referat dr afacerilor final

8/8/2019 Referat Dr Afacerilor Final

1/16

UNIVERSITATEA ecologica din bucurestiFACULTATEA DE DREPT si stiinte

administrative

masterat stiinte penale si criminalistica

INSTITUTI I DE DREPT PENAL

INFRACTIUNI PRIVIND REGIMUL CEC-ULUIINSELACIUNEA COMISA PRIN UTILIZAREA DE

CEC-URI, BILETE LA ORDIN SAU ORDINE DE PLATA


2/16

CUPRINS

SECIUNEA I Infractiuni prevazute de Legea cecului nr. 59/1934.......................................21. 1 Notiuni despre cec.................................................................................................................................31.2 Infractiunile prevazute de Legea nr. 59/1934........................................................................................41.2.2 Infractiunea prevazuta de art. 85 din Legea nr. 59/1934.................................................................51.3 Inselaciunea prin cecuri..........................................................................................................................7

SECIUNEA A II-A Inselaciunea prin folosirea biletului la ordin si a ordinului de plata10

Bibliografie ................................................................................................................................... 11


3/16

SECIUNEA I

INFRACTIUNI PRIVIND REGIMUL CEC-ULUI. INSELACIUNEA COMISAPRIN UTILIZAREA DE CEC-URI, BILETE LA ORDIN SAU ORDINE DE PLATA

Infractiuni prevazute in Legea1 cecului nr. 59/ 1934.Inselaciunea prin cecuri

1.1 Notiuni despre cec

Cecul2este un titlu de plata prin care o persoana, numita tragator, da ordin neconditionat unei bancisa plateasca la vedere o suma de bani determinata. Beneficiarul platii poate fi purtatorul cecului sau unbeneficiar determinat(cec de plata)1. Cecul are numai functia de instrument de plata, fiind lipsit de functiade instrument de credit.

Includerea lui uneori in categoria instrumentelor de credit se explica prin aceea ca unele principii

care guverneaza cambia si biletul la ordin sunt aplicabile cecului.Cecul cuprinde un ordin pe care opersoana-tragator-il trage asupra unei banci, la care are fonduri de care poate dispune, careia ii ordona saplateasca o suma de bani unei terte persoane purtatoare a titlului-beneficiar.

Cecul se aseamana cu cambia prin faptul ca sunt prezenti trei protagonisti: tragator, tras sibeneficiar. Cecul se deosebeste de cambie prin faptul ca nu poate fi tras decat asupra unei banci si esteintotdeauna platibil la vedere.

1. Denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentruredactarea acestu titlu.

2. Ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani.3. Numele celui care trebuie sa plateasca(tras).4. Aratarea locului unde plata trebuie facuta.

5. Aratarea datei si locului emiterii.6. Semnatura celui care emite cecul(tragatorul).7. Numele tragatorului, respectiv numele si prenumele, in clar, al persoanei fizice sau

denumirea persoanei juridice ori a entitatii care se obliga. In cazul in care numele tragatorului depasestespatiul alocat pe titlu, se vor inscrie pe cec primele caractere din numele si prenumele, respectiv dindenumirea tragatorului.

8. Codul tragatorului, respectiv un numar unic de identificare, preluat din documentele deidentificare sau de inregistrare ale tragatorului.

Cecul, pentru a contitui mijloc de plata, trebuie mai intai sa fie emis. Emiterea unui cec presupuneparcurgerea a doua etape: a)completarea (redactarea) cecului pe formular- se face in mod obligatoriu pe formularul eliberat

de banca titularului de cont (competarea se realizeaza de catre titularul de cont). Banca este obligata ladeschiderea unui cont sa verifice identitatea si domiciliul titularului. Formularele cec suntstandardizate(tipizate), inseriate si imprimate pe o hartie speciala. Datorita faptului ca reprezinta un titlu de

1 Publicata in M.Of. nr. 100 din 1 mai 1934, modificata si completata de Ordonanta nr. 11 din 4 august 1933, Legea nr. 83 din 6octombrie 1994, Ordonanta de urgenta nr. 38 din 26 martie 2008 si Legea nr. 127 din 29 aprilie 2009 privind aprobareaOrdonantei de urgenta a Guvernului nr. 38/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului.2Cecul ca mijoc de plata nu trebuie confundat cu livretul C.E.C.., deoarece acesta nu e apt, prin el insusi, sa serveasca laefectuarea de plati.1I. Turcu, Plata prin cec, in R.D.C. nr. 7-8/1996, p.15.


4/16

plata foarte utilizat, cecul trebuie sa fie protejat pentru prevenirea falsificarii. Astfel fiecare formular areserie si numar distincte, suportul de hartie folosit are elemente de desen cu retea complexa de linii sifiligran incorporat, fiind prevazute, de asemenea, elemente de secretizare stabilite de fiecare banca in parte.Machetele formularelor de cec, adoptate de fiecare banca, trebuie aprobate de Banca Nationala.

b)predarea cecului catre beneficiar. Posesorul carnetului de formulare cec completeaza formularul,il semneaza si il preda beneficiarului care, la randul sau, va semna pe verso urmand sa-l prezinte la banca

care l-a emis, pentru incasare. Pentru a fi viabil orice cec trebuie sa aiba acoperire. Acoperirea1 ceculuicare reprezinta esenta acestui instrument de plata, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie constituita inainte de emitere cecului: -sa aiba o valoare cel putin egala cu aceea a cecului:

-sa fie disponibila, in sensul de a fi lichida si exigibila in raportul juridic dintre client si banca,precum si in sensul inexistentei vreunui impediment juridic ori faptic pentru efectuarea platii cecului.

-sa fie irevocabila, in sensul ca tragatorul este obligat sa mentina acoperire la dispozitiapurtatorului cecului pana la incasarea sau pana la prescriere titlului.

Un moment important in cadrul tranzactiilor in care se folosesc cecuri il reprezinta plata cecului.Cecul poate fi prezentat la plata la data inscrisa in el ca data a emiterii dar si la o data ulterioara

emiterii daca se convine asupra acestui fapt. Potrivit art. 30 din Legea 59/1934, cecul emis si platibil in

Romania trebuie, sub sanctiunea pierderii dreptului de regres, impotriva girantilor si garantiilor, sa fieprezentat la plata in termen de 15 zile. Cecul emis intr-o tara straina si platibil in Romania trebuie sa fieprezentat in termen de 30 de zile, iar daca este emis in afara de Europa in termen de 70 de zile.

Termenele aici aratate se socotesc din ziua aratata in cec ca data a emiterii. Daca cecul este platibilin strainatate, termenul de prezentare va fi cel aratat de legea locului platii.

Potrivit legislatiei in domeniu, exista mai multe categorii de cecuri:(mentionam unele dintreele)

a) cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o banca sau de o institutie de credit,anume autorizate, pentru sumele ce le are la dispozitie de la primitorii cecurilor in momentul emisiunii,platibile la vedere in oricare din locurile aratate de emitent;

b) cecul barat este acel cec care poarta pe fata, de obicei in coltul din stanga sus, doua linii

paralele. Avantajele cecului barat decurg din securitatea sporita pe care o ofera pentru banca, fiindplatibil numai unei persoane determinate: o alta banca sau un client al bancii;c) cecul platibil in cont este cel pe care posesorul insereaza transversal pe fata cecului cuvintele

platibil in cont, numai virament, interzicand astfel, plata in numerar;d) cecul netransmisibil este cel pe cre este sxcrisa mentiunea netransmisibil si poate fi platit

numai primitorului sau ori la cererea acestuia.e) cecul de calatorie este cecul ce se elibereaza unor persoane care calatoresc in strainatate si care

doresc sa evite purtatea numerarului asupra lor. Pentru a se preveni falsificare cecurilor, acestea trebuie sa fie confectionate din anumite materialaconform normelor in vigoare. Cecul este un instrument de plata al carui suport de hartie trebuie saindeplineasca conditiile tehnice stipulate de normele emise de Banca Nationala a Romaniei.

Potrivit art. 2 alin. (2) Norma2

nr. 4 din 5 iunie 2008 privind cecul, pentru a preveni falsificareacecurilor, institutiile de credit au obligatia sa respecte urmatoatrele cerinte minime de securizare pentruformularele de cecuri necompletate pe care le furnizeaza clientilor lor, in vederea utilizarii de catre acestia:

Referinta va fi compusa din serie si numar, dupa cum urmeaza:a1- seria va fi compusa din 7 caractere alfanumerice, respectiv:

(i) primele 4 caractere alfabetice din codul BIC al institutiei de credit care elibereaza cecul;1T.Medeanu, B.Medeanu, Inselaciunea cu cecuri si bilete la ordin, Editura Lumina Lex Bucuresti 2004, p. 802Publicata in M.Of. nr. 500 din 3 iulie 2008, cu modificarile si completarile aduse de Norma tehnica nr. 3 din 13 februarie 2009(publicata in M.Of. nr. 114 din 25 februarie 2009)


5/16

(ii) un caracter numeric care codifica tipul instrumentului, respectiv 1;(iii) doua caractere alfabetice- majuscule;

a2-numarul cecului va fi compus din 7 caractere numerice.Intre seria si numarul cecului va exista un spatiu de delimitare.Baza de date privind referintele inscrise in cecuri va fi administrata de Banca Nationala a Romaniei.Utilizarea ca suport de imprimare a unei hartii care sa incorporeze, in timpul procesului de fabricare, cel

putin urmatoarele elemente de securitate, care nu pot fi reproduse sau imitate cu rezultate satisfacatoarefolosind materiale, metode si echipamente conventionale si care vor fi cunoscute de catre toate institutiilede credit emitente sau utilizatoare de cecuri: filigran continuu dublu-ton incorporat in masa hartiei- al caruimodel de desen sa fie inregistrat la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci din Romania si care safie folositexclusiv de catre producatorii de cecuri- vizibil cu ochiul liber la examinarea contra luminii, fara ajutorulniciunui instrument sau echipament pentru verificare, ca element de securitate de tip deschis; melanj defibre de securitate cu distributie aleatori in masa hartiei,format din 3 tipuri de fibre diferita: unele vizibilecu ochiul liber si altele vizibile la examinarea cu lumina UV; tratarea chimica a hartiei pentru a asiguraevidentierea oricarei incercari de alterare a mentiunilor realizate pe acesta ulterior completarii, folosinsolventi sau alte substante chimice specifice, ca elemente de securitate de tip inchis.

c) Aplicarea pe suportul de imprimare a unor elemente de securitate de tip deschis sau semideschis;

prin intermediul designului, incluzand urmatoarele elemente grafice de securitate realizate vectorial:ghilose, raster personalizat mono sau multicolor, microtext in unda, relief cu modularea grosimii de liniedeformat variabil in culori spot, precum si combinatii ale acestora; prin folosirea la imprimarea cecului acel putin doua cerneluri de securitate cu proprietati speciale.

1.2 Infractiunile prevazute de legea nr. 59/ 1934

1.2.1 Infractiunea prevazuta de art. 84 din Legea nr. 59/1934

Constituie infractiune si se pedepseste cu amenda de la 5.000 la 100.000 lei si inchisoare de la 6 luni la

un an, in afara de cazul in care fapta constituie o infractiune sanctionata cu o pedeapsa mai mare (in carecaz va avea aplicare acea pedeapsa), urmatoarele:1. Oricine emite un cec1 fara a fi avut autorizarea trasului.2. Oricine emite un cec fara a avea la tras disponibil suficient(cec fara acoperire), su dupa ce a trascecul si mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, in total sau in parte dedisponibilul avut.3. Oricine emite un cec cu o data falsa sau caruia ii lipseste unul din elementele esentiale cerute depunctele 1,2,3 si 5 ale art. 1 si art. 11.4. Oricine emite un cec contrar dispozitiei ultimului alineat al art. 6.

Pedeapsa se va reduce la jumatate daca in cazurile prevazute la punctul 2 si 3 de mai sus, emitentulcecului procura trasului disponibilul necesar mai inainte de prezentarea cecului.

Emitentul va fi aparat de pedeapsa cand emitere cecului se datoreaza unui fapt scuzabil. Obiectul juridic special il reprezinta relatiile sociale care asigura protectia institutiilor bancare, apersoanelor fizice si juridice care utilizeaza cecul ca instrument de plata sau credit. Obiectul material la aceasta infractiune este reprezentat de cec indiferent ca acesta este emis inconditiile legii sau avand unele elemente lipsa.

1Cecul este un instrument de plata de transfer debit (decontarea este ceruta de beneficiar) utilizat de titularii de conturi bancarecu disponibilitati in aceste conturi. Cecul pune in legatura trei persoane:tragatorul, trasul si beneficiarul.www.euroavocatura.ro


6/16

In varianta prevazuta la punctul 1, subiectul activ poate fi orice persoana fizica (comerciant) careemite un cec fara sa fie autorizat in acest sens de catre tras, respectiv de catre o banca.

In varianta prevazuta la punctul 2, subiectul activ poate fi orice persoana fizica care emite un cecfara a avea disponibilul necesar la tras (este cazul cecului fara acoperire), sau orice persoana fizica care,dupa ce a tras cecul si mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune de disponibilulavut, in totalitate sau partial.

In varianta prevazuta la punctu 3, subiectul activ este persoana fizica care emite un cec cu o datafalsa sau un cec caruia ii lipseste unul din elementele esentiale cerute de lege.

In varianta prevazuta la puncul 4, subiectul activ este persoana fizica care emite un cec contrardispozitiei ultimului alineat al art. 6.

Subiectul pasiv este institutia bancara a carei credibilitate a fost periclitata prin actiunea de emitere a

cecului fara respectarea conditiilor legale, iar nu beneficiarul cecului emis cu incalcarea dispozitiilorlegale. Latura obiectiva Elementul materialal laturii obiective pentru toate cele patru variante prevazute de art. 84 il reprezinta

actiunea subiectului activ de a emite un cec in conditiile pe care legea le interzice, respectiv emiterea unuicec fara existenta autorizatiei de tras, emiterea unui cec fara acoperire, emiterea uni cec cu data falsa saucaruia ii lipseste unul dintre elementele esentiale cerute de lege 1( denumirea cec, trecuta in insusi textultitlului; ordinul neconditionat de a plati o suma de bani; denumirea bancii care trebuiesa plateasca; data silocul emiterii; semnatura tragatorului), precum si emitere unui cec contrar dispozitiei ultimului alineat alart. 6. In cuprinsul ultimului alineat al art.6 se prevede ca cecul nu poate fi tras asupra tragatorului insusi,in afara de cazul unui cec tras intre deosebite stabilimente (societati comerciale) ale aceluiasi tragator Inacest caz cecul nu poate fi la purtator.

Actiunea subiectului activ consta in activitatea de emitere a cecului, cre cuprinde asa cum am aratat,doua faze, respectiv faza de redactare(completare) a formularului de cec si faza de predare a cecului catrebeneficiar. Cele doua faze sunt conditii obligatorii cumulative pentru actiunea de emitere a cecului. Un cec

care este redactat (competat) in conditiile prevazute de punctele 1-4 ale art. 84 al Legii nr. 59/1934, darcare nu este predat catre beneficiar nu poate face obiectul infractiunii, pentru ca acel cec nu produce efectejuridice, decat daca este predat beneficiarului, cu alte cuvinte, daca este introdus in circuitul juridic.

Un element particular al laturii obiective a infractiunii prevazute in varianta de la punctul 2 al art.84 ilconstituie actiunea subiectului activ de a dispune, in parte sau in totalitate, de disponibilul avut dupa ce atras cecul simai inainte de de trecerea termenelor fixate pentru prezentare. In concret subiectul activ retragesuma de bani care reprezenta acoperirea cecului si o foloseste in alte scopuri. O problema controversata este aceea a cecului in alb. Cecul in alb2 este un instrument de platacare cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art.1 dinLegea nr. 59/1934, respectiv:

-denumirea de cec

-ordinul neconditionat de a plati o suma de bani-numele trasului

1Intr-o speta, fata de P.S.administrator la o societate comerciala, s-a inceput urmarirea penala pentru savarsirea infractiunii deemitere de cec-uri fara fara disponibil in cont si fara a avea prevazute elementele esentiale cerute de lege, fapta prevazuta si

pedepsita de art. 84 alin. (1) pct. 2, 3 din Legea 59/1934. In fapt autorul a emis doua cecuri bancare in favoarea unor societaticomerciale fara a completa toate rubricile prevazute de lege si fara a detide disponibil necesar in cont, acestea fiind refuzate la

plata pe motivul lipsei disponibilului; documentare realizata electronic in limba romana utilizand site-ul http:politiaromana.ro2A se vedea C. De Apel Alba Iulia, dec. Pen. nr. 802/04.12.2003, M. Badila, Unele aspecte din practica in materie de drept penala Curtii de Apel Alba Iulia pe semestrul II/2003, in Dreptul nr. 7/2005, p. 230-232.


7/16

-locul platii-data si locul emiterii cecului-semnatura tragatorului.Art. 84 pct. 1 alin. (3) din Legea nr. 59/1934 incrimineaza fapta tragatorului care emite un cec cu data

falsa sau caruia ii lipseste unul din elementele cerute de art. 1 punctele 1,2,3 si 5 si art. 11 di aceasi lege. Urmarea imediata a actiunilor desfasurate de subiectul activ se refera la punerea in circuitul juridic a

unui cec emis fara aurorizarea trasului (pct. 1 din art.84), a unui cec fara acoperire (pct. 2 din art. 84), aunui cec cu data falsa sau caruia ii lipsesc anumite elemente esentiale (pct. 3 din art.84), ori a unui ceccare nu respecta conditiile prevazute in art. 11 sau a unui cec contrar alin. ultim al art. 6.

Urmarea imediata o reprezinta starea de pericol care se creaza prin emiterea si plasarea in circuituljuridic economic-financiar-bancar de cecuri emise in contradictie cu dispozitiile legale in domeniu. Secreaza , astfel, o profunda stare de ilegalitate, de natura a slabi increderea populatiei si a agentiloreconomici in sistemul bancar. Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei infractiunea pe care o analizam fiind una depericol. Forma de vinovatie ceruta de norma de incriminare este intentia directa. Astfel, in cazul varianteiprevatute la punctul 1 , autorul (subiectul activ) poate emite un cec fara sa aiba autorizarea trasului cu

intentia directa de a-l utiliza in mod fraudulos.Intentia directa ca forma de vinovatie exista si in cazul variantei prevazute la punctul 2; subiectul

activ procedeaza la emitere unui cec, desi cunoaste ca nu are disponibil suficient, adica cecul este faraacoperire.

De asemenea, cu intentie directa autorul dispune de disponibilul existent, in totalitate sau in parte,dupa ce a tras cecul si mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare.

Si in cazul variantelor prevazute la punctele 3 si 4 forma de vinovatie cu care se comite aceastainfractiune este tot intentia directa.

Actele pregatitoare si tentativa, desi posibile, sunt lasate in afara incriminarii de catre legiuitor.Infractiunea se consuma in momentul emiterii unui cec in conditiile prevazute in art. 84. din Legea

nr. 59/1934.

Infractiunea se savarseste in patru modalitati normative, respectiv emiterea unui cec fara existentaautorizatiei de tras, emiterea unui cec fara acoperire, emiterea unui cec cu data falsa sau caruia ii lipsesteunul din elementele esentiale cerute de lege(denumirea cec, trecuta in insusi textul titlului; ordinulneconditionat de a plati o suma de bani; denumirea bancii care trebuie sa platesca; data si locul emiterii;semnatura tragatorului) precum si emiterea unui cec contrar dispozitiei ultimului alineat al art. 6. Pot existasi modalitati faptice.

Infractiunea se pedepseste cu amenda1 de la 5.000 la 10.000 lei si inchisoarea de la 6 luni la un an.Dispozitiile art. 84, din punctul de vedere al prevederii sanctiunilor sunt neconstitutionale deoarece potrivitsistemului codului penal in vigoare, este imposibil a se prevedea doua pedepse principale cumulativepentru aceeasi infractiune (pedeapsa cu inchisoarea sipedeapsa cu amenda).

In ceea ce priveste pedeapsa amenzii, dispozitiile legii au cazut in desuetitudine prin reglementarea

intervenita in art. 63 C. Pen.., referitor la amenda, care stabileste limitele acesteia intre 300 si 15.000 lei,atunci cand amenda este prevazuta alternativ cu pedeapsa inchisorii de cel mult un an.Legiuitorul stipuleaza in ultimul alineat al art. 84 faptul ca emitentul va fi aparat de pedeapsa cand

emiterea cecului se datoreaza unui fapt scuzabil. Prin fapt scuzabil se intelege o situatie concreta in cares-a aflat emitentul cecului atunci cand a executat operatiunea de redactare sau de predare a acestuia catrebeneficiar (de exemplu existenta erorii in legatura cu valoarea reala a disponibilului etc)

1Dispozitiile privind amenda au fost abrogate prin Decretul nr. 544/1953; a se vedea C. Sima, Infractiuni prevazute in legispeciale, Editura Lumina Lex,Bucuresti, 2002,p.239.


8/16

In cazurile prevazute la punctele 2 si 3 din cuprinsul art. 84, daca emitentul cecului procura trasuluidisponibilul necesar mai inainte de prezentarea cecului, pedeapsa se va reduce la jumatate.

Prin decizia nr. 43 a I.C.C.J. In sedinta din 22 septembrie 2008, admitandu-se recursul in interesullegii, s-a stabilit ca instanta penala investita cu judecarea infractiunilor prevazute de art. 84 din Legea nr.59/1934 asupra cecului, cu modificarile ulterioare, nu va solutiona actiunea civila alaturata actiunii penale,urmand a se pronunta respingerea ca inadmisibila a actiunii civile.

1.2.2.Infractiunea prevazuta de art. 85 din Legea nr. 59/1934

Bancile sau institutiile de credit neautorizate sau carora li s-a revocat autorizarea, care emit cecuricirculare, se vor pedepsi cu amenda de la 100.000-1.000.000 lei, afara de cazul cand legea prevedesanctiuni mai mari, in care caz se vor aplica acele sanctiuni.

In temeiul art. 79 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr.11/1993, aprobata simodificata prin Legea nr. 83/1994, cecul circular este titlude credit laordin, emis de osocietate bancara sau oalta societate de credit,anume autorizate pentru sume ce le are disponibile de laprimitorii cecurilor in momentul emisiunii, platibil la vedere in oricare din locurile aratate de emitent.

Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de catre o societata bancara asupra unitatilor salebancare sau asupra altei societatii bancare. Cecul circular este platibil la vedere la oricare dintre locurileindicate pe instrument de catre societatea bancara emitenta. Textul de lege incrimineaza fapta bancilorsau institutiilor de credit neautorizate, sau carora li s-a revocat autorizarea, de a emite cecuricirculare.

Pentru ca o societate bancara sa poata emite cecuri circulare este necesara intrunireaurmatoarelor conditii.

a) eliberarea de catre Banca Nationala a Romaniei a unei autorizatii speciale in acest scop;b) existenta, in momentul emiterii, la societatea bancara emitenta a sumelor disponibile de la

primitorii cecurilor circulare;c) depunerea la Banca Nationala a Romaniei a unei cautiuni in titluri de credit de stat, garantate de

stat sau lombardibile la Banca Nationala a Romaniei, calculate la cursul zilei, in valoare de 40% din totalulsumelor cecurilor circulare emise zilnic.

Cuprinsul cecului circular este prevazut in art. 80, iar regulile speciale aplicabile sunt stabilite prindisozitiile art. 81-83 din Legea cecului.

Obiectul juridic special il reprezinta relatiile sociale care asigura protectia cecului circular cainstrument de plata, precum si a persoanelor fizice si juridice care actioneaza in circuitul bancar.

Obiectul material al infractiunii este cecul circular pentru ca asupra lui poarta activitateainfractionala.

Subiectul activ al infractiunii il reprezinta persoanele fizice din conducerea bancilor sau institutiilorde credit neautorizate, sau carora li s-a revocat autorizarea, care dispun sa se emita sau care emit cecuricirculare contrar dispozitiilor legale. Aceste persoane fizice pot fi: presedintele sau vicepresedintele bancii,

directorii ori directorii adjuncti ai institutiei de credit.Subiectul pasiv este B.N.R., ca singura autoritate in domeniu indiruita sa autorizeze emiterea de

cecuri circulare.Latura obiectiva.Elementul materialal laturii obiective il reprezinta actiunea desfasurata de subiectul activ de a emite

cecuri circulare, desi banca sau institutia de credit pe care o conduce nu este autorizata sa emita acest tip dececuri, sau care i s-a retras de catre Banca Nationala autorizatia.


9/16

Urmarea imediata este reprezentata de starea de pericol creata prin emiterea de cecuri circularecontrar dispozitiilor legale. Aceasta urmare constand intr-o stare de pericol rezulta din inexistenta cautiuniiconstituite la Banca Nationala a Romaniei si a privilegiilor speciale pe care ar fi trebuit sa le aiba posesoriicecurilor circulare.

Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.Latura subiectiva.

Forma de vinovatie ceruta de norma de incriminare este intentia.Actele pregatitoare si tentativa, desi posibile, sunt lasate in afara incriminarii de catre legiuitor.

Infractiunea se consuma inmomentul emiterii unui cec in conditiile prevazute in art,85 din Legea nr.59/1934.

Infractiunea se savarseste intr-o singura modalitate normativa, respectiv emiterea cecurilor circulare.Infractiunea se pedepseste cu amenda de la 1000 lei la 10.000. Daca fapta constituie o infractiune

mai grava, va fi absorbita in aceasta.

1.3. Inselaciunea prin cecuriInselaciunea prin cecuri este prevazuta in alineatul (4) al art. 215 C. Pen. si reprezinta a doua

variantade specie a infractiunii de inselaciune. Infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (4)

C. Pen., se poate savarsi in una din urmatoarele modalitati alternative:a) prin emiterea uni cec asupra trasului fara a avea provizia sau acoperirea necesara .Trasul este persoana care are mandat sau ordin de la o alta persoana numita tragatorsa execute

obligatia de plta a unei sume determinate in favoarea unei a treia persoane numita beneficiar la implinireascadentei si in locul mentionat. Trasul este, asadar, debitorul unei persoane de la care poate primi ordin saachite datoria catre o terta persoana (care este creditorul creditorilor sai) la un anumit termen, cand se vaprezenta beneficiarul.

Prin emiterea cecului se intelege faptul de a completa cecul si inmanarea lui beneficiarului, dar siinmanarea unui cec in alb-instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului, uneori si oparte din mentiunile prevazute de legea cecului.

Prin notiunea de provizie sau acoperirea necesara, legiuitorul a avut in vedere sumele de bani

pe care tragatorul sa le aiba in cont.Rezulta ca emiterea cecului de catre tragator implica existenta unor premise juridice.1

-existenta unui disponibil la banca trasa, sub forma unui depozit bancar sau a unei deschideri decredit in favoarea tragatorului;

-disponibilul sa se prezinte sub forma unei sume de bani certe, lichide si exigibile, si asupra careiatragatorul sa aiba dreptul de a dispune prin cec;

-existenta unei conventii privind emiterea cecurilor incheiata bintre tras(banca) si tragator care sa deadreptul emitentului de a dispune de capital prin emiterea de cecuri sau prin completarea formularelortipizate emise de catre institutiile bancare, iar acestea din urma in calitate de tras, sa efectueze platile dindisponibil la ordinul tragatorului;

b) prin retragerea proviziei, in tot sau in parte, dupa emiterea cecului.

Nu este suficienta simpla intentie a tragatorului de a retrage provizia, ci este necesar ca aceasta, fie saretraga efectiv in tot sau inparte acoperirea necesara cecului, fie sa dispuna in alt mod de suma de baninecesara platirii cecului, cu scopul de a produce o paguba posesorului cecului.

c)prin fapta de a inrerzice trasului sa plateasca cecul inainte de expirarea termenului prevazutpentru prezentarea la plata.

1A.Czika, Structura si sfera de incidenta a infractiunii de inselaciune prin emiterea de cecuri, prevazuta in art. 215 alin. (4)Cod penal , in Dreptul nr.2/1998, p.73


10/16

Pentru intregirea laturii obiective in cazul acestei infractiuni trebuie indeplinite si unele cerinteesentiale.

Pentru ca o fapta sa se incadreze in art. 215, alin. (4), teza I, trebuie ca emitentul cecului sa nuaiba provizia sau acoperirea necesara, adica emitentului ii lipseste cu desavarsire capitalul sau sumainscrisa in cecul emis depaseste in tot sau in parte suma de care dispune tragatorul, aflata in depozit labanca trasa.

Pentru realizarea laturii obiective a faptei prevazute in art. 215 ali. (4), teza II se cer indeplinitecumulativ urmatoarele conditii;

a)provizia tragatorului trebuie sa fie egala cu suma din cec, pentru ca, daca provizia depasestevaloarea cecului, tragatorul va putea dispune de surlpusul de capital disponibil ce excede cecului tras;

b)fapta trebuie sa se savarseasca pana la expirarea termenului pentru prezentare la plata intrucatinterdictia de a retrage provizia sau acoperirea dupa acest termen ar echivala cu o indisponibilitate a acesteilichiditati prin perpetuarea efectelor acestei institutii;

c)este necesar ca tragatorul, fie sa retraga efectiv, in tot sau in parte, acoperirea necesara, fie sadispuna in alt mod de acea suma.

Pentru modalitatea alternativa prevazuta in teza a III a art. 215 alin. (4), fapta de a interzicetrasului sa plateasca cecul trebuie sa intervina inainte de expirarea termenului prevazut pentru prezentarea

la plata. Dupa cum este stiut caracteristic cecului este provizia(acoperirea), respectiv disponibilul financiardin care urmeaza a se face plata si care se constituie fie printr-un depozit bancar, fie printr-un creditbancar, contracte perfectate anterior emisiunii.

Examinand caracteristicile cecului ca titlu comercial la ordin, complet, formal ce incorporeaza oobligatie abstracta de a plati neconditionat o suma de bani la vedere, se observa ca unele din acestecaractere se regasesc si in cazul altor titluri sau efecte de comert.

SECTIUNEA a-II-a

1. Inselaciunea prin folosirea biletului la ordin si a ordinului de plata

Biletul la ordin este definit ca fiind acel inscris comercial (titlu de credit) prin care opersoana numitaemitent sau subscriitor (debitorul) isi asuma obligatia personala si neconditionata sa plateasca pentrurespectivul inscris unei alte persoane numite beneficiar (creditor) o anumita suma de bani, la o data numitascadenta si intr-un loc bine determinat.1

Potrivit dispozitiilor art. 104 si 105 din Legea nr 58/1934, biletul la ordin trebuie sa contina, subsanctiunea nulitatii, urmatorele mentiuni:

a) denumirea de bilet la ordin inserata in textul titlului in aceeasi limba in care este redactat sitextul;

b) promisiunea neconditionata de a plati o suma de bani determinata;c) scadenta platii;d) locul platii;e) numele celui caruia i se va plati (sau la ordinul caruia se va plati);f) data si locul emiterii;g) semnatura emitentului.

1De retinut este faptul ca la scadenta, biletul la ordin devine titlu executoriu Sorin Corlateanu, Dreptul penal al afacerilor, Cursuniversitar Ed a 2-a rev. Bucuresti: Pro Universitaria, 2009, p.226


11/16

Conform art. 105 titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiile aratate la articolul precedent nu va fisocotit bilet la ordin afar de cazurile aratate in cele ce urmeaza:

-biletul la ordin a carui scadenta nu este aratata, este socotit platibil la vedere;-in lipsa unei mentiuni speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plata si in acelasi timp, loc

al domiciliului emitentului.Spre deosebire de biletul la ordin, ordinul de plata nu constituie titlu pentru efectuarea platilor.

Ordinul de plata, neavand de la sine putere circulatorie, nu poate servi, direct, ca mijloc de plata, astfel cael nu poate constitui titlu pentru efectuarea platilor in acceptiunea art. 282 din Codul penal, fapta defalsificare a acestui instrument trebuie sa fie incadrata in prevederile art. 290 alin. (1) din Codul penal princare se incrimineaza fapta de fals in inscrisuri sub semnatura privata.

In practica judiciara unele infractiuni de inselaciune pot fi comise ata prin intermediulordinelor de plata cat si prin folosirea biletelor la ordin.1

Folosirea biletului la ordin in relatiile comerciale este foarte periculoasa atunci cand se constata reaua-credinta a emitentului. Reaua-credinta a comerciantilor care emit bilete la ordin este destul de greu dedemonstrat. Dar literatura juridica penala pe baza practicii a formulat unele criterii in baza carora intr-uncaz concret se poate retina infractiunea de inselaciune atunci cand se folosesc bilete la ordin. Incadrareajuridica corecta in acest caz va fi inselaciune in comventii retinandu-se si folosirea unui mijloc fraudulos-

art. 215 alin. (2) si (3) C.pen.

1Gh. Viziru, Inselaciunea in contractele comerciale,in R.D.P. Nr1/2001,p.116-117.


12/16

Codul penal in vigoare cat si noul Cod penal,in reglementarea formelor participatiei penale, sebazeaza pe teoria obiectiva, potrivit careia in caracterizarea formelor de participatie se au in vederecontributiile obiective si particularitatile acestora. Potrivit acestei teorii, formele participatiei penale sunturmatoarele:

a)autoratul sau coautoaratul (cand sunt mai multi autori), o prima forma de

participatie,caracterizata prin aceea ca autorul sau coautorul efectueaza acte care contribuie la realizareanemijlocita a faptelor prevazute de legea penala.

b)instigarea,cea de a doua forma care presupune savarsirea de acte de determinare a hotarariiautorului de a savarsi fapta prevazuta de legea penala;

c)complicitatea cea de a treia forma de contributie consta in savarsirea de acte de ajutare sausprijinire a comiterii faptei de catre o alta persoana.

In unele legislstii penale straine exista si o a patra forma de participatie penala in care contributiaparticipantului consta din organizarea activitatii infractionale, iar persoana care o executa este denumitaorganizator. In alte legislatii penala straine sunt consacrate numai doua forme ale participatiei penale sautrei, ca si Codul penal in vigoare.

Participaia proprie cunoate patru modaliti: autoratul, coautoratul, instigarea i complicitatea.

Autoratul.In reglementarea Codului penal, in vigoare(art.24) si a noului Cod penal (art.46 alin.1),autor este persoana care, prin acte de executare, a realizat in mod nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala. n raport cu celelalte forme ale participaiei autorul are caracter necesar pentru comitereainfraciunii, fr el nu exist raporturi juridice de drept penal. Din aceast cauz autorul este singuracontribuie la infraciune care poate exista singur, fr a fi inclus n participaie.1 Pentru a fi autorfptuitorul trebuie s comit fapta nemijlocit, adic, pe de o parte, fr interpunerea unei alte persoane,iar pe de alt parte contribuia autorului trebuie s aib caracterul unui act de executare a laturii obiective ainfraciunii.2

Coautoratul.Legea penal nu enumer i coautorul printre participani, dar existena acestuia esteunanim acceptat de doctrin i practica judiciar. Se consider c orice fapt, poate, eventual, s fiesvrit, n mod nemijlocit, de ctre mai multe persoane. Toate aceste persoane sunt autorii faptei, iar

intre ei au calitatea de coautori. Fiecare coautor fiind autor al faptei, situaia lui juridic este cea stabilitde lege pentru autor (art. 24 C. pen.), de aceea nu a mai fost necesar prevederea expres a coautorului ntextul legii. Coautoratul se deduce i din art. 38 alin. 2 care prevede modul de sancionare a mai multorpersoane care svresc nemijlocit, mpreun o fapt prevzut de legea penal, ori din unele dispoziii aleprii speciale (svrirea unei infraciuni de ctre dou sau mai multe persoane).3 Codul penal invigoare defineste autorul, nu si coautorii. Noul Cod penal atat autorul, cat si coautorii. Potrivit art.46 alin.2, Coautorii sunt persoane care savarsesc nemijlocit aceeasi fapta prevazuta de legea penala Prinurmare, coautorul poate fi definit ca fiind aceea forma a participatiei penale in care o fapta prevazuta delegea penala este savarsita in mod nemijlocit de catre doua sau mai multe persoane.

Instigarea. Este instigator persoana care, cu intenie, determin o alt persoan s svreasc o faptprevzut de legea penal (art. 25 C. Pen.), si art. 47 in noul C.p. ntre aciunea instigatorului i

determinarea instigatului la svrirea faptei penale se creeaz un raport de cauzalitate psihic, datoritcruia instigatorii mai sunt numii i autori morali. Contribuia instigatorului const ntotdeauna ngenerarea i realizarea laturii subiective a infraciunii, caracteristic ce deosebete instigarea de celelalteforme ale participaiei care pot presupune att contribuii subiective, ct i contribuii obiective.4

1C. Bulai n T. Dima, op. cit., p. 435.2V. Dongoroz, op. cit., p. 172.3V. Dongoroz, op. cit., p. 173; C. Butiuc, op. cit., p. 241.4C. Mitrache, C. Mitrache, op. cit., p. 316.


13/16

Complicitatea.E complice persoana care, cu intenie, nlesnete sau ajut n orice mod la svrireafaptei prevzut de legea penal, precum i persoana care promite nainte sau n timpul svririi faptei cva tinui bunurile provenite din aceasta sau c va favoriza pe fptuitor chiar dac dup svrirea fapteipromisiunea nu este ndeplinit (art. 26 C. pen.). n timp ce autorul efectueaz acte de executare careconstituie elementul material al laturii obiective a infraciunii, complicele realizeaz numai acte desprijinire a activitii autorului, ceea ce nseamn c el nu comite fapta n mod nemijlocit, ca autorul, ci

doar nlesnete sau ajut la realizarea acesteia de ctre autor. Din aceste motive, spre deosebire de celelalteforme de participaie (instigare i coautorat), complicitatea este o contribuie indirect, mediat lacomiterea infraciunii, de aceea este considerat o fapt de participaie secundar n raport cu celelalte,care sunt fapte de participaie principal.1

n sfrit, n doctrin se vorbete i despre un alt participant, nereglementat de legislaia penalromn organizatorul, specific pluralitii constituite; n cazul pluralitii ocazionale nu poate fi vorbadect despre un cvasiorganizator. Unii specialiti consider c organizatorul este tot un autor. Aliiconsider c el este un participant sui generis, cu caracteristici i rol propriu n comiterea infraciunii.Organizatorul ar fi persoana care organizeaz, conduce sau controleaz activitatea celorlalte persoane careparticip la svrirea unei fapte prevzute de legea penal, ori efii. Cert este c legislaia noastr nu l-aprevzut, urmnd ca acesta s fie autor, instigator sau complice.2

Participaia improprie. Din punct de vedere obiectiv participaia improprie nu se deosebete cunimic de participaia proprie deoarece ambele presupun o pluralitate obiectiv de fptuitori, svrirea uneifapte prevzute de legea penal, precum i cooperarea extern i efectiv pentru realizarea acelei fapte. 3

Deosebirea dintre ele apare pe plan subiectiv, al atitudinii psihice pe care o au fptuitorii fa de fapt iurmrile sale. Dac n cazul participaiei propriu-zise toi participanii acioneaz cu aceeai form devinovie, n cazul participaiei improprii formele de vinovie ale participanilor sunt diferite: instigatorulsau complicele acioneaz ntotdeauna cu intenie, iar autorul sau coautorii din culp sau chiar frvinovie (art. 31 C. pen.).

Participaia improprie poate exista la toate formele de participaie propriu-zis, deci poate existaparticipaie improprie sub forma coautoratului, instigrii sau complicitii.4 Aceast form de participaiecunoate dou modaliti:

a) intenie i culp, cnd autorul acioneaz din culp cu neprevedere5 (art. 31 alin. 1); ib) intenie i lips de vinovie, cnd autorul acioneaz fr vinovie (art. 31 alin. 2). Lipsa devinovie trebuie s existe la momentul realizrii actelor de executare de ctre autor i se poate datora unordiferite cauze, precum: eroarea de fapt, minoritatea, iresponsabilitatea, constrngerea fizic sau moral etc.Prin urmare, participatia improprie poate fi definita ca fiind o forma de participatie penala in careparticipantii contribuie la comitere faptei prevazute de legea penala, dar cu pozitii subiectiva diferite, uniicu intentie, altii cu culpa sau chiar vinovatie.

SECIUNEA A III-A

PARTICIPAIA PENAL IMPROPRIE

1C. Mitrache, C. Mitrache, op. cit., p. 320.2I. Oancea, op. cit., p. 388; M. Basarab, op. cit., p. 409, i autorii acolo citai; V. Dongoroz, op. cit., p. 170; T. Dima, op. cit.,

p. 425, nota 24; I. Molnar, op. cit., p. 35.3T. Vasiliu .a., op. cit., p. 210.4C. Mitrache, C. Mitrache, op. cit., p. 324; T. Vasiliu .a., op. cit., p. 217-218; T. Dima, op. cit., p. 466.5C. Niculeanu, op. cit., p. 140.


14/16

1. Conceptul de participaie improprie

Codul penal anterior nu reglementa participaia improprie. Pentru prima oar instituia participaieiimproprii i-a gsit reglementarea n Codul penal din 1968, prin dispoziiile art. 31. 1 Reglementarea acesteiforme de participaie pornete de la premisa c pluralitatea participanilor nu se raporteaz la unitatea deinfraciune, care ar presupune ca toi fptuitorii s acioneze cu intenie, i care a dat natere teorieiautorului mediat,2 ci pluralitatea participanilor se raporteaz la fapta prevzut de legea penal, camanifestare obiectiv la care unii participani pot contribui cu intenie, iar alii din culp ori fr vinovie,pentru existena participaiei fiind suficient voina comun a participanilor de a svri fapta. 3

Din punct de vedere obiectiv participaia improprie nu se deosebete cu nimic de participaia propriu-zis, ambele avnd aceleai condiii de existen. Ceea ce le deosebete este poziia subiectiv diferitcucare acioneaz participanii: instigatorul i complicele contribuie la svrirea faptei ntotdeauna cuintenie, n timp ce autorul comite fapta din culp sau chiar fr vinovie. Din punct de vedere volitiv toiparticipanii voiesc s nnoade activitatea lor n vederea svririi faptei prevzute de legea penal, dar dinpunct de vedere intelectiv, n timp ce instigatorul i reprezint caracterul ilicit i urmrile acelei fapte,dorind sau acceptnd producerea lor, autorul fie nu le prevede, fie le prevede dar consider nentemeiat c

ele nu se vor produce. Deci, dei toi participanii au voina comun de a contribui la realizarea aceleiaifapte, ceea ce lipsete ns este coeziunea subiectiv dintre participani n sensul c unii participaniurmresc obinerea prin colaborare a unui alt rezultat dect cel pe care l au n vedere ceilali participanisau pe care acetia din urm nu-l neleg. Cu alte cuvinte autorul este antrenat fr s tie n svrirea uneifapte prevzute de legea penal.4n sens contrar se susine c autorul poate aciona numai din culp frprevedere. Din moment ce autorul a prevzut rezultatul socialmente periculos, chiar dac nu l-a acceptat,nu se mai poate spune c el a fost angrenat n comiterea unei nfraciuni fr s tie.5

Art. 31 C. pen. nu folosete termenii instigare i complicitate, ci se refer la activitile dedeterminare, nlesnire sau ajutare. Terminologia folosit poate ridica problema dac participantulcare acioneaz cu intenie va fi considerat instigator sau complice, ori autor al infraciunii svrite cuintenie. Trebuie observat, mai nti, c termenii folosii de art. 31 exprim nsui coninutul instigrii i al

complicitii. Faptul c textul nu menioneaz chiar aceti termeni se datoreaz mprejurrii c, aa cumreiese din prevederile acestui articol, complicitatea poate mbrca forma participaiei improprii numaiatunci cnd const n acte de nlesnire sau ajutor, nu i n cazurile de promisiune a tinuirii ori favorizare.Pe de alt parte, calitatea de instigator sau complice se determin numai n raport de materialitatea faptelorautorului, poziia subiectiv a acestuia nu poate influena structura participaiei. Or, reglementarea art. 31are rolul de a stabili rspunderea participanilor n raport de latura subiectiv a faptei prevzute de legeapenal, nu aceea de a reglementa structura participaiei. n sfrit, conform art. 28 alin. 1 circumstanele

1 Art. 31 C. pen. dispune urmtoarele: alin. 1 Determinarea, nlesnirea sau ajutarea n orice mod, cu intenie, la svrirea dinculp de ctre o alt persoan, a unei fapte prevzute de legea penal, se sancioneaz cu pedeapsa pe care legea o prevede

pentru fapta comis cu intenie; alin. 2 Determinarea, nlesnirea sau ajutarea n orice mod, cu intenie, la svrirea unei fapte

prevzute de legea penal, de ctre o persoan care comite acea fapt fr vinovie, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut delege pentru acea infraciune.2 Pentru teoriile autorului mediat i imediat a se vedea Seciunea I, 2, punctul 3 i 3.3T. Vasiliu .a., Codul penal al R.S.R. comentat i adnotat. Partea general, Editura tiinific, Bucureti, 1972, p. 210; V.Dongoroz,Explicaii teoretice ale Codului penal romn. Partea general, volumul I, Editura Academiei Romne, Editura AllBeck, Bucureti, 2003, p. 213-214; C. Mitrache, C. Mitrache, Drept penal romn. Partea general, ediia a V-a, EdituraUniversul Juridic, Bucureti, 2006, p. 324-325; T. Dima, Drept penal. Partea general, volumul I, Editura Lumina Lex,Bucureti, 2001, p. 465.4T. Vasiliu .a., op. cit., p. 210-211; V. Papadopol,Participaia improprie, Revista Romn de Drept, nr. 3/1971, n T. Dima,op. cit., p. 466; V. Dongoroz, op. cit., p. 211-212; C. Mitrache, C. Mitrache, op. cit., p. 324-325.5C. Niculeanu, Curs de drept penal. Partea general, ediia a III-a, Editura Sitech, Craiova, 2003, p. 140.


15/16

personale ale unui participant nu se rsfrng asupra celorlali. Rezult c poziia subiectiv a autorului (deexemplu, culp, iresponsabilitate, minoritate) nu influenez situaia participanilor i nici structuraparticipaiei.1

Participaia improprie poate exista la toate formele de participaie cunoscute n dreptul penal, decipoate exista participaie improprie sub forma coautoratului, instigrii i complicitii.2

Codul penal prevede dou forme ale acestui tip de participaie: forma intenie i culp, cnd unii

fptuitori acioneaz cu intenie, iar alii din culp; i forma intenie i lips de vinovie, cnd uniifptuitori acioneaz cu intenie, iar alii fr vinovie. n cadrul fiecrei forme putem avea cte doumodaliti, astfel: participare cu intenie la fapta altuia din culp, i invers, participare din culp la faptaaltuia svrit cu intenie; precum i participare cu intenie la fapta altuia comis fr vinovie, i invers,participare fr vinovie la fapta altuia comis cu intenie. Dintre toate aceste patru modaliti legea aacordat relevan penal doar modalitilor n care participanii contribuie la svrirea faptei cu intenie,iar autorul din culp sau fr vinovie. Situaiile n care participanii coopereaz din culp sau frvinovie la fapta svrit de autor cu intenie nu constituie fapte penale pentru participani. Cele patrumodaliti pot exista distinct dar i mpreun (de exemplu, exist att participani care au acionat cuintenie, ct i din aceia care au acionat din culp). n toate modalitile, dac sunt mai muli participanicare au lucrat cu intenie, ntre acetia luai separat participaia este propriu-zis; la fel, dac mai muli

participani au acionat din culp, ntre ei privii separat participaia este de asemenea tot propriu-zis,existnd omogenitate subiectiv.3

Abilitatea celor care lucreaz cu intenie const, n primul rnd, ntr-o atent alegere a persoanelorcare vor avea calitatea de autor, deci care vor svri fapta din culp sau fr vinovie, iar n al doilearnd, n orientarea abil a activitii tuturor participanilor aa nct atunci cnd fapta va fi descoperit snu ias n relief dect culpa sau iresponsabilitatea autorului, i totul s-i gseasc o suficient explicaie naceast comportare culpabil sau iresponsabil. De altfel situaia autorului, om imprudent sau iresponsabil,face ca orice ncercare din partea acestuia de a aduce n scen i pe participanii aflai n umbr s rmnfr rezultat.

n analele justiiei, n repertoriile de practic judiciar, cnd s-au putut stabili cazuri de participaieimproprie, acestea priveau fapte extrem de odioase, deosebit de grave prin urmrile lor, care au presupus

rzbunri politice, rfuieli de familie, ieiri din situaii dezastruoase i alte situaii n care crima eraconsiderat ca unic remediu.Codul penal de la 1968 a prevzut participaia improprie n scopul calificrii corecte a contribuiei

fiecrui participant. Printr-o asemenea reglementare au putut fi rezolvate diversele situaii ivite n realitateaobiectiv, situaii care demonstreaz c participanii pot coopera la svrirea aceleiai fapte, unii cuintenie iar alii din culp sau fr vinovie, nlturndu-se totodat ficiunile din doctrina penal cuprivire la autorul mediat.

Participatia improprie, in noul C.pen. Este reglementata in art. 52, care contine dispozitii similare cucele cuprinse in art. 31 C.pen. in vigoare. In plus, in art. 52 alin. (1) noul C. Pen. este reglementataparticipatia improprie in cazul coautoratului.

1T. Vasiliu .a., op. cit., p. 211.2C. Mitrache, C. Mitrache, op. cit., p. 324; T. Vasiliu .a., op. cit., p. 217-218; T. Dima, op. cit., p. 466.3V. Dongoroz, op. cit., p. 212-213; T. Vasiliu .a., op. cit., p. 215-217.


16/16

BIBLIOGRAFIE

1. Ilie Pascu, Drept Penal. Partea Speciala editia a 2-a ,Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009

2. Sorin Corlateanu, Dreptul penal al afacerilor, Curs universitar, editia a 2-a , Editura ProUniversitaria, Bucuresti 2009

3. I. Turcu, Plata prin cec, in R.D.C. nr. 7-8/1996.

4. C. Sima,Infractiuni prevazute in legi speciale, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002

5. I. Turcu, L. Pop, Contractele comerciale- formare si executare, vol. II, Ed Lumina Lex, 1997

6. A. Czika, Structura si sfera de incidenta a infractiunii de inselaciune prin emiterea de cecuri, inDreptul nr. 2/1998

7. Gh. Viziru,Inselaciunea in contractele comerciale, in R.D.P. nr.1/2001

referat dr afacerilor final

Documents