor programe de combatere sau eradicare la nivel local, regional

sau national;

- studii epidemiologice;

- evaluarea starii de infectivitate a unui animal individual, pentru a stabili

daca acesta este corespunzator pentru export sau pentru a fi introdus intr-

o populatieneinfectata.

Procedurile diagnostice ale leptospirozei se impart in doua grupe. Prima

consta in teste pentru evidentierea leptospirelor in fluidele organismului si in

tesuturile recoltate prin biopsie sau post-mortem, iar a doua include teste pentru

detectarea anticorpilor.

1.6 PROFILAXIE SI COMBATERE:

TRATAMENT:

Tratamentul cainilor este similar celui la om. Puseele de boala la animalele

producatoare de ferma sunt probleme ale intregului efectiv, mai degraba decat a

cazurilor individuale, de unde rezulta importanta abordarii tratamentului in

contextul necesitatii de a combate infectii in populatii.

Utilizarea tratamentului antibiotic in cazurile de agalaxie produsa de

L.hardjo la bovine este o chestiune de evaluare clinica, tinand seama de starea de

gestatie a animalului si de alti factori legati de efectiv.

Animalele afectate se vindeca fara tratament; totusi, daca animalul este

gestant, pot aparea infectia fetala si pierderea consecutive a fatului, si in asemenea

circumstante trebuie administrate antibiotic: streptomicina si penicilina.

MASURI DE PROFILAXIE SI COMBATERE:

Strategii pentru combaterea infectiilor:

Metodele utilizate la animale trebuie sa reduca la minim contactul cu

animalele purtatoare, prin masuri cum ar fi evitarea surselor de adapare

contaminate si asigurarea adaposturilor separate. Trebuie efectuata

vaccinarea, daca este necesar si daca exista vaccinuri disponibile.

In dezvoltatrea strategiilor pentru combaterea leptospirozei in cazul

infectiilor la gazdele de intretinere, pentru a mentine o populatie

neinfectata, este importanta reducerea la minimum a factorilor de risc

major implicati in introducerea infectiei intr-o populatie sanatoasa.De

exemplu:

dezvoltarea unei politici populationale inchisa, evitand astfel

cumpararea animalelor infectate;

mentinerea pe teren a numai o singura specie gazda, reducand astfel

riscul de contact cu alta gazda de intretinere, cum ar fi oile in cazul

infectiei cu L. Hardjo la bovine;

evitarea contactului cu alte animale din aceeasi specie;

eviatrea transmiterei indirecte de exemplu prin impiedicarea

accesului la un curs de apa care are in amonte alte gazde animale

sau o sursa comunitara de adapare.

Fig.2:Leptospire helicoidale ; Fig.3:Leptospire tip “carlig”;

Fig.4:Harta lumii prezentand continentele afectate de Leptospiroza

in perioda 2005-2008;

Evolutia Leptospirozei in anul 2005 in Brazilia

Location Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Acre 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Sergipe 2 2 4 1 0 0 4 0 0 0 0 0

Amazonas 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0

Bahia 0 0 0 0 16 0 0 0 0 0 0 0

Ceara 0 0 0 0 4 4 0 0 0 0 0 0

Espirito Santo 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1

Maranhao 0 0 1 0 0 1 1 1 0 1 0 1

Mato Grosso Do Sul

0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0

Minas Gerais 42 28 43 27 20 41 19 54 13 31 9 22

Paraiba 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0

Parana 0 2 4 5 4 5 6 4 2 4 0 3

Pernambuco 0 0 0 0 1 0 2 0 0 0 0 0

Piaui 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0

Rio De Jaineiro

5 8 15 6 13 9 8 4 5 7 7 7

Rio Grande Do Sul

2 4 9 1 2 2 3 1 7 3 0 0

Santa Catarina 0 0 0 1 1 1 2 0 0 3 5 5

Sao Paulo 0 1 0 0 1 1 2 1 3 0 0 1

Acre

Sergi

pe

Amazonas

BahiaCea

ra

Espirit

o Santo

Maranhao

Mato Gro

sso Do Su

l

Minas Gera

is

Paraiba

Parana

Pernam

bucoPiau

i

Rio De Jain

eiro

Rio Grande D

o Sul

Santa

Catarin

a

Sao Pau

lo

0

10

20

30

40

50

60

IanMar

MaiIul

SepNov

Ian Feb

Mar Apr

Mai Iun

Iul Aug

Sep Oct

Nov Dec

Evolutia focarelor de Leptospiroza din Brazilia in anul 2005

Fig.5:Harta cu principalele orase afectate de Leptospiroza

in anul 2005;



Acre 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Sergipe 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Amazonas 1 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0

Bahia 3 2 2 4 0 0 0 1 1 1 1 0

Ceara 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

Espirito Santo 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0

Maranhao 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Mato Grosso Do Sul

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Minas Gerais 47 48 35 8 13 13 7 12 13 8 12 7

Paraiba 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Parana 6 2 2 0 2 4 1 6 8 2 0 0

Pernambuco 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0

Piaui 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Rio De Jaineiro

6 7 7 3 5 10 7 2 10 8 0 1

Rio Grande Do Sul

3 0 0 0 8 1 2 14 0 0 0 0

Santa Catarina 5 0 0 0 2 3 0 0 5 5 0 0

Sao Paulo 0 0 0 0 2 1 1 0 0 0 0 0

Acre

Sergi

pe

Amazonas

Bahia

Ceara

Espirit

o Santo

Maranhao

Mato Gro

sso Do Su

l

Minas Gera

is

Paraiba

Parana

Pernam

bucoPiau

i

Rio De Jain

eiro

Rio Grande D

o Sul

Santa

Catarin

a

Sao Pau

lo

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

IanMar

MaiIul

SepNov

Ian Feb

Mar Apr

Mai Iun

Iul Aug

Sep Oct

Nov Dec



in anul 2006;



Acre 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Sergipe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Amazonas 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bahia 0 2 3 2 1 2 2 4 5 2 4 0

Ceara 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0

Espirito Santo 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Maranhao 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Mato Grosso Do Sul

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Minas Gerais 3 0 2 5 12 24 7 1 13 2 4 28

Paraiba 0 0 0 0 0 0 9 0 0 0 0 0

Parana 0 2 0 2 0 3 1 1 0 2 1 0

Pernambuco 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0

Piaui 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Rio De Jaineiro 1 3 3 0 0 1 0 1 2 0 0 0

Rio Grande Do Sul

0 0 0 0 0 1 0 6 3 4 2 0

Santa Catarina 1 0 0 4 0 4 0 0 1 0 0 0

Sao Paulo 0 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 0

Acre

Sergi

pe

Amazonas

BahiaCea

ra

Espirit

o Santo

Maranhao

Mato Gro

sso Do Su

l

Minas Gera

is

Paraiba

Parana

Pernam

bucoPiau

i

Rio De Jain

eiro

Rio Grande D

o Sul

Santa

Catarin

a

Sao Pau

lo

0

5

10

15

20

25

30

IanMar

MaiIul

SepNov

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec


Fig.6:Harta principalelor orase afectate de Leptospiroza

in anul 2007 ;



Acre 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Sergipe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Amazonas 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bahia 2 0 2 4 8 6 0 0 4 0 6 6

Ceara 2 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0

Espirito Santo 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Maranhao 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Mato Grosso Do Sul

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Minas Gerais 3 0 0 0 6 3 6 1 1 9 10 8

Paraiba 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

Parana 1 0 0 0 2 0 0 0 4 4 2 0

Pernambuco 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Piaui 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Rio De Jaineiro 0 2 0 2 0 2 0 0 1 0 1 4

Rio Grande Do Sul

1 1 2 2 2 3 1 1 1 3 1 1

Santa Catarina 0 2 0 0 1 1 1 10 0 1 0 0

Sao Paulo 0 1 3 1 0 0 1 0 1 0 1 0

Acre

Sergi

pe

Amazonas

BahiaCea

ra

Espirit

o Santo

Maranhao

Mato Gro

sso Do Su

l

Minas Gera

is

Paraiba

Parana

Pernam

bucoPiau

i

Rio De Jain

eiro

Rio Grande D

o Sul

Santa

Catarin

a

Sao Pau

lo

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

IanMar

MaiIul

SepNov

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec



in anul 2008;

CONCLUZII:

•In anul 2005 in Brazilia au fost depistate 603 focare de Leptospiroza.Orasul cu cele mai multe cazuri a fost Minas Gerais cu 357 de focare;

•In anul 2006 focarele de Leptospiroza au fost in numar de 398 cu 205 mai putine focare decat in anul precedent.Si in 2006 orasul fruntas este Minas Gerais urmat de RioDe Jaineiro;

•In anul 2007 numarul focarelor s-a redus considerabil ajungand la 197;

•In 2008 numarul focarelor a fost apropiat de numarul focarelor din 2007,fiind in numar de 159 cu 38 mai putine;

•Deci masurile de profilaxie si combatere a Leptosipirozei luate de catre autoritatile braziliene au fost eficiente,in 4 ani reducand numarul focarelor de la 603 la 159;

BIBLIOGRAFIE

• S.R Palmer, Lord Soulsby, D.I.H. Simpson(2009)-ZOONOZE, Ed.Stiintelor Medicale,Bucuresti;

• Tudor Perianu-Boli infectioase ale animalelor; Bacterioze vol.1.Ed. Venus,IASI 2004;

• http://www.oie.int/wahis/public.php?page=disease_status_detail;

• http://www.sanatatea.com/art/infectioase/1892-situatia-epidemiologica-a-cazurilor-de-leptospiroze-2008.html;

referat leptospiroza

Documents