MODELUL DE MANAGEMENT SUEDEZSuedia este o tara nord-europeana, puternic industrializata care a cunoscutcea mai spectaculoasa dezvoltare economica, dupa cea a Japoniei in ultimul secol. Doar acum o suta de ani, Suedia era o tara agricola saraca, a carei populatie emigramasiv catre alte tari, in special S.U.A. Un numar impresionant de 1 milion de oameni,dintr-un total de 5 milioane, au emigrat in perioada 1866-1914[1], amenintanddizolvarea Suediei ca stat.Neutralitatea, mentinuta in ambele razboaie mondiale, a influentat pozitiveconomia suedeza care, ajutata si de o serie de reforme, a inceput un intens proces de industrializare. Suedia a realizat importanta relatiilor comerciale externe, astfel casi-a orientat economia inspre promovarea exporturilor, produsele sale devenind tot mai competitive pe piata mondiala. La ora actuala, exporturile Suediei se afla la ovaloare foarte ridicata, iar rata de crestere a economiei e mult peste rata de cresteremedie a tarilor din UE.Intre anii 1929 si 1939, au fost infaptuite o serie de reforme care definesc siconsolideaza modelul suedez. Prin acest model s-a incercat o conciliere intreliberalismul economic, echitatea si protectia sociala. Instrumentul folosit a fost unsistem de asigurari sociale foarte bine fundamentat de care beneficiaza faradiscriminare toti cetatenii Suediei.Suedia este a patra tara a Europei ca suprafata, insa cu o populatie de doar 8 milioane. Din totalul suprafetei doar 6,8% este pamant arabil si, in prezent, doar 2,2%din populatie lucreaza in agricultura[2]. Munca reprezinta o componenta de baza a eticii nationale, iar agricultura asigura necesarul intern si participa cu o mica parte siin export.Suedia e o tara de inventatori, cercetarea si dezvoltarea imbraca o importanta strategica pentru economie. Cheltuielile in domeniul cercetarii-dezvoltarii se ridica inmomentul actual la mai bine de 3% din PIB. Aceste cheltuieli sunt canalizate catreanumite sectoare industriale pentru cercetari specializate in tehnologiile de varf, dar se indreapta si spre invatamantul superior, mai cu seama in scopul recrutarii sipregatirii unor noi generatii de cercetatori. Nu este astfel de mirare ca, o buna partedin produsele exportate sunt reprezentate de echipamente si utilaje industriale de un nivel foarte ridicat al tehnologiilor incorporate.Din punctul de vedere al resurselor, Suedia ocupa locul III in Europa in ceeace priveste minereurile de fier, neferoase si auro-argintifere, detine 15% din rezervelemondiale de carbuni, uraniu si are un fond forestier ce o situeaza pe locul IImondial. O alta resursa naturala a Suediei este hidroenergia. Aceasta determina uncost foarte scazut al electricitatii si scaderea costurilor de productie, crescandcompetitivitatea produselor suedeze pe piata mondiala.Forma de guvernamant a Suediei este monarhia constitutionala, in care regeledomneste, dar nu conduce, ci constituie doar un traditional liant. Constitutiareprezinta actul normativ principal care reglementeaza drepturile si obligatiile tuturorcetatenilor.In ceea ce priveste nivelul de trai, acesta se numara printre cele mai ridicatedin Europa. Insa, spre deosebire de alte tari, acesta se situeaza la cote inalte pentrutoti cetatenii, raportul dintre venitul minim si cel maxim fiind de 1 laAcest raportexprima cel mai bine sentimentul egalitatii dezvoltat de societatea suedeza siconstiinta solidaritatii in numele unui beneficiu comun.Suedezul, ca persoana, este pragmatic, muncitor, ii place sa se identifice prinprofesia sa, e timid, dar dispretuieste folosirea laturii afective in afaceri undeabordarea directa a problemelor e vazuta ca semn al eficientei. Punctualitatea este ocaracteristica importanta, atat in afaceri, cat si in viata sociala.Astazi, cand multi critica si sustin ca ,,modelul sudez s-a destramat', Suediaramane o putere economica mondiala, cu unul dintre cele mai ridicate niveluri de traidin lume, cu o societate bazata pe egalitarism si bunastare generala, cu oameni careau inteles din totdeauna importanta consensului general, ca mijloc pentru asiguraresuccesului.1.Istoria SuedieiCu 14.000 de ani in urma, intreg teritoriul actual al Suediei era acoperit de unstrat gros de gheata. Primele asezari umane dateaza in jurul anului 10.000 i.H. si s-au descoperit in sudul tarii. Incepand din perioada 8.000-6.000 i.H., tara a inceput safie populata de oameni, care traiau din vanatoare, pescuit si care foloseau uneltesimple.Perioada vikingilor, 800-1050, a fost caracterizata printr-o extindere majoradirectionata, in special, spre est.Multe expeditii ale vikingilor au pornit din Suedia cuscopul, fie de a prada, fie de a face comert. Vikingii au traversat Marea Neagra,Marea Caspica si si-au dezvoltat relatii comerciale cu Imperiul Bizantin si in tinuturilearabilor.Credinta crestina a ajuns in Suedia abia in secolul al Xl-lea, dar credintelepagane ale nordicilor au rezistat inca multa vreme.O unificare a provinciilor suedeze s-a realizat in jurul anului 1.000, formand ounitate cu centrul de greutate in provinciile Vastergotland si Ostergdtland.In 1389,prin mosteniri si legaturi de familie, coroanele Danemarcei, Norvegiei si Suediei s-auunit sub conducerea reginei daneze Margareta.In 1397 s-a format, sub conducereaei, Uniunea Kalmar. Perioada 1397-1521 a fost marcata de conflicte intre rege simarea nobilime, toate acestea ducand la o mare rebeliune, iar in 1523 un nobilsuedez, Gustav Vasa, a fost ales rege al Suediei.Fundamentele statului suedez aufost puse in timpul domniei acestui rege (1523-1560)[3]. Biserica a fost transformataintr-o institutie nationala, i-au fost confiscate proprietatile si a fost introdusa Reforma Protestanta. In acelasi timp, administratia a fost reorganizata dupa modelul german,iar puterea a fost concentrata in mainile regelui, a carui pozitie a fost consolidata prin introducerea in 1544 a monarhiei ereditare. In 1718, Parlamentul suedez (Riksdag) aintrodus o noua constitutie care abolea absolutismul regal si a plasat puterea inmainile parlamentului.Secolul al XVIII-lea a reprezentat pentru Suedia o perioada de dezvoltareculturala, mai ales datorita apropierii de Franta. Comertul pe mare, care a cunoscutdezvoltarea in aceasta perioada, a fost lovit puternic de campaniile lui Napoleon, iar aceasta a dus la o stagnare generala si o criza economica care a durat pana in primajumatate a secolului al XlX-lea. Chiar si in partea a doua a secolului al XlX-lea,Suedia era inca o tara saraca, in care 90% din populatie isi castiga existenta dinagricultura. O consecinta a acestei situatii a fost emigrarea, in special catre Americade Nord. Un milion de suedezi, dintr-o populatie totala de 5 milioane au emigrat inperioada 1866-1914. Industria nu a inceput sa creasca pana in jurul anului 1890,dezvoltandu-se rapid intre 1900 si 1930, transformand Suedia in una din cele maiputernic industrializate tari dupa al Doilea Razboi Mondial.2. Economia suedeza2.1. Istoria dezvoltarii economiceSuedia este o tara vestica puternic industrializata, cu o economie de piatadeschisa.Mai multe companii suedeze se bucura de o reputatie mondiala, iar numeprecum Ericsson, Volvo si Astra reprezinta produse recunoscute, de inalta calitate.Primii pasi catre o economie industrializata au fost facuti incepand cu anul1870, an in care Anglia si alte cateva state erau deja antrenate in procesuldezvoltarii. Cu toate ca Suedia, din punct de vedere industrial, a avut un start maigreoi, a intrat pe scena internationala intr-un moment favorabil, cand dezvoltareaeconomica in restul Europei a crescut nivelul cererii internationale, si a deschis caleaproduselor suedeze. Cresterea exporturilor care a urmat explica partial cresterea economica a Suediei in acea perioada, pe langa aceasta existand si factori interni. Investitiile substantiale in infrastructura a facut ca transporturile sa se desfasoare mai usor si introducerea unor metode mai eficiente in agricultura si o crestere rapida a populatiei, au furnizat forta de munca necesara dezvoltarii industriale.In domeniul ingineriei, industria si-a facut aparitia la sfarsitul secolului al XlX-lea. Cateva companii din aceasta perioada, precum Ericsson, Asea si Skf Tsjdatoreaza succesul inventiilor suedeze si multe dintre acestea erau orientate spreexport. De asemenea, de multe ori, s-au constituit in afara granitelor nationale, filiale,pentru a evita restrictiile comerciale. Dupa cum poate fi observat din numelecompaniilor mentionate, cateva dintre acestea sunt puternice si astazi, si apartinmiezului industriei suedeze contemporane.Dezvoltarea industriala se datoreaza si unei majore resurse naturale a Suediei:puterea apelor. Datorita abundentei de rauri si cascade din nordul tarii, electricitateaera foarte ieftina. Acest lucru a determinat scaderea substantiala a costurilor deproductie, ceea ce a facut ca cererea pentru produsele suedeze sa creasca pe piatainternationala. In parte si datorita acestui lucru, valoarea productiei industriale acrescut cu 150% in perioada 1895-1914, iar productia fizica s-a dublat[4].Suedia nu a participat in Primul Razboi Mondial, dar a putut insa sa profite,datorita cresterii cererii straine cauzata de razboi. Dupa razboi, industria bazata peexport a fost lovita de o puternica recesiune si a durat cativa ani buni pana candeconomia a inceput sa creasca din nou. Reconstructia Europei de dupa razboi afavorizat industria suedeza, deoarece aceasta avea o forta de munca intacta sistructuri de productie neafectate de razboi.Recesiunea de la inceputul anilor 1930 a afectat intreaga lume industrializata,dar anumite tari, precum S.U.A. si Germania au fost mai puternic lovite decatcelelalte. Suedia s-a descurcat mai bine, partial datorita devalorizarii monedeinationale, coroana suedeza, care a dus la o crestere spectaculoasa a exporturilor. Lasfarsitul acestei decade s-a inregistrat chiar si o crestere a economiei nationale, intr-operioada de stagnare economica mondiala. Ca rezultat al unor imbunatatiri tehnice,productia a crescut, impreuna cu cresterea calitatii produselor. Printre cele maiimportante produse industriale ale perioadei au fost textilele si otelul.Al Doilea Razboi mondial a fost urmat de un boom economic. Suedia, care areusit si de data aceasta sa ramana in afara razboiului, a prins o mai buna pozitie destart decat majoritatea competitorilor ei. Exporturile au crescut din nou, datorita uneideprecieri cu 30% a coroanei suedeze fata de dolarul american, iar industriileforestiera si miniera au crescut rapid, incepand cu anii '50 si pana la sfarsitul anilor'60, intreaga economie mondiala a crescut cu 4,5% in fiecare an, iar Suedia era unadin cele mai de succes state vest-europene. Cu toate ca industria textila a suferitmasiv datorita cresterii competitivitatii internationale, ingineria si industria cauciucului s-au dezvoltat, ca rezultat al cererii crescande pentru vehicule.In anii '60 Japonia a devenit o puternica tara industriala si s-a dovedit uncompetitor puternic in anumite sectoare ale industriei precum: a otelului, deconstructii navale si de masini. Competitia a devenit si mai acerba atunci cand tarileEuropei reconstituite au inceput sa se lupte pentru un loc cat mai bun pe aceastapiata.Piata muncii suedeze a suferit o schimbare majora in anii '60. In timp cenumarul angajatilor din sectorul public crestea, s-a inregistrat o scadere majora in numarul muncitorilor industriali.Anii 70 au adus numeroase modificari in reglementarile comertuluiinternational, ceea ce a avut un efect negativ asupra Suediei. Criza petrolului din1973 si declinul in domeniul afacerilor internationale care a urmat, au afectat Suediamai mult decat pe alte tari. Raspunsul politic al guvernului a fost subventionareasectoarelor industriale aflate in dificultate, precum industria otelului si cea deconstructii navale. Aceste masuri nu au fost in totalitate de succes, dar au tinut, ovreme, scazuta rata somajului. In schimb, au mentinut problemele de structura dineconomie, care au dus mai tarziu la inflatie si cresterea somajului. Imaginea deansamblu a economiei nu era insa cu totul intunecata, intrucat ramuri precum:industria chimica, a maselor plastice, electronica si constructoare de masini erauputernice si faceau fata concurentei internationale.2.2 Economia actualaAjutata de statutulde neutralitate, mentinut in secolul XX, Suedia aatins un nivel de trai de invidiat, folosind un sistem mixt de capitalism, orientat catreindustriile de inalta tehnologie si a unui sistem social bine fundamentat, menit saimparta beneficiile bunastarii. Poseda un sistem modern de distributie, decomunicatie, atat la nivel intern, cat si extern si o forta de munca calificata. Economiae in mare masura bazata pe comert international, iar resursele de baza sunt: lemnul,fierul, puterea apelor. Sectorul privat detine 90% din rezultatele economice, dintrecare sectorul constructiilor de masini si a tehnologiilor performante contribuie pana la50% din rezultate si din export[5]. Agricultura contribuie doar cu 2% la PIB si cu 2% pepiata fortei de munca[6].

Grafic nr. 1. Evolutia ratei de crestere PIB in Suedia si alte puteri economice.Sursa:www.scb.seRata de crestere a PIB a avut o evolutie similara cu cea manifestata in UE si inS.U.A. Anul 2005 a reprezentat o scadere majora a acestuia in toata lumea, tariprecum Germania si S.U.A. inregistrand o rata de crestere mai mica de 1%.Anul2006 a insemnat o crestere usoara, dar aceasta nu se compara cu valorile de peste4% atinse in 2003, 2004.In privinta exporturilor, tendinta generala e de crestere, cu toate ca in perioada1995-2006 s-a manifestat o scadere semnificativa. Incepand cu 1997, raportul de crestere s-a modificat din nou in favoarea Suediei, aceasta depasind media UE, ajungand in 1998 la valoarea record de 13,6%.Tabel nr. 1.Evolutia cresteri anuale a exporturilor in perioada 1993-2007An939495969798990001020304050607Suedia6,81,43,74,32,53,11,6-2,32,37,613,611,53,912,76,9UE8,24,81,54,15,67,76,64,94,01,89,28,45,09,55,2Sursa:www.unece.orgIn 2006, exporturile au ajuns la cifra de 80,6 miliarde USD[7], fiind compuse inspecial din: echipamente si utilaje industriale (35%), autovehicule, produse din hartie, produse siderurgice, produse agroalimentare. Partenerii traditionali in cadrul relatiilorcomerciale traditionale sunt in special tarile din UE (Germania, Marea Britanie,Danemarca, Finlanda), S.U.A., Norvegia.Rata inflatiei a fost in 2002 de 2,2%, putin peste limita de 2% pe care BancaCentrala (Riksbank) si-a fixat-o la inceputul anului. In 2007 aceasta s-a apropiat devaloarea de 3%, putin peste media statelor din UE, dar sub cea inregistrata de state precum Luxemburg, Italia, Olanda.Cele mai numeroase schimbari facute, in perioada recenta, au fost in sectorulpublic si in politica fiscala. Sectorul public a crescut foarte mult, ajungandu-se ca in 2004, numarul celor angajati in institutiile guvernamentale depasea dublul celor carelucrau in sectorul privat. Odata cu intrarea in UE, Suedia a modificat structura forteide munca, numarul celor din sectorul public ajungand la o cifra de 31% din totalulcelor care munceau, fata de 41% cat era in 2005[8].Modelul suedezAnii '30 au fost foarte aspri pentru cei mai multi din lumea occidentala. In 1933 rata somajului in S.U.A. era de 25%, iar situatia era la fel de grea in Europa. Seinterpreta recesiunea globala ca o indeplinire a profetiei lui Marx privind criza finala,care ar fi dus la moartea capitalismului. In URSS, experimentarea socialismuluieconomic a dus la un progres economic cu mari sperante de viitor. Vestul astepta unmodel care sa contracareze URSS-ul si socialismul care cucerise inimile si rnintileatatora.Suedia trebuia sa fie unul din acele modele[9].Ideile fundamentale ale acestui model au aparut inca dinainte, din anii '20, prinreprezentantii Partidului Social-Democrat, Gunnard si Alva Myrdal. In aceastaperioada s-a inregistrat o insanatosire a economiei de dupa razboi. Structuraindustriei suedeze se schimba in favoarea competitiei si pretului extern. Se folosescnoi metode de productie in intreprinderile suedeze, iar acestea sunt gata sa satisfacacererea interna pentru bunuri de consum, dar si pentru capitalul de investitii necesarpentru reconstructie.Cresterea anuala a economiei suedeze a ajuns la 4% in ultima parte a anilor'20. Reprezentantii Partidului Social-Democrat au considerat ca Suedia ofera celemai bune conditii pentru a experimenta socialismul democratic. Societateasocialismului democratic ar fi fost una a libertatii si egalitatii, o societate a bunastarii,in care violenta si brutalitatea vor fi exterminate.Primele reforme introduse au fost: sistemul de asigurari sociale pentru somaj (1934); legea privind pensiile pentru varsta inaintata (1935). Au aparut organizatiinationale fondate pe interesele unor grupuri particulare: Federatia suedeza apatronilor (SAP) si Confederatia sindicala ,,gulerele albastre' (LO), infiintate inca de lainceputul secolului, si organizatia Centrala suedeza a angajatilor si salariatilor(1937).Fundamentul acestei teorii l-au reprezentat ideile expuse de J.M. Keynes in,,Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si banilor' (1936). Ideile lui Keynes au dominat gandirea institutiilor politice si a celor din lumea afacerilor inSuedia, pe perioada constructiei statului bazat pe bunastare. A fost pus mare accent pe rolul cererii in economie pornind de la ideea ca, prin cresterea consumului publicse realizeaza o stimulare a cererii, iar aceasta reprezinta calea de promovare acresterii economice in conditii de criza.Astfel, pe fundalul consensului general, Partidul Social-Democrat a deschiscale reformelor, care au constituit masurile de bunastare sociala. Versiunea suedezaa socialismului functional a insemnat ca interventia sectorului public a fostconcentrata pe calea impartirii rezultatelor productiei, nu a proprietatii.Socializarease facea prin intermediul impozitelor si a altor taxe.Aceste mijloace au fost folositepentru o larga dezvoltare a sectorului public, marca statului socialist bazat pebunastare.Performantele economice confirma aprecierile potrivit caroraera de aur amodelului suedez a durat ceva mai bine de 30 de ani, intre 1945 si 1979.Cateva directii majore, in ceea ce priveste reformele adoptate, au fostdeterminante pentru obtinerea prosperitatii suedeze.Prima directie a fost in domeniul agriculturii. Fermierii au fost stimulati saobtina parcele de pamant arabil, mari si omogene. Ei deveneau o adevarata ,,clasa demijloc', avand de indeplinit un rol important. Chiar daca, doar 6,8% din suprafataSuediei e pamant arabil si in prezent doar 2,2% din populatie lucreaza in agricultura,randamentele mari ale productiei in acest sector acopera nevoile tarii.A doua directie urmata de social-democrati a fost in procesul de orientare catrecomert si, in special, catre comertul extern. Suedia reprezinta o tara in careexporturile au fost privite intotdeauna ca un element important in mentinerea bunastarii. Produsele suedeze sunt competitive pe piata mondiala si cuprind:echipamente si utilaje industriale, autovehicule, produse din hartie, produsesiderurgice, produse agroalimentare.In 2007 valoare exporturilor a fost 80,6 miliardedolari, mult deasupra mediei statelor din UE[10].Educatia reprezinta al treilea domeniu considerat vital in procesul dedezvoltare al tarii. Invatamantul obligatoriu a fost introdus in 1842, iar in prezentpeste 90% din copii invata gratuit in scolile de stat.Invatamantul gratuit a fost una dinmasurile de constructie a sistemului egalitatii, libertatii si bunastarii sociale.4. Sistemul asigurarilor socialeSuedia este una din cele mai industrializate state ale lumii si poseda cel maiputernic si mai dezvoltat sistem de asigurari sociale din lume. Viata socialacaracterizata prin toleranta, egalitarism, armonie, civilizatie a facut posibila aparitia siacceptarea unui asemenea sistem. Mentalitatea si principiile morale suedeze includ siredistribuirea egala a rezultatelor activitatilor economice, astfel incat sa poata fi asigurata o viata decenta pentru toti cetatenii. Astfel a fost creat un sector public puternic menit sa administreze sistemul asigurarilor sociale. Principala sursa de finantare a protectiei sociale o reprezinta taxele si impozitele platite de populatie si de reprezentantii organizatiilor patronale, dar se pare ca suedezii au inca incredere in organizatiile statului pentru a face aceasta redistribuire de fonduri.Constitutia suedeza reprezinta legea fundamentala, care garanteaza libertate sidrepturi egale tuturor cetatenilor tarii.In aceasta se mentioneaza si sarcinile siautoritatea ce revin institutiilor guvernamentale. Acestea, prin activitatea lor, trebuie saasigure respectarea urmatoarelor drepturi: dreptul la munca, la locuinta, la educatie,drepturi egale pentru femei si barbati, dreptul la securitate sociala si la un cadrufavorabil desfasurarii vietii.Sistemul de asigurare sociala se aplica pentru toti cetatenii Suediei. Toti ceicare au implinit varsta de 16 ani si au domiciliul in Suedia sunt inclusi in sistemul deasigurare sociala. Acesta cuprinde: protectia sociala a somerilor, ajutor social cudurata nelimitata, asistenta medicala si indemnizatii de boala, sistem de pensii pentrutoti cetatenii (pensii de batranete, de invaliditate, alocatii pentru asistenta externa,etc.).1. Protectia sociala a somerilor si ajutorul socialProtectia sociala a somerilor se realizeaza pe doua cai, prin asigurarea desomaj si prin ajutorul de somaj. Asigurarea de somaj e finantata de angajator si are ocota de contributie de 4,32%. Asigurarile de somaj cuprind aproximativ 83% dinpopulatia activa si sunt administrate de 42 de ,,case de asigurari'. Alocatia acordatareprezinta 75% din salariul de referinta si se acorda pentru o perioada de 300 de zilepentru persoanele de pana la 55 de ani si 450 de zile peste aceasta varsta.Ajutorul de somaj este finantat din impozite si este acordat persoanelor cuvarste intre 20 si 64 de ani, care nu sunt asigurate. Acesta se acorda pe o perioadade 150 de zile pentru persoanele cu varsta pana in 55 de ani si de 300 de zile pentru cei ce depasesc aceasta limita.2. Ajutorul social (Social BidraQ)reprezinta o alocatie acordata de autoritatiledin domeniul asigurarilor sociale, pentru acoperirea cheltuielilor de subzistenta a unorcategorii de persoane care nu beneficiaza de alte venituri.Acest ajutor social are odurata nelimitata sau pana la ameliorarea situatiei financiare a persoanei respective.Asistenta medicalaeste finantata aproape in totalitate de stat, iarindemnizatiile de boala sunt finantate de angajatori. Angajatul plateste doar 3% dincosturile serviciilor medicale si ale medicamentelor. Perioada de acordare a asistenteimedicale este nelimitata, pana la ameliorarea starii de sanatate a pacientului.4. Sistemul de pensiiExista doua notiuni in cadrul sistemului de pensii suedez: pensia de baza sipensia suplimentara. Pensia de baza nu depinde de venitul anterior al beneficiarului,ea avand un nivel universal. In anumite conditii, la cuantumul pensiei de baza se adauga si o pensie suplimentara, care are ca baza de calcul venitul din cei mai buni15 ani lucrati, fara a depasi un plafon maxim prestabilit. La constituirea fondului depensie suplimentara contribuie angajatorul cu 13% din venit, contributia generala asalariatului fiind de doar 1%. Nivelul pensiilor se reactualizeaza in fiecare an, in functie de evolutia preturilor, astfel ca, puterea de cumparare a pensionarilor este protejata de efectele negative ale fenomenului de inflatie.5. Raporturile guvern-patronate-sindicateSuedia este o tara in care sindicatele au un rol si o importanta deosebita,avand influenta si asupra politicilor economice adoptate de catre guvern.80% din totalul fortei de munca este inscris intr-una din organizatiile sindicaleexistente. Cea mai mare dintre acestea este Confederatia generala a muncii (LO),infiintata in 1898, si care aduna 90% din totalul muncitorilor. Alte doua organizatii deacest fel sunt: Confederatia generala a functionarilor si salariatilor (TCO) siConfederatia generala a lucratorilor intelectuali si a functionarilor de stat (SACO/SR).Patronatul este reprezentat de Confederatia patronatul suedez (SAP) infiintatainca din 1909, care avea la inceputul anilor '90 afiliate peste 42 000 de firme,reprezentand aproximativ 1,2 milioane membri.In conformitate cu legislatia muncii, managementul de varf si conducatoriidepartamentelor ministeriale nu pot fi membri in organizatiile sindicale, intrucat eitrebuie sa reprezinte interesele patronatului in negocierile nationale pentru incheierea,,conventiilor colective.Atunci cand negocierile de pe piata muncii intre cei doi mari parteneri(patronate si sindicate) esueaza, guvernul desemneaza o comisie de concilierepentru a media disputele si pentru ajungerea la un acord comun. Atunci cand nu seajunge la nici un compromis, sindicatele pot trece la declansarea formelor specificede munca: proteste si greve. Acest lucru nu s-a mai intamplat, insa, de la intrarea invigoare a legii privind reprezentarea muncitorilor in consiliile de administratie acompaniilor. Aceasta a avut o influenta pozitiva atat asupra salarizarii, cat si asupraimbunatatirii conditiilor de munca.Dupa cum am mai spus, societatea suedeza a actionat in favoarea asigurariibunastarii tuturor categoriilor de salariati, raportul dintre venitul maxim si venitulminim fiind de doar 1 laMai mult decat atat, e o realitate faptul ca doua treimi dinsuedezi traiesc ,,bine' si o treime, foarte bine'. Veniturile managerilor, comparativ cucelelalte tari europene, sunt mai modeste, dar aceasta nu-i impiedica sa fie eficientiin activitatea depusa, fiind considerati specialisti cu un inalt nivel de profesionalism.6. Managementul suedez6.1. Valorile generale in societate si in managementDe multe ori, oamenii de afaceri suedezi nu se asteapta ca partenerii straini sase diferentieze prea mult de ei in ceea ce priveste managementul, comportamentul,reactiile, etc. Multi dintre ei ar fi surprinsi daca cineva le-ar spune ca difera mult de normele internationale privitoare la activitatile de afaceri.Managementul suedez se bazeaza pe ideea ca omul este atat dispus, cat sicapabil de a realiza performante. Managerul se vede pe el mai mult ca fiind un indrumator decat un comandant si, de multe ori, alege managementul prin exceptie ca metoda de delegare a autoritatii si a raspunderii catre personal. In companiile suedeze, angajatii, de la orice nivel, au libertatea de a lua decizii si de a rezolvaprobleme neasteptate, fara sa fie nevoie de permisiunea superiorilor.Un bun manager, in conformitate cu standardele suedeze, e o persoana carese foloseste de creativitatea si motivatia personalului sau. El trebuie sa-si conducaoamenii pe principiile cooperarii si intelegerii, si nu prin puterea formala de caredispune. O calitate importanta e considerata a fi cea de bun ascultator. In discutiile avute cu personalul, un manager profesionist trebuie sa apeleze la ratiune si sa-si sustina afirmatiile cu argumente concrete si convingatoare. A folosi partea afectivaintr-o discutie e considerata a fi total nepotrivita.Statutul social are foarte mica importanta in activitatea de afaceri suedeza. Managerii dau rareori semnale care indica statutul lor social, iar pe muncitori nu iicaracterizeaza sentimentul inferioritatii fata de ei. Un manager e considerat unspecialist in activitatea de conducere a unei companii si deci, nu e superior din punctde vedere social unui alt specialist, in orice alt domeniu.Organizatiile suedeze sunt mult mai putin rigide decat in orice alta parte aEuropei. Suedezii incearca sa rezolve problemele intr-un mod cat mai pragmatic siinformal, chiar daca aceasta inseamna punerea pe pozitii de conducere a unuia saumai multi avocati. In general insa, managerii nu se simt amenintati de aceastapractica, ideea generala fiind ca deciziile sunt luate pentru a ajunge la un rezultat sinu pentru a demonstra o parere. Aceeasi atitudine explica schimbul mare deinformatii din cadrul firmelor suedeze. Se crede ca, daca personalul stie ce seintampla in firma, acestia vor fi si mai implicati, si mai motivati in munca, pentru asolutiona problemele ivite.Companiile suedeze au, de obicei, o structura orizontala, bazata pe munca inechipa. Nivelurile ierarhice sunt putine, rezultatul fiind un proces direct si simplu deluare a deciziilor. Matricea organizationala este simpla, de multe ori angajatiiraspunzand mai multor manageri.Managerii suedezi accepta, in general, mai usor riscul decat colegii lor, in altetari. Un studiu international a aratat ca Suedia are printre cele mai scazute niveluri deevitare a incertitudinii, in timp ce, Japonia il are cel mai ridicat. In tarile in caremanagerii indica un nivel ridicat de evitare a incertitudinii, angajatii care suntpromovati de obicei, sunt cei care lucreaza de mult in compania respectiva, deci suntsi mai inaintati in varsta. In Suedia insa, munca efectiva si performanta sunt criteriimult mai importante. Drept rezultat, persoane tinere sunt adesea intalnite in posturade conducere.Punctualitatea este considerata un semn de respect si eficienta, iarintreprinzatorii suedezi vor avea putin respect pentru diferentele culturale in aceastaprivinta. Caracterul stresant al timpului poate fi observat in intalnirile zilnice deafaceri. In general, nu este considerat nepoliticos sa stabilesti un termen limita pentru rezolvarea unei sarcini sau pentru luarea unei decizii.Punctualitatea nu este importanta doar in mediul de afaceri, ci si in viatasociala.Partenerii de afaceri straini constata ca, de multe ori, colegii suedezi vorbescprea mult despre afaceri si prea putin despre ei si preocuparile lor personale. Inacelasi timp insa, suedezii vor dori ca partenerii straini sa treaca cat mai repede laaspectele importante ale intalnirii. In Suedia, o abordare directa a problemelor esteun semn de eficienta, ultimul lucru pe care il doresc oamenii de afaceri suedezi e sapiarda timpul persoanei cu care discuta.6.2. Mentalitatea suedezaCultura presupune a lua in consideratie experientele comune ale unui grup dar neglijand diferentele.In dialog se exprima cu gravitate pentru a nu se ajunge la divergente.Sistemul social este astfel constituit incat sa vina in intampinarea necesitatilor indivizilor. Daca cultura face referire la o colectivitate, personalitatea vizeaza in primul rand individul.Este aproape imposibil a concretiza modul in care personalitatea unui individ poate fi modelata de traditiile sociale si culturale.Caracterul national, mentalitatea, poate fi considerat si ca psihologie nationala. Personalitatea presupune ceea ce stiu indivizii si ce isi propun sa realizeze.Teoriile lui Freud sustin ca educatia copilului sta la baza personalitatii si care la randul ei permite stabilirea normelor sociale, politice, juridice si economice.Timiditatea suedezului justifica si faptul ca si in parlament mesajul ce urmeaza a fi expus este citit, lucru rar intalnit in alte tari, dar si faptul ca rari, extrem de rari sunt studentii care dupa prelegeri pun intrebari.Independenta poate fi motivata si prin singuratatea individului, evitand prezenta altor persoane, dar si prin dorinta de a nu ramane dator. Prefera sa-si plateasca consumatia daca merge cu altcineva la restaurant.In poezia lui HeidenstamGandurile singuratatii citim:Mi-e dor de acasa, de glia pe unde pasii m-au purtat.Si nu de oameni. Dar de pamantul meu mi-e dor.Scoala suedeza pune un accent deosebit pe formarea unor tineri independentii dar cu o responsabilitate si raspundere accentuata.Geert Hofstede a subliniat ca suedezii cultiva acele relatii sociale in care domneste o atmosfera de intelegere, amabilitate, motiv pentru care dimensiunea culturii, masculinitatea ii plaseaza pe ultimul loc, putandu-se afirma ca atitudinea lor este deci feminina.In educatia copiilor nu se tine cont de conflicte, duritate si agresivitate.Controlul civilizat al sentimentelor.Se constata o intensitate redusa in manifestarea sentimentelor.Tacut si bine crescutIdeologia social-democrata a favorizat mentinerea pe o perioada indelungata ceea ce a inradacinat ideea ca deciziile centralizate sunt garantul unei societati drepte.Ratiunea accentuata nu permite expunerea sentimentelor individuale.Sunt respinse opiniile care nu au la baza realitati.Toate acestea motiveaza de cesuedezilor nu le este propriuprotestul, fiind convinsi ca politicienii tin foarte mult la prestigiul lor.Exista patru principii pe care se bazeaza politica reformatoare:Egalitatea si dreptatea. Exista o adevarata pasiune pentru egalitate.Respect si consideratie pentru conditiile de viata ale individului.Preocupare necontenita pentru educarea si informarea indivizilor.Scopul pragmatic al actiunilor derulate. Exista norme fixe privind constructia de locuinte.Filozoful Kjell Jonsson afirmaStatul ne-a dat o societate mai buna si mai dreapta, o viata mai demna. Autoritatile nu fac decat rareori nedreptati, si de aceea avem fata de ele o atitudine deschisa si plina de incredere.Sistemul social, economic si politic este rezultatul unei indelungi sedimentari, motiv pentru care nu exista sansa unei modificari majore chiar si atunci cand se schimba guvernele. Pentru aceasta este nevoie de mult foarte mult timp, care poate depasi chiar viata unei generatiiSunt absolut convinsi ca o planificare rationala isi dovedeste eficienta daca resursele alocate sunt judicios folosite.Este clar ca credinta luterana, majoritara in Suedia, a marcat in mod esential conceptia despre viata. Si astazi se considera a fi un pacat sa-ti permiti excese de bucurie. In oponenta cu catolicismul, protestantii acorda o atentie mai mare greselii si pacatului.Este adevarat ca etnocentrismul se manifesta peste tot dar, in Suedia el are o trasatura aparte datorata bunastari generale si absentei conflictelor.Sistemul social este astfel conceput incat toti indivizii sunt tratati in mod egal. Relatiile personale, coruptia, mita, agresivitatea nu isi au locul in aceasta societate.6. Caracteristicile managementului suedezObiectivele generale ale managementului suedez la nivel de macroeconomieeste cresterea dezvoltarii economice reducand in acelasi timp rata inflatiei, tinand subcontrol somajul, asigurand stabilitatea puterii de cumparare, realizarea unei repartitiiechilibrate a veniturilor.Inceputul anilor '90 a reprezentat inceputul crizei in economia suedeza,provocata in principal de marimea foarte ridicata a impunerii fiscale. Povara fiscalitatiiaplicata profiturilor organizatiilor si veniturilor fortei de munca a fost preluata demanagementul intreprinderilor suedeze, care trebuia sa asigure profituri si costuri desustinere. Rezultatul a fost scaderea competitivitatii externe si a performanteieconomice in general.Sectorul public s-a dezvoltat extrem de mult, ponderea populatiei ocupate inadministratia locala ajungand in 1997 la 24.4%, depasind-o pe cea ocupata in comertsi industrie care era de doar 22%. In mod evident, sustinerea birocratiei sectoruluipublic trebuia realizata in principal de catre managementul din economie. care a fost impovarat cu impozite tot mai mari pe profituri.Din urmatorul grafic (2) poate fi evidentiata consecinta acestei politici asupranivelului somajului. Acesta a fost tinut ani la rand sub control prin crestereacheltuielilor guvernamentale, dar prin ajungerea la un nivel maxim al impozitelor,aceasta politica s-a prabusit ducand la cresterea somajului.Managementul suedez e caracterizat printr-un inalt pragmatism organizational,trebuind de multe ori sa se adapteze la economia dominata de fiscalitate exagerata,in care sindicatele au un rol si o putere considerate printre cele mai mari din Europa.Cu toate acestea, managerii suedezi sunt recunoscuti drept profesionisti inaltcalificati, buni organizatori, onesti, eficienti, iar intreprinderile pe care le conduc au evoluat competitiv sub raport tehnic, economic si organizatoric.

Grafic nr. 2. Evolutia ratei somajului in perioada 1993-2007Sursa:www.unece.orgContactele dese cu sindicatele si organismele guvernamentale a avut si efectepozitive, mai ales sub aspectul imbunatatirii conditiilor de munca si al participariisalariatilor in abordarea deciziilor majore, de importanta strategica pentru viitorulfirmei. In 1977 a intrat in vigoare legea cu privire la participarea lucratorilor la decizii,acordand unui numar mare de reprezentanti dreptul de participare in consiliul deadministratie.De fapt, cultura manageriala in toate tarile scandinave se caracterizeaza prin consens general in luarea deciziilor, inclinatie spre evitarea conflictelor si realizareade compromisuri pe calea negocierii. In sistemul de management suedez, seurmareste o reprezentabilitate adecvata la toate nivelurile, un consens decizionalrealizat in firma intre actionari, consiliul de administratie si reprezentantii angajatilor.Puterea de decizie este astfel impartita, salariatii avand dreptul de a fi informati cuprivire la intentiile de viitor ale managementului si de a influenta prin crearea unuimediu de munca mai bun.Geert Hofstede identifica grupul tarilor scandinave ca avand cel mai ridicatnivel al feminitatii. Aceasta inseamna ca in aceste societati se pune mai mult accentulpe om, mediu, calitatea vietii, valori precum ambitia, acumularea de bani sau altebunuri materiale nu sunt de asa mare pret la scandinavi. In Suedia se poate observa concretizarea acestor valori si prin numarul mare, fata de alte tari, a femeilor aflate inpozitii decizionale importante in cadrul societatilor suedeze, dar si in Guvern siParlament. Pe piata muncii s-a inregistrat un progres real in gradul de ocupare afortei de munca feminine, crescand de la 25% in 1940, la 48% in 1998[11]. Acest procentaj se mentine si pentru locurile de munca ce presupun o pozitie decizionalaimportanta.Stilul de management si practicile folosite au reflectat din totdeauna valorilegenerale ale societatii. Valorile traditionale suedeze sunt: egalitarismul, simtulraspunderii civice, respectul fata de om si natura, cultul competentei profesionale, etc. acestea sunt incluse in comportamentul managerilor, care stiu sa dezvolte relatii de incredere cu partenerii sociali si de afaceri, sa aiba un comportament corect fata deangajati, sa practice un sistem de recompense pe baza de competente in munca, saincurajeze competitivitatea, munca in echipa, asumarea responsabilitatii.Suedezii manifesta foarte mare dispret pentru diferentierea sociala. Respectulse impune prin nivelul cunostintelor. Managerii nu dau semnale ca se simt superiori prin statutul lor social, un specialist este considerat astfel in orice domeniu si-ardesfasura activitatea.Suedezii aleg o organizare matriciala care corespunde cel mai bine stilului si metodelor lor de management. Nivelele ierarhice sunt putine, se lucreaza foarte multin echipa, domneste un caracter informal, angajatii sunt incurajati sa intrebe, saceara asistenta. Managerul isi foloseste abilitatea de organizare a echipei, deimpartire a sarcinilor, de planificare a activitatilor. Avantajele ce decurg dinorganizarea matriceala sunt: gradul marit de ocupare a membrilor echipei, costurireduse, flexibilitate, economie de personal, intensificarea cooperarii, etc.Cele mai raspandite metode generale de management in intreprinderilesuedeze sunt: managementul prin proiecte, managementul pe produs simanagementul pe baza de rezultate. Acestea corespund cel mai bine unei asemeneaabordari organizationale, conduc la rezultate eficiente fiind apreciate atat demanageri, cat si de angajati care devin mai responsabili si mai motivati in activitateape care o desfasoara.7. ConcluzieSuedia a aderat la Uniunea Europeana la 1 lanuarie 1995, 52,3% din populatia care s-a prezentat la referendumul national din Noiembrie 1994 declarandu-se infavoarea acesteia. Suedezii inca aveau incredere si atasament fata de modelulsocial-democrat care, pentru ei, a reprezentat cresterea nivelului de trai si egalitatesociala. Intrarea Suediei in UE reprezenta si armonizarea economiei suedeze custructurile si regulile impuse de apartenenta la piata unica europeana.Schimbarile au trebuit sa apara si la nivelul managementului practicat la nivelmacro si microeconomic, determinand totodata si modificarea principiilor siabordarilor traditionale.In tabelul de mai jos sunt evidentiate schimbarile de la abordarile traditionale laabordari noi, deja adoptate in numeroase companii industriale suedeze:Tabel nr. 2.Diferente intre managementul traditional si cel nouDoctrina manageriala traditionalaDoctrina manageriala noua, adaptata la noile realitatiFocalizare pe productieFocalizare pe businessOrganizare ierarhizataDialog deschisProces decizional centralizatNegocieri localeResursa principalaResursa principala- oameniiLeadership de comandaLeadership de ideiValori industrialeValori comercialeRecompense financiareParticipare si impartire echitabilaCunostinte expertCompetenta localaPrioritate: dezvoltarea productieiPrioritate: capital umanSursa: Czarniawska-Jorges, B., Sweden-A Modern Project, a Postmodern Implementation, 1993, p.237.Totusi aceste modificari sunt in metodele folosite, incercarea de schimbare amodelului de abordare a problemelor, o trecere de la focalizarea pe productie la ceape afaceri si pe oameni. Nu inseamna insa, ca valorile traditionale se vor modifica inmanagementul suedez. Acesta va oglindi intotdeauna caracterul de specificitate alculturii nationale a Suediei.Managementul suedez, bazat pe competenta, pe respectul fata de om si fatade munca, isi are un loc bine definit in cadrul modelelor europene de management sipoate, oricand, sa ofere exemple de eficienta.

[1]Adevarul de duminica, 17 iunie 1990, p.5[2]www.cia.gov/cia/publications[3]www.sverigeturism.se/smorgasbord/smorgasbord/society/history[4]www. sverigeturism.se/smorgasbord/smorgasbord/industry/dev[5]www.economist.com/countries/Sweden[6]www.cia.gov/cia/publications[7]www.cia.gov/cia/publications[8]www.economist.com/countries/Sweden[9]Litorin S.O.,Suedia-cresterea si declinul statului bunastarii sociale, Editura Staff, Institutul Roman de studii Umanistice Libertatea, Bucuresti, 1994[10]www.economist.com[11]www.economist.com/countries/Sweden