refacut

- UNIVERSITATEA TRANSILVANIA – BRAȘOV -Facultatea – Alimentație și Turism

CURS 6

Răspunderea juridică

răspundere civilă, răspundere civilă, raspundere contravenţională,raspundere contravenţională,răspundere penală, răspundere penală, prejudiciu, prejudiciu, daunădaună

Răspunderea juridică în condiţiile Răspunderea juridică în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

privind protecţia mediului. nr. 195/2005.privind protecţia mediului. nr. 195/2005.

Legea-cadru are în vedere protecţia Legea-cadru are în vedere protecţia mediului ca obiectiv de interes public mediului ca obiectiv de interes public

major şi asigurarea dezvoltării durabile a major şi asigurarea dezvoltării durabile a societăţii.. societăţii..

Legea instituie drepturi şi obligaţii pentru Legea instituie drepturi şi obligaţii pentru autorităţile publice, persoanele fizice şi autorităţile publice, persoanele fizice şi

juridice şi sancţiunile corespunzătoare în juridice şi sancţiunile corespunzătoare în caz de neconformare. caz de neconformare.

Răspunderea contravenţională

răspunderea contravenţională ocupă un răspunderea contravenţională ocupă un loc important în sistemul reglementărilor, loc important în sistemul reglementărilor,

datorită rolului economic şi în acelaşi datorită rolului economic şi în acelaşi timp ca mijloc de preveniretimp ca mijloc de prevenire

De aceea, art. 3 alin. 2 din Ordonanţa De aceea, art. 3 alin. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 dispune că Guvernului nr. 2/2001 dispune că

persoana juridică răspunde persoana juridică răspunde contravenţionalcontravenţional, , dar numai în cazurile şi dar numai în cazurile şi

în condiţiile prevăzute de actele în condiţiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc şi normative prin care se stabilesc şi

sancţionează contravenţiisancţionează contravenţii

Sunt acte normative care prevăd că Sunt acte normative care prevăd că amenda (ori sancţiunea) contravenţională amenda (ori sancţiunea) contravenţională se aplică (ori se poate aplica) şi persoanei se aplică (ori se poate aplica) şi persoanei

juridice (Legea nr. 18/1991 a fondului juridice (Legea nr. 18/1991 a fondului funciar - art. 90 alin. 1)funciar - art. 90 alin. 1)

Alte acte normative dispun că sancţiunile se aplică Alte acte normative dispun că sancţiunile se aplică atât atât persoanelor fizice cât şi juridicepersoanelor fizice cât şi juridice (Legea nr. 10/1995 privind (Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii-art. 34; Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi calitatea în construcţii-art. 34; Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare, republicată în anul 2006 – art. 64 alin. 4; publicităţii imobiliare, republicată în anul 2006 – art. 64 alin. 4; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, modificată ulterior - art. 25, art. 26; Legea chimice periculoase, modificată ulterior - art. 25, art. 26; Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor (art. 27); Ordonanţă de urgenţă a fabricarea ilicită a drogurilor (art. 27); Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.139/2005 privind administrarea pădurilor din Guvernului nr.139/2005 privind administrarea pădurilor din România – art. 12 etc.); Legea nr.307/2006 privind apărarea România – art. 12 etc.); Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor (art. 45 alin. 1); împotriva incendiilor (art. 45 alin. 1);

Constatarea contravenţiilor reprezintă prima Constatarea contravenţiilor reprezintă prima fază procedurală privind răspunderea fază procedurală privind răspunderea contravenţională; ea este dată în competenţa contravenţională; ea este dată în competenţa anumitor persoane prevăzute în chiar actul anumitor persoane prevăzute în chiar actul normativ care reglementează contravenţiile într-normativ care reglementează contravenţiile într-un anumit domeniu de activitate. Aceste un anumit domeniu de activitate. Aceste persoane sunt denumite generic persoane sunt denumite generic agenţi agenţi constatatoriconstatatori..

Potrivit art. 15 alin. 2 şi 3 din Ordonanţa Potrivit art. 15 alin. 2 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 ,,pot fi agenţi constatatori: Guvernului nr. 2/2001 ,,pot fi agenţi constatatori: primarii, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul primarii, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitaţi, Ministerului de Interne, special abilitaţi, persoanele împuternicite în acest scop de miniştri persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general consiliilor judeţene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi de alte al municipiului Bucureşti, precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale.persoane prevăzute în legi speciale.

Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 stabileşte drept cauză de înlăturare a stabileşte drept cauză de înlăturare a răspunderii contravenţionale şi răspunderii contravenţionale şi prescripţia; prescripţia; sunt reglementate două sunt reglementate două categorii de prescripţii: categorii de prescripţii: cea a aplicării cea a aplicării sancţiuniisancţiunii şi şi cea a executăriicea a executării ei. ei.

Categorii de sancţiuni

Potrivit art. 5 din Ordonanţă, sancţiunile Potrivit art. 5 din Ordonanţă, sancţiunile contravenţionale principale sunt:contravenţionale principale sunt:

– – avertismentul;avertismentul; – – amenda contravenţională;amenda contravenţională; – – obligarea contravenientului la prestarea obligarea contravenientului la prestarea

unei activităţi în folosul comunităţii;unei activităţi în folosul comunităţii;

Răspunderea contravenţionalăRăspunderea contravenţională

Sancţiunile contravenţionale complementare sunt:Sancţiunile contravenţionale complementare sunt: – – confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din

contravenţii;contravenţii; – – suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a

autorizaţiei de exercitare a unei activităţi;autorizaţiei de exercitare a unei activităţi; – – închiderea unităţii;închiderea unităţii; – – blocarea contului bancar;blocarea contului bancar; – – suspendarea activităţii agentului economic;suspendarea activităţii agentului economic; – – retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori

pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv;pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv; – – desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială.desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială.

Răspunderea penală

Infracţiunile sunt reglementate de:Infracţiunile sunt reglementate de: Codul penal,Codul penal, OUG nr. 195/2005 privind protecţia,OUG nr. 195/2005 privind protecţia, legi speciale: Legea 26/1996 - Codul silvic, protecţia şi legi speciale: Legea 26/1996 - Codul silvic, protecţia şi

asigurarea calităţii apelor - Legea nr.107/1996, Legea asigurarea calităţii apelor - Legea nr.107/1996, Legea 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, Legea 152/2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul Legea 152/2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, Legea vânătorii şi a protecţiei fondului integrat al poluării, Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 privind fondul cinegetic şi protecţia cinegetic nr. 407/2006 privind fondul cinegetic şi protecţia vânatului vânatului

Răspunderea penală

În Codul penal a fost introdus un capitol -CRIME ŞI În Codul penal a fost introdus un capitol -CRIME ŞI DELICTE CONTRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR – care DELICTE CONTRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR – care incriminează nerespectarea dispoziţiilor legale în domeniul incriminează nerespectarea dispoziţiilor legale în domeniul protecţiei atmosferei, apei, solului, protecţiei pădurilor, protecţiei atmosferei, apei, solului, protecţiei pădurilor, protecţiei fonice şi poluările accidentale. Tentativa se protecţiei fonice şi poluările accidentale. Tentativa se pedepseşte.pedepseşte.

Structuri naţionale şi internaţionale specializate sau cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului

Cuvinte cheie:Cuvinte cheie: organizaţii interguvernamentale, organizaţii interguvernamentale,

ONG, ONG, instituţii regionale, instituţii regionale,

autorităţi naţionale în domeniul protecţiei naţionaleautorităţi naţionale în domeniul protecţiei naţionale

Organizaţii interguvernamentale

Organizaţia Naţiunilor Unite este cea mai importantă Organizaţia Naţiunilor Unite este cea mai importantă organizaţie internaţională din lume. Este înfiinţată în anul organizaţie internaţională din lume. Este înfiinţată în anul 1945 şi are 192 de state membre. ONU are misiunea de a 1945 şi are 192 de state membre. ONU are misiunea de a asigura pacea mondială, respectarea drepturilor omului, asigura pacea mondială, respectarea drepturilor omului, cooperarea internaţională şi respectarea dreptului cooperarea internaţională şi respectarea dreptului internaţional. Sediul central al organizaţiei este situat în New internaţional. Sediul central al organizaţiei este situat în New York.York.


Organismele ONU sunt:Organismele ONU sunt: •• Adunarea Generală - reprezentaţi ai fiecărui stat membru care au Adunarea Generală - reprezentaţi ai fiecărui stat membru care au

drepturi egale de vot. Rezoluţiile Adunării nu sunt legi, ci doar drepturi egale de vot. Rezoluţiile Adunării nu sunt legi, ci doar recomandări. recomandări.

•• Consiliul de Securitate - 15 membri, din care 5 permanenţi (China, Consiliul de Securitate - 15 membri, din care 5 permanenţi (China, Rusia, Franţa, Regatul Unit şi SUA) şi restul aleşi pentru un mandat de 2 Rusia, Franţa, Regatul Unit şi SUA) şi restul aleşi pentru un mandat de 2 ani. În fiecare an sunt aleşi cinci noi membri. Deciziile importante ale ani. În fiecare an sunt aleşi cinci noi membri. Deciziile importante ale Consiliului de Securitate trebuie să fie votate de 9 membri.Consiliului de Securitate trebuie să fie votate de 9 membri.

•• Consiliului Economic şi Social îi sunt subordonate multe din Consiliului Economic şi Social îi sunt subordonate multe din organizaţiile speciale. organizaţiile speciale.

•• Curtea Internaţională de Justiţie decide dispute internaţionale - are Curtea Internaţională de Justiţie decide dispute internaţionale - are sediul la Haga.sediul la Haga.

•• Secretariatul Naţiunilor Unite.Secretariatul Naţiunilor Unite. România este membru din anul 1955.România este membru din anul 1955.


Sistemul ONU cuprinde 15 agenţii specializate: Sistemul ONU cuprinde 15 agenţii specializate:

1. Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) - a luat fiinţă în 1. Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) - a luat fiinţă în anul 1919, are sediul la Geneva, elaborează politicile şi anul 1919, are sediul la Geneva, elaborează politicile şi programele destinate ameliorării condiţiilor de muncă şi programele destinate ameliorării condiţiilor de muncă şi posibilităţilor de angajare, fixând totodată normele posibilităţilor de angajare, fixând totodată normele internaţionale utilizate în toate ţările lumii în domeniul forţei internaţionale utilizate în toate ţările lumii în domeniul forţei de muncă. de muncă.


Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) - a fost Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) - a fost înfiinţată la 16 octombrie1945 şi are sediul la Roma. România înfiinţată la 16 octombrie1945 şi are sediul la Roma. România este membră din anul 1962.este membră din anul 1962.

F.A.O. are ca scop: ridicarea condiţiilor de trai ale popoarelor şi F.A.O. are ca scop: ridicarea condiţiilor de trai ale popoarelor şi statelor membre; îmbunătăţirea randamentului producţiei şi statelor membre; îmbunătăţirea randamentului producţiei şi repartiţia tuturor produselor agricole şi alimentare; repartiţia tuturor produselor agricole şi alimentare; îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei rurale; îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei rurale; eradicarea sărăciei. eradicarea sărăciei.


Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) - cu sediul la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) - cu sediul la Geneva. România este membră din anul 1962.Geneva. România este membră din anul 1962.

Scopul Organizaţiei este de a conduce popoarele la nivelul cel Scopul Organizaţiei este de a conduce popoarele la nivelul cel mai ridicat posibil de sănătate. O.M.S. conduce studii cu mai ridicat posibil de sănătate. O.M.S. conduce studii cu privire la poluarea zonelor de litoral, la poluarea aşezărilor privire la poluarea zonelor de litoral, la poluarea aşezărilor omeneşti, de combatere a zgomotului etc. Organizaţia omeneşti, de combatere a zgomotului etc. Organizaţia Mondială a Sănătăţii colectează şi difuzează informaţii, Mondială a Sănătăţii colectează şi difuzează informaţii, încurajează cercetarea cu privire la tehnologiile proprii, sub încurajează cercetarea cu privire la tehnologiile proprii, sub toate aspectele sănătăţii, mai ales în domenii ca: nutriţie, toate aspectele sănătăţii, mai ales în domenii ca: nutriţie, protecţia copiilor, igiena mediului, combaterea unor boli grave protecţia copiilor, igiena mediului, combaterea unor boli grave sau epidemice, îngrijiri medicale şi recuperări etcsau epidemice, îngrijiri medicale şi recuperări etc


În domeniul protejării mediului înconjurător, Organizaţia şi-a În domeniul protejării mediului înconjurător, Organizaţia şi-a propus următoarele priorităţi: evaluarea efectelor pe care le propus următoarele priorităţi: evaluarea efectelor pe care le produc condiţiile de mediu asupra sănătăţii, aprovizionarea cu produc condiţiile de mediu asupra sănătăţii, aprovizionarea cu apă salubră; elaborarea de sisteme pentru detecţia şi apă salubră; elaborarea de sisteme pentru detecţia şi supra¬vegherea poluanţilor şi a altor factori dăunători pentru supra¬vegherea poluanţilor şi a altor factori dăunători pentru sănătatea oamenilor ş.a.sănătatea oamenilor ş.a.


Grupul Băncii Mondiale (BM) - cu sediul la Washington DC, Grupul Băncii Mondiale (BM) - cu sediul la Washington DC, oferă ţărilor în curs de dezvoltare împrumuturi şi asistenţă oferă ţărilor în curs de dezvoltare împrumuturi şi asistenţă tehnică în vederea reducerii sărăciei şi a promovării unei tehnică în vederea reducerii sărăciei şi a promovării unei creşteri economice durabile. creşteri economice durabile.


Fondul Monetar Internaţional (FMI) - cu sediul la Washington Fondul Monetar Internaţional (FMI) - cu sediul la Washington DC, facilitează cooperarea în domeniul monetar şi al DC, facilitează cooperarea în domeniul monetar şi al stabilităţii financiare internaţionale şi oferă un cadru stabilităţii financiare internaţionale şi oferă un cadru permanent de consultare, de consiliere şi asistenţă în domeniul permanent de consultare, de consiliere şi asistenţă în domeniul financiarfinanciar


Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) - creată la 4 Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) - creată la 4 aprilie 1947, cu sediul la Montreal. România este membră din aprilie 1947, cu sediul la Montreal. România este membră din anul 1966. Organizaţia urmăreşte dezvoltarea principiilor şi anul 1966. Organizaţia urmăreşte dezvoltarea principiilor şi tehnicilor navigaţiei aeriene internaţionale, promovarea tehnicilor navigaţiei aeriene internaţionale, promovarea planificării şi dezvoltării transporturilor aeriene internaţionale, planificării şi dezvoltării transporturilor aeriene internaţionale, asigurarea condiţiilor de securitate a zborurilor, crearea şi asigurarea condiţiilor de securitate a zborurilor, crearea şi exploatarea aeronavelor în scopuri paşnice, precum şi exploatarea aeronavelor în scopuri paşnice, precum şi amenajarea liniilor aeriene, a aeroporturilor şi instalaţiilor de amenajarea liniilor aeriene, a aeroporturilor şi instalaţiilor de navigaţie aeriană.navigaţie aeriană.


Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) - cu sediul la Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) - cu sediul la Londra. Este singura agenţie specializată în cadrul O.N.U. care Londra. Este singura agenţie specializată în cadrul O.N.U. care îşi dedică activitatea problemelor maritime şi dezvoltării unei îşi dedică activitatea problemelor maritime şi dezvoltării unei strategii ştiinţifice şi tehnice la nivel mondial în ceea ce strategii ştiinţifice şi tehnice la nivel mondial în ceea ce priveşte protecţia mediului marin faţă de poluările provocate priveşte protecţia mediului marin faţă de poluările provocate de nave şi de depozitările de deşeuri în mare.de nave şi de depozitările de deşeuri în mare.


Organizaţia Internaţională a Telecomunicaţiilor (UIT) - cu Organizaţia Internaţională a Telecomunicaţiilor (UIT) - cu sediul la Geneva, favorizează cooperarea internaţională în sediul la Geneva, favorizează cooperarea internaţională în vederea ameliorării mijloacelor de comunicaţie, coordonează vederea ameliorării mijloacelor de comunicaţie, coordonează utilizarea frecvenţelor de radio şi televiziune, încurajează utilizarea frecvenţelor de radio şi televiziune, încurajează adoptarea de măsuri de securitate. adoptarea de măsuri de securitate.


11. Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) - a fost 11. Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) - a fost fondată la 11 octombrie 1947, cu sediul la Geneva. Numără fondată la 11 octombrie 1947, cu sediul la Geneva. Numără 151 de state membre. România este membră din 1948.151 de state membre. România este membră din 1948.


Organizaţia Meteorologică Mondială are ca scop, stabilirea Organizaţia Meteorologică Mondială are ca scop, stabilirea unei colaborări la nivel mondial în domeniul operaţiunilor şi al unei colaborări la nivel mondial în domeniul operaţiunilor şi al serviciilor meteorologice; difuzarea de informaţii serviciilor meteorologice; difuzarea de informaţii meteorologice; stimularea cercetării ştiinţifice; favorizarea meteorologice; stimularea cercetării ştiinţifice; favorizarea aplicării meteorologiei în navigaţie, agricultură şi alte aplicării meteorologiei în navigaţie, agricultură şi alte activităţi umane.activităţi umane.


12. Organizaţia Internaţională a Proprietăţii Intelectuale 12. Organizaţia Internaţională a Proprietăţii Intelectuale (OMPI) - cu sediul la Geneva, încurajează protecţia (OMPI) - cu sediul la Geneva, încurajează protecţia internaţională în domeniul proprietăţii intelectuale şi internaţională în domeniul proprietăţii intelectuale şi facilitează cooperarea în materia drepturilor de autor, mărcilor, facilitează cooperarea în materia drepturilor de autor, mărcilor, planurilor industriale şi a brevetelor. planurilor industriale şi a brevetelor.


13. Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agricola (FIDA) - 13. Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agricola (FIDA) - cu sediul la Roma, mobilizează resursele financiare în vederea cu sediul la Roma, mobilizează resursele financiare în vederea creşterii producţiei agricole şi ameliorarea nivelului nutriţional creşterii producţiei agricole şi ameliorarea nivelului nutriţional al colectivităţilor celor mai sărace din ţările în curs de al colectivităţilor celor mai sărace din ţările în curs de dezvoltaredezvoltare


14. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială 14. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI) - cu sediul la Viena, încurajează progresul industrial (ONUDI) - cu sediul la Viena, încurajează progresul industrial în ţările în curs de dezvoltare în domeniul asistenţei tehnice, al în ţările în curs de dezvoltare în domeniul asistenţei tehnice, al serviciilor consultative şi al activităţilor de formare. serviciilor consultative şi al activităţilor de formare.


15. Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) - a fost 15. Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) - a fost creată la 29 mai 1957, cu sediul la Viena, având 133 state creată la 29 mai 1957, cu sediul la Viena, având 133 state membre. România este membră fondatoare, ratificând statutul membre. România este membră fondatoare, ratificând statutul Agenţiei la 21 aprilie 1957. Organizaţia încurajează şi Agenţiei la 21 aprilie 1957. Organizaţia încurajează şi orientează punerea la punct a modalităţilor de utilizare paşnică orientează punerea la punct a modalităţilor de utilizare paşnică a energiei nucleare, ajută ţările membre şi favorizează a energiei nucleare, ajută ţările membre şi favorizează schimbul de informaţii ştiinţifice şi tehnice în domeniul schimbul de informaţii ştiinţifice şi tehnice în domeniul energiei nucleare.energiei nucleare.


16. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.)- 16. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.)- creat în anul 1965, în urma fuzionării Programului Lărgit de creat în anul 1965, în urma fuzionării Programului Lărgit de Asistenţă Tehnică cu Fondul Special O.N.U.Asistenţă Tehnică cu Fondul Special O.N.U.


Cea mai importantă componentă a structurii sale o constituie Cea mai importantă componentă a structurii sale o constituie Biroul politicilor de sprijin al programelor care, în prezent, are Biroul politicilor de sprijin al programelor care, în prezent, are patru direcţii ce urmăresc patru scopuri esenţiale:patru direcţii ce urmăresc patru scopuri esenţiale:

direcţia de dezvoltare socială şi de eliminare a sărăciei;direcţia de dezvoltare socială şi de eliminare a sărăciei; direcţia de întărire a gestiunii şi a conducerii afacerilor direcţia de întărire a gestiunii şi a conducerii afacerilor

publice;publice; direcţia de gestiune durabilă a energiei şi a mediului;direcţia de gestiune durabilă a energiei şi a mediului; direcţia de ştiinţă şi tehnologie.direcţia de ştiinţă şi tehnologie.


Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare finanţează Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare finanţează activităţile ce privesc promovarea protecţiei mediului din activităţile ce privesc promovarea protecţiei mediului din Fondul pentru Mediu înconjurător Mondial (F.E.M.), Fondul pentru Mediu înconjurător Mondial (F.E.M.), administrat şi folosit împreună cu Banca Mondială.administrat şi folosit împreună cu Banca Mondială.

P.N.U.D. a participat la elaborarea convenţiilor Conferinţei P.N.U.D. a participat la elaborarea convenţiilor Conferinţei O.N.U. de la Rio, 1992O.N.U. de la Rio, 1992


17. Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul înconjurător 17. Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul înconjurător (P.N.U.E.) a fost creat în decembrie 1972, cu sediul la (P.N.U.E.) a fost creat în decembrie 1972, cu sediul la Nayrobi. Este o organizaţie specializată O.N.U. în problemele Nayrobi. Este o organizaţie specializată O.N.U. în problemele mediului ambiant, fiind urmarea imediată şi directă a mediului ambiant, fiind urmarea imediată şi directă a Conferinţei Mondiale asupra mediului de la Stockholm. Conferinţei Mondiale asupra mediului de la Stockholm. Organizaţia are ca scop principal, coordonarea şi încurajarea Organizaţia are ca scop principal, coordonarea şi încurajarea aplicării măsurilor privind protecţia componentelor de mediu aplicării măsurilor privind protecţia componentelor de mediu şi a mediului înconjurător în ansamblul său.şi a mediului înconjurător în ansamblul său.


P.N.U.E. asigură condiţiile pentru realizarea următoarelor P.N.U.E. asigură condiţiile pentru realizarea următoarelor activităţi:activităţi:

•• evaluarea mediului, punând bazele şi urmărind evaluarea mediului, punând bazele şi urmărind funcţionarea Sistemului Mondial de Supraveghere a Mediului funcţionarea Sistemului Mondial de Supraveghere a Mediului (G.E.M.S.), îndeosebi a aerului, a mărilor şi oceanelor, a (G.E.M.S.), îndeosebi a aerului, a mărilor şi oceanelor, a degradării resurselor naturale reînnoibile, a sănătăţii degradării resurselor naturale reînnoibile, a sănătăţii populaţiei, pre¬cum şi a consecinţelor unor importante populaţiei, pre¬cum şi a consecinţelor unor importante catastrofe naturale; schimbul de informaţii asupra stării catastrofe naturale; schimbul de informaţii asupra stării acestor factori şi procese este facilitat de crearea Sistemului acestor factori şi procese este facilitat de crearea Sistemului Informaţional de Referinţă (S.I.R.);Informaţional de Referinţă (S.I.R.);


elaborarea şi punerea în aplicare a unor strategii de elaborarea şi punerea în aplicare a unor strategii de gospodărire durabilă a mediului;gospodărire durabilă a mediului;

•• dezvoltarea dreptului internaţional al mediului, luând dezvoltarea dreptului internaţional al mediului, luând în consideraţie aplicarea principiilor din Declaraţia de la în consideraţie aplicarea principiilor din Declaraţia de la Stockholm şi din Declaraţia de la Rio de Janeiro;Stockholm şi din Declaraţia de la Rio de Janeiro;

•• impulsionarea măsurilor de sprijinire, în special prin impulsionarea măsurilor de sprijinire, în special prin informarea în masă, educaţie şi pregătire profesională în informarea în masă, educaţie şi pregătire profesională în domeniul protecţiei mediului înconjurător.domeniul protecţiei mediului înconjurător.


Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul înconjurător Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul înconjurător împarte problematica mediului, în mai multe domenii: apa, împarte problematica mediului, în mai multe domenii: apa, atmosfera, protecţia stratului de ozon, clima, ecosistemele atmosfera, protecţia stratului de ozon, clima, ecosistemele terestre, siste¬mele insulare sau de coastă, oceanele, litosfera, terestre, siste¬mele insulare sau de coastă, oceanele, litosfera, energia, industria, transporturile, pacea, securitatea şi mediul.energia, industria, transporturile, pacea, securitatea şi mediul.


P.N.U.E. a organizat şi organizează conferinţe zonale pentru P.N.U.E. a organizat şi organizează conferinţe zonale pentru protecţia me¬diului înconjurător, ca de exemplu, Conferinţa protecţia me¬diului înconjurător, ca de exemplu, Conferinţa de la Barcelorna din 1976 pentru stăvilirea procesului de de la Barcelorna din 1976 pentru stăvilirea procesului de poluare a Mării Mediterane, pentru protecţia Mării poluare a Mării Mediterane, pentru protecţia Mării Caraibi¬lor, pentru combaterea poluării în regiunea Golfului, Caraibi¬lor, pentru combaterea poluării în regiunea Golfului, în Asia de Sud-Est etc.în Asia de Sud-Est etc.


Dintre documentele importante adoptate de P.N.U.E. menţionăm:Dintre documentele importante adoptate de P.N.U.E. menţionăm: Convenţia de la Lausane asupra comerţului internaţional cu specii de Convenţia de la Lausane asupra comerţului internaţional cu specii de

floră şi faună ameninţate cu dispariţia;floră şi faună ameninţate cu dispariţia; Convenţia de la Bonn asupra speciilor migratoare;Convenţia de la Bonn asupra speciilor migratoare; Programul „System-Wide Medium-Term" pentru perioada 1990-1995;Programul „System-Wide Medium-Term" pentru perioada 1990-1995; Convenţia de la Bale cu privire la controlul măsurilor transfrontiere a Convenţia de la Bale cu privire la controlul măsurilor transfrontiere a

deşeuri¬ lor periculoase, 1989;deşeuri¬ lor periculoase, 1989; Raportul grupului interguvernamental cu privire la schimbările de climă, Raportul grupului interguvernamental cu privire la schimbările de climă,

1990;1990; Programul Mondial de Acţiune pentru stratul de ozon, care s-a finalizat Programul Mondial de Acţiune pentru stratul de ozon, care s-a finalizat

prin adoptarea Convenţiei de la Viena, 22 martie 1985, privind protecţia prin adoptarea Convenţiei de la Viena, 22 martie 1985, privind protecţia stratului de ozon;stratului de ozon;

Protocolul de la Montreal, 1987, privind substanţele care epuizează Protocolul de la Montreal, 1987, privind substanţele care epuizează stratul de ozon ş.a.stratul de ozon ş.a.

Organisme specializate în domeniul protecţiei mediului

Consiliul de Legătură pentru Mediul înconjurător, organ Consiliul de Legătură pentru Mediul înconjurător, organ independent, cu sediul la Nairobi, creat în 1975, pentru a se independent, cu sediul la Nairobi, creat în 1975, pentru a se putea colabora în mod efectiv cu Programul Naţiunilor unite putea colabora în mod efectiv cu Programul Naţiunilor unite pentru Mediul înconjurător.pentru Mediul înconjurător.

Scopul său, îl constituie stimularea şi dezvoltarea relaţiilor Scopul său, îl constituie stimularea şi dezvoltarea relaţiilor dintre P.N.U.E. şi organizaţiile neguvernamentale, precum şi dintre P.N.U.E. şi organizaţiile neguvernamentale, precum şi relaţiile dintre acestea din urmă.relaţiile dintre acestea din urmă.

Organizaţii internaţionale neguvernamentale

Sunt numeroase ONG care acţionează în domeniul protecţiei şi Sunt numeroase ONG care acţionează în domeniul protecţiei şi conservării mediului, însă, dintre cele cu o activitate deosebit conservării mediului, însă, dintre cele cu o activitate deosebit de bogată în materie enumerămde bogată în materie enumerăm


Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (U.I.C.N.) Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (U.I.C.N.) carecare a fost înfiinţată în 1948, având sediul la Morges (Elveţia) a fost înfiinţată în 1948, având sediul la Morges (Elveţia) şi reuneşte 29 de naţiuni şi un număr mare de organizaţii şi reuneşte 29 de naţiuni şi un număr mare de organizaţii nepolitice din aproape 80 de ţări.nepolitice din aproape 80 de ţări.

Are ca scop promovarea conservării şi utilizării durabile a Are ca scop promovarea conservării şi utilizării durabile a resurselor vii, îndeplinind în acest sens un rol consultativ pe resurselor vii, îndeplinind în acest sens un rol consultativ pe lângă guverne şi diferite instituţii de conservare, colectare şi lângă guverne şi diferite instituţii de conservare, colectare şi difuzare de informaţii pertinente.difuzare de informaţii pertinente.


Obiectivele organizaţiei sunt: evaluarea stării resurselor Obiectivele organizaţiei sunt: evaluarea stării resurselor naturale care pot fi reînnoite; încurajarea şi pregătirea de naturale care pot fi reînnoite; încurajarea şi pregătirea de măsuri de conservare, propaganda pentru a se lua cunoştinţă măsuri de conservare, propaganda pentru a se lua cunoştinţă de măsurile conservării şi informarea membrilor săi şi a de măsurile conservării şi informarea membrilor săi şi a diferitelor reţele cu care colaboreazădiferitelor reţele cu care colaborează


O importantă iniţiativă a U.I.C.N. este elaborarea lucrării O importantă iniţiativă a U.I.C.N. este elaborarea lucrării intitulate „Strategia Mondială a Conservării", publicată în intitulate „Strategia Mondială a Conservării", publicată în 1980, în care se pune accentul pe probleme cum sunt: 1980, în care se pune accentul pe probleme cum sunt: diminuarea terenurilor agricole, eroziunea, despăduririle, diminuarea terenurilor agricole, eroziunea, despăduririle, deşertificarea, modificările de climă, extinderea spaţiilor deşertificarea, modificările de climă, extinderea spaţiilor locuibile, sărăcirea patrimoniului genetic, poluarealocuibile, sărăcirea patrimoniului genetic, poluarea


Fondul Mondial pentru Protecţia Naturii (F.M.P.N.), creat în Fondul Mondial pentru Protecţia Naturii (F.M.P.N.), creat în 1961, cu sediul la Morges.1961, cu sediul la Morges.

Este o organizaţie neguvernamentală, al cărui obiectiv îl Este o organizaţie neguvernamentală, al cărui obiectiv îl constituie „procurarea, gestionarea şi utilizarea de fonduri constituie „procurarea, gestionarea şi utilizarea de fonduri pentru conservarea mediului înconjurător natural la scară pentru conservarea mediului înconjurător natural la scară mondială, a faunei, florei, peisajelor, apei, solului, aerului şi mondială, a faunei, florei, peisajelor, apei, solului, aerului şi altor resurse naturale".altor resurse naturale".


Greenpeace şi-a început activitatea în anul 1971. Ea realizează Greenpeace şi-a început activitatea în anul 1971. Ea realizează numeroase campanii regionale împotriva atingerilor aduse numeroase campanii regionale împotriva atingerilor aduse mediului.mediului.

Cooperare instituţională regională

Agenţia Europeană pentru Mediu, Agenţia Europeană pentru Mediu, creată în 1990, cu sediul la creată în 1990, cu sediul la Copenhaga. Agenţia îşi cantonează activitatea pe domeniile ce Copenhaga. Agenţia îşi cantonează activitatea pe domeniile ce privesc calitatea mediului, sub aspectul calităţii aerului şi a privesc calitatea mediului, sub aspectul calităţii aerului şi a emisiilor atmosferice; calitatea apei, poluanţi şi resursele de emisiilor atmosferice; calitatea apei, poluanţi şi resursele de apă; substanţele chimice şi periculoase pentru mediu; protecţia apă; substanţele chimice şi periculoase pentru mediu; protecţia zonelor de coastă ş.a.zonelor de coastă ş.a.

Informaţiile furnizate de Agenţie sunt folosite la Informaţiile furnizate de Agenţie sunt folosite la implementarea politicilor de mediu ale Comunităţii.implementarea politicilor de mediu ale Comunităţii.


Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa (C.E.E.) este un orga nism cu vocaţie generală în domeniul (C.E.E.) este un orga nism cu vocaţie generală în domeniul dezvoltării economice şi sociale şi, în acelaşi timp, unul din dezvoltării economice şi sociale şi, în acelaşi timp, unul din pionierii cercetării modalităţilor de combatere a poluării pe pionierii cercetării modalităţilor de combatere a poluării pe plan regional.plan regional.


Metoda sa de lucru este reuniunea de experţi, de pregătire şi Metoda sa de lucru este reuniunea de experţi, de pregătire şi publicare de analize, statistici, precum şi organizarea de publicare de analize, statistici, precum şi organizarea de schimburi de informaţii şi elaborarea de texte ce conţin schimburi de informaţii şi elaborarea de texte ce conţin principii de acţiune sau proiecte de conversie.principii de acţiune sau proiecte de conversie.


Consiliul Europei - Consiliul Europei - prima instituţie de cooperare în Europa, prima instituţie de cooperare în Europa, Sediul Consiliului Europei este Palatul Europei din Sediul Consiliului Europei este Palatul Europei din Strasbourg.Strasbourg. Are 46 state membre (România 1993). Are 46 state membre (România 1993).


A adoptat o serie de documente: Carta apei, 1968; Declaraţia A adoptat o serie de documente: Carta apei, 1968; Declaraţia de principii asupra luptei contra poluării aerului, 1968; Carta de principii asupra luptei contra poluării aerului, 1968; Carta solurilor, 1972; Convenţia euro peană asupra protecţiei solurilor, 1972; Convenţia euro peană asupra protecţiei animalelor în transportul internaţional, 1968; Convenţia animalelor în transportul internaţional, 1968; Convenţia relativă la conservarea vieţii sălbatice şi a mediului natural al relativă la conservarea vieţii sălbatice şi a mediului natural al Europei, 1979; Carta animalelor, 1986 Europei, 1979; Carta animalelor, 1986


Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E.), ca (O.C.D.E.), ca organi zaţie interguvernamentală cu caracter organi zaţie interguvernamentală cu caracter economic, a fost înfiinţată la 30 decembrie 1961, înlocuind economic, a fost înfiinţată la 30 decembrie 1961, înlocuind Organizaţia Europeană pentru Cooperare Economică Organizaţia Europeană pentru Cooperare Economică fondată fondată în 1948, pentru administrarea Planului Marshall, în vederea în 1948, pentru administrarea Planului Marshall, în vederea reconstrucţiei în Europa.reconstrucţiei în Europa.


O.C.D.E. a pregătit studii aprofundate asupra unui mare număr O.C.D.E. a pregătit studii aprofundate asupra unui mare număr de probleme privind mediul înconjurător, ca şi în ceea ce de probleme privind mediul înconjurător, ca şi în ceea ce priveşte aspectele juridice ale poluării atmosferice priveşte aspectele juridice ale poluării atmosferice transfrontiere, gestionarea substanţelor chimice şi a deşeurilor transfrontiere, gestionarea substanţelor chimice şi a deşeurilor toxice periculoase, conţinutul obligaţiei de a informa şi toxice periculoase, conţinutul obligaţiei de a informa şi consulta ş.a.consulta ş.a.


Liga Statelor Arabe (L.S.A.), Liga Statelor Arabe (L.S.A.), creată la 22 martie 1945. Scopul creată la 22 martie 1945. Scopul acestei organizaţii este de a favoriza cooperarea între statele acestei organizaţii este de a favoriza cooperarea între statele arabe membre pe plan politic, economic, militar, social şi arabe membre pe plan politic, economic, militar, social şi cultural, aplanarea unor even tuale diferende între acestea şi cultural, aplanarea unor even tuale diferende între acestea şi asigurarea condiţiilor de colaborare cu alte state. În cadrul asigurarea condiţiilor de colaborare cu alte state. În cadrul activităţii desfăşurate în domeniul economic, Liga Statelor activităţii desfăşurate în domeniul economic, Liga Statelor Arabe, prin Consiliul său Economic, face recomandări şi cu Arabe, prin Consiliul său Economic, face recomandări şi cu privire la folosirea şi pro tejarea resurselor naturale ale privire la folosirea şi pro tejarea resurselor naturale ale mediului.mediului.


Organizaţia Unităţii AfricaneOrganizaţia Unităţii Africane - organizaţie - organizaţie interguvernamentală creată la 2-5 mai 1963 şi are sediul la interguvernamentală creată la 2-5 mai 1963 şi are sediul la Addis Abeba.Addis Abeba.

Organizaţia urmăreşte promovarea unităţii şi solidarităţii Organizaţia urmăreşte promovarea unităţii şi solidarităţii statelor membre; coordonarea eforturilor şi cooperarea pentru statelor membre; coordonarea eforturilor şi cooperarea pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale popoarelor africane; îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale popoarelor africane; apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei statelor apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei statelor

africane, cooperarea internaţionalăafricane, cooperarea internaţională


Organizaţia Statelor Americane (OSA) - înfiinţată la 30 aprilie Organizaţia Statelor Americane (OSA) - înfiinţată la 30 aprilie 1948.1948.

În domeniul protecţiei mediului, OSA a elaborat şi a pus în În domeniul protecţiei mediului, OSA a elaborat şi a pus în practică o serie de proiecte privind valorificarea apelor şi a practică o serie de proiecte privind valorificarea apelor şi a pădurilor continentale, cu sprijinul P.N.U.E. De asemenea, a pădurilor continentale, cu sprijinul P.N.U.E. De asemenea, a contribuit la elaborarea şi aplicarea Convenţiei relative la contribuit la elaborarea şi aplicarea Convenţiei relative la protecţia naturii şi conservarea vieţii sălbatice în emisfera protecţia naturii şi conservarea vieţii sălbatice în emisfera vestică.vestică.

Organizaţii subregionale

Comisia Dunării pentru navigaţie - Comisia Dunării pentru navigaţie - alcătuită din reprezentanţii alcătuită din reprezentanţii statelor riverane. Are sediul la Budapesta. Atribuţiile Comisiei statelor riverane. Are sediul la Budapesta. Atribuţiile Comisiei se referă exclusiv la navigaţie. se referă exclusiv la navigaţie.


Comisia Rinului privind navigaţia şi poluarea apelor Comisia Rinului privind navigaţia şi poluarea apelor interioare. interioare. Este vorba de două organisme internaţionale Este vorba de două organisme internaţionale distincte, a căror competenţă se completează în domeniul distincte, a căror competenţă se completează în domeniul apelor şi anume:apelor şi anume:


Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin (C.C.N.R.), creată Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin (C.C.N.R.), creată în 1968, cu sediul ia Strasbourg, care are în competenţă şi în 1968, cu sediul ia Strasbourg, care are în competenţă şi probleme privind poluarea pro dusă de navigaţie.probleme privind poluarea pro dusă de navigaţie.

Comisia Internaţională pentru Protecţia Rinului împotriva Comisia Internaţională pentru Protecţia Rinului împotriva Poluării (C.I.R.P.), cu sediul la Koblenz, a cărei activitatea Poluării (C.I.R.P.), cu sediul la Koblenz, a cărei activitatea fost reglementată prin Convenţia de la Berna din 29 aprilie fost reglementată prin Convenţia de la Berna din 29 aprilie 1963. Comisia cercetează natura, originea şi intensitatea 1963. Comisia cercetează natura, originea şi intensitatea poluării Rinului, putând propune statelor riverane măsuri de poluării Rinului, putând propune statelor riverane măsuri de protejare a fluviului împotriva poluării. protejare a fluviului împotriva poluării.


Comisia subregională pentru aplicarea Convenţiei de la Oslo, Comisia subregională pentru aplicarea Convenţiei de la Oslo, din 1972. din 1972. Comisia urmăreşte prevenirea poluării marine Comisia urmăreşte prevenirea poluării marine cauzate de operaţiunile de imersare efectuate de nave şi cauzate de operaţiunile de imersare efectuate de nave şi aeronave în zona Atlanticului de Nord-Est. Orice imersare, fie aeronave în zona Atlanticului de Nord-Est. Orice imersare, fie că este permisă în baza unei autorizaţii, fie că s-a datorat unui că este permisă în baza unei autorizaţii, fie că s-a datorat unui caz de forţă majoră, trebuie comunicată imediat, prin rapoarte caz de forţă majoră, trebuie comunicată imediat, prin rapoarte adresate Comisiei Oslo, în vederea înregistrăriiadresate Comisiei Oslo, în vederea înregistrării


Comisia subregională pentru aplicarea Convenţiei de la Comisia subregională pentru aplicarea Convenţiei de la Helsinki, 1974. Helsinki, 1974. Comisia are în vedere prevenirea poluării Comisia are în vedere prevenirea poluării mediului marin în zona Mării Baltice. Spre deosebire de mediului marin în zona Mării Baltice. Spre deosebire de Comisia de la Oslo, această Comisie constituie un meca Comisia de la Oslo, această Comisie constituie un meca nism permanent, deservit de un Secretariat.nism permanent, deservit de un Secretariat.

Consiliul de Miniştri (Consiliul membrilor UE)

Consiliul este principalul organ politic şi legislativ al Uniunii. Consiliul este principalul organ politic şi legislativ al Uniunii. Consiliul îşi are sediul la Bruxelles.Consiliul îşi are sediul la Bruxelles.

Conform art. 203 din Tratatul privind Uniunea Europeană: Conform art. 203 din Tratatul privind Uniunea Europeană: "Consiliul este format din câte un reprezentant la nivel "Consiliul este format din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, abilitat să angajeze ministerial al fiecărui stat membru, abilitat să angajeze guvernul acelui stat membru. Preşedinţia este exercitată pe guvernul acelui stat membru. Preşedinţia este exercitată pe rând de fiecare stat membru al Consiliului, pe o durată de şase rând de fiecare stat membru al Consiliului, pe o durată de şase luni, în ordinea fixată de Consiliu, care hotărăşte în luni, în ordinea fixată de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate".unanimitate".

Consiliul de Miniştri (Consiliul membrilor UE)

Consiliul are următoarele atribuţii:Consiliul are următoarele atribuţii: asigură coordonarea politicilor economice generale ale statelor asigură coordonarea politicilor economice generale ale statelor

membre;membre; dispune de puterea de decizie;dispune de puterea de decizie; prin actele pe care le adoptă, conferă Comisiei atribuţiile de prin actele pe care le adoptă, conferă Comisiei atribuţiile de

executare a normelor stabilite de Consiliu. executare a normelor stabilite de Consiliu.

In Romania

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului a stabilit ca autoritate publică centrală în protecţia mediului a stabilit ca autoritate publică centrală în domeniul mediului Ministerul Mediului si Schimbarilor domeniul mediului Ministerul Mediului si Schimbarilor ClimaticeClimatice

Romania

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM). ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM). ANPM exercită atribuţii privind planificarea strategică, monitorizarea exercită atribuţii privind planificarea strategică, monitorizarea factorilor de mediu, autorizarea activităţilor cu impact asupra factorilor de mediu, autorizarea activităţilor cu impact asupra mediului, implementarea legislaţiei şi politicilor de mediu la mediului, implementarea legislaţiei şi politicilor de mediu la nivel naţional, regional si local, stabilite de către MMGA prin nivel naţional, regional si local, stabilite de către MMGA prin regulamentele de organizare si funcţionare a agenţiilor de regulamentele de organizare si funcţionare a agenţiilor de mediu.mediu.

Romania

Garda Naţională de Mediu (GNM); este instituţie publică de Garda Naţională de Mediu (GNM); este instituţie publică de inspecţie şi control, are în subordine 8 comisariate regionale inspecţie şi control, are în subordine 8 comisariate regionale ale Gărzii Naţionale de Mediu, instituţii cu personalitate ale Gărzii Naţionale de Mediu, instituţii cu personalitate juridică a căror structură organizatorică include 41 de juridică a căror structură organizatorică include 41 de comisariate judeţene, Comisariatul Municipiului Bucureşti şi comisariate judeţene, Comisariatul Municipiului Bucureşti şi Comisariatul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", organizate Comisariatul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", organizate ca servicii fără personalitate juridică în cadrul comisariatelor ca servicii fără personalitate juridică în cadrul comisariatelor regionale de care aparţin.regionale de care aparţin.

Romania

Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. MMGA a re totodată în subordine unităţi cu finanţare externă şi de MMGA a re totodată în subordine unităţi cu finanţare externă şi de

la bugetul de stat:la bugetul de stat: - Unităţi de management al proiectului- Unităţi de management al proiectului - Unităţi de implementare a proiectului- Unităţi de implementare a proiectului

[1]Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", publicat in Monitorul Oficial, nr. 283 din "Delta Dunării", publicat in Monitorul Oficial, nr. 283 din 07/12/1993, Hotărârea Guvernului nr. 367/2002 privind aprobarea 07/12/1993, Hotărârea Guvernului nr. 367/2002 privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervaţiei Statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" şi a componenţei nominale a Consiliului Biosferei "Delta Dunării" şi a componenţei nominale a Consiliului ştiinţific, publicat in Monitorul Oficial nr. 282 din 25/04/2002, ştiinţific, publicat in Monitorul Oficial nr. 282 din 25/04/2002, modificată ulterior.modificată ulterior.

Romania

Administraţia Naţională de Meteorologie funcţionează sub Administraţia Naţională de Meteorologie funcţionează sub autoritatea Minautoritatea Min

În coordonarea Min funcţionează unităţi finanţate din venituri În coordonarea Min funcţionează unităţi finanţate din venituri proprii:proprii:

- Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia - Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului BucureştiMediului Bucureşti

- Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunării” - Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunării” TulceaTulcea

- Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină - Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanţa„Grigore Antipa” Constanţa

Romania

Tot în coordonarea Min este şi Administraţia Naţională „Apele Tot în coordonarea Min este şi Administraţia Naţională „Apele Române”Române”[1], unitate finanţată atât din venituri proprii cât şi de , unitate finanţată atât din venituri proprii cât şi de la bugetul de stat, care se ocupă cu gospodărirea unitară, la bugetul de stat, care se ocupă cu gospodărirea unitară, cantitativă şi calitativă a apelor, pe bazine hidrograficecantitativă şi calitativă a apelor, pe bazine hidrografice [1] Ordonanţă de urgenţă nr. 107/2002 privind înfiinţarea Ordonanţă de urgenţă nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", publicată in Administraţiei Naţionale "Apele Române", publicată in Monitorul Oficial nr. 691 din 20/09/2002.Monitorul Oficial nr. 691 din 20/09/2002.

Romania

ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU instituţie ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii, în coordonarea Min, răspunde de gestionarea Fondului proprii, în coordonarea Min, răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de pentru mediu, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă (OUG) nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu Urgenţă (OUG) nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu (publicată în M.Of. nr. 1193/30 decembrie 2005), aprobată (publicată în M.Of. nr. 1193/30 decembrie 2005), aprobată prin Legea nr. 105/2006 (publicată în M.Of. nr. 393/08 mai prin Legea nr. 105/2006 (publicată în M.Of. nr. 393/08 mai 2006).2006).

Romania

OUG nr. 195/2005 în art. 81-93 stabileşte obligaţiile diverselor OUG nr. 195/2005 în art. 81-93 stabileşte obligaţiile diverselor autorităţi în domeniul protecţiei mediului. autorităţi în domeniul protecţiei mediului.

Autoritatea publică centrală pentru sănătate Autoritatea publică centrală pentru sănătate Autoritatea publică centrală pentru educaţie şi cercetare Autoritatea publică centrală pentru educaţie şi cercetare Autoritatea publică centrală în domeniile economiei şi Autoritatea publică centrală în domeniile economiei şi

comerţului comerţului Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, pădurilor Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, pădurilor

şi dezvoltării rurale şi dezvoltării rurale Autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor, Autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor,

construcţiilor şi turismului construcţiilor şi turismului Autorităţile administraţiei publice locale Autorităţile administraţiei publice locale

Romania

Autoritatea naţională în domeniul sanitar-veterinar şi al Autoritatea naţională în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei alimentelor siguranţei alimentelor

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor Poliţia, Jandarmeria, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă Poliţia, Jandarmeria, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă

şi Garda financiară şi Garda financiară Comitetul regional pentru protecţia mediului Comitetul regional pentru protecţia mediului

Reciclarea Ambalajelor din Industria Alimentara

RECICLAREA

Introducere Recuperarea şi reutilizarea resurselor reciclabile reprezintă

mijloace de soluţionare a contradicţiei dintre cerinţele procesului de creştere economică şi caracterul restrictiv al resurselor.

Reciclarea este un concept al secolului xx şi a apărut ca una din posibilitătile de a limita risipa şi de a utiliza mai eficient resursele. A devenit din ce în ce mai clar că industrializarea şi creşterea susţinută a populaţiei au condus la consumarea unor cantităţi de resurse din ce în ce mai mari.

Efectele reciclării sunt:

reducerea cantităţii de energie şi de materii prime necesare fabricării de noi produse;

redă circuitului economic importante cantităţi de materie primă;

reduce cantităţile depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare ;

reduce riscurile asupra sănătăţii noastre şi a mediului , cauzate de deversarea improprie a unor deşeuri periculoase ;

reduce poluarea aerului şi a apei .

Durata de degradare naturală a diferitelor categorii de deşeuri se prezintă astfel:

cotor măr – 3 luni deşeuri de hârtie – 3 luni ziare – 3-12 luni chibrituri – 6 luni filtru de ţigară – 1-2 ani guma de mestecat – 5 ani cutii de aluminiu – 10-100 ani sticle din plastic – 100-1000 ani pungi din plastic – 100-1000 ani cărţi de credit – 1000 ani recipiente din sticlă – 4000 ani

Ce nu se poate recicla :

materiale ceramice ; spray-uri ; ambalajele materialelor toxice ; abţibildurile , şerveţelele , hârtia cerată , hârtia de fax ; părţile metalice ataşate magneţilor

AMBALAJUL

Odată cu dezvoltarea şi diversificarea producţiei de bunuri, asistăm la evoluţii spectaculoase şi în domeniul producţiei de ambalaje, căruia i se impun cerinţe din ce în ce mai complexe.Din punct de vedere tehnic, ambalajul este definit ca un ansamblu de materiale, destinat protecţiei calităţii şi integrităţii produselor şi facilitării operaţiilor de circulaţie tehnică a mărfurilor. Din punct de vedere economic,ambalajul poate fi apreciat ca un produs finit oarecare, obţinut în urma unor eforturi materiale, financiare etc.

Corespunzător STAS 5845/1-1986, ambalajul este considerat "un mijloc (sau ansamblu de mijloace) destinat să cuprindă sau să învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecţia temporară din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic în scopul menţinerii calităţii şi integrităţii acestora în starea de livrare, în decursul manipulării, transportului, depozitării şi desfacerii până la consumator sau până la expirarea termenului de valabilitate"; aceeaşi sursă, defineşte ambalarea ca fiind "operaţie, procedeu sau metodă, prin care se asigură cu ajutorul ambalajului, protecţia temporară a produsului, în decursul manipulării, transportului, depozitării, vânzării, contribuind şi la înlesnirea acestora până la consumare sau până la expirarea termenului de valabilitate "

Definiţii asemănătoare, sunt propuse şi de Institutul Francez al Ambalajului şi Ambalării, astfel,

ambalajul constituie

"obiectul destinat să învelească sau să conţină temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrării, transportului, depozitării sau prezentării, în vederea protejării acestora sau facilitării acestor operaţii“ , iar ambalarea

"operaţia de obţinere a primului înveliş aflat în contact direct cu produsul".

Institutul de Ambalare din Anglia are o viziune mai cuprinzătoare asupra definirii ambalajului, conturând în acest sens trei direcţii.

sistem coordonat de pregătire a bunurilor pentru transport, distribuţie, depozitare, vânzare cu amănuntul şi consum;

cale de asigurare a distribuţiei la consumatorul final, în condiţii optime şi cu costuri minime;

funcţie tehnico - economică care urmăreşte minimizarea costurilor la livrare.

În ceea ce priveşte clasificarea ambalajelor utilizate pentru produsele alimentare, aceasta poate fi făcută după mai multe criterii :

după natura materialului din care sunt realizate :ambalaje din hârtie şi carton; ambalaje din lemn; ambalaje din metal; ambalaje din materiale plastice; ambalaje din materiale textile; ambalaje din materiale complexe;

după forma de prezentare : lăzi, cutii, pungi, saci, borcane, butelii, flacoane, tuburi,

bidoane, butoaie, canistre, caserole; după domeniul de utilizare : ambalaje de transport terestru,

maritim sau aerian; ambalaje de prezentare şi desfacere; după modul de circulaţie: ambalaje refolosibile; ambalaje

nerefolosibile;

după relaţia cu mediul ambiant: ambalaje biodegradabile; ambalaje care nu sunt biodegradabile.

Tipuri de ambalaje

Ambalajele pentru produsele alimentare pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale acestea diferenţiindu-se între ele prin eficienţa protecţiei pe care o oferă produselor şi costurile de obţinere.Producătorii aleg cel mai potrivit tip de ambalaj pentru produs ţinând cont de următoarele aspecte:

proprietăţile produsului care trebuie ambalat

condiţii de transport, manipulare şi depozitare

metoda de ambalare, tipul şi funcţiile ambalajelor

valorificarea economică a ambalajului

În funcţie de materialele din care sunt realizate se disting următoarele tipuri de ambalaje pentru produse alimentare:

A. Ambalaje din materiale celulozice (hârtie – carton): hârtia kraft, hâ rtia albită, hârtia pergament, hârtia cerată,

hârtia parafinată; pungii de hârtie; Se utilizeză la ambalarea produselor de

panificaţie, fast -food, făină, mălai, griş, pesmet. cutii din carton ; Se utilizează la ambalarea produselor

alimentare ca pizza, produse de patiserie, torturi, cereale etc. cutii din carton caşerat cu folie de polietilenă asociat cu folie

de aluminiu este utilizat cu succes la ambalarea produsele alimentare lichide ce necesită a fi închise ermetic şi sterilizate la temperturi foarte înalte (ex: sistemul Tetra-Pak)

lăzii din carton. Se utilizează ca ambalaje pentru transportul legumelor şi fructelor.

B. Ambalaje din materiale plastice:

pungi, sacoşe, saci din material plastic; Se utilizează la ambalarea produselor alimentare (cereale, seminţe, zahăr, poduse de panifica ţie ).

butelii şi flacoane din materiale plastice; S e folosesc pentru îmbutelierea laptelui pasteurizat.

tuburi deformabile din material plastic; Acestea se utilizează pentru ambalarea muştarului, maionezei, piureurilor, pastei tomate etc.

recipiente de capacitate mică din materiale plastice; Acestea se utilizează la ambalarea produselor semipăstoase: produse lactate (iaurt, creme, brânză proaspătă, îngheţată etc.), semipreparate (maioneză), mezeluri.

bidoane si butoaie din material plastic. Acestea se folosesc pentru transportul laptelui şi produselor lactate (smântână, branză proaspătă, îngheţatşă frişcă etc.).

C. Ambalaje din sticlă:

butelii de sticlă Sunt utilizate ca ambalaje pentru sucuri, băuturi răcoritoare, apă minerală, lapte şi derivatele laptelui, băuturi alcoolice şi lichioruri, bere, şampanie, ulei etc.

borcane de sticlă Se folosesc p entru ambalarea produselor alimentare conservate prin sterilizare, pentru miere, iaurt, bomboane.

D. Ambalaje din metal:

foliile de aliminiu; Se folosesc pentru ambalarea untului, ciocolatei, nuga, drajeurilor, bomboanelor fine, a biscuiţilor.

cutii conserve metalice; Se folosesc pentru ambalarea şi conservarea produselor din carne, compoturi, ciuperci, fasole, mazăre etc.

doze de aluminiu ; Sunt ambalaje folositep entru bere, bătuturi răcoritoare, sucuri, unele băuturi,alcoolice

tuburile deformabile; Sunt ambalaje folosite la produsele păstoase, creme cum ar fi: maioneza, muştarul, paste condimentate.

butoaie metalice; Este foarte folosit pentru ambalarea sortimentelor de bere dar şi pentru transportu vinului.

ambalaje de tip aerosol (spray). Sunt folosite la ambalarea de substanţe aromatizante, creme, frişcă, sosuri.

E. Ambalaje din lemn:

lăzi din lemn; Se folosesc ca ambalaje de transport pentru legume şi fructe.

butoaie din lemn. Se folosesc pentru producerea/prelucrarea, transportarea şi depozitarea vinului şi abăuturilor alcoolice distilate, pentru peşte sărat, etc.

Funcţiile ambalajelor

În epoca modernă circulaţia mărfurilor fără ambalaj este aproape de neconceput, discutându-se tot mai mult de sistemul bicomponent produs-ambalaj (la nivel mondial aproximativ 99% din producţia de mărfuri este ambalată) şi rolul său în economia modernă. Ambalajul, ca însoţitor al mărfii pe tot circuitul producător-consumator, trebuie să îndeplinească o multitudine de cerinţe, grupate în literatura de specialitate în trei funcţii principale: conservarea şi protecţie a calităţii produselor; manipularea, transportul şi depozitarea; promovare produselor.

1. Funcţia de conservare şi protecţie a calităţii produselor alimentare

Rolul primordial al ambalajelor este cel de protecţie a produselor şi de asigurare a celor mai bune condiţii pentru menţinerea valabilităţii lor. Această funcţie vizează:

a) Conservarea produsului prin protecţie faţă de factorii externi, aflaţi în mediul înconjurător, cum sunt: factorii fizici (umiditatea relativa a aerului, particulele de praf din atmosferă, lumina, temperatura etc.), factorii chimici şi fizico-chimici (aer, apă, oxigen, CO2 etc.), factorii biologici(microorganisme, insecte etc.).

Din punct de vedere fizic, ambalajul trebuie să protejeze produsul de şocurile mecanice care l-ar putea deforma, comprima, etc.De asemenea, el trebuie să acţioneze ca o barieră, stopând sau diminuând la limite normale pătrunderea luminii, a temperaturii sau a altor agenţi fizici care ar putea conduce la deteriorarea însuşirilor calitative ale produselor.

Din punct de vedere chimic şi fizico-chimic este foarte important ca produsul să nu intre în contact cu substanţe chimice agresive cum sunt H2, NH3, SO2, CO2, prin intermediul vaporilor, gazelor produse de substanţele volatile (hidrocarburi, fum, parfumuri etc).

Protecţia biologică vizează menţinerea calităţii igienice şi microbiologice a produselor alimentare. În acest scop,ambalajele trebuie să împiedice atât pătrunderea microorganismelor existente în atmosferă sau care pot fi preluate la contactul cu anumite suprafeţe, persoane etc., cât şi crearea condiţiilor favorabile apariţiei şi dezvoltării germenilor patogeni.

b) Păstrarea intactă a calităţii şi cantităţii produselor ambalate. Unii compuşi din structura produselor pot intra în reacţii chimice nedorite cu diferite substanţe dincompoziţia ambalajelor.

De aceea, alegerea materialelor din care sunt confecţionate ambalajele aflate în contact direct cu produsul prezintă o deosebită importanţă în cazul produselor alimentare. Ea trebuie să ţină cont de tipul produsului (starea de agregare, coeziune etc.), de chimismul propriu (se aleg materiale inerte chimic faţă de produs şi mediu) şi de tehnologia de conservare aplicată înainte sau după ambalare (pasteurizare, sterilizare, congelare).

Legislaţia europeană şi naţională conţine prevederi concrete referitoare la proprietăţile ambalajelor care vin în contact cu alimentele. Materialele din care sunt confecţionate acestea trebuie să fie stabile din punct de vedere fizico-chimic, nepermiţând eliberarea unor molecule care pot trece în produs.De asemenea, ambalajul nu trebuie să influenţeze caracteristicile organoleptice ale produsului alimentar. Tot în scopul evitării formării substanţelor nedorite, aplicarea desenelor pe ambalaje se face pe partea care nu intră în contact cu produsele.

Ambalajul trebuie să protejeze produsul şi împotriva pierderilor cantitative produse prin evaporare, pulverizare, frecare etc.

2. Funcţia de promovare a produselor alimentare Ambalajul este o interfaţă, un mediu, între produs şi utilizator.

Rolul său nu se limitează numai la acela de a conţine şi proteja produsul, ci şi de a facilita vânzarea acestuia prin declanşarea actului de cumpărare.Ambalajul prezintă produsul şi contribuie substanţial la vânzarea acestuia. Ambalajul modern nu se mai limitează doar la protejarea produsului, ci constituie un mijloc de comunicare între produs şi client, devenind un element strategic al întreprinderii pentru comercializarea produselor proprii. Pentru a îndeplini acest rol de intermediar, ambalajul trebuie să asigure o informare cât mai completă asupra produsului respectiv, contribuind la creşterea sentimentului de încredere în calitatea oferită de producător. Un ambalaj estetic şi care este purtătorul unor informaţii utile despre produs (caracteristici, mod de utilizare, termen de valabilitate etc.) atrage atenţia cumpărătorilor şi favorizează luarea deciziei de cumpărare.

În condiţiile comercializării prin autoservire, ambalajul individual (de prezentare), specific celor mai multe produse alimentare, este expus pe rafturi şi gondole preluând arta vânzătorului ("vânzator mut") şi acţionând ca factor psihologic asupra cumpărătorilor potenţiali prin stimularea vânzărilor către aceştia. Aşa cum se spune că "haina face pe om" şi ambalajul contribuie la formarea primei impresii despre produs, transformându-se într-un suport al publicităţii la locul de vânzare. Mai mult, există destul de multe persoane, care, atunci când achiziţionează un produs au în vedere şi posibila reutilizare a ambalajului, deci un dublu beneficiu pentru aceeaşi sumă de bani.

Elementele definitorii ale funcţiei de promovare a produsului, cuprind:

identificarea şi prezentarea produsului; informarea cumpărătorilor; crearea unei atitudini pozitive faţă de produs; modificări în mentalitatea şi obiceiurile cumpărătorului; comunicarea cu clientul.

Elementele prin care un ambalaj poate atrage atenţia cumpărătorului asupra unui produs, sunt: modul de realizare al ambalajului, eticheta, marca de fabrică sau de comerţ, estetica ambalajului.

În concluzie, forma de prezentare a mărfii are aproape aceeaşi importanţă ca şi produsul în sine, caracteristicile estetice ale ambalajuluireprezentând elemente strategice ale întreprinderilor producătoare, cu o importanţă din ce în ce mai mare în realizarea funcţiilor de marketing.

3. Funcţia de manipulare, depozitare şi transport

Această funcţie este legată de protecţie deoarece pe parcursul operaţiilor de manipulare-depozitare-transport, produsele ambalate sunt supuse unor solicitări mecanice, care le pot deteriora.

Funcţia de manipulare- Ambalajul secundar facilitează manevrarea produsului prin forma sa, volumul, greutatea, prezenţa unor orificii în scopul prinderii sale cu mâna sau cu un utilaj. trebuie să asigure o securitate maximă pentru operatori, garantând în acelaşi timp o bună stabilitate a încărcăturii.

Funcţia de depozitare- În timpul depozitării, ambalajul este acela care preia presiunea rezultată în urma operaţiei de stivuire a produselor. De aceea, cerinţele faţă de ambalaj ţin seama de următorii factori: ambalajul să fie uşor de aranjat în stivă; să fie precizate condiţiile în care poate fi depozitat şi

eventualele precauţii în manipulare; să reziste la variaţii de temperatură şi umiditate atunci când

depozitarea are loc în spaţii deschise.

Funcţia de transport-Transportul este prezent în toate etapele vieţii ambalajului. Produsele sunt transportate pe căi rutiere, feroviare, pe calea aerului sau pe mare. Fiecare mod de transport are un impact mai mult sau mai puţin important asupra mediului, prin tipul de combustibil utilizat şi necesitatea existenţei unei infrastructuri.

Cerinţele faţă de ambalajul de transport sunt axate pe: necesitatea adaptării ambalajului la normele de transport; optimizarea raportului volum/greutate: produsul trebuie să fie conţinut într-un volum standard

pentru a beneficia de un tarif avantajos şi condiţii mai bune de transport;

greutatea mai mică a ambalajului corespunde unei taxe mai mici;

posibilitatea de adaptare a ambalajului la unităţile de încărcare utilizate uzual în transportul principal şi secundar (palete, vagoane de cale ferată, camioane)a

Folosirea hârtiei la fabricarea ambalajelor are următoarele avantaje:

au masă proprie mică; se pot modela la forma şi dimensiunile dorite; se pot inscripţiona uşor, direct, fără să mai fie necesară

ataşarea etichetei; au costuri reduse; sunt biodegradabile sau se pot recicla; unele pot fi rezistente la penetrarea uleiurilor şi grăsimilor.

Reciclarea hartiei si a cartonului

Ambalaje din hartie Ambalajul din hârtie este un mod civilizat şi eficient de a

ambala diferite produse alimentare şi totodată un excelent suport pentru a promova produsele. Hârtia este ideală pentru ambalat, datorită flexibilităţii şi abilităţii de a se plia perfect pe produse.

Ambalaje din carton Cartonul reprezintă o aglomerare de fibre celulozice rezultate

din prelucrarea materiilor prime vegetale cum ar fi: paie de cereale, coceni de porumb, stuf, lemn de brad, pin, fag, plop etc. El este o hârtie groasă, compactă şi foarte puţin flexibilă.In ziua de azi există o varietate foarte mare de producători de carton, iar inovaţiile în domeniu îmbunătăţesc constant utilizarea la confecţionarea ambalajelor şi ajută în acelaşi timp la protejarea mediului înconjurător.

Tipuri de cartoane utilizate la confectionarea ambalajelor : -plat, duplex, triplex, ondulat, microondulat

Ambalajele din carton prezintă următoarele avantaje în utilizare:

sunt materiale ecologice, reciclabile şi netoxice; cartonul ondulat este unul dintre cele mai ecologice şi solide materiale de ambalare, care nu este depăşit din punctul de vedere al performanţelor economice şi ecologice de nici un alt material;

sunt flexibile, uşoare, igienice, apte pentru a veni în contact cu alimentele;

se caracterizează prin rigiditate şi rezistenţă foarte bună; sunt rezistente la grasimi, gaze, hidrocarburi, acizi (hârtia

tratată prin acoperire şi laminare); pot fi tipărite.

Cutiile din carton sunt cele mai utilizate ambalaje din carton şi sunt disponibile într-un număr foarte mare de forme şi dimensiuni, cu multe utilizări de la cutii de cereale pentru micul dejun la cutii pentru pantofi, cutii pentru sucuri de fructe şi până la cutii pentru cele mai sofisticate aparate electronice ca telefoanele mobile sau pentru electrocasnice de mari dimensiuni ca frigidere, maşini de spălat, aragazuri.

Principalele tipuri de deseuri din hartie si carton reciclabile:

Hârtii poligrafice (hărtii pentru imprimanta şi de ziar) ; Hârtii şi cartoane de împachetat ; Hârtie igienica şi de uz casnic; Carton gofrat Hârtii şi cartoane tehnice speciale

Agenţii de salubritate colectează deja separat acest tip de deşeuri, în special de la agenţii economici şi mai puţin de la populaţie.Această colectare separată trebuie să se extindă şi la nivelul populaţiei,deoarece o foarte mare cantitate de hârtie şi carton poate fi recuperată din acest sector.In prezent există pubele de capacităţi de 1,1 m şi chiar mai mici aşezate în diferite zone de către agenţii de salubritate. Acolo unde pubelelespeciale pentru hârtie nu conţineau şi alte tipuri de deşeu menajer, acestepubele au rămas în continuare, iar în celelalte zone au fost ridicate.

De ex. prin utilizarea hârtiei vechi la fabricarea hârtiei noi, atat consumul de lemn cat si cheltuielile in energie

pentrutransportul lemnului si pentru productie se reduc. se reduc si efectele negative asupra climei, ca urmare a

defrisariisuprafetelor forestiere (ce diminueaza procesul transformariidioxidului de carbon in oxigen), si asupra solului (cresterea risculuide eroziune).

Hartia fabricata pe baza hartiei vechi are de asemenea o nevoie mai scazuta de apa si o incarcatura in ape reziduale mai micadecat hartia fabricata numai din material lemnos.

Potentialul de contaminare

Reciclarea hârtiei depinde foarte mult de calitatea deseurilor de hartie colectate.

Hârtia şi cartonul pot fi foarte usor contaminate cu alte tipuri de deseurimenajere, in special cu lichide.

De aceea este indicata colectarea deseurilor de hartie si carton incontainere special amenajate cu o deschizatura mai ingusta, care saingreuneze introducerea si altor tipuri de deseuri menajere.

Oportunitati de reutilizare si reciclare

Toate fabricile de hartie din tara noastra accepta deseuri de hartie sicarton in vederea reciclarii, in functie de capacitatile existente.Principalele utilizari ale hartiei reciclate:

în industria hartiei ca materie prima fibroasa(substituirea pastei de hartie):

fabricarea din nou a hârtiei (valorificare optimă), a cartoanelor sau mucavalelor (valorificare inferioară)Reciclarea hârtiei se poate face de cel mult 6-10 ori, deoarece

lafiecare reciclare lungimea fibrei de celuloză scade, ceea ce duce ladiminuarea rezistenţei mecanice şi a calităţii (aspect, culoare)hârtiei nou fabricate, la reducerea productivităţii muncii şi lacreşterea pierderilor tehnologice

După atingerea acestui număr de cicluri, hârtia inferioară calitativ,poate fi utilizată în alte domenii

în industria materialelor de construcţii:

ca izolant termic în panourile de prefabricate

la producerea de placi fibroase (peretii din carton cu gips),

ca material de umplere a ambalajului

combustibili obţinuţi din deşeuri(în amestec cu cele din plastic şi lemn).

Utilizarea ecologica a valorificarii hartiei vechi este, din punctul de vedere al managementului deseurilor, cea mai importanta cale in reducerea cantitatilor de deseuri. Astfel, este diminuata poluarea mediului prin:

Economisirea cantitatilor de materii prime si de energie; Diminuarea emisiilor de gaze si ape reziduale.

Putem reduce cantitatea de hartie pe care o folosim zilnic asigurandu-ne ca atunci cand scriem folosim ambele fete ale unei pagini, ca nu incepem o pagina noua fara a o termina pe cea de dinainte, ca nu rupem foi doar ca sa ne jucam si sa le aruncam pe jos.

De ce ar trebui sa reciclam hartia?

*Economisim energie. O fabrica producatoare de hartie foloseste cu 40% mai putina energie daca foloseste hartie reciclabila, decat fibra noua.

*Poluam mediul mai putin. Pentru a produce hartie reciclata se folosesc mai putine chimicale si inalbitori decat in cazul in care se produce hartie noua.

*Protejam padurea. Daca hartia este reciclata se vor taia si se vor folosi mai putini copaci.

Reciclarea materialelor plasticeAmbalaje din plastic

Materialele plastice au o pondere de folosire pentru confec ţionare ambalaje foarte mare, datorită avantajelor pe care acestea le prezintă:

izolează bine produsele atât alimentare cât şi cele nealimentare;

sunt nealterabile; sunt uşoare; sunt rezistente la rupere; impermiabile la apă, aer şi gaz; rele conducătoare de căldura; au rezistenţă termică atât la temparaturi înalte cât şi la

temperature joase; au un aspect de prezentare superior, atrăgător pentru toate

formele şi culorile realizabile; preţ scăzut.

Cele mai utilizate materiale plastice pentru confecţionarea ambalajelor sunt: polietilena, polipropilena ,polistirenul, clorura de vinil.Ambalajele din materiale plastice sunt dintre cele mai variate, prezentându-se în nenumarate variante constructive cum ar fi:

pungi, sacoşe şi saci din material plastic;Sunt destinate pentru ambalarea si transportul unei game foarte largi de produse alimentare, farmaceutice, chimice, textile etc.

butelii şi flacoane din materiale plastice;Se folosesc pentru produse lichidele alimentare (ap ă, bauturi racoritoare, lapte şi produse lactate, vin, ulei, sosuri etc,) produse cosmetic, soluţi chimice, detergenţi etc

tuburi deformabile din material plastic;Se utilizează pentru ambalarea produselor păstoase in industria alimentară (muştar, maioneză, piureuri, pastă tomate) a cremelor şi unguentelor în industria farmaceutică şi cosmetică.

caserole din polistiren;Sunt utilizate ca ambalaje pentru diverse produse, cum ar fi: carnea şi preparatele din carne, produse de patiserie şi cofetărie, semipreparate alimentare, pretându-se la încălzirea în cuptorul cu microunde.

cutii şi recipiente de capacitate mică din materiale plastice;Acestea se utilizează la ambalarea produselor semipăstoase: produse lactate (iaurt, creme, brânză proaspătă, îngheţată etc.), semipreparate (maioneză), mezeluri si pentru prduse cosmetice, vopseluri.etc.

lăzi din material plastic;Navetele (lăzile) din plastic au diferite forme şi dimensiuni şi sunt utilizabile ca ambalaje pentru sticle de bere de 0,5 si 1 litru, pentru legume fructe, pentru carne şi mezeluri, pentru paine si produse de panificatie. Navetele (lăzile) sunt rezistente la şoc şi la temperaturi scăzute, adecvate pentru pastrarea produselor refrigerate.

bidoane, canistre şi butoaie din materiale plastice;Acestea se folosesc pentru transportul laptelui şi produselor lactate (smântână, branză proaspătă, îngheţatşă frişcă etc.) precum si pentru toate produsele lichide.

Infrastrucura

Infrastructura de colectare si prelucrare pentru plastice nu trebuie stabilita la nivel national.In general, aceasta este limitata la zone locale.Insa, multi consumatori care doresc sa recicleze deseurile din plastic constata canu exista centre specializate de preluare a acestor deseuri.Pentru 1 tonă polietilenă recuperată se economisesc 8t petrol şi se potfabrica 6000 m2folie netransparentă sau 3000 recipienţi de ambalatPlasticul , prezent în deşeuri, se împarte în urmatoarele grupe:Cea mai mare parte din producţia de materiale plastice este constituite de PE,PVC, PP si PS. In domeniul ambalajelor sunt utilizate mai ales tipurile demateriale plastice PE si PP.

Potenţialul de contaminare

Deşeurile din plastic aduse la unităţile de procesare sunt, în general contaminate cu materiale străine.Materialele străine, cum ar fi alimentele cauzează uzarea granulatorilor şia altor echipamente utilizate în sortarea şi reciclarea acestor materiale.

Recuperarea maselor plastice

Prezintă dificultăţi atât în privinţa sortării lor pe categorii în funcţie dedensitate, cât şi în ceea ce priveşte aplicarea tehnologiilor de valorificare, carenu sunt complet puse la punct şi astfel produsele obţinute sunt de o calitateinferioară celor realizate direct din materii prime

Oportunităţi de reutilizare şi reciclare

Dezvoltarea infrastructurii de colectare trebuie să urmărească cerinţelepieţei, astfel încât valoarea materialelor valorificate să poată acoperi costurile decolectare, prelucrare şi transport.Centrele de colectare pot asigura:

o compactare şi balotare a deşeurilor din plastic în vedereareducerii costurilor de transport

în cazul mai multor tipuri de deseuri din plastic cu destinatii diferitepentru fiecare, o sortare a acestor deseuri in functie de cerinteleunitatilor de procesare si apoi o compactare şi balotare a deseurilor gata sortate.

Astfel de prelucrari pot fi dezvoltate in functie de evolutia pietei dedesfacere a produselor din materiale reciclate.Unitatile de procesare ale materialelor reciclabile îşi stabilesc în generalinstalaţiile de prelucrare în zone dens populate, în care se generează cantităţimari de materiale valorificabile.

Reciclatorii trebuie să plătească costurile de transport la unităţilecentralizate.Produsele realizate din plasticul reciclat au un cost de fabricaţie mai ieftinfaţă de cele realizate din materii prime.

În prezent , există aproximativ 40 de tipuri de plastic , fiecare cu ocompoziţie chimică şi proprietăţi diferite , care le fac potrivite pentru oanumită utilizare .

Plasticul este fabricat din petrol , benzină şi cărbune .Cea mai mare parte din materialele folosite pentru fabricarea plasticului provin dinreziduurile rafinării petrolului.

Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant şi serealizează într-o gamă largă în multe ţări . În loc să polueze apa râurilor sau suprafeţe mari de sol prin acumularea lor, PET-urile pot fi foarteuşor colectate şi reciclate , acest lucru se poate face foarte uşor cuajutorul containerelor speciale amplasate în multe zone ale oraşului .Recuperarea ambalajelor de plastic reprezintă o mare provocare ,datorată în primul rând numărului mare de PET-uri folosit cu foarte mareeficienţă ca recipient pentru băuturi .

Avantajul reciclării ambalajelor PET este enorm , dat fiind numărulmare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil.Deşi nu există dateconcrete în acest sens , estimările spun că descompunerea plasticului poate dura sute şi chiar mii de ani , astfel că , dacă aruncăm o sticlă de plastic la întâmplare şi nimeni nu o va ridica în urma noastră , putem fisiguri că va fi găsită acolo şi de multe generaţii după noi.

Dintre toate materialele reciclabile, plasticul poate fi reciclat cu efortul cel mai puţin.Majoritatea supermarketurilor au început să introducă pungi biodegradabile. Acestea sunt fabricate din plastic ce se biodegradează înanumite condiţii şi după o anumită perioadă de timp.Există două tipuri de pungi de acest fel. Există pungi din plastic biodegradabil, care conţine un mic procent de material care nu estefabricat pe bază de petrol, şi pungi din plastic foto-degradabil, care se vadegrada atunci când va fi expus la soare. Proprietăţile mecanice ale maselor plastice pot fi schimbate întimpul reciclării şi de aceea nu este posibilă reciclarea unei cantităţi mari din acelaşi material după care acesta să fie supus unui nou procesde reciclare.

De ce ar trebui sa reciclam plasticul?

*Economisim resurse naturale. Productia de plastic utilizeaza 8% din productia de petrol a globului.

*Reducem consumul de energie. Prin reciclarea unei singure sticle din plastic salvam energia care ar putea tine aprins un bec timp de 6 ore.

*Reducem cantitatea de gunoi solid care ajunge la gropile de gunoi.

*Reducem emisiile de substante chimice nocive in aer.

Reciclarea sticleiAmbalaje din sticlă

Sticla naturala este formata din anumite tipuri de roca topite in urma unor fenomene naturale ce au dus la temperaturi inalte ,apoi racite si solidificate rapid.Sticla poate fi reciclata la nesfarsit fara sa isi piarda din calitati.

Sticla este considerată materialul ideal pentru ambalaje datorită caracteristicilor sale şi a avantajelor pe care le oferă ca ambalaj.Sticla este utilizată cu precădere la ambalarea produselor lichide sau vâscoase în domeniul alimentar, dar şi în industria farmaceutică, la ambalarea produselor chimice etc.

Avantajele utilizării sticlei ca material de ambalare sunt următoarele:

este impermeabilă la gaze, vapori, lichide; este inertă din punct de vedere chimic faţă de produsele

alimentare şi nu pune probleme de compatibilitate cu produsul ambalat;

este un material igienic, uşor de spălat şi care suportă sterilizarea;

nu transmite şi nu modifică gustul alimentelor; este transparentă, permiţând vizualizarea produselor; poate fi colorată, aducând astfel o protecţie suplimentară a

produsului împotriva radiaţiilor ultraviolete; este un material rigid care poate fii realizat în forme variate; are o bună rezistenţă la presiuni interne ridicate, fiind utilizată

la ambalarea unor băuturi ca: şampanie, cidru etc.; este reciclabilă, nu poluează mediul; se poate inscripţiona uşor prin ataşarea de etichete.

Utilizarea sticlei ca material de ambalaj prezintă şi dezavantaje legate de:

rezistentă la şoc mecanic, rezultând dificultăţi în transport şi depozitare;

rezistenţă scăzută la şoc termic; masă proprie mare.

Din sticlă sunt realizate ambalajelor sub formă de pahare, borcane, butelii, flacoane etc, pentru produsele alimentare lichide, păstoase şi chiar pentru cele solide.

Motivele cele mai importante pentru care sticla este reciclata sunt urmatoarele:

-reciclarea sticlei necesita mai putina energie decat fabricarea acesteia.

-reducerea costurilor legate de deseurile menajere. Un procent de 8% din acestea poate fi recuperat prin reciclarea sticlei.

-pentru fiecare tona de deseuri de sticla retopite se economisesc 1.2 tone de materie prima, ajutand astfel la protejarea mediului

De ce ar trebui sa reciclaam sticla?

*Economisim energie

*Reducem emisiile de gaze nocive din atmosfera.

Reciclarea ambalajelor din metal

Ambalaje din metal

Ambalajele din metal sunt confecţionate din oţel sau din aluminiu. Oţelul se utilizează în producerea de recipiente pentru ambalarea unei game largi de produse, cum sunt produsele alimentare, vopselele, etc. Ambalajele din aluminiul se utilizează pentru realizarea de recipiente pentru alimente şi băuturi, folii şi laminate.

Ambalajele din metal şi aliaje sunt folosite cu precădere în industria alimentară la ambalarea conservelor de carne, peşte, fructe şi legume, băuturilor alcoolice şi nealcoolice. Opinia consumatorilor este mai puţin favorabilă metalelor deoarece acestea pot influenţa gustul produselor ambalate.

Ambalajele metalice se realizează din tabla de oţel cositorită, aluminiu si materiale combinate (materiale plastice, carton si metal). În ultima perioadă a crescut ponderea ambalajelor din aluminiu şi aliaje din aluminiu datorită unor avantaje pe care le oferă aceste materiale.Avantajele utilizării ambalării în materiale metalice sunt

considerate a fi următoarele:

au proprietăţi de barieră foarte bune;

nu sunt toxice şi pot veni în contact cu produse şi băuturi alimentare;

se pot inscripţiona uşor;

se pot utiliza în combinaţii cu alte materiale pentru ambalare.

Din material metalice se confecționează următoarele ambalaje:

cutii metalice;

doze de aluminiu;

bidoane și butoaie metalice;

ambalaje tip aerosol (spray);

tuburi deformabile.

Cutiile din metal sunt folosite în industria alimentară pentru ambalarea şi conservarea alimentelor. Sistemul de ambalare, materialul folosit şi tipul de ambalaj trebuie să asigure stabilitatea alimentului, să nu permită transferul unor substanţe toxice din materialul de ambalare sau în timpul procesului ambalării către aliment, să evite schimbul de umiditate cu mediul, impurificarea cu substanţe nedorite din mediu, contaminarea cu microorganisme şi favorizarea unor reacţii fotochimice sau determinate de contaminarea microbiologică.Cutiile metalice oferă avantajul rigidităţii, evitând riscurile de spargere în timpul transportului.

Bidoanele și butoaiele metalice-Bidoanele metalice se folosesc în industria alimentară pentru cantităţi mai mari de produse transportate precum lapte, smântână etc.Butoaiele metalice se confectionează din aluminiu, oţel inoxidabil sau tablă decapată. Pot fi cilindrice sau bombate, situaţie în care sunt prevăzute cu două inele din cauciuc, pentru a uşura rostogolirea. Se folosesc pentru bere sau pentru vin precum și pentru produse petroliere.

Ambalaje de tip aerosol (spray) sunt folosite la ambalarea de: creme, frişcă, îngheţată, sosuri, maioneză, brânză topită, muştar etc.Produsul este ambalat şi se evacuează sub presiune.

Tuburi deformabile Sunt ambalaje folosite la produsele păstoase, creme, geluri cum ar fi: maioneza, muştarul, paste condimentate, pastă de dinţi.Evacuarea conţinutului se face prin mărirea presiunii interioare la deformarea manuală a ambalajului. Dacă capacul ambalajului este deschis, conţinutul se revarsă în exterior.

Reciclarea aluminiului

In momentul de fata cutia de aluminiu este unul dintre cele mai reciclate ambalaje din lume datorita caracteristicii de baza a aluminiului, versatilitatea, care permite metalului si aliajelor sale utilizarea intr-o gama larga de sectoare, de la transport la constructii, electronica, ambalaje, mobilier si instalatii industriale. Cu exceptia ambalajelor, pentru toate celelalte finalitati aluminiul este folosit in productia de bunuri durabile. Din perspectiva reciclarii, aluminiul si aliajele sale sunt materiale ideale, intrucat numarul reciclarilor fara deteriorari semnificative ale calitatii este unul indefinit. In conditiile in care datele oficiale ne arata ca pentru fabricarea unui produs se economiseste intre 74% si 95% din energia necesara realizarii aceluiasi produs din resurse primare, retopirea aluminiului ne ajuta sa reducem cu 95% mai putina energie decat productia primara a metalului, adica procentul maxim.

Cu alte cuvinte, reciclarea aluminiului nu poate decat sa aduca beneficii imense sociatatii scazand costul de productie pentru un numar imens de produse pe care le folosim zi de zi. Poate ca oamenii ar fi incurajati sa reutilizeze acest material daca ar cunoaste cateva date statistice de baza: o cutie de aluminiu dispare natural in 100 de ani, dar prin reciclarea sa am putea economisi energie pentru producerea a 20 de doze reciclate; minereul din care se obtine aluminiul este bauxita - rezervele actuale de bauxita sunt suficiente pentru inca 400 de ani, dar recicland 1 kg de aluminiu am putea salva 8 kg de bauxita, 4 kg de chimicale si 14 kwh de electricitate; din pacate 3 din 4 conserve pe care le gasim la supermarket sunt facute din otel, care daca ar fi reciclat ar putea reduce semnificativ costurile in numeroase ramuri economice.

In concluzie reciclarea dozelor nu este numai o afacere profitabila ci si o sarcina esentiala pentru salvarea mediului. Care este situatia in Romania? In urmatorii ani trebuie sa ajungem sa reciclam 50% din cantitatea de aluminiu introdusa pe piata. Pentru a satisface consumul necesar, in Romania se produc anual aproximativ 350 de milioane de doze de aluminiu si sunt importate alte 100 de milioane de doze dar la ora actuala, sunt reciclate doar 3% din dozele existente pe piata, iar la gunoi ajung peste 10.000 de tone de aluminiu de inalta puritate.

De ce ar trebui sa reciclaam aluminiul?

*Economisim materii prime, energie si reducem emisiile de gaze nocive in atmosfera.

Reciclarea otelului

Otel este un termen folosit pentru fierul ce contine cantitati mici de carbon, mangan, calcar, carbune, otel vechi. Otelul poate fi folosit la fabricarea unei game variate de produse, intrucat proprietatile sale variaza in functie de cum este fabricat si ce ingrediente se folosesc.Noi tipuri de otel sunt create in mod continuu, astfel incat produsele sa poata fi mai usoare, mai rezistente, mai subtiri si cu un impact mai redus asupra mediului.Proprietatile otelului sunt schimbate prin adaugarea de elemente chimice. Manganul este adaugat pentru a creste duritatea, tungstenul si cobaltul sunt adaugate pentru a-i da rezistenta otelului, iar carbonul este adaugat pentru a-l face tare, dar nu usor de casat.

Cutiile de otel-Cutiile de otel sunt folosite la ambalarea a peste 1500 de tipuri de alimente – de la mere, la dovlecei.Cutiile de otel au deseori un strat subtire de folie, pentru a proteja mancarea din interior si pentru a preveni rugina, in exterior. Cutiile de otel contin un minim de 25% materiale reciclate si sunt reciclabile 100%.

De ce sa reciclam otelul?

*Economisim energie. Folosirea otelului reciclat salveaza pana la 74% din energia necesara producerii otelului din materii prime.

*Economisim resurse naturale. Reciclarea unei tone de otel inseamna economisirea unei tone si jumatate de minereu de fier, a unei jumatati de tone de cocs si a 1,28 tone de gunoi solid.

*Reducem poluarea. Reciclarea unei tone de otel reduce cu 86% emisiile de gaze in aer si cu 76% poluarea apei

Ambalaje din lemn

Lemnul este un material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbusti, copaci, etc, fiind compus in majoritate din celuloza si lingina, avand in compozitia sa si o mica parte din gume si rasini sau materii colorante.Utilizarea lemnului ca material de ambalare este redusa la ambalajele exterioare de mari dimensiuni, iar ca ambalaje de mici dimensiuni sunt folosite laditele de lemn. In ultima perioada, ponderea acestui material este din ce in ce mai mica in cadrul materialelor de ambalare, el fiind inlocuit treptat cu materialele plastice.

Lemnul este utilizat in special la confectionarea ambalajului de transport, dar este utilizat mai eficient in alte domenii, cum ar fi fabricarea hartiei, etc.

Recuperarea materialelor din lemn uzate, este inca la inceput. Si firmele care se ocupa de reciclarea deseurilor de ambalaje de lemn produc din acestea panouri pentru cofrare, panouri de gard, sisteme de dusumea, mobilier de gradina, custi de caine, etc.

Exista firme specializate in productia si reciclarea paletilor si ambalajelor din lemn.

Utilizarea lemnului ca material de ambalare este redusă la ambalaje exterioare de mari dimensiuni. Principalele avantaje ale folosirii lemnului pentru confec ţionarea ambalajelor sunt protecţia ridicată ce o asigură produselor din interior şi faptul că ambalajele din lemn sunt refolosibile.

Principalele caracteristici ale ambalajelor din lemn sunt:

rezistenţă bună la solicitări mecanice; rezistenţă bună la uzură; conductibilitate electrică foarte mică; sunt ecologice.

Printre dezavantaje ambalajelor din lemn enumerăm:

spaţiul mare ocupat de ambalaje atunci când nu sunt folosite, domeniul restrâns de utilizare, şi cantităţile tot mai reduse de lemn disponibile pentru ambalaje

Cele mai utilizate ambalaje din lemn

lăzi din lemn; cutii din lemn; paleţi din lemn; butoaie din lemn, coşuri din lemn.

Lăzile din lemn se confectionează din şipci de lemn, din placaj sau din plăci fibrolemnoase. Se folososc ca ambalaje secundare (lăzile compartimentate pentru sticle, numite şi navete), sau ca ambalaje primare (lăzi pentru legume şi fructe, lăzi pentru produse grase-unt, margarină, unturã).

Cum ar arata un ambalaj ideal?

Ambalajul reciclabil ideal necesilă o cantitale mica de energie pentru a fi reciclat şi nu conţine componente toxice. El protejează produsul ambalat astfel încâtpierderile acestuia sunt nule şi permile distribuirea şi stocarea produselor latemperatura camerei pe termen nelimitat. Când este ars, ambalajul respectiv elibereaza energia înmagazinata la producerea acestuia, transformand-o în electricitale cu emisle poluanta "zero", Este biodegradabil. Bineînteles, un astfel de ambalaj nu există, dar exista materiale şi procese care se apropie mai mult sau mai putin de acest model ideal.

Impactul deseurilor asupra mediului

Nici o fiinta de pe Pamant nu poate trai fara oxigen, iar oxigenulnu poate exista fara spatiile verzi. Pentru a putea trai, omul trebuie saaiba mare grija si sa acorde o importanta speciala spatiilor verzi. Zilnic,mii de metri patrati de padure sunt defrisati. Desi oamenii nu realizeazaaceste resurse se vor sfarsi intr-o zi. Acest lucru poate fi evitat prinreciclarea deseurilor biologice. Depozitarea necontrolata a deseurilor problematice, respective toxice, a dus in multe locuri la aparitia unor zone care reprezinta un pericol pentru mediu si resursele naturale, precum si pentru sanatateaumana.Pentru binele comunitatii de azi, dar mai ales in scopul protejariimediului, evacuarea monitorizata a deseurilor trebuie urmarita in Europa prin toate mijloacele. In urma unei vizite la rampa de gunoi se pot trage urmatoareleconcluzii: excesul de materiale refolosibile si o mentalitate gresita a aruncarii.

Hartii, cartoane, sticle, metale, plastic, jucarii, imbracaminteintacta, ustensile gospodaresti inca folosibile si alimente-chiar painiintregi- se regasesc in amestecul de gunoi. Pentru cel sosit in rampa degunoi, totul dovedeste ca traim intr-o adevarata „societate a risipei".

Cantitatea si natura deseurilor sunt influentate de mai multi factori:clima, frecventa de ridicare, gradul de educare a populatiei, nivelul detrai, gradul de urbanizare si industrializare al orasului.

Campioni mondiali la aruncat deseuri sunt S.U.A, cu o cantitate de720kg/persoana/an. Portughezii arunca 260kg/persoana/an, iar cehii250kg/persoana/an. Fiecare cetatean al orasului contribuie la cresterea stratului degunoi cu 350-400 kg/persoana/an.

Concluzii

Calamităţile naturale din ultimii ani indică faptul că impactul uman asupra mediului este cu adevărat negativ, chiar distructiv. Mai mult,astăzi nu se mai pune accent pe conservarea mediului natural ci pesupravieţuirea speciei umane.Reciclarea este un concept modern în gestiunea deşeurilor şi presupune reprocesarea materialelor în produse noi. Prin reciclare este prevenită pierderea unor materiale potenţial folositoare, reduceconsumul de materii prime, reduce consumul de energie şi astfel producerea de gaze cu efect de seră.Materialele reciclabile pot proveni atât din gospodăriile particularecât şi din industrii: sticlă, hârtie, aluminiu, fier, textile şi plastic. Pentru a putea fi reciclate aceste materiale trebuie sortate pe categorii şi tipuri de produse.Reciclarea presupune avantaje atât din punct de vedere economic,cât şi în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător.

ŞTIAŢI CĂ…

HÂRTIE

o familie foloseşte în medie pe an o cantitate de hârtie echivalent cu 6 copaci?

este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hârtie?

fiecare tonă de hârtie reciclată poate salva 17 copaci?

PLASTIC

din 10 sticle din plastic reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor?

din 50 de sticle din plastic reciclată se poate face un pulover?

într-o groapă de gunoi sticlele din plastic ocupă cca. 30% din volum?

sticlele de plastic care au conţinut de uleiuri minerale, vopsele, pesticide sau alte produse toxice nu trebuie introduse în containerele pentru reciclare?

STICLA

sticla are nevoie de 1.000.000 de ani pentru a se descompune?

sticla poate fi reciclată la infinit fără a-şi pierde claritatea sau puritatea.

cioburile de sticlă constituie un material de înlocuire a materiilor prime? Cioburile produse de fabricile de sticlă se folosesc integral în fabricaţie, în industria de sticlărie.

OŢEL

cutiile de oţel se folosesc pentru ambalarea a peste 1500 de sortimente de conserve alimentare?

în fiecare an se reciclează aproximativ 2 miliarde de cutii de ambalat din oţel, ceea ce înseamna cam 7 milioane pe zi?

ALUMINIUL

peretele unei doze de aluminiu are grosimea unui fir de păr?

un televizor poate merge trei ore încontinuu cu energia economisită prin reciclarea unei cutii de aluminiu?

pentru fabricarea unei tone de aluminiu sunt necesare 4 tone de minereu de bauxită?

în fiecare an se folosesc peste 6 miliarde de doze de aluminiu şi peste 1 tonă de folie de aluminiu, cantitate suficientă pentru a acoperi distanţa de la Pământ la Luna şi înapoi?

refacut

Documents