referat dfp

7/26/2019 Referat DFP

1/17

Universitatea Petru Maior Tg. Mure

Facultatea de Stiine Economice, Juridice i Administrative

Disciplina Dreptul Finanelor Pu!lice

"nstituii Financiare "nternaionale.#elaia #om$niei cu acestea

Student Macarie %Pera& #o'ana

Drept, anul """, "F#D

"unie ()*+


2/17

"nstituii Financiare "nternaionale. #elaia #om$niei cu acestea. #o'ana Macarie %Pera& Drept anul """

CUPRINS

I. Instituiile fnanciar-monetare internaionale consideraiiintroductive .....................3

II. Cadrul organizatoric actual al activitii fnanciar-monetareinternaionale 3

III. Princi!alele instituii "i relaiile Rom#niei cuacestea ....................................................$

I%. Concluzii .................................................................................

....................................&$

%. 'i(liografe ............................................................................................................... &)

(


3/17


I. Instituiile fnanciar-monetare internaionale consideraiiintroductive

Pro!lema reglementrii rela-iilor monetare sa pus pentru prima dat dupcel deal doilea r/!oi mondial, la nivelul 0ntregii comunit-i interna-ionale. Sevi/a, 0n primul r$nd, gsirea unul etalon valutar solid sau a unei valuteinterna-ionale precum 1i a unei institu-ii interna-ionale care s o emit, dreptpentru care se impunea o cooperare monetar 0ntre toate -rile. Dar aceastcooperare implica cedarea unei pr-i din suveranitatea na-ional, 2apt greu deacceptat 0n conte'tul socioeconomic din anii 345. Prin statutele noilor organisme6nanciarmonetare interna-ionale sa asigurat garantarea e'ercitrii atri!utelor

de suveranitate 1i de independen- ale -rilor care ar 6 2ost interesate s adere laaceste organisme. Ast2el, cu toate c ini-ial 7otr$rile acestor noi organisme6nanciarmonetare erau adoptate 0n mod democratic, prin consens, ele aveaumai mult caracter de 8recomandare9. Ulterior au 2ost gsite metode democraticede condi-ionare a activit-ii -rilor interesate, anga:ate 0n dorin-a de re/olvare apropriilor lor pro!leme. Su! egida ;on2erin-ei de la ?retton @oods,care a sc7im!at radical concep-ia de p$n atunci 0n domeniul rela-iilor 6nanciarmonetare, prin introducerea unui spirit de 0n-elegere mutual 1i printrocooperare lrgit. >on2erin-a de la ?retton @oods a marcat trecerea de la rela-iie'clusiv !ilaterale la rela-ii 6nanciarmonetare multilaterale, !a/ate pe consens,

0ntre toate -rile participante.

Sarcinile noului sistem 6nanciarmonetar constau, 0n linii mari, 0n alegereaetalonului monetar, men-inerea cursului de sc7im! al monedelor na-ionale ale-rilor interesate, asigurarea converti!ilit-ii, crearea re/ervelor monetare,asigurarea lic7idit-ilor interna-ionale, ec7ili!rarea !alan-elor de pl-i. n ciudae2orturilor speciali1tilor 0n domeniu, nu sa putut gsi etalonul monetar ideal,drept pentru care sa rmas la etalonul clasic, aurdevi/e %de 2apt, aurvalute&, 0ncarerolulc7eie revenea dolarului.

>on2erin-a de la ?rettonB@oods a avut e2ecte remarca!ile au 2ost puse!a/ele celor dou organisme 6nanciarmonetare interna-ionale, ?anca"nterna-ional pentru #econstruc-ie 1i De/voltare %?.".#.D.& 1i Fondul Monetar"nterna-ional %F.M.".&. #olul lor depaseste cu mult pe acela al unei simple !anci,printre o!iectivele lor 6gur$nd de/voltarea si organi/area cooperarii monetar 6nanciare a statelor, asigurarea de asistenta si spri:in 6nanciar pentrude/voltarea sc7im!urilor, mentinerea sta!ilitatii si ec7ili!rului pe plan valutar, aec7ili!rului !alantelor de plati, sustinerea 6nanciara a cresterii economice 0ntarile mem!re si cu deose!ire 0n cele mai putin de/voltate.

II. Cadrul organizatoric actual al activitii fnanciar-monetareinternaionale

Micarea internaional a mi:loacelor !neti i sistemul pieei monetar

6nanciare internaionale dispune de o structur instituional adecvat, prinintermediul creia se reali/ea/a$, 0n mod concret, Cu'urile monetare i se


4/17


asigur e2ectuarea operaiunilor speci6ce activitilor monetar 6nanciareinternaionale. Aceast structur include instituii speciali/ate locali/ate la niveluleconomiilor mondiale %!anca central i !ncile comerciale&, !ursele i societile6nanciare, agenii economici non!ancari, instituiile guvernamentale, instituiimonetar 6nanciare internaionale i cele regionale. a oricare dintre aceste

niveluri distingem

instituii care e2ectuea/ nemi:locit operaiuni monetar 6nanciareinternaionaleG instituii care organi/ea/, spri:in i supraveg7ea/.

Toate instituiile 6nanciare internaionale se g7idea/ dup cel puin treiprincipii de !a/

*. Promovarea li!ertii comerului internaional i a tran/aciilor de capitalG(. Asigurarea asistenei de specialitate 0n 6ecare ar 0n vederea menineriista!ilitii economice i monetare interne i e'terneG. Ela!orarea politicilor economice lu$nd 0n considerare interesele tuturor rilormem!re ale acestor instituii.

A1a cum sa preci/at mai sus, 2unc-ionarea sistemului institu-ionali/at alactivit-ii 6nanciarmonetare a 2ost conceput 0n cadrul unor organi/a-iiinterna-ionale guvernamentale, care, 0n 2unc-ie de umrul -rilor participante 1ide misiunile ce leau 2ost atri!uite, pot 6 grupate 0n agen-ii speciali/ate ale ;.. ?anca #eglementelor "nterna-ionaleD. ?anca A2rican pentru De/voltare

E. ?anca Americii >entrale pentru "ntegrare EconomicF. ?anca Ara! pentru De/voltare Economic 0n A2ricaH. ?anca "nteramerican de De/voltareI. Fondul Monetar Ara! 1i". Sistemul Monetar European

III. Princi!alele instituii "i relaiile Rom#niei cu acestea

&. '*NC* +,NI*/ 0'+1

4


5/17


?anca Mondial repre/int una dintre cele mai mari surse de 6nanare ide asisten pentru rile aCate 0n tran/iie i de/voltare. Scopul ei principal estea:utorarea celor mai srace populaii i state, 2olosindui resursele 6nanciare iumane, precum i e'periena !ogat, pentru a reduce srcia din rile 0n curs dede/voltare, cresc$nd nivelul creterii economice i 0m!untind nivelul de trai.

Hrupul ?ancii Mondiale cuprinde 5 agenii cu 2uncii distincte pentru0ndeplinirea misiunii Hrupului ?anca "nternaional pentru #econstrucie iDe/voltare %?"#D&, Asociaia "nternaional de De/voltare %"DA&, >orporaiaFinanciar "nternational %"F>&, Agenia de Harantare Multilateral a "nvestiiilor%M"HA& i >entrul "nternaional de #eglementare a Di2erenelor din Domeniul"nvestiiilor %">S"D& .Termenul generic de ?anca Mondial se re2era 0n principal la?"#D si "DA.

Fiecare instituie are un rol distinct 0n lupta 0mpotriva srciei i0m!untirea condiiilor de via pentru populaia din statele 0n curs dede/voltare.

;rganul suprem de conducere al ?ncii Mondiale este >onsiliulHuvernatorilor 2ormat dintrun repre/entat al 6ecrui stat mem!ru care, deregul, este ministrul 6nanelor. Acest organism se 0ntruneste 0n edin cel puinodat pe an, c$nd are loc o edin comun cu cea a >onsiliului HuvernatorilorFM". >onducerea curent a ?ncii revine unui >onsiliul de Administraie numit i>onsiliul Directorilor E'ecutivi 2ormat din (4 de mem!ri. >onsiliul deAdministraie conduce i instituiile 6nanciare a6liate % >F", A"D&. Acesta este2ormat din repre/entanii Statelor Unite ale Americii, Franei, Marii ?ritanii,

Hermaniei, Japoniei i din *= directori repre/ent$nd grupurile de state.>onducerea >onsiliului revine unui preedinte ales pe 5 ani, care conduce iadministraia ?ncii. De regul, preedintele ?ncii este un repre/entant al SUA.otul 0n cadrul organismelor de conducere este proporional cu cota departicipare la ?anc.

Ela!orarea politicii !ancii revine unui >omitet de De/voltare, % care nu esteinstituionali/at&, 2ormat din minitrii de 6nane ai rilor care au repre/entani 0n>onsiliul Directorilor E'ecutivi. >omitetul de De/voltare se 0nt$lnete 0n edinde ( ori pe an, una din edine des2aur$nduse 0naintea 0ntrunirii >onsiliulHuvernatorilor i urmrind s sta!ileasc volumul trans2erului de resurse ctrerile 0n curs de de/voltare.

?anca Mondial are de trei ori mai mult anga:ai decat FM", acetiades2asur$ndui activitatea at$t la sediul central, c$t si la repre/entanteledesc7ise 0n 0ntreaga lume % la mi:locul anilor *==) e'istau circa 4) derepre/entante&.

?anca Mondial acord 0mprumuturi guvernelor i ageniilorguvernamentale care pot o!ine garanii solide din partea statului. Printreacestea se pot numra oricare din cele *5+ de ri mem!re care 0nregistrea/ un

venit anual pe cap de locuitor su! pragul minim de creditare. Acordarea de0mprumuturi statelor mem!ere mprumuturile sunt destinate 6nanrii unor

5


6/17


proiecte ce duc la de/vlotarea economic, re/ulatele proiectului d$ndposi!ilitatea ram!ursrii creditului. ?anca o2er valuta doar pentru 6nanareaproiectului, component intern a investiiei salariile, consumurile, intermediare6ind 6nanate din resursele 6nanciare ale rii !ene6ciare. #esursele ?nciiMondiale sunt 2ormate din participaiile statelor mem!ere la capitalul ?ncii, care

este ma:orat periodic. Din contri!uia statelor mem!re, numai + K se vars,ram$ne in permanen la dispo/iia ei, put$nd 6 solicitat 0n orice moment.Aceasta este una din condiiile ce stau la !a/a credi!ilitii ?ncii, a doua condiie6ind aceea c 0mprumuturile nu pot depi capitalul su!scris de mem!ri, la carese adaug re/ervele. >ota de participare vrsat, 0n moneda naional a rilormem!re, are o pondere redus 0n totalul resurselor ?ncii.

Principala resurs de 6nanare o 2ormea/ lic7iditile o!inute de ?ancpe piaa internaional de capital, aceasta repre/ent$nd L5K din totalul pasivului?ncii. #esursele de pe pieele internaionale se atrag prin emisiunea de

o!ligaiuni pe termen mediu i lung i plasarea 7$rtiilor de valoare pe termenscurt guvernelor, !ncilor centrale sau comerciale. De menionat ca circa 5)Kdin resursele 0mprumutate colectate de ?anca Mondial provin din lansarea detitluri pe termen scurt, aspect riscant 0n vedere c creditele acordate sunt petermen lung. Ast2el pot sa apar neconcordane la scanden, precum i di2erenede do!$n/i ce pot a2ecta pro6tul ?ncii.

R2*II2 R,+*NI2I CU '*NC* +,NI*/

#om$nia a devenit mem!r a ?ncii Mondiale 0n *=(. Din *==*, ?ancaMondial a 6nanat peste ) de proiecte, acoperind o gam larga de activiti, cu

un anga:ament total 0n valoare de ,= miliarde USD. . a *= iunie ())*, >onsiliulDirectorilor E'ecutivi al ?ncii Mondiale a de/!tut Strategia de Asisten a?ncii Mondiale %>AS& pentru #om$nia pe perioada ())*())4. >AS, ela!orat 0nstr$ns cola!orare cu Huvernul #om$niei, repre/int un g7id al asisteneiacordat rii de ctre ?anca Mondial. ;peraiunile de investiii i

0mprumuturile de a:ustare %PA& a!ordea/ trei domenii largi

Promovarea sectorului privat i de/voltarea unor piee e6ciente. Aceastainclude 6nali/area agendei de privati/are, 0m!unatirea serviciilor dein2rastructur, crearea unui mediu de a2aceri 2avora!il investiiilor i creteriieconomice i consolidarea e6cienei pieei muncii.

Edi6carea unor instituii din sectorul pu!lic i 0m!unatatirea guvernrii prinre2orma serviciului pu!lic, 0m!untirea gestionrii c7eltuielilor pu!lice i aresponsa!ilitii, implementarea unei strategii 0mpotriva corupiei i re2orma

:ustiiei.

>onstituirea capitalului uman i 0m!unatatirea proteciei sociale prinameliorarea asigurrii de servicii sociale 0n domeniul sntii i educaiei i

0m!untirea sistemului de pensii.

Porto2oliul din #om$nia este al doilea ca mrime din Europa i Asia>entral 0n ceea ce priveste numrul de proiecte i pe locul trei 0n ceea ceprivete anga:amentul total.

+


7/17


4. 5,NU +,N2*R IN2RN*6I,N* 05+I1

>on2erina Monetar i Financiar din iulie *=44 de la ?retton @oods aprev/ut 0n6inarea a dou instituii Fondul Monetar "nternaional %FM"& i ?anca"nternaional pentru #econstrucie i De/voltare %?"#D& FM" urm$nd sa deinarolul principal 0n cadrul noului sistem monetar internaional. "nstituie speciali/ataa ;.alitatea de mem!ru al

FM" d #om$niei, ca de alt2el oricrui stat mem!ru, posi!ilitatea de a !ene6cia detoate drepturile ce 0i revin potrivit statutului i reglementrilor de 2uncionare cu

0ndatorirea de ai 0ndeplini o!ligaiile asumate prin semnarea acordului, precumi dreptul de a se retrage oric$nd din FM" pe !a/a unui avi/ scris.

Structura organizatoric a 5+I

;rgani/area i 2uncionarea FM" se !a/ea/ pe aa numitele Ncote pri Nsu!scrise de rile care ader la aceast organi/aie, adic pe volumulresurselor pe care statele mem!re le pun la dispo/iia FM" i care determininclusiv numrul de voturi de care dispune 6ecare stat mem!ru 0n organele de

conducere, precum i importana 0mprumuturilor de care poate !ene6cia 6ecarear. >otele pri au 2ost e'primate 0n dolari i se 6'ea/ 0n 2uncie de valoareacomerului e'terior i de valoarea produciei statelor mem!re 0n raport cu o seriede condiii politice , 2avora!ile , cel mai des , SUA i Marea ?ritanie.

;rganele de conducere ale FM" sunt >onsiliul guvernatorilor, >onsiliule'ecutiv i Directorul general. Pentru des2urarea activitii sale, FM" esteorgani/at pe comitete i departamente speciali/ate.

>onsiliul guvernatorilor constituie organul suprem i sta!ilete liniiledirectoare ale activitii Fondului%cu rol de adunare general&. Fiecare statmem!ru este repre/entat de un guvernator %Ministrul de 6nane sau


8/17


Huvernatorul !ncii centrale i deine un drept de vot a crui importan di2er0n 2uncie de cota parte de capital su!scris de statul respectiv& i un supleantnumit de 6ecare ar. Dintre mem!ri >onsiliului guvernatorilor unul este alespreedinte. n s2era atri!uiilor sale intr primirea de noi mem!ri, e'cludereamem!rilor, modi6carea statutului, revi/uirea cotelor de participare, 0nc7eierea de

aran:amente valutare cu alte instituii etc. De regul, 0n luna septem!rie a6ecarui an, >onsiliul guvernatorilor se 0ntruneste 0ntro sesiune ordinar, 0n cadrulcareia se e'aminea/ activitatea Fondului 0n cursul anului 6nanciar 0nc7eiat %*aprilie * martie& i se sta!ilesc liniile directoare ale activitii viitoare.

>onsiliul e'ecutiv este 2ormat din ( directori e'ecutivi, din care suntnumii si *+ alesi.

Directorul general este numit de >onsiliul e'ecutiv pe o perioada de 5 ani.El pre/idea/ 0nt$lnirile >onsiliului e'ecutiv, nu votea/ dec$t 0n situaia 0n caree'ist egalitate de voturi i poate participa i la sedintele >onsiliuluiguvernatorilor, dar 2ra drept de vot.

>omitetul interimar a 2ost 0n6inat 0n anul *=4 ca un organ consultativcompus din (4 mem!ri, care d avi/e i 2ace rapoarte catre >onsiliulguvernatorilor pe pro!leme privind gestionarea i adaptarea sistemului monetarinternaional.

>omitetul de/voltarii constituit 0n acelasi an este un comitet ministerialreunit al >onsiliului guvernatorilor FM" i al ?ncii Mondiale, care anali/ea/trans2erurile de resurse ctre rile 0n curs de de/voltare.

a nivelul FM" sunt organi/ate departamente geogra6ce %A2rica, AsiaPaci6c, Europa, ;rientul Mi:lociu, Emis2era ;ccidental& i departamente2uncionale i servicii speciale %Departamentul de 6nane pu!lice, Departamentul

:uridic, "nstitutul FM", Departamentul monetar i valutar, Departamentul de studii,Departamentul de statistici i Departamentul de tre/orerie&.

Constituirea "i utilizarea resurselor 5+I

#esursele FM" se pot grupa 0n general 0n patru categorii

a&. cote su!scrise de rile mem!reG

!&. do!$n/i i comisioaneGc&. v$n/ari de aur contra valute converti!ileGd&. 0mprumuturi.

a&. >otele de participare constituie partea cea mai important din capitalulFM", 6ecare ar, odata cu aderarea la Fond, 6ind o!ligat s su!scrie o anumitcota. P$na 0n anul *=L aceast cot era 2ormata din (5K aur si 5K monedanaional indi2erent dac este converti!il sau neconverti!il. n trecut, aurulcorespun/tor 2raciunii de (5K se depunea la unul din cei patru depo/itariacreditai ai Fondului %Sistemul Federal de #e/erve al SUA, ?anca Angliei, ?ancaFranei i ?anca de #e/erv a "ndiei&. Moneda naional este pastrat 0ntrun cont

special la dispo/iia FM", la !anca central sau o alt !anc din ara respectiv.

L


9/17


Periodic, aceste cote sunt revi/uite, de regul 0n sensul mririi lor. Sporireacotelor de participare este determinat, 0n principal, de nevoia de resurse aFondului pentru a 2ace 2a solicitrilor sporite de 6nanare ale mem!rilor.#evi/uirea general a cotelor se 2ace la intervale de p$na la 5 ani, dar 6ecaremem!ru poate solicita, atunci c$nd se consider 0ndreptit, modi6carea

singular a cotei sale.

>ota de participare are o importan deose!it din punctul de vedere altrii mem!re, deoarece de marimea acesteia depinde puterea de vot a rii,volumul a:utorului 6nanciar care i se poate acorda i valoarea alocrilor de DST.

"n cadrul FM" se aplic un sistem de vot ponderat cu cota de participare. Fiecreitri mem!re 0i sunt acordate (5) de voturi, la care se adaug c$te un votsuplimentar pentru 6ecare 2raciune de *)).))) dolari din cota de participare arii respective, ast2el ca participarea statelor mem!re la luarea deci/iilor esteproporional cu numrul total de voturi. Totui, pentru anumite 7otar$ri deimportan deose!it %de e'emplu, modi6carea cotelor de participare& estenecesar unanimitatea.

>otele de participare cele mai mari le au rile de/voltate, care dein O4 din totali, deci, din voturi SUA *,)LK, Japonia +,*K, Hermania 5,==K, Frana 4,=5K, Marea ?ritanie 4,=5K.

!&. Do!$n/ile i comisioanele repre/int o alt resurs a FM", a creimrime depinde de volumul creditelor acordate i de evolutia ratelor do!$n/ii.

c&. $n/rile de aur erau destinate, 0n 2ormula vec7iului statut, smreasca resursele Fondului 0ntro anumit valut pentru a 2ace 2a solicitarilordeose!it de mari 0ntro moneda.

d&. mprumuturile se utili/ea/ 0n ca/ul 0n care disponi!ilitile FM" devininsu6ciente comparativ cu solicitrile de 6nantare ale tarilor mem!re i se o!inde la statele mem!re, de la alte organi/aii sau pe !a/a unor aran:amente.

Dreptul de a primi a:utor 6nanciar 0n valut i alocri de DST de la FM" esteproporional cu coteleprti vrsate, 2apt care creea/ di2erenieri accentuate 0nredistri!uirea resurselor Fondului. Ast2el, rile cu o !un situaie economic i

6nanciar au i posi!iliti mai mari de a apela la 6nanrile FM" i, 0n plus,primesc cele mai mari alocari de DST, ceea ce constituie un parado', deoarecenevoi suplimentare de resurse mani2est rile 0n curs de de/voltare, ri cusituaie 6nanciar sla!, reCectat si 0n marimea cotei lor su!scrise i varsate laFond.

Tragerile o!inuite pot 6 e2ectuate 0n doua categorii

tranele propriu/iseG 2acilitile de 6nantare.

a. +ecanismul tran"elor, destinat 6nanrii de6citelor generale ale !alanelorde plati, prevede 5 trane, 6ecare de mrime egal cu (5K din cota departicipare a rii respective. Tragerea 0n prim tran, denumit Ntrana re/ervN

=


10/17


se 2ace automat, 0n momentul 0n care dorete ara mem!r. Pe l$nga aceasttran e'ist 4 Ntrane de creditN, tragerile 0n cadrul lor put$nduse 2ace succesiv,dup epui/area disponi!ilitilor din Ntrana re/ervN i dup e'aminarea situaieiconcrete din ar solicitatoare de catre e'pertii FM".

n acordarea tranelor de credit, FM" aplic principiul condiionalitii cuc$t sumele trase cumulativ de o ar mem!r sunt mai mari comparativ cu cotade participare, cu at$t FM" va tre!ui sa se asigure c politica dus de statulrespectiv permite ec7ili!rarea !alanei de pli i ram!ursarea 2ondurilor

0mprumutate. Prin mecanismul tranelor, o ar poate o!ine ma'im *(5K dincota sa de participare, dar tranele de credit superioare se o!in cu ocondiionalitate sporit. n lim!a: te7nic , operaiunile de imprumut se numesctrageri , iar ram!ursrile se numesc rscumprri.

"mprumuturile inga:ate de un stat mem!ru se pot derula su! 2ormaNcumprrilor directeN i a Nasigurrilor de trageriN. >umprrile directerepre/int un imprumut acordat 0n moneda converti!il pe ga: de monedanaional %sap&.

!. ragerile 7n cadrul 8acilitilor de fnanarepot 6 o!inute 0n situaii !inespeci6cate, de de6cite ale !alanelor de pli, 0n special de ctre rile 0n curs dede/voltare, ast2el 6ind create

Facilitatea de 6nanare compensatorie %>FF >ompensatorQ FinancingFacilitQ& creat 0n anul *=+, vine 0n spri:inul statelor care 2ac dovada unuinecesar 6nanciar care s compense/e o scdere temporar a 0ncasrilor din

e'porturi %0n special de materii prime, semi2a!ricate& sau o cretere temporar acosturilor importurilor de cereale. Aceste tri care suport ma:orari ale de6citelor!alanelor de pli au posi!ilitatea s trag asupra FM" p$na la 5K din cota departicipare. Din anul *=LL este inclus 0n Facilitatea 6nanrii compensatorii icontingenrii, care pstrea/ elementele eseniale ale 6nanrii compensatorii,dar cuprinde i elemente legate de contingenarea e'porturilor sau a importurilor.

Facilitatea de 6nanare a situaiilor neprev/ute %USFF UncertainSituations Financing FacilitQ& a:ut statele mem!re s menin dinamicare2ormelor, 0n ca/ul producerii unor socuri e'terne. Dreptul total de tragere estede L)K din cota de participare )K pentru de6citul 0ncasrilor din e'port, )K

pentru situaii nepreva/ute i ()K o tran de credit 2acultativ.

Facilitatea de 6nanare a stocurilor tampon %?SFF ?uRer Stoc FinancingFacilitQ& a 2ost creat 0n anul *=+= pentru rile care 0nregistrea/ de/ec7ili!re de!alan de plai cau/ate de participarea lor la acorduri sau aran:amenteinternaionale privind 2ormarea i 2uncionarea stocurilor de materii prime,tragerile put$nd atinge 5)K din cot.

Facilitatea petrolier a 2uncionat temporar 0n perioada *=4*=5 i a 2ostdestinat s 6nane/e trile mem!re care au 0nregistrat de6cite ale !alanelor depli ca urmare a ma:orrii preului ieiului, consecin a primului oc petrolier.

*)


11/17


Facilitatea N@itteveenN a 2ost creat 0n anul *=L) 0n scopul spri:inirii rilormem!re care se ateapt s 0nregistre/e de6cite importante ale !alanelor depli si care au epui/at celelalte posi!iliti de tragere asupra FM".

Facilitatea de a:ustare structural %SAF Structural Ad:ustment FacilitQ& i

Facilitatea de a:ustare structural e'tins %ESAF En7anced StructuralAd:ustment FacilitQ& au 2ost instituite 0n perioada *=L+*=L, av$nd ca scopacordarea de 2onduri 0n condiii de 2avoare %termen de *) ani din care 5,5 aniperioada de graie, do!$nd de ),5K pe an& rilor 0n curs de de/voltare cuvenituri mici, pentru programe de re2orm economic i pentru pro!lemerepetate ale !alanei de pli. >uantumul total al unei ast2el de 2aciliti esteec7ivalent cu 5)K din cota de participare a rii, plti!il 0n trei anuiti.

Facilitatea pentru trans2ormare sistemic %STF SQstemic Trans2ormationFacilitQ& a 2uncionat 0n perioada aprilie *==decem!rie *==5 i a constat 0nacordarea de asisten 6nanciar rilor 0n tran/iie cu de/ec7ili!re ale !alaneide pli datorate gravelor pertur!aii ale sistemului comercial i de pli. Au!ene6ciat de aceast 2acilitate () de ri, cea mai important tran %),5miliarde DST& revenind Ucrainei.

Facilitatea liniilor de credit preventive %>> >ontingent >redit ines& a2ost creat 0n anul *=== 0n vederea acordrii de credite pe termen scurt rilormem!re a cror economie este 2undamental sntoas i !ine gestionat, darcare se pot con2runta cu de/ec7ili!re e'cepionale ale !alanei de pli, generatede micri necontrolate ale pieelor de capital sau de propagarea e2ectelor uneicri/e 6nanciare internaionale.

Facilitatea de reducere a srciei i cretere %P#HF PovertQ #eduction andHrot7 FacilitQ& a 2ost introdus 0n noiem!rie *=== pentru a a:uta rile cele maisrace s 2ac 2a de/ec7ili!relor de !alan de pli. Pe !a/a strategiei dereducere a sraciei a rii 0n cau/ se adopt programe pe ani i se poateo!ine p$na la *4)K din cota de participare, 0n ca/uri e'cepionale c7iar *L5K.

>onsiliul guvernatorilor a 7otr$t 0n anul ())) ca termenul de creditare s6e de (4 ani pentru Acordul Nstand!QN i de 4 ani pentru 2acilitatea decredit e'tins, 0n timp ce pentru Facilitatea de reducere a sraciei i cretereperioada de ram!ursare sa 6e e'tinsa la *) ani cu 5 ani perioad de graie.

Relaiile 'NR cu 5+I

#om$nia este mem!r a Fondului Monetar "nternational %FM"& din anul*=(, cu o cot de participare care 0n pre/ent este de *)),( milioane DST sau),4LK din cota total. #om$nia deine *) 55( voturi, repre/ent$nd ),4=K dintotal.

n cadrul FM", #om$nia 2ace parte din grupa de ri %constituent& careinclude ;landa, Ucraina, "srael, >ipru, Moldova, Heorgia, Armenia, ?ulgaria,?osnia Iertegovina, >roaia, Macedonia. Hrupa de ri este repre/entat 0n

>onsiliul e'ecutiv al FM" de un director e'ecutiv olande/ domnul Jeroen Vremers.

**


12/17


n cadrul !iroului directorului e'ecutiv, #om$nia are un repre/entant care0ndeplinete 2uncia de consilier al acestuia.

Huvernatorul #om$niei la FM" este Huvernatorul ?Data Module %raportul privind respectarea standardelor i codurilor&,prin care e'perii FM" reali/ea/ o evaluare a practicilor rom$nesti privinddiseminarea datelor vi/avi de Standardul Special de Diseminare a DatelorSDDS%#om$nia a aderat la acest sistem 0n mai ())5&.

FM" a acordat #om$niei asistena te7nic 0n c$teva domenii inclu/$ndpolitica monetar i organi/area !ncii centrale, supraveg7erea !ancar istatistic.

3. 'anca Internaional Pentru Reconstrucie "i ezvoltare 0'IR1

?"#D este o instituie de 6nanare, 0n6inat 0n anul *=45 0n urma>on2erinei de la ?retton@oods , cu scopul spri:inirii re2acerii economiilor dupra/!oi. Ea include *L4 de mem!ri i corespunde mesa:ului promovat la ?retton@oods de organi/are, armoni/are i e'tindere a sc7im!urilor internaionaleprecum i de o mai e6cient utili/are a resurselor internaionale. ;!iectivul ?"#Deste reducerea sraciei 0n rile 0n curs de de/voltare, solva!ile i cu veniturimedii, promov$nd de/voltarea dura!il, prin 0mprumuturi, garanii i servicii

nelegate de 0mprumuturi inclusiv servicii de anali/ i consultan. Tipurile deprograme sustinute de ?"#D se 0mpart 0n ( categorii programe pentru proiectede in2rastructur economic i social i programe de a:ustare sectorial, caelement de susinere a re2ormei economice, promovate prin programele demacrosta!ili/are ale FM" %a:ustare programatic structural PA i a:ustareasectorului privat PSA&.

n statutul ?"#D au 2ost inscrise cinci o!iective principale care aveau s 6eurmrite de acest organism

Spri:inirea reconstruciei economiilorG

*(


13/17


Participarea la de/voltarea statelor mem!er, inclusiv a celor mai putinde/voltateG

Promovarea investiiilor private 0n straintate pe !a/a garaniilor i ainvestiiilor directeG

Promovarea e'pansiunii armonioase pe termen lung a sc7im!urilorinternaionale, a ec7ili!rrii !alanelor de pli ca i a 2actorilor de de/voltare,care s duc la im!untirea productivitii muncii i a calitii vietiiG

Finanarea mi't, din resurse interne i e'terne a proiectelor utile iurgente, in$nd cont de consecintele economice ale investiiilor internaionale.

?"#D este condus de ctre >onsiliul guvernatorilor 2ormat dinNguvernatoriiN i NviceguvernatoriiN numii de 6ecare ar. NHuvernatorulN 6ecruistat %care poate 6 Ministrul de Finane , Huvernatorul ?ancii >entrale, etc.&

dispune de ansam!lul voturilor rii respective.Condiii generale de 7m!rumut

mprumuturile acordate de ?"#D revin, de regul, direct guvernelor rilor!ene6ciare iar, atunci c$nd se 6nanea/a proiecte private, este o!ligatoriegarania guvernamental.

Prima condiie pentru a o!ine un 0mprumut de la ?"#D este ca ara!ene6ciar s 6e mem!r a acestei instituii. >reditele sunt acordate statelor,organismelor pu!lice i private cu condiia s dein garanii guvernamentale.

Dac 0n primii ani de dup cel deal doilea ra/!oi mondial creditele sauacordat preponderant pentru re2acerea economiilor aparin$nd rilor din Europa

;ccidental, dupa *=5) ele au 2ost indreptate cov$ritor ctre rile cu economie0n curs de de/voltare.?"#D acord cu prioritate credite pentru 0m!untirea in2rastructurii,

pentru eradicarea sraciei, pentru agricultur i energie, adesea proced$nd laco6nanare , 0mpreun cu guvernele rilor care !ene6cia/ de credite. Pentru a!ene6cia de credite pentru de/volatre, de!itorul tre!uie s depun un proiect dede/voltare care parcurge mai multe etape numite Nciclul proiectelorN. Etapelesuccessive sunt urmtoarele "denti6carea o!iectului proiectului pentru a constata dac intr inprogramul de 6nanare al ?"#DG Pregatirea proiectului de ctre de!itor, cu asisten din partea ?"#DG Evaluarea proiectului presupune ree'aminarea de 2ond a tuturor aspectelorcuprinse 0n proiect i de6nirea cadrului de e'ecutieG


14/17


n pre/ent #om$nia deine 4)** aciuni din capitalul ?ncii, iar valoareasu!scriptiei varsate este de ),5 mil.USD. >on2orm IH nr.4O*==, guvernatorpentru #om$nia este ministrul 6nanelor pu!lice, iar guvernator supleant esteviceguvernatorul ?


15/17


!ancii. >onducerea e'ecutive este asigurata de catre Presedintele !ancii su!indrumarea >onsiliului Directorilor.

?E#D este proprietatea tarilor mem!er, care au calitatea de actionari inurma su!scrierii unei cote parti din capitalul !ancii. >ota parte de capitalsu!scrisa da dreptul tarii respective la un numar de voturi. >apitalul total su!scriseste de () de miliarde de euro din care sau varsat 5 miliarde. Soliditateacapitalului !ancii, politicile 6nanciare si operatiunile prudente 2ac ca ?E#D sa 6ecotata ca o !anca sigura %rating AAA&.

?E#D acorda credite tarilor care pre/inta pentru proiecte de investitiivia!ile. Pentru 6nantarea proiectelor si pentru propriile nevoi operationale. ?E#Dnu utili/ea/a direct capitalul actionarilor, ci, !ene6ciind de un rating inalt,contractea/a imprumuturi pe pietele internationale de capital prin emisiunea deo!ligatiuni proprii si altor instrumente de credit.

Deoarece ?E#D poate o!tine 2onduri in conditii 2avora!ile, poate sa isistructure/e imprumuturile in asa 2el incat sa raspuna cerintelor clientilor sai.

Titlurile emise de ?E#D sunt ac7i/itionate de investitori di2eriti, cum ar 6 !ancilecentrale, 2ondurile de pensii, companiile de asigurari, etc.

). 'anca 2uro!eana de Investitii este institutia 6nanciara a UniuniiEuropene si a 2ost sta!ilita 0n conditiile Tratatului de la #oma.

Prin promovarea unei de/voltari ec7ili!rate a 0ntregului spatiu comunitar?E" contri!uie la coe/iunea economica, sociala si teritoriala a UE.

?E", ai carui actionari sunt cele ( de state mem!re ale UE, este condusade >onsiliul Huvernatorilor, alcatuit din cei ( de ministri de 6nante. ?E" arepersonalitate :uridica si autonomie 6nanciara, av$nd rolul de a prelua 6nantareape termen lung a unor proiecte concrete, a caror via!ilitate economica te7nica,ecologica si 6nanciara este garantata. #esursele necesare pentru acordarea

0mprumuturilor provin 0n mare parte din o!ligatiuni plasate pe pietele de capitalG

?E" dispune 0nsa si de resurse proprii. n perioada *==4*=== activitatile ?E" saua'at 0n mare parte pe urmatoarele sectoare transporturi, telecomunicatii,energie, apa, 0nvatam$nt.n urma apelului lansat de >onsiliul European la isa!ona pentru spri:inirea maiputernica a "MMurilor sa 0n6intat Hrupul !ancar E"?, alcatuit din E"? si FondulEuropean de "nvestitii %FE"&, cu scopul cresterii competitivitatii economieieuropene. n cadrul initiativei N"novatia ()))N !anca promovea/a spiritulantreprenorial si inventiv si de/voltarea resurselor umane cu credite pe termenmediu acordate "MMurilor, garantii !ancare si disponi!ili/area capitalului de risc.

n a2ara UE !anca sustine strategiile de aderare ale tarilor candidate si alecelor din vestul peninsulei !alcanice. ?anca aplica de asemenea aspectele de

natura 6nanciara preva/ute 0n tratatele 0nc7eiate 0n cadrul politicii europene decola!orare cu tarile 0n curs de de/voltare. n acest conte't, !anca des2asoaraactivitati 0n spatiul mediteranean si 0n tarile din A2rica, >arai!e si Paci6c %stateleA>P&.

Relatia 'NR cu '2R#om$nia a rati6cat Acordul de n6intare a ?E#D 0n anul *==), 2ac$nd parte

dintre mem!rii 2ondatori ai acestei institutii. >apitalul su!scris si varsat de#om$nia are valoarea de =+ mil.euro %respectiv = +)) actiuni&.>onsiliul Huvernatorilor ?ancii este alcatuit din repre/entanti ai tuturor statelormem!re. Ministrul 6nantelor pu!lice este guvernator pentru #om$nia, iarguvernatorul ?ancii onstituenta din care 2ace parte tara noastra include Armenia, Heorgia, Moldovasi Ucraina.

*5


16/17


#om$nia se situea/a pe locul al treilea 0n r$ndul tarilor de operare dinpunct de vedere al volumului 6nantarii %dupa Federatia #usa, concur$nd cuPolonia pentru locul doi&.

I%. C,NCU9II

Este 2oarte important ca institutiile sa 6e capa!ile sasi pastre/eserio/itatea pe pietele 6nanciare, la adevarata lor valoare. Ma:oritatea institutiilor6nanciare internationale sunt solide din punct de vedere 6nanciar. ; trasaturaesentiala a institutiilor 6nanciare internationale este solidaritatea 0ntre tarilemem!re ale acestor institutii. Pentru 2unctionarea e6cienta a acestor institutii, pelanga valoarea contri!utiei 6nanciare important este si dorinta politica decooperare 0ntre tarile mem!re !a/ata pe 0ncredere reciproca. "nstitutiile

0ntocmesc rapoarte detaliate asupra activitatii lor, 0n care apar si comentariicritice. Anali/a introspectiva si autocritica au un rol !ene6c 0n readaptarea si

0m!unatatirea activitatii 0n scopul pastrarii 0ncrederii cu care au 2ost 0nvestiteinstitutiile din partea tarilor mem!re, partenere.

. 'I'I,:R*5I2;

a1 Resurse (i(liografce

*. iliane Donat , ?ogdan Dima , Economie monetara, Editura Mirton , ())(

(. Bakker, Age F. P., Institu-iile Financiare Interna-ionale. Editura Antet Bucure1ti, 1997.(Titlul original: International Financial Institutions. Dutch Oen !ni"er#it$ %eerlen,199&.'

*+


17/17


(1 Internet;

.orld!an.org

.ei!.org

.mae.ro

.2mi.ro

.!nr.ro

.e!dr.com

.im2.org

*
http://www.ebdr.com/http://www.imf.org/http://www.imf.org/http://www.ebdr.com/

referat dfp

Documents