memoriu de prezentare refacut flo

MEMORIU DE PREZENTARE pentru proiectul “CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICA”

1 SC ECOMULTIPROD 2021

MEMORIU DE PREZENTARE conform Legii nr. 292 din 2018, ANEXA Nr. 5.E

pentru proiectul

“CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICA”

BENEFICIAR : SC CASA BISTRITEANA SRL

EXECUTANT: SC ECOMULTIPROD SRL

Evaluator de mediu ADMINISTRATOR: FTP III LIVIA RETEGAN

Volum unic: Această documentaţie, piese scrise sau desenate, nu poate fi folosită numai în scopul pentru care a fost în mod specific elaborată. Ea nu poate fi reprodusă, întrebuinţată integral sau parţial, direc sau indirect, în alt scop, fară aprobarea prealabilă a proiectantului, acordată legal în scris. Data: februarie 2021



COLECTIVUL DE REALIZARE

RESPONSABIL TEMA FTP III Retegan Livia Cercetator principal III ing. Tigauan Natalia Masterand protectia Mediului Pop Florin



I. Denumirea proiectului: CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICA

II. Titular:

- numele: SC CASA BISTRITEANA SRL - adresa poștală: municipiul Bistrita, Loc. Comp. Unirea, Nr. 67M, jud. Bistrita-Nasaud numărul de telefon, de fax și adresa de e-mail, adresa paginii de internet - tel. 0748/121111, - e-mail: - numele persoanelor de contact director/manager/administrator Gavriloaie Stefan tel 0748/121111

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect

a) un rezumat al proiectului

Prin proiect se propune realizarea unei pensiuni turistice pe un teren cu suprafata S=3660 m2, proprietate a beneficiarului. Prin sistematizarea terenului va rezulta: -o cladire in regim de inaltime D+P+E suprafata construita S = 395 m2; -cai de acces pietonale si auto S= 655,5 m2,

-parcare S= 187,5 m2; -spatiu verde S = 2817 m2. Indicatorii de urbanism POT = 10.80 %, CUT = 0.20

Accesul in cladire se realizeaza prin 2 intrari, una principala pe fatada principala, una pe fatada posterioara. Parcarea in incinta se va realiza din pavaj de beton 8cm grosime. Vor fi trasate linii de demarcatie pentru pozitionarea corecta a autoturismelor 15 locuri . Este prevazuta cu instalatii de iluminat. Terenul se va imprejmui cu stalpi metalici si plasa bordurata metalica.

La demisol va functiona receptiea pensiunii si casa scarii 36 74 m2, bucataria 46,59 m2

, sala de mese 119,86 m2, camera tehnica si anexe 25,72 m2, grupuri sanitare 14,96 m2 , spatiu depozitare (deseuri) 2,69 m2. La parter vor fi 4 camere fiecare prevazuta cu baie proprie 23,19 m2/camera+baie, spalatorie/calcatorie 14,69 m2, depozit de lenjerie murdara 25,19



m2, baie 7,93 m2, spatiu loisir 34,26 m2, hol 25,11 m2, casa scarii 10,63 m2. La etaj vor fi 4 camere fiecare prevazuta cu baie proprie 23,19 m2/camera+baie, sala recreere 18,86 m2, hol + casa scarii 27,61 m2, casa scarii10,63 m2, calcatorie /spalatorie/lenjerie curata 14,60 m2.

b) justificarea necesității proiectului

Zona Colibita este o zona de agreement si turism cu potensial foarte mare in domeniul turistic. Pensiunea propusa va fi dotata cu echipamente si mobilier specific astui tip de activitate.

Principala necesitate si oportunitate pentru promovarea investitiei o constitue faptul ca pe langa crearea unor locuri de munca, toate activităţile pot aduce prosperitate locuitorilor, atracţie şi perspectivă pentru tineret, revigorarea tradiţiilor, dezvoltare durabilă în armonie cu natura. Amplasarea ei intr-un cadru natural de exceptie asigura o varietate, privind petrecerea timpului liber pentru turisti. Pune in valoare bogatia naturala care se gaseste in zona Colibita. Cresterea numarului de turisti datorita posibilitatilor diferite privind petrecerea timpului liber, localitatea Colibita este o poartă spre ariile naturale protejate din cadrul sitului Natura 2000 Cusma, are un potenţial turistic deosebit şi este o poarta spre muntii Calimani. Traseiele turistice pun in vaoarea bogatia cadrului natural al zonei. c) valoarea investiției Valoarea investitiei este: 1729613,89 lei fara TVA

d) perioada de implementare propusă;

Perioada de implementare a proiectului este de 12 luni. (incepere executiei : 01.03.2021, finalizare lucrari: 01.03.2022)

e) planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice

suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și

amplasamente);

Proiectul se va amplasa intr-un perimetru situat in intravilanul localităţii Colibita, proprietate a beneficiarului. Suprafata de teren ocupata temporar proiect este S=3660 m2. Nu sunt necesare suprafete suplimentare pentru pentru a fi folosite temporar.

Planurile de sitatie si e amplasare in zona sunt prezentate in anexa.



Amplasare obiectiv

Planul de amplasament al obiectelor prevazute in proiect



f) o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale

proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție și altele).

Cladirea pensiunii va fi in regim de inaltime D+P+E, cu suprafata construita 395 m2, (dimensiuni in plan 34,05m x 20,85m.

Caracteristici ale constructiei: Se propune realizarea unei cladiri cu destinatia pensiune turistica, in regim de inaltime D+P+E cu suprafata construita S=395 m2 si suprafata desfasurata S=777.64 m2

:

-structura de rezistenta cadre din beton armat stalpi/grinzi/plansee; -fundatii din beton armat; -plansee din beton armat peste demisol, parter si etaj 1; -inchideri exterioare –zidarie din caramida tip GVP 25 cm grosime; -compartimentari interioare – zidarie din caramida tip GVP 25/12,5 cm grosime; -acoperis de tip terasa necirculabila cu hidroizolatie.

Denumire incapere Suprafata (m2)

DEMISOL

Sala de mese 119.86

Receptie+casa scarii 36.74

Hol 3.66

Grup sanitar barbati 3.57

Grup sanitar femei 6.76

Bucatarie 46.59

Hol intrare 4.69

Sp. Depozitare 2.69

Grup sanitar 4.72

Vestiar 4.12

Camera tehnica+anexe 25.72

SUPRAFATA DESFASURATA 259.12

SUPRAFATA CONSTRUITA 302.47

PARTER

Camera 1 19.34

Baie 1 3.85

Camera 2 19.34



Baie 2 3.85

Camera 3 19.34

Baie 3 3.85

Camera 4 19.34

Baie 4 3.85

Depozit lenjerie murdara 25.19

Spatiu loisir 34.26

Baie 7.83

Calcatorie /Spalatorie/lenjerie curata 14.69

Hol 25.11

Casa scarii 10.63

SUPRAFATA DESFASURATA 263,27

SUPRAFATA CONSTRUITA 210,34

ETAJ

Camera 5 19.34

Baie 5 3.85

Camera 6 19.34

Baie 6 3.85

Camera 7 19.34

Baie 7 3.85

Camera 8 19.34

Baie 8 3.85

Sala recreere 18.86

Baie 3.27

Hol+casa scarii 27.61

Casa scarii 10.63

Calcatorie /Spalatorie/lenjerie curata 14.69

SUPRAFATA DESFASURATA 167.82

SUPRAFATA CONSTRUITA 211.9

Finisaje: -la interior peretii tencuiti, tinci si zugraveli lavabile;



-la exterior pereti vor fi cu izolatie de polistiren. Finisajele vor fi cu tencuiala decorativa si placaje ornamentale cu alucubond. Tamplaria va fi tip termopan. Parcarea in incinta se va realiza din pavaj de beton 8cm grosime. Vor fi trasate linii de demarcatie pentru pozitionarea corecta a autoturismelor si va fi prevazuta cu instalatii de iluminat.

Imprejmuire terenul se va imprejmui cu stalpi metalici si plasa bordurata metalica

Se prezinta elementele specifice caracteristice proiectului propus: Profilul şi capacitatile de productie;

Pensiunea va avea 8 camere cu baie proprie fiecare. Capacitatea

de cazare 16 persoane.

Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe

amplasament (după caz)

Pe amplasamentul obiectelor prevazute in proiect nu se desfasoara activitati industriale.

Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, marimea, capacitatea

Activitatea desfasurata este cea specifica acestui tip de obiectiv: cazare pentru vacante si practirarea sportului in aer liber. Cazarea turistilor se va face in cele 8 camere situate la parter si etaj. Camerele sunt prevazute fiecare cu baie.

Prepararea hranei se va face in bucataria situata la parter. Bucataria este prevazuta cu dotarile specifice: cu 2 plite, 2 cuptoare, masina de spalat vase, 2 frigidere. Plitele si cuptoarele vor fi electrice. Alimentele sunt aprovizionate ritmic. Depozitarea produselor perisabile se face in incinte reci, restul alimentelor in camara.



Spalarea/calcarea lenjeriei se va face in spalatoria situata la parter si la etaj. Apele uzate se vor colecta impreuna cu apa menajera si vor fi conduse in cazin vidanjabil.

Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora; Materii prime Destinatie Provenienta Mod de depozitare Periculozitate

CONSTRUCTIA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA Beton

Pentru fundatii plansee si cai de

circulatie

De la societati comerciale specializate

Nu se depoziteaza in santier, se pune direct in opera

Nepericulos

Caramizi Pentru pereti De la societati

comerciale specializate

Se depoziteaza temporar in depozite

deschise in cadrul santierului

Nepericulos

Conducte PE Pentru

alimentarea cu apa




Nepericulos

Conducta PVC Pentru canalizare De la societati




Nepericulos

Piese de imbinare

Pentru imbinarea conductelor


Se depoziteaza in depozite deschise in

cadrul santierului Nepericulos

Cofraje prefabricate din

aluminiu

Pentru realizarea lucrarilor de

structura

Inchiriere de la societati


Se depoziteaza in depozite deschise in

cadrul santierului Nepericulos

Fier beton, bare de fier

Pentru rezistenta structurilor

betonate

De la societati


Se depoziteaza in depozite deschise in cadrul organizarii de

santier

Nepericulos

Sol vegetal

Pentru realizarea umpluturilor

necesare, ecologizarea

zonei

Pamant rezultat din excavatii

Se transporta si se asterne direct pe

amplasament Nepericulos

Nisip Necesar la

pozarea conductelor




Nepericulos



Materii prime Destinatie Provenienta Mod de depozitare Periculozitate

Parchet Finisaje pardoseli

camere


Se depoziteaza temporar in cladirea

pensiunii Nepericulos

Gresie, faianta Finisaje pereti si pardoseli bai si grupuri sanitare




Vopseli, tencuieli

decorative Finisaje pereti




CARBURANTI SI LUBRIFIANTI

Motorina

Pentru functionarea

utilajelor folosite pe amplasament

De la statiile de

distributie a carburantilor

Nu se depoziteaza combustibili pe amplasament

Periculos

Ulei hidraulic

Pentru functionarea


De la distribuitori specializati

Nu se depoziteaza ulei hidraulic pe

amplasament Periculos

Ulei de transmisie

Pentru functionarea in

conditii optime a cutiilor de viteza

ale utilajelor folosite pe

amplasament


Nu se depoziteaza ulei de transmisie pe


Ulei de motor

Pentru functionarea in

conditii optime a motoarelor



Nu se depoziteaza ulei de motor pe


FUNCTIONAREA PENSIUNII TURISTICE

Alimente Bucatarie De la

distribuitori specializati

Camara, bucatarie Nepericulos

Detergenti, dezinfectanti

Spalatorie, bucatarie, bai si grupuri sanitare


Magazie, spalatorie, Periculos

Apa Pentru baut si

nevoi menajere

Captarea existenta, pe

viitor sistemul de alimentare

cu apa al localitatii

Nu se depoziteaza Nepericulos



Materii prime Destinatie Provenienta Mod de depozitare Periculozitate

Alimente Pentru prepararea

hranei

De la distribuitori,

piete Frigidere, spatii reci Nepericulos

Lemn Pentru asigurarea agentului termic


Platforma Nepericulos

Energia electrica se va asigura din reteau de medie tensiune a localitatii Colibita.

Racordarea la reţele utilitare existente în zonă

Alimentarea cu energie electrica: Se va realiza prin conectare la reteaua existenta in zona.

Incalzirea: Se va realiza cu ajutorul unei centrale termice pe combustibil solid (peleti),

cazan de 100 kw cu gazeificare montat in camera tehnica situate la demisol. Instalatia de distributiei de incalzire va fi din teava din cupru prin sapa, trei distribuitoare-colectoare pentru fiecare etaj de unde se vor alimenta corpurile de incalizire de tip radiatoare din otel.

Pentru preparea apa calda menajera se propune instalarea unor panouri solare montate pe acoperisul cladirii si un boiler termoelectric.

Alimentarea cu apa: Se va realiza din sursa subterana, fântână cu H = 4 m. si D = 1 m (existentă pe amplasament proprietatea beneficiarului) prevazuta cu hidrofor: Q = 50 l/min , H.pompare = 48 mCA, filtru cu sterilizare tip Alka 7 Silver, contor de apă combinat, cu D = 50 / 25 mm.

Evacuarea apelor uzate: Canalizare menajeră, cu colector de canalizare din tuburi subterane din PVC-160 mm racordate intr-un rezervor subteran vidanjabil cu capacitatea de stocare V = 20 m3. Canalizarea meteorică va prelua apele de pe șarpanta clădirii, de pe alei, platforme si parcări si le va dirija în separatorul subteran de ulei și produse petroliere, din care va fi dirijat în rigola drumului județean DJ.173A.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei



Dupa finalizarea lucrarilor de executie, vor fi efectuate lucrari specifice de readucere a acestuia intr-o stare corespunzatoare, respectiv:

-se va evacua organizarea de santier; -se vor elimina deseurile generate de angajatii de pe santier si deseurile de ambalaje rezultate de la materialele de constructii utilizate -se va preda amplasamentul.

Căi noi de acces sau schimbarea celor existente Nu sunt necesare cai noi de acces. Accesul in curte atat pietonal cat si carosabil se face din drumul judetean DJ173 A.

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare

Realizarea proiectului implica un consum de resurse naturale atat in perioada de executie a lucrarilor, cat si in cea de functionare a activitatii. In perioada de constructie prin ocuparea suprafetei de teren necesare si prin utilizarea materialelor de constructie (pietris, nisip, piatra etc.). De asemenea, se poate specifica si apa ca sursa naturala folosita pentru fabricarea betonului si pentru nevoile angajatilor din santier. In perioada de exploatare se va utiliza apa pentru baut si nevoi menajere (din captarea de apa de izvor existenta din zona) si lemnul pentru incalzit. Avand in vedere natura investitiei propuse se apreciaza faptul ca nu vor fi efecte semnificative asupra mediului din punct de vedere al utilizarii resurselor naturale.

Metode folosite in construcţie/demolare

Lucrarile de constructii prin care se va realiza obiectivul constau in: -fundatii (sapatura, umlutura, compactare, nivelare etc); -fixare cofraje; -turnare beton (betonul va fi adus cu autospeciala si se va pune direct in opera; -finisaje pardoseli si pereti. Metodele folosite sunt traditionale – sapatura manuala si mecanizata. Finisajele se vor executa manual.



Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în

funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară

Planul de executie a lucrariilor pe amplasamentul analizat urmareste indeplinirea pasilor impusi in actele de reglementare (toate avizele solicitate prin Certificatul de Urbanism nr. 86/30.07.2020, Autorizatia de construire), astfel ca se recomanda respectarea intocmai a acestora. Perioada de realizare a proiectului este estimata la 12 luni.

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

La acesta data sunt in curs de avizare proiectele de extinderea a sistemului de alimentare cu apa respectiv de extindere a sistemului de canalizare in localitatea Colibita. Proiectul analizat in aceasta in faza de constructie nu va fi in relatie cu cele doua proiecte. In faza de functionare a acestora proiectele vor fi in relatie directa in ceea ce priveste alimentarea cu apa, respectiv evacuarea apelor uzate menajere. In curs de executie este proiectul de modernizare a drumului judetean DJ 173A aflat la partea sudica a amplasamentului. In perioada de realizare a proiectului analizat si proiectul aflat in faza de executie va exista o relatie directa data de mijloacele de transport ce vor asigura aprovizionarea si transportul muncitorilor pe amplasament. Va exista posibilitatea ca pe traseul acestora sa intersecteze tronsoane de drum pe care se desfasoara lucrari de modernizare sau mijloace de transport aferente lucrarilor de modernizare. In perioada de functionare relatia va fi indirecta prin facilitarea accesului turistilor la pensiunea vizata de proiect. In ceea ce priveste relatia cu obiectivele cu aceiasi functiune existente intre acesta va exista o relatie indirecta, concurentiala.

Detalii despre alternativele care au fost luate in considerare

Din punct de vedere al amplasamentului, terenul este proprietate a beneficiarului, este situat in zona de constructii case de locuit si case de vacanta, nu se pune problema necesității unor variante alternative ale proiectului.

Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu,

extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de



transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor)

Eliminarea apelor uzate se va face printr-un sistem de canalizare intern prevazut cu bazin vidanjabil.

Alte autorizatii cerute pentru proiect

Prin certificatul de urbanism au fost solicitate pentru prezenta investitie urmatoarele avize/acorduri:

-alimentare cu energie electrica; -canalizare; -alimentarea cu apa; -securitate la incendiu; -salubrizare; -Directia Sanitar Veterinara; -Drumuri Judetene; -Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate custode sit Natura 2000; -Agentia pentru Protectia Mediului; -Autorizatie de construire

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare:

Planul de execuție a lucrărilor de demolare, de refacere și folosire ulterioară a terenului;

Lucrarile propuse se vor realiza pe teren liber de constructii, nu necesita lucrari de demolare. In proiect nu sunt prevazute lucrari de demolare. Durata de viata a cabanei este estimata la 100 ani. Lucrarile de demolare a acesteia se vor efectua cu respectarea legislatiei in vigoare la acea data.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului;

Nu se aplică pentru proiectul analizat.

- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz;

Nu sunt prevazute cai noi de acces sau schimbari ale celor existente.



- metode folosite în demolare;

Nu se aplica pentru proiectul analizat.

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

Nu se aplică pentru proiectul analizat.

Alte activități care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu,

eliminarea deșeurilor).

Nu se aplica pentru proiectul analizat.

V. Descrierea amplasării proiectului

- distanta fata de granite pentru proiectele care cad sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.

Proiectul analizat nu cade sub incidența Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare. - localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, și Repertoriului arheologic național prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 43/2000privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Perimetrul este situat în intravilanul localitatii Colibita, comuna Bistrita Bargaului. In vecinatate nu sunt monumente istorice sau situri arheologice -harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind caracteristicile fizice ale mediului, atiat naturale ciat si artificiale, si alte informatii privind:

• folosintele actuale si planificate ale terenului atiat pe amplasament cat si pe zone adiacente acestuia;

• politici de zonare si de folosire a terenului;



• arealele sensibile; • detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luata in

considerare.

Planurile de situatie si de amplasare in zona sunt prezentate in anexa.

Amplasarea in zona a proiectului

Vecinatati ale terenului: NORD- EST – Proprietate privata Prasca Vasile Ioan NORD -VEST –proprietate privata Luca Calin si Chisa Marius SUD -VEST – drum judetean DJ173 A SUD- EST –proprietate privata Prasca Vasile Ioan

Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament cât şi adiacente

acestuia

Conform Certificatului de urbanism folosinta actuala a terenului este de faneata. Amplasamentul este situat in zona de locuinte individuale si locuinte de vacanta in regim de inaltime P, P+M+1E, conform planului de incadrare in zona si



PUG Bistrita Bargaului aprobat prin HCL nr. 9/2013.

Politici de zonare şi de folosire a terenului

Zona este reglementata prin PUG-ul Comunei Bistrita Bargaului. Conform Certificatului de urbanism nr. 86 din 30.07.2020 emis pentru proiectul analizat, amplasamentul este situat în intravilanul localitatii Colibita.

Arealele sensibile

Amplasamentul este situat in situl de importanță comunitară Natura 2000 ROSCI0051 Cusma.

Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate

sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție

națională Stereo 1970

Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, in sistem de proiectie natională Stereo 1970 sunt urmatoarele:

Nr. crt

X Y

1 630858.9746 494196.5685 12 630865.2644 494151.7034 13 630868.5255 494149.3213 14 630870.4248 494147.9456 15 630868.936 494144.4105 17 630874.5525 494142.2804 18 630878.8813 494139.1788 19 630882.9988 494136.6248 20 630884.5759 494135.3476 49 630835.6315 494170.0742 62 630812.9969 494184.9486 63 630822.5615 494182.526 64 630829.9613 494182.0247 65 630838.3086 494172.8654 66 630841.4054 494175.598 67 630846.1477 494179.2121 68 630852.3037 494182.8244 69 630844.0312 494173.8974 70 630845.3429 494175.4237 71 630856.7981 494181.6659



72 630853.7574 494170.5028 73 630856.9505 494167.4085 74 630859.7516 494164.8283 90 630870.4072 494202.0898 91 630864.7802 494206.1079 92 630859.3434 494211.7882 93 630857.7811 494213.0161 94 630850.8489 494207.3796 95 630855.3205 494203.59 96 630859.8999 494198.5952 97 630865.8053 494192.7039

105 630842.8622 494195.0996 106 630840.903 494195.725 107 630844.1591 494192.3196 108 630840.2402 494185.3999 109 630835.351 494185.18 110 630832.4934 494186.1333 111 630876.283 494202.7156 112 630874.5034 494204.5036 113 630875.6857 494206.1444 114 630870.5027 494210.3137 115 630867.7041 494212.8444 116 630864.6961 494215.3255 117 630862.2296 494217.6464 118 630861.2065 494222.5935 119 630862.7572 494224.9582 120 630882.1601 494210.8982 121 630886.0904 494208.0699 122 630884.3486 494200.505 123 630884.8479 494195.874 124 630891.0369 494195.3527 125 630892.8502 494200.1948 126 630899.1669 494206.9447 127 630899.4821 494201.7535 128 630889.5871 494210.6508 129 630883.9995 494216.2943 130 630879.2281 494221.0943 131 630875.0742 494224.6624 132 630872.4646 494227.7534 133 630878.8506 494235.8756 134 630884.0861 494232.6377 135 630889.5989 494228.3151 136 630896.5734 494222.81



137 630889.8257 494234.7978 138 630886.3411 494238.8031 143 630879.9411 494139.7283 144 630886.7088 494139.9139 145 630889.121 494143.889 146 630892.5069 494148.3838 147 630896.3959 494148.0169 148 630898.7218 494158.118 149 630893.3794 494157.5589

1 630858.9746 494196.5685

150 630897.3979 494231.0485 151 630894.4765 494208.8339 152 630894.7295 494195.2487

153 630883.2147 494165.2395

170 630872.1805 494236.2527

171 630881.3904 494241.0997

172 630879.1525 494243.4696 173 630884.3843 494249.1609 174 630888.9371 494259.9419 175 630883.0317 494267.327 176 630877.0535 494282.7048 177 630887.6874 494281.2995 178 630894.0141 494286.8886 179 630909.3093 494294.1906

180 630911.3548 494284.3012

181 630919.0218 494276.5314

182 630924.0589 494268.8714

183 630923.5872 494261.6661

184 630919.6086 494250.6492 185 630909.1112 494252.8279 186 630900.8392 494255.0419 187 630894.804 494241.6419

188 630903.6338 494231.5682

189 630899.9508 494226.0477

190 630897.3973 494195.1989

191 630904.6787 494198.8374

192 630907.3944 494191.7714

193 630901.5069 494181.6773

194 630913.9006 494203.156

195 630908.2977 494205.317

196 630904.9667 494206.1518

197 630904.6683 494211.7855



198 630908.8789 494210.2404

199 630918.6552 494210.1638

200 630925.4132 494221.1848 201 630920.4024 494218.8358

202 630908.1437 494218.1897

203 630904.2284 494217.1277

204 630898.8751 494208.4655

205 630896.4204 494219.1663

206 630909.6706 494226.375

207 630914.3869 494225.7109

208 630923.5597 494228.2657

209 630928.1281 494242.0766

210 630932.8822 494250.2819

211 630935.2015 494258.1633

212 630933.0248 494261.1939

213 630929.6269 494254.6499

214 630924.9589 494246.3762

215 630922.8575 494243.9647

216 630914.4768 494234.5072

217 630914.2544 494243.1846

218 630891.5989 494174.7589

219 630896.1706 494181.8134

220 630898.124 494186.3059

221 630899.9818 494175.2487

222 30892.6077 494187.6068

223 630885.788 494191.7249

224 630888.6003 494189.5704

225 630886.7837 494198.0387

226 630876.1078 494198.4111

227 630879.7078 494183.1502

228 630890.9017 494182.0047

230 630882.3526 494157.4361

231 630881.6102 494167.5747

232 630887.9153 494165.7145

Coordonatele geografice ale izvorului captat care asigura alimentarea cu apa



Nr. crt X Y 1 630882.938 494174.336 2 631141.051 494307.324

Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luata în considerare

Terenul pe care se doreste implementarea proiectului este proprietate a beneficiarului. Nu a fost luata in considerare alta varianta de amplasament.

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informațiilor disponibile

a. protecția calității apelor

Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

În perioada de realizare

Nu vor exista surse de poluare a apei. În perioada de funcționare

-activitatea de catering -rezulta ape de tip menajer, - baile si grupurile sanitare - rezulta apa de tip menajer, -spalatoria -rezulta ape de tip menajer. Stațiile și instalațiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute

In perioada de constructie

Nu sunt necesare masuri speciale de protectie a apelor.

In perioada de functionare

Apele uzate menajere vor fi preluate de canalizare menajeră, formata din colector de canalizare din tuburi subterane din PVC-160 mm racordate la rezervor subteran vidanjabil cu capacitatea de stocare V = 20 m3.

Canalizarea meteorică va prelua apele de pe șarpanta clădirii, de pe alei, platform si parcări si le va dirija în separatorul subteran de ulei și produse petroliere, din care va fi dirijat în rigola drumului județean DJ.173A.



b. protecţia aerului

Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi;

In perioada de executie Principalele surse de emisii în atmosferă vor fi reprezentate de:

-traficul rutier, substanţe poluante specifice: CO, NOx, SO2, COV (compuşi organici volatili), CH4, CO2, etc.rezultate din arderea carburanţilor în motoare, -lucrarile de sapatura de la care rezulta pulberi.

In perioada de exploatare -producerea agentului termic - sursa dirijata, – din această activitate rezultă gaze de ardere a lemnului cu continut de: pulberi, dioxid de sulf SO2, oxizi de azot NOx, substante organice, - traficul rutier - sursă difuză, rezulta gaze arse din motoarele cu ardere internă ce conțin substanţe poluante specifice: CO, NOx, SO2, COV (compuşi organici volatili), CH4, CO2

Instalaţiile pentru dispersia poluanţilor în atmosferă

În perioada de construire sursele de poluare vor fi difuze, se vor întreprinde o serie de acțiuni pentru reducerea poluării aerului, dintre care menționăm: -întreţinerea utilajelor, reparaţiile acestora se vor face periodic, conform recomăndarilor firmelor producătoare pentru evitarea degajării suplimentare de noxe în timpul funcţionării; -se vor folosi în principal utilaje şi echipamente performante care să nu producă un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise; -materialul rezultat din sapatură se va depozita temporar in zona de lucru, se va utiliza la refacerea amplasamentului.

În perioada de funcționare

Gazele de ardere de la centrala termica se vor dispersia în atmosferă printr-un coș de evacuare din inox cu inaltimea H = 11,40 m si diametru D = 0,3 m.

In cazul mijloacelor de transport nivelul de noxe emis este limitat prin verificarile tehnice periodice. Ordinul 462/1 993 Art. 17 prevede: “Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limitează cu caracter preventiv prin condiţiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulaţie a autovehiculelor rutiere- operaţiune ce se efectuează la înmatricularea pentru prima dată în ţară a autovehiculelor de producţie indigenă sau importate, cât şi prin Condiţiile Tehnice prevazute la inspecţiile tehnice ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor rutiere



înmatriculate în ţară. Stabilirea limitelor de emisie maxim admise se face de către Ministerul Transporturilor împreuna cu Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, urmărindu-se alinierea la Regulamentele ECE-ONU, precum şi la Regulamentele practicate în ţările europene. c.protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Sursele de zgomot şi de vibraţii În perioada de executare a lucrărilor propuse în proiect, sursele de

zgomot sunt reprezentate de către: -utilajele care efectuează lucrările de construire -mijloacele auto care participă la lucrările de construire.

În perioada de functionare a obiectivului sursele de zgomot sunt reprezentate

de către: -mijloacele de transport care fac aprovizionarea, -mijloacele de transport a turistilor.

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

In ceea ce priveste protectia impotriva zgomotului si vibratiilor in perioada de realizare a investitiei nu vor fi realizate amenajari speciale. Pentru perioada de executie vor fi recomandate o serie de masuri de diminuare a impactului produs de zgomotul si vibratiile generate in incinta santierului:

� desfăşurarea lucrărilor strict pe amplasamentele supuse avizării, astfel rezultând o limitare a zgomotelor produse de trafic în zonă;

� vor fi utilizate numai utilajele şi vehiculele cu inspecţia tehnică la zi; � se va respecta programul de lucru pe timpul zilei; � reducerea vitezei autovehiculelor grele în zona de lucru: viteza scăzută poate

reduce nivelul de zgomot cu până la 5 dB; In perioada de functionare nivelul de zgomot va fi redus, activitatea se desfasoara in spatii inchise. Impactul asociat acestor surse de poluare, in perioada de realizare a investitiei, este unul direct, potential negativ, pe termen scurt, reversibil, redus ca si complexitate si extindere si cu probabilitate redusa de producere. In perioada de functionare probabilitatea producerii unui impact este practice nula.



d.protecţia împotriva radiaţiilor

Sursele de radiaţii Realizarea proiectului şi functionarea acestuia nu necesita utilizarea de

materiale radioactive. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor

Nu se aplică proiectului analizat.

e.protecţia solului şi subsolului

Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice

In perioada de realizare a investitiei solul si subsolul pot fi afectate ca urmare a: -executarii sapaturilor pentru fundatii, pozarea conductei de transport apa, a separatorului de produse petroliere si bazinul vidanjabil; -pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele folosite pe amplasament; -gestionarea deficitara a deseurilor. In perioada executarii sapaturii se modifica local geometria solului. Produsele petroliere (motorina uleiuri minerale) se pot scurge pe amplasament de la motoarele autovehiculelor care transporta materiale de constructie. In cazul unei depozitari necorespunzatoare deseurile rezultate (deseuri de ambalaje, deseuri

In perioada de functionare a investitiei

- posibile defectiuni la bazinul vidanjabil si separatorul de produse petroliere, -posibile pierderi accidentale de lubrifianți de către mijloacele auto care deservesc activitatea sau a turistilor solul si subsolul pot fi afectate numai in situatii exceptionale: defectiuni la sistemele de canalizare ape uzate menajere si ape pluviale. Lucrări şi dotări pentru protecţia solului şi a subsolului

In perioada de realizare pentru a minimiza impactul care ar putea survenii asupra solului se vor lua masurile necesare pentru a limita scurgerile accidentale de uleiuri si carburanti vor fi localizate prin imprastierea unui strat de nisip absorbant, dupa care vor fi eliminate prin depozitarea in container special amenajat, si vor fi



eliminate de pe amplasament, printr-o firma specializata. Deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de constructie se vor colecta intr-o arie special amenajata si predate spre valorificare/eliminare unui operator economic autorizat. In ceea ce priveste protectia solului si subsolului, nu vor fi realizate lucrari si dotari speciale.

In perioada de exploatare a investitiei, se vor lua masuri de reducere a probabilitatii de aparitie a unor surse de poluare, cum ar fi: -caile de cerculatie si parcarea vor fi betonate;

- verificarea periodica a obiectelor sistemului de canalizare; - colectarea selectiva a tuturor deseurilor rezultate si evacuarea periodica a acestora

de pe amplasament

f.protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Pensiunea turistica si amenajarile aferente propuse in cadrul proiectului sunt amplasate in situl Natura 2000 ROSCI0051 Cusma, in intravilanul localitatii Colibita. Pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu se intalnesc cursuri de apa sau ape de suprafata. La nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0051 Cuşma se regăsesc 18 tipuri de ecosisteme distribuite neuniform: păduri şi rarişti de conifere, terenuri agricole mixte/heterogene, pășuni, localități cu structura discontinua, păduri de foioase, terenuri arabile, zone de tranziție pajişti, arbori, arbuști, păduri amestecate de fag, molid şi brad, pajiști şi fâneţe mezofile montane, exploatări de resurse minerale de suprafața, lacuri în interiorul amenajărilor, tufărişuri alpine şi subalpine, grohotişuri, vii, livezi pomi și arbuști fructiferi, lacuri permanente cu regim hidrologic activ, construcţii în afara localităților, ape stătătoare temporare, ape dulci curgătoare din regiunea de munte.



Distributia ecosistemelor in interiorul ROSCI0051

(Sursa: Plan de management integrat pentru situl Natura 2000ROSCI0051 Cuşma )

Conform hartii de distributie a habitatelor zona de implementare a proiectului analizat este incadrata in zona terenurilor agricole mixte/heterogene. Aceste terenuri nu prezinta ecosisteme cu specii de plante si animale cu valoare conservativa. Zonele de distributie a speciilor cu valoare conservativa se suprapun/sunt in vecinatate zonei amplasamentului. Aceste specii sunt: - mamifere Canis lupus, Ursus arctos, Lynx lynx si Lutra lutra; -amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus, Triturus montandoni; -nevertebrate Euplagia quadripunctaria, Euphydriya matura, Leptidea morsei, Lycaena dispar, Pholidoptera transsylvanica

Conform harților de distribuție pe amplasamentul analizat si in imediata vecinatate a acestuia nu au fost identificate specii protejate, astfel: -la specia Ursus arctos numarul de exemplare este mai mic de 2; -la specia Lynx lynx in zona pot fi fi între 0 și 1 exemplar; -la specia Canis lupus numarul de exemplare este mai mic de 1; -specia Lutra lutra este prezentă la cca 2 km fata de amplasament, între barajul Colibița și limita rezervației Cheile Bistriței Ardelene (pe o lungime de râu de 7 km); -specia Bombina variegata este prezentă la cca 2 km fata de amplasament, între barajul Colibița și limita rezervației Cheile Bistriței Ardelene (pe o lungime de râu de 7 km);



-specia Triturus cristatus este pseudo-absenta, punctul de observație a speciei este mai mare de 30 km; -specia Triturus montandoni este pseudo-absenta, punctul de observație a speciei este mai mare de 2 km; -speciile Euplagia quadripunctaria, zona reprezintă habitat potențial, punctul de observare este la peste 4 km de amplasament; - specia Euphydriya matura este pseudo-absentă, punctul de observare este la peste 6 km de amplasament; -specia Leptidea morsei este pseudo-absentă, punctul de observare este la peste 6 km de amplasament; -specia Lycaena dispar zona amplasamentului este incadrata la habitat potențial pentu specie, punctele în care a fost observata sunt la distanțe de peste 4 km; -specia Pholidoptera transsylvanica este prezenta in zona amplasamentului. Obiectivele de conservare cuprinse in Planul de Management al Sitului Cusma aplicabile proiectului analizat sunt: -Obiectiv Specific 8: Armonizarea reglementărilor privind speciile de carnivore cu sectoarele conexe Măsura 24: Elaborarea unui plan de management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor

Prevederi: 1. Resturile menajere nu trebuie să rămână peste noapte în zonele unde este posibilă prezenţa urşilor. 7. Acţiuni de educare, informare şi conştientizare a populaţiei locale acolo unde este semnalată prezenţa urşilor pe domeniul public, datorată prezenţei resturilor menajere. -Obiectiv Specific 10: Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil, în raport cu managementul carnivorelor Măsura32: Turismul cu ATV si motocross precum și organizarea de competiții naționale și internaționale de tip enduro, se va face, conform legii, pe trasee stabilite de către autoritățile responsabile și aprobate de către custodele ariei protejate. Prevederi Ghidul pentru un ecoturism bazat pe carnivore mari trebuie să aibă la bază în primul rând asigurarea unor condiții care să nu perturbe activitatea speciei. De aceea se impune practicarea ecoturismului în zone special, destinate acestui tip de activitate, fără a utiliza autoturisme off road și alte mijloace de deplasare motorizate. Se impune amenajarea unor trasee speciale, cu respectarea regulilor de depozitare a deșeurilor – transportul acestora până la cea mai apropiată sursă de depozitare. De asemenea, se



impune colaborarea cu gestionarul fondului cinegetic, pentru a evita disturbarea speciilor de fauna sălbatică și pentru a utiliza eficient zonele selectate. Este necesar a se preciza in ghidul pentru ecoturism riscurile la care se expun turiștii în cazul accidentelor, precum și pregătirea de care aceștia au nevoie - inclusiv tipul de echipament necesar. Se va respecta articolul cu strictețe art. 52. alin. 3. din Ordonanţa de urgenta nr. 195/2005, cu modificările și completările ulterioare care stipulează: 3 - Pe teritoriul ariilor naturale protejate, pe lângă interdictiile prevazute in planurile de management si regulamente, sunt interzise: d) accesul cu mijloace motorizate care utilizeaza carburanti fosili pe suprafata ariilor natural protejate, in scopul practicarii de sporturi, in afara drumurilor permise accesului public si a terenurilor special amenajate;. -Obiectiv Specific 17: Conservarea speciilor, menținerea și îmbunătățirea calității habitatelor utilizate de către speciile de nevertebrate. Măsura 59: Reglementarea activităților umane ce pot duce la afectarea speciilor și a habitatelor utilizate de nevertebrate. Prevederi 1. Se interzice colectarea de exemplare din cadrul speciilor. 10. Interzierea abandonării deșeurilor în natură. Prtoiectul analizat nu contravene obiectivelor de conservare pentru speciile cu valoare conservative: -este prevazut spatiu de depozitare a deseurilor in incapere inchisa situate la bubsolul pensiunii, turistii vor fi informatii la sosire de modul de gestionare al deseurilurilor; -proiectul nu prevede achizitia de mijloace motorizate (ATV-uri si autoturisme off road); -proprietarul va afisa la loc vizibil un panou cu informatii privind speciile prezente in zona, traseele turistice si masurile ce trebuie respectate. Din punct de vedere al impactului asupra biodiversitatii zonei, este important de subliniat faptul ca amplasamentul proiectului este situat in zona antropizata, prezenta drumului judetean DJ173A, a locuintelor, resorturilor, vilelor si a vietii citadine pe proprietatile private din vecinatate fac practic imposibila prezenta speciilor protejate de carnivore mari. Absenta zonelor umede de pe amplasament si din imediata vecinatate face ca amplasamentul sa nu prezinte conditii de habitat pentru amfibieni.



Vegetatia prezenta pe amplasament este reprezentata de catre vegetatie ierboasa, intretinuta de proprietar. Nu sunt prezente tufarisuri sau iercuri. Terenul este in panta, nu sunt prezente zone umede ( balti sau ochiuri de apa). Nu se pune problema de fragmentare, izolare, schimbari in densitati, populatii la nivelul habitatelor si speciilor din zona.Terenul este in panta, nu sunt prezente zone umede (balti sau ochiuri de apa). Nu se pune problema de fragmentare, izolare, schimbari in densitati, populatii la nivelul habitatelor si speciilor din zona. Proiectul nu contravine obiectivelor de conservare a speciilor cu valoare conservativa prezentate in Planul de Management al Sitului Cusma. Transformarea terenului din faneta, situata in zona antropizata (zona pensiunilor, a caselor de vacanta si drumului judetean DJ 173 A), in teren amenajat cu coonstructii, alei, parcare si spatiu verde nu afecteaza speciile si habitatele cu valoare conservativa din cadrul sitului. Luand in considerare conditiile prezente in teren,impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului si functionarea acestuia asupra biodiversitatii poate fi considerat nesemnificativ/nul. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversitatii

In perioada de executie Masurile si dotarile pentru protectia aerului, apelor, solului si subsolului vor

contribui la mentinerea unui impact redus asupra biodiversitatii zonei. Nu sunt necesare dotari speciale, dar subliniem importanta instruirii si constientizarii personalului de executie in ceea ce priveste protectia mediului, in special urmatoarele aspecte: -se va urmari ca lucrarile sa se desfasoare strict in perimetrul amplasamentului fara a ocupa suprafete sulplimentare, - respectarea regulamentelor/instructiunilir si a programului de lucru, - depozitarea materialelor de constructii si depozitarea temporara a deseurilor, - modul de actiune in caz de poluare accidentala, - utilizarea utilajelor si a mijloacelor de transport in stare buna de functionare si reviziile tehnice la zi.

Toate lucrarile se vor executa sub controlul si responsabilitatea sefului de lucrari. In perioada de functionare

Proiectul prevede spatiu inchis pentru depozitarea temporara a deseurilor menajere. Deseurile rezultate se vor gestiona in concordant cu legislatia in vigoare.



Se va amenaja un panou de informare a turistilor cu privire la cu informatii privind speciile prezente in zona, traseele turistice si masurile ce trebuie respectate g.protecţia aşezarilor umane şi a altor obiective de interes public

Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional

In perioada constructiei si in cea de functionare a pensiunii agroturistice nu vor rezuta poluanti care sa afecteze asezarile umane si obiectivele de interes public.

Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezarilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public In cadrul proiectului nu va fi necesar sa se prevada lucrari, dotari şi masuri suplimentare, fata de cele de natură tehnologica, pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de interes public.

h.gospodarirea deşeurilor generate pe amplasament

Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea

Deseurile rezultate in perioada de realizare a investitiei -pamânt si pietre din excavatii cod 17 05 04 se reutilizeaza la amenajarea terenului; -deseuri biodegradabile (decopertare teren) cod 20 02 01 se vor recicla prin compostare la locul de producere: - deseuri menajere cod 20 03 01 se vor colecta in pubela tipizata si se vor evacua de pe amplasament.

Deseurile vor fi gestionate de firma constructorului. Deseurile rezultate in perioada de functionare

In timpul functionarii obiectivului vor fi produse urmatoarele tipuri de deseuri: -deseu ambalaj plastic cod 15 01 02 - ambalaj sticla cod 15 01 07; - deseu sticla cod 20 01 02; - deseu biodegradabile cod 20 02 01; - cenusa cod 10 01 01; - deseu textil cod 20 01 11; - deseuri menajere cod 20 03 01.



Datorita specificului activitatii nu se poate face o estimare a cantitatii de deseu ce va rezulta.

Ambalajele din plastic (PET-urile) vor fi colectate in pubela tipizata. Vor fi valorificate la agent economic autorizat in baza contractului de servicii. Deseul de sticla si ambalajele de sticla care nu este returnabil se colecteaza in pubela tipizata, se preia de catre firma de salubritate. Deseuri biodegradabile se vor recicla prin compostare la locul de producere. Deseul menajer se va colecta in pubela tipizata, se va prelua de catre firma de salubritate. Deseu textil se va colecta impreuna cu deseul menajer.

Pubelele vor fi inchise in spațiul de depozitare (S=2,69 m2) situat la subsolul pensiunii, incapere închisă ce va avea pardoseala betonată.

Programul de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate;

Planul de gestionare a deșeurilor;

Anteprenorul va intocmi un Plan de management al deseurilor ce va urmari: - reducerea riscurilor pentru mediu si populatie si diminuarea cantitatii de deseuri generate; - colectarea selectiva, reciclarea/valorificarea deseurilor si depozitarea acestora în conditii de siguranta; - colectarea selectiva a deseurilor sa se faca in containere etichetate corespunzator si amplasate in interiorul santierului; - ca toate deseurile reciclabile sa fie valorificate; -ca transportul deseurilor menajere si a deşeurilor inerte sa se realizeze prin intermediul unei firme specializate la cel mai apropiat depozit de deseuri inerte; - apele uzate de tip menajer vor fie vidanjate. i) gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse In perioada desfaurarii lucrarilor se vor utiliza carburanti (motorina, benzina) si lubrifianti (ulei de motor, ulei hidraulic etc In perioada functionarii investitiei se vor utiliza detergenti la spalatorie si bucatarie, dezinfectanti la bai, pardoseli placate cu gresie.



Modul de gospodarire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.

In perioada de construire carburantii si lubrifiantii nu vor fi depozitati in

santier sau la organizatrea de santier. Aprovizionarea cu carburanti se va face ritmic cu autoutilitara specializata, prevazuta cu container metalic pentru carburanti si pompa de distributie. Gestionarea carburantului se va face de catre personal numit de seful de santier, cu respectarea indicatiilor din fisele tehnice cu date de securitate.

Schimbul de ulei se va face in afara amplasamentului, la agenti economici specializati care vor prelua uleiul uzat si ambalajul aferent acestuia. Utilajele ce vor participa la lucrari vor avea verificarea tehnica efectuata si mentenanta conform graficului specific utilajului.

In perioada de functionare In perioada de functionare se vor utiliza materiale pentru curatenie (detergenti

si dezinfectanti). Materialele de curatenie se vor pastra in spalatorie, cu pardosea placata cu gresie, cantitatea acestora va fi redusa – nu vor reprezenta un pericol pentru mediul inconjurator.

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității. Solul se va modifica, din faneata se va transforma în constructii, cai de circulatie, parcare, spatiu verde. In perioada de functionare se va utiliza apa, debitul captat nu va afectat regimul cantitativ si calitativ al corpurilor de apa din aria proiectului. Prin implementarea si functionarea investitiei nu se afecteaza habitatele si speciile cu valoare conservativa.

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect: Impactul potenţial asupra populaţiei şi sănătaţii umane

In perioada de realizare a investitiei propuse prin prezentul proiect, pot aparea o serie de forme de impact asupra populatiei din vecinatatea amplasamentului datorate urmatoarelor:



-transportul si manipularea materiilor prime si auxiliare, care pot cauza disconfort prin zgomot; -depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate din activitatea de constructie care pot crea disconfort din punct de vedere estetic; -aprovizionarea materialelor poate crea un disconfort si perturbarea traficul rutier. Sub aspectul caracterului sau, impactul asociat acestor surse de poluare este unul direct, potential negativ, pe termen scurt, reversibil, redus ca si complexitate si extindere si cu probabilitate redusa de producere. Impactul biodiversitatii Atat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare, impactul generat de proiect, va fi unul nesemnificativ/nul, avand in vedere faptul ca: - amplasamentul proiectului este situat in zona antropizata, prezenta drumului judetean DJ173A, a locuintelor, resorturilor, vilelor si a vietii citadine pe proprietatile private din vecinatate fac practic imposibila prezenta speciilor protejate de carnivore mari. Absenta zonelor umede de pe amplasament si din imediata vecinatate face ca amplasamentul sa nu prezinte conditii de habitat pentru amfibieni; -vegetatia prezenta pe amplasament este reprezentata de catre vegetatie ierboasa, intretinuta de proprietar. Nu sunt prezente tufarisuri sau iercuri. Terenul este in panta, nu sunt prezente zone umede ( balti sau ochiuri de apa); -nu se pune problema de fragmentare, izolare, schimbari in densitati, populatii la nivelul habitatelor si speciilor din zona.Terenul este in panta, nu sunt prezente zone umede (balti sau ochiuri de apa); -nu se pune problema de fragmentare, izolare, schimbari in densitati, populatii la nivelul habitatelor si speciilor din zona.; -proiectul nu contravine obiectivelor de conservare a speciilor cu valoare conservativa prezentate in Planul de Management al Sitului Cusma; -transformarea terenului din faneta, situata in zona antropizata (zona pensiunilor, a caselor de vacanta si drumului judetean DJ 173 A), in teren amenajat cu coonstructii, alei, parcare si spatiu verde nu afecteaza speciile si habitatele cu valoare conservativa din cadrul sitului. Impactul poteţial asupra solului

In perioada de executie a lucrarilor, se vor desfasura activitati specifice constructiei, ce pot genera forme de impact direct si indirect asupra solului si subsolului, cu efect temporar, pe termen scurt, insa acesta va fi unul nesemnificativ. Impactul asupra solului, in perioada de executie se poate manifesta fie direct, fie



indirect prin intermediul mediilor de dispersie. Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate, in perioada de executie a lucrarilor sunt urmatoarele: -modificari fizice ale solului in zona amplasamentului unde se realizeaza lucrarile; -pierderi accidentale de produse petroliere la nivelul zonelor de lucru, posibilitate relativ redusa in conditiile respectarii masurilor pentru protectia mediului. Activitatile desfasurate in perioada de executie a lucrarilor proiectate au un potential impact temporar, pe termen scurt asupra solului, insa se apreciaza ca respectarea masurilor de protectie si organizatorice adecvate, precum si manifestarea efectelor pe o perioada limitata de timp, vor diminua impactul asupra solului si subsolului.

In perioada de exploatare probabilitatea aparitiei unu impact este foarte redusa. Impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei Atat in perioada de executie cat si in cea de functionare a obiectivului nu va exista probabilitatea unui impact asupra calitatii şi regimului cantitativ al apei.

Impactul asupra calităţii aerului şi climei

Impactul asupra calitatii aerului perioada constructiei va fi direct, temporar, pe termen scurt si reversibil. In perioada de exploatare, se va genera un impact direct, negativ nesemnificativ.

Impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor

In perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor propuse prin proiect, se va genera un impact negativ, direct, de scurta durata si temporar, reprezentat prin zgomotul si vibratiile specifice activitatilor de constructie, generate de utilajele si mijloacele de transport din santier.

In perioada de exploatare, avand in vedere natura investitiilor, se apreciaza faptul ca nu se va genera un impact negativ, direct sau indirect. In perioada de functionare probabilitatea producerii unui impact este foarte redusa. Impactul asupra peisajului şi mediului vizual



In perioada de executie putem aprecia un impact direct si negativ asupra peisajului, datorat lucrarilor specifice de constructii, insa acesta va fi pe termen scurt, temporar, pe durata executarii lucrarilor de constructii. Pe perioada de executie se modifica peisajul, acesta devenind unul specific santierelor de constructii, dar cu durata temporara, pana la finalizarea lucrarilor. Perioada de constructie reprezinta o etapa cu durata scurta, temporara si se considera ca echilibrul natural si peisajul vor fi refacute dupa incheierea lucrarilor. Amenajarile peisagistice vor fi realizate la finalizarea perioadei de constructie, odata cu lucrarile de refacere ecologica a zonei afectate de santierul in lucru.

In perioada de exploatare, avand in vedere natura investitiei, se apreciaza faptul ca nu se va genera un impact direct, pozitiv si de lunga durata asupra factorului social. Impatul asupra patrimoniului istoric si cultural

Proiectul propus nu intervine asupra obiectivelor de interes istoric si cultural. Natura impactului (adica impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen

scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ)

Impactul direct se va produce asupra solului si subsolului. Impactul indirect se va datora zgomotului, gazelor de eșapament și a pulberilor, va fi negativ, dar nesemnificativ. Pulberile antrenate de utilaje și de mijloacele de transport vor fi reduse. Impactul secundar va fi pozitiv se va manifesta asupra sanatatii populatiei. Impactul cumulativ Probabilitatea aparitiei impactului cumulativ pe traseul mijloacelor de transport care vor face aprovizionarea cu materii prime si materiale cu utilajele si mijloacele de transport ce vor functiona la proiectele prevazute si la cel aflat in faza de executie in localitatea Colibita este aproape nula deoarece : -amplasamentul cladirii pensiunii, unde se vor desfasura volumul cel mai mare de lucrari este la peste 60 m fata de DJ173A pe care se desfasoara lucrari de modernizare si in a carui trama vor fi amplasate conductele pentru sistemele de alimentare cu apa si canalizare ; -lucrarile la proiectul de modernizare si la cele de realizare a alimentarii cu apa si a canalizarii nu se pot desfasura simultan ; -pulberile rezulta din surse libere, necontrolate pe intervalle reduse de timp. -lucrarile propuse pe amplasament sunt de amploare redusa, numarul de mijloace de transport care vor face aprovizionarea cu materii prime si materiale este mic. Aprovizionarea nu se face zilnic ;



-intervalul de timp in care se poate produce incrucisarea mijloacelor de transport de la celelalte proiecte este de ordinul minutelor ; -punctele de incrucisare nu sunt fixe, sunt aleatorii, nu se poate identifica o zona de cumulare a poluantilor ; -sursele de poluare de la mijloacele de transport sunt surse difuze, se disperseaza in lungul traseului ; -emisia poluantilor la mijloacele de transport este limitata prin constructia motoarelor si este verificaricata periodic (anual). Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate)

Impactul va avea un caracter local, numai in zona de lucru. Se apreciaza ca impactul asupra mediului generat de realizarea lucrarilor este nesemnificativ, in special datorita faptului ca aceasta este pe termen scurt. Nu se pune problema extinderii impactului asupra zonelor adiacente, astfel incat sa afecteze factorii de mediu din aceste zone. Magnitudinea şi complexitatea impactului

Se considera ca magnitudinea si complexitatea impactului generat de proiectul propus, atat din punct de vedere constructiv, cat si din punct de vedere functional, vor fi reduse si nu vor avea o influenta semnificativa asupra factorilor de mediu din zona. Lucrarile de constructii nu au grad ridicat de dificultate sau complexitate, iar in timpul functionarii pensiunii impactul asupra mediului va fi redus.

Probabilitatea impactului

Posibilitatea de aparitie a impactului asupra factorilor de mediu, in perioada de executie, va avea caracter local. Probabilitatea unui impact semnificativ este nula. Toate utilajele si echipamentele aferente prezentei investitii vor avea un grad ridicat de performanta care vor indeplini toate cerintele de mediu aferente, iar executia lucrarilor va fi supravegheata de personal competent si instruit inclusiv in probleme de mediu.

Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului

In perioada de executie: -durata impactului: impactul asupta solului se va manifesta pe perioada realizarii lucrarilor de constructie si a duratei de viata a pensiunii. Impactul asupra celorlati factori de mediu este pe durata determinata, pe perioada realizarii lucrarilor de



constructie : -frecventa impactului: lucrarile de constructie se vor derula intr-o etapa compacta de 12 luni; -reversibilitatea impactului: impactul asupra aerului si a apei este reversibil deoarece nu vor mai functiona utilaje si mijloace de transport, nu se va utiliza apa,

In perioada de functionare: -durata impactului: impactul pozitiv asupra sanatatii populatiei va fi pe durata de functionare a obiectivului de investitii . Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului Proiectul nu va genera un impact semnificativ asupra mediului, nu se impun masuri suplimentare fata de cele de ordin tehnologic.

Natura transfrontiera a impactului

In ceea ce priveste proiectul propus, acesta nu face obiectul analizei impactului transfrontalier.

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului Dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerințele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influențeze negativ calitatea aerului în zonă.

Pe perioada execuţiei lucrărilor de realizare a proiectului se vor monitoriza factori de mediu:

-identificarea şi monitorizarea surselor de poluare: localizare, emisii şi imisii specifice de poluanţi; -pastrarea evidentei gestiunii deseurilor rezultate; -semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de avertizare; -marcarea limitelor amplasamentului in vederea respectarii perimetrului aferent constructiei;



-stabilirea unui plan de intervenţie în cazul în care se produce o poluare accidentala. In perioada de functionare a investitiei se va monitoriza starea tehnica a centralei termice (pentru prepararea apei calde sunt prevazute panouri solare).

IX. Legătura cu alte acte normative și/sau planuri/programe /strategii /documente de planificare:

A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naționale care transpun legislația Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, și altele). Proiectul nu intra sub incidenţa actelor normative amntite. B. Se va menționa planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat. Proiectul se va realiza prin finantare privata.

X. Lucrări necesare organizării de șantier:

Descrierea lucrarilor necesare organizării de şantier

Organizarea de șantier va fi aceeași cu șantierul. Organizarea de șantier va îndeplini următoarele functiuni pe perioada desfășurării lucrărilor: - organizare a muncii (birou-magazie) si stationare utilaje; -zonă de depozitare a materialelor, până la punerea lor în operă; -zonă de depozitare temporară a deșeurilor în faza de constructie. Se va amplasa un container tipizat, cu functiunea de birou-magazie si o toaleta ecologica,



După finalizarea lucrărilor de constructție si de amplasare a echipamentelor, suprafata de teren ocupată de organizarea de șantier va fi eliberată. Localizarea organizarii de şantier Organizarea de șantier va fi pe amplasamentul investitiei. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier; Sursele de poluanti se suprapun celor din perioada de construire.

Sursele de poluanţi pentru ape Sursele de poluanţi pentru apa se pot datora: -accidente in functionarea normala a utilajelor folosite in faza de constructie, care să genereze pierderi de lubrifianți și/sau carburanți; -toaleta ecologica.

In cazul accidentelor/defectiuni la utilaje produsele petroliere ajung pe sol si este posibil sa fie antrenate de catre apele pluviale. Bazinul toaletei ecologice se va vidanja.

Sursele de poluanţi pentru aer Sursele de poluanţi pentru aer vor fi asociate cu lucrările de amenajare a

amplasamentului si transportul componentelor halei si a utilajelor (traficul auto). Principalele surse de emisii în atmosferă vor fi reprezentate de:

-traficul rutier, substanţe poluante specifice: CO, NOx, SO2, COV (compuşi organici volatili), CH4, CO2, etc.rezultate din arderea carburanţilor în motoare, - lucrarile de sapatura rezulta pulberi.

Sursele de zgomot şi de vibraţii Sursele de zgomot sunt reprezentate de către:

-utilajele care efectuează lucrările de construire -mijloacele auto care participă la lucrările de construire

Sursele de poluanţi pentru sol, subsol

Sursele posibile de poluare a solului: -defectiuni accidentale la rezervoarele de lubrifianţi si carburanti a utilajelor si

a mijloacelor de transport, -gestionarea necorespunzatoare a deşeurilor.

Dotări şi măsuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu. Măsurile pentru protectia solului si subsolului ce trebuiesc luate sunt de ordin tehnic, constructiv şi administrativ:



-utilizarea unor utilaje corespunzatoare din punct de vedere tehnic tehnic; -respectarea prescriptiilor tehnice la realizarea obiectelor prevazute in proiect;

-gestionarea deşeurile conform legislaţiei în vigoare.

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității, în măsura în care aceste informații sunt disponibile: Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii

Poluarea accidentală este orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacteriologice ale factorilor de mediu prin accident, avarie sau alta cauză asemănătoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijente ori calamitaţi naturale. Poluarea accidentală este, de cele mai multe ori de scurtă durată. Lucrările de refacere a amplasamentului vor avea in vedere următoarele: -recoltarea de probe pentru stabilirea zonei afectată de poluare;

-tipul de poluant ajuns pe sol, respective motorina; -metoda de decontaminare va fi off sit, motiv pentru care se va face decopertarea zonei poluate; - depozitarea materialului decopertat în container închis; -evacuarea de pe amplasament a materialului contaminat de catre agent economic autorizat.

Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale

În perioada de implementare și operare pot aparea o serie de evenimente ce ar putea afecta atât integritatea mijloacelor de transport, încarcatura acestora precum şi mediul încojurator. Poluarile accidentale pot apare şi în cazul unor accidente în care sunt implicate substanțe petroliere (motorina și lubrifiantii).

Existenta unui plan de intervenţie în caz de poluări accidentale reprezintă, de asemenea, o bună practică, fiind dublată de o comunicare eficientă cu factorii interesaţi sau care pot fi eventual afectaţi. Planul de intervenţii în caz de poluări accidentale prin conţinutul său va asigura proceduri şi va descrie mijloacele de intervenţii rapide şi eficiente pentru minimizarea efectelor şi remedierea eventualelor daune aduse factorilor de mediu.



Planul de interventie în caz de poluări accidentale.

Una dintre măsurile importante pentru protecţia factorilor de mediu o reprezintă activitatea de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. Planul întocmit va avea caracter de instrument de lucru aplicabil în caz de necesitate. Regulile generale de management operaţional sunt aplicabile tuturor persoanelor fizice sau juridice care vor desfăşura activităţi pe amplasamentul şantierului. Responsabil cu aplicarea măsurilor în caz de poluări accidentale este şeful de şantier în perioada de constucție și șeful unității în perioada de funcționare. În activitatea de întocmire a Planului de intervenţie în caz de poluări accidentale este necesară parcurgerea următoarelor etape: - inventarierea punctelor critice din şantier; - stabilirea listei poluanţilor potenţiali: - identificarea cauzelor care pot genera poluări accidentale:accidente tehnice; defecţiuni, avarii; lipsa controlului activităţilor cu risc de poluare - manipulare, spălare, încărcare, descărcare; neglijenţe/acţiuni intenţionate; calamităţi naturale (inundaţii, cutremure, secetă); - stabilirea mijloacelor de intervenţie (utilaje + materiale) pentru :prevenirea poluării; înlăturarea efectelor; restabilirea situaţiei normale în vederea refacerii ecosistemului afectat.

Mod de acţiune în caz de poluare accidentală Persoana care observă fenomenul anunţă imediat şeful de şantier/șeful unității care dispune: • anunţarea persoanelor sau a colectivelor cu atribuţii prestabilite pentru combaterea poluării, în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor poluării şi pentru diminuarea efectelor acesteia, locale sau din zonă; • anunţarea imediată a autorităţilor competente de protecţia mediului şi apoi informarea periodică asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării prin eliminarea sau anihilarea cauzelor care au produs-o şi de combatere a efectelor acesteia. Persoanele desemnate, cu atribuţii în combaterea poluării accidentale acţionează pentru: eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală, în scopul sistării ei; limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante; îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante; colectarea, transportul şi depozitarea intermediară în condiţii de securitate corespunzătoare pentru mediu, în vederea respectării sau, după caz, a neutralizării ori distrugerii substanţelor poluante. În vederea prevenirii poluărilor accidentale se vor lua următoarele măsuri:



-utilajele și mijloacele de transport vor avea starea tehnică bună, vor fi verificate periodic în ceea ce privește nivelul de monoxid de carbon și concentrațiile de emisii în gazele de eșapament și vor fi puse în funcțiune numai după remedierea eventualelor defecțiuni;

-se va depozita corespunzator deseul rezultat.

În cazul unor poluari accidentale datorate defecţiunii soldate cu pierderi de produse petrolierere, se va interveni pentru recuperarea acestora în recipienţi metalici, remdierea defecţiunii şi reducerea ariei de răspândire a poluanţilor. Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalației

După expirarea duratei de viață a pensiunii se va pune în aplicare un ansamblu de măsuri și lucrări de refacere a terenului.

Modalități de refacere a stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului Dupa terminarea executiei lucrarilor se va reface cadrul natural al amlasamentului prin nivelarea terenului, insamintarea de iarba si plantarea de arbusti.

XII. Anexe - piese desenate: 1. planul de încadrare în zonă a obiectivului; 2. planul de situație;

XIII. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele: a) descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de

interes comunitar, precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conținând coordonatele conturului

(X, Y) în sistem de proiecție națională Stereo 1970



Prin proiect se propune realizarea unei pensiuni turistice pe un teren cu suprafata S=3660 m2, proprietate a beneficiarului. Prin sistematizarea terenului va rezulta: -o cladire in regim de inaltime D+P+E suprafata construita S = 395 m2; -cai de acces pietonale si auto, parcare S= 843 m2; -spatiu verde S = 2817 m2.

Indicatorii de urbanism POT = 10.80 %, CUT = 0.20

Accesul in cladire se realizeaza prin 2 intrari, una principala pe fatada principala, una pe fatada posterioara. Parcarea in incinta se va realiza din pavaj de beton 8cm grosime. Vor fi trasate linii de demarcatie pentru pozitionarea corecta a autoturismelor 15 locuri . Este prevazuta cu instalatii de iluminat. Terenul se va imprejmui cu stalpi metalici si plasa bordurata metalica.

La demisol va functiona receptiea pensiunii, casa scarii, bucataria, sala de mese, camera tehnica, grupuri sanitare si anexe. La parter vor fi 4 camere fiecare prevazuta cu baie proprie, spalatorie/calcatorie, deposit de lenjerie murdara, baie, spatiu loisir, hol, casa scarii. La etaj vor fi 4 camere fiecare prevazuta cu baie proprie, sala recreere, hol si casa scarii, calcatorie /spalatorie/lenjerie curata.

Caracteristici ale constructiei regim de inaltime D+P+E cu suprafata construita S=395 m2 si suprafata desfasurata S=777.64 m2

:

-structura de rezistenta cadre din beton armat stalpi/grinzi/plansee; -fundatii din beton armat; -plansee din beton armat peste demisol, parter si etaj 1; -inchideri exterioare –zidarie din caramida tip GVP 25 cm grosime; -compartimentari interioare – zidarie din caramida tip GVP 25/12,5 cm grosime; -acoperis de tip terasa necirculabila cu hidroizolatie. Finisaje: -la interior peretii tencuiti, tinci si zugraveli lavabile; -la exterior pereti vor fi cu izolatie de polistiren. Finisajele vor fi cu tencuiala decorativa si placaje ornamentale cu alucubond. Tamplaria va fi tip termopan. Parcarea in incinta se va realiza din pavaj de beton 8cm grosime. Vor fi trasate linii de demarcatie pentru pozitionarea corecta a autoturismelor si va fi prevazuta cu instalatii de iluminat.

Imprejmuire terenul se va imprejmui cu stalpi metalici si plasa bordurata metalica



Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, in sistem de

proiectie natională Stereo 1970 sunt urmatoarele:

Nr. crt

X Y

1 630858.9746 494196.5685 12 630865.2644 494151.7034 13 630868.5255 494149.3213 14 630870.4248 494147.9456 15 630868.936 494144.4105 17 630874.5525 494142.2804 18 630878.8813 494139.1788 19 630882.9988 494136.6248 20 630884.5759 494135.3476 49 630835.6315 494170.0742 62 630812.9969 494184.9486 63 630822.5615 494182.526 64 630829.9613 494182.0247 65 630838.3086 494172.8654 66 630841.4054 494175.598 67 630846.1477 494179.2121 68 630852.3037 494182.8244 69 630844.0312 494173.8974 70 630845.3429 494175.4237 71 630856.7981 494181.6659 72 630853.7574 494170.5028 73 630856.9505 494167.4085 74 630859.7516 494164.8283 90 630870.4072 494202.0898 91 630864.7802 494206.1079 92 630859.3434 494211.7882 93 630857.7811 494213.0161 94 630850.8489 494207.3796 95 630855.3205 494203.59 96 630859.8999 494198.5952 97 630865.8053 494192.7039

105 630842.8622 494195.0996 106 630840.903 494195.725 107 630844.1591 494192.3196 108 630840.2402 494185.3999 109 630835.351 494185.18 110 630832.4934 494186.1333



111 630876.283 494202.7156 112 630874.5034 494204.5036 113 630875.6857 494206.1444 114 630870.5027 494210.3137 115 630867.7041 494212.8444 116 630864.6961 494215.3255 117 630862.2296 494217.6464 118 630861.2065 494222.5935 119 630862.7572 494224.9582 120 630882.1601 494210.8982 121 630886.0904 494208.0699 122 630884.3486 494200.505 123 630884.8479 494195.874 124 630891.0369 494195.3527 125 630892.8502 494200.1948 126 630899.1669 494206.9447 127 630899.4821 494201.7535 128 630889.5871 494210.6508 129 630883.9995 494216.2943 130 630879.2281 494221.0943 131 630875.0742 494224.6624 132 630872.4646 494227.7534 133 630878.8506 494235.8756 134 630884.0861 494232.6377 135 630889.5989 494228.3151 136 630896.5734 494222.81 137 630889.8257 494234.7978 138 630886.3411 494238.8031 143 630879.9411 494139.7283 144 630886.7088 494139.9139 145 630889.121 494143.889 146 630892.5069 494148.3838 147 630896.3959 494148.0169 148 630898.7218 494158.118 149 630893.3794 494157.5589

1 630858.9746 494196.5685

150 630897.3979 494231.0485 151 630894.4765 494208.8339 152 630894.7295 494195.2487

153 630883.2147 494165.2395

170 630872.1805 494236.2527

171 630881.3904 494241.0997

172 630879.1525 494243.4696



173 630884.3843 494249.1609 174 630888.9371 494259.9419 175 630883.0317 494267.327 176 630877.0535 494282.7048 177 630887.6874 494281.2995 178 630894.0141 494286.8886 179 630909.3093 494294.1906

180 630911.3548 494284.3012

181 630919.0218 494276.5314

182 630924.0589 494268.8714

183 630923.5872 494261.6661

184 630919.6086 494250.6492 185 630909.1112 494252.8279 186 630900.8392 494255.0419 187 630894.804 494241.6419

188 630903.6338 494231.5682

189 630899.9508 494226.0477

190 630897.3973 494195.1989

191 630904.6787 494198.8374

192 630907.3944 494191.7714

193 630901.5069 494181.6773

194 630913.9006 494203.156

195 630908.2977 494205.317

196 630904.9667 494206.1518

197 630904.6683 494211.7855

198 630908.8789 494210.2404

199 630918.6552 494210.1638

200 630925.4132 494221.1848 201 630920.4024 494218.8358

202 630908.1437 494218.1897

203 630904.2284 494217.1277

204 630898.8751 494208.4655

205 630896.4204 494219.1663

206 630909.6706 494226.375

207 630914.3869 494225.7109

208 630923.5597 494228.2657

209 630928.1281 494242.0766

210 630932.8822 494250.2819

211 630935.2015 494258.1633



212 630933.0248 494261.1939

213 630929.6269 494254.6499

214 630924.9589 494246.3762

215 630922.8575 494243.9647

216 630914.4768 494234.5072

217 630914.2544 494243.1846

218 630891.5989 494174.7589

219 630896.1706 494181.8134

220 630898.124 494186.3059

221 630899.9818 494175.2487

222 30892.6077 494187.6068

223 630885.788 494191.7249

224 630888.6003 494189.5704

225 630886.7837 494198.0387

226 630876.1078 494198.4111

227 630879.7078 494183.1502

228 630890.9017 494182.0047

230 630882.3526 494157.4361

231 630881.6102 494167.5747

232 630887.9153 494165.7145



Amplasare proiect in cadrul sitului Cusma b) numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar

-numele ariei naturale protejate de interes comunitar – Cusma; - codul ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0051

Amplasamentul planificat pentru lucrarile specificate in proiect se afla integral in situl Natura 2000

a) prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona proiectului

Habitatele si speciile de interes comunitar prezente in cadul sitului natura 2000 ROSCI0051 conform Formularului standard sunt prezentate in continuare.



Din analiza hartilor de distributie a habitatelor de importanta comunitara

prezentate in anexele Planului de management integrat pentru situl Natura 2000 ROSCI0051 Cuşma, se observa ca zona proiectului se suprapune zonei terenurilor agricole mixte/heterogene. Aceste terenuri nu prezinta habitate si specii de interesc conservativ. Din punct de vedere al impactului asupra habitatelor prezente in sit este important de subliniat faptul ca amplasamentul proiectului este situat in intravilanul localitatii Colibita, in zona antropizata. Vegetatia prezenta pe amplasament este reprezentata de catre vegetatie ierboasa, intretinuta de proprietar. Nu sunt prezente tufarisuri sau ierburi inalte.

In perioada de realizare a investitiei si de functionare a acestuia nu se vor genera poluanti care sa afecteze habitatele protejate.

Luand in considerare conditiile prezente in teren,impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului si functionarea acestuia asupra habitatelor protejate poate fi considerat nesemnificativ/nul.



Zonele de distributie a speciilor cu valoare conservativa se suprapun/sunt in vecinatate zonei amplasamentului. Aceste specii sunt: - mamifere Canis lupus, Ursus arctos, Lynx lynx si Lutra lutra; -amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus, Triturus montandoni; -nevertebrate Euplagia quadripunctaria, Euphydriya matura, Leptidea morsei, Lycaena dispar, Pholidoptera transsylvanica

Conform harților de distribuție pe amplasamentul analizat si in imediata vecinatate a acestuia nu au fost identificate specii protejate, astfel: -la specia Ursus arctos numarul de exemplare este mai mic de 2; -la specia Lynx lynx in zona pot fi fi între 0 și 1 exemplar; -la specia Canis lupus numarul de exemplare este mai mic de 1; -specia Lutra lutra este prezentă la cca 2 km fata de amplasament, între barajul Colibița și limita rezervației Cheile Bistriței Ardelene (pe o lungime de râu de 7 km); -specia Bombina variegata este prezentă la cca 2 km fata de amplasament, între barajul Colibița și limita rezervației Cheile Bistriței Ardelene (pe o lungime de râu de 7 km); -specia Triturus cristatus este pseudo-prezenta, punctul de observație a speciei este mai mare de cca 10 km; -specia Triturus montandoni este pseudo-prezenta, punctul de observație a speciei este mai mare de cca 2 km; -speciile Euplagia quadripunctaria, zona reprezintă habitat potențial, punctul de observare este la peste 3 km de amplasament; - specia Euphydriya matura este pseudo-absentă; -specia Leptidea morsei este pseudo-absentă, -specia Lycaena dispar zona amplasamentului este incadrata la habitat potențial pentu specie, punctele în care a fost observata sunt la distanțe de peste 4 km; -specia Pholidoptera transsylvanica este prezenta in zona amplasamentului. Specia Ursus arctos Distribuţia speciei Ursus arctos este relativ uniformă pe toată suprafaţa ariei protejate. În mod particular o densitate mare de urşi se poate găsi toamna în arii de concentrare, unde urşii se adună în număr mare să se hrănească pe plantaţiile de fructe, este cazul zonei Dealul Negru– Bistriţa, unde în fiecare an aproximativ 70-75 de urşi se pot aduna ca să se hrănească pe plantaţiile de fructe de 650 ha Numărul mediu minim de exemplare estimat pentru urs în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0051 Cușma este de 70 exemplare, maxim 89 exemplare. Specia este bine reprezentată în cuprinsul ariei protejate, unde găseşte cele trei condiţii de bază pentru existenţă şi anume: hrană, linişte şi adăpost. Specia se reproduce în condiţii bune în



această zonă, semn că structura socială a speciei este bine structurată pe sexe şi categorii de vârstă. Habitatul speciei este bine reprezentat pe suprafaţa ariei protejate, neexistând zone cu reducere totală a conectivităţii habitatului, însă se pot observa unele zone punctuale în care habitatul este întrerupt de activităţi antropice - infrastructura de transport rutieră şi zone construite în interes turistic şi recreativ, dar aceste zone nu au un impact semnificativ în fragmentarea habitatelor specifice, la nivelul ariilor protejate. La momentul actual pe suprafaţa ariei protejate sunt implementate măsuri de management cinegetic - realizate de gestionarii fondurilor cinegetice - asupra speciei, pentru a menţine echilibru natural şi pentru a prevenii pagube şi conflicte produse de speciei. Principalele acţiuni de management cinegetic sunt: reducerea numerică prin vânătoare, realizată în condiţiile legale, administrare de hrană complementară, asigurarea hrană naturală prin culturi cinegetice şi pază în vederea combaterii braconajului. Perioade critice decembrie - aprilie: deranjul bârloagelor în timpul somnului de iarnă

Distributia speciei Ursus arctos in interiorul sitului ROSCI0051

(Sursa: Plan de management integrat pentru situl Natura 2000ROSCI0051 Cuşma.)



Conform harțiii de distribuție a speciei amplasamentul este situat în zona în care numarul de exemplare este mai mic de 2. Amplasamentul este situat pe laturile estica, vestica si nordica a casei proprietate a beneficiarului în zona destinată pensiunilor și a caselor de vacanță. Prezenta proprietarilor, activitatile curente de îngrijire a terenului fac ca acesta să nu prezinte condiții de habitat pentru specie. Transformarea din faneță în teren amenajat cu construcții, spatiu inchis de depozitare temporara a deseului menajer, alei, parcare și spațiu verde nu afectează specia.

Luand in considerare biologia speciei, conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului si functionarea acestuia asupra speciei de interes conservativ poate fi considerat nesemnificativ/nul.

Canis lupus

Distribuţia speciei Canis lupus este relativ uniformă pe toată suprafaţa ariei protejate în fondul forestier. Ţinând cont de etologia speciei şi de locaţiile de prezenţă identificate în zonele forestiere, se consideră că specia utilizează această zonă, mai ales în perioada când sunt stânele la munte şi în timpul trecerii dintr-un bazinet în altul, când îşi verifică teritoriul. Numărul mediu minim de exemplare estimat pentru lup încadrul sitului Natura 2000 ROSCI0051 Cușma este de 20 exemplare, maxim 30 exemplare.

Distributia speciei Canis lupus in interiorul sitului ROSCI0051

(Sursa: Plan de management integrat pentru situl Natura 2000 ROSCI0051 Cuşma)



Conform harțiii de distribuție a speciei amplasamentul este situat în zona în care numarul de exemplare este mai mic de 1. Amplasamentul este situat pe laturile estica, vestica si nordica a casei proprietate a beneficiarului în zona destinată pensiunilor și a caselor de vacanță. Prezenta proprietarilor, activitatile curente de îngrijire a terenului fac ca acesta să nu prezinte condiții de habitat pentru specie. Transformarea din faneță în teren amenajat cu construcții, spatiu inchis de depozitare temporara a deseului menajer, alei, parcare și spațiu verde nu afectează specia.Canis lupus .

Luand in considerare biologia speciei, conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului si functionarea acestuia asupra speciei de interes conservativ poate fi considerat nesemnificativ/nul.

Lynx lynx Felină de talie mijlocie, cu picioare relativ lungi, coadă scurtă, capul rotund, gătul scurt, urechile ascuţite terminate cu un smoc de păr. Blana, cu excepţia abdomenului care este alb-gălbui, este galben-roşcată, cu pete ruginii de la închis spre negru, mai mult sau mai puţin evidenţiate. Urechile sunt terminate cu smocuri de peri lungi şi negri, părul mai lung de pe maxilarul inferior atărnând în forma de favoriţi, iar coada având vârful negru. Prezintă gheare retractile, ce pot ajunge până la 4cm. Maxilarele sunt scurte şi prezintă 28 de dinţi. Animale solitare, cu excepţia perioadei de înmulţire, teritoriale. Teritoriile individuale sunt marcate cu secreţii ale glandelor, urină şi excremente. Teritoriile femelelor sunt de obicei mai mici decât cele ale masculilor: între 80-500km2 teritoriul femelelor şi între 120-1800km2 alFelină de talie mijlocie, cu picioare relativ lungi, coadă scurtă, capul rotund, gătul scurt, urechile ascuţite terminate cu un smoc de păr. Blana, cu excepţia abdomenului care este alb-gălbui, este galben-roşcată, cu pete ruginii de la închis spre negru, mai mult sau mai puţin evidenţiate. Urechile sunt terminate cu smocuri de peri lungi şi negri, părul mai lung de pe maxilarul inferior atărnând în forma de favoriţi, iar coada având vârful negru. Prezintă gheare retractile, ce pot ajunge până la 4cm. Maxilarele sunt scurte şi prezintă 28 de dinţi. Animale solitare, cu excepţia perioadei de înmulţire, teritoriale. Teritoriile individuale sunt marcate cu secreţii ale glandelor, urină şi excremente. Teritoriile femelelor sunt de obicei mai mici decât cele ale masculilor: între 80-500km2 teritoriul femelelor şi între 120-1800km2 al masculilor. Date biometrice: Lungimea corpului = 80-120cm. Lungimea cozii până la 20cm, înălţime la greabăn = 50-60cm, greutatea = 20-27kg pentru masculi şi respectiv 16-20kg pentru femele.



Hrana: Exclusiv carnivor, dieta variază în funcţie de speciile pradă existente, consumând animale de talie medie şi mijlocie. Cele mai întâlnite în dieta râsului sunt ungulatele de mărime medie şi mică, căprior şi capră neagră, dar o parte importantă din hrana sa e reprezentată de cerb, iepuri şi păsări. Reproducerea: Sezonul de împerechere este în perioada sfârşitul lunii februarie - mijlocul lunii aprilie, perioada de gestaţie este de 67-74 de zile. Femela dă naştere la 1-5 pui, în general 2-3 pui, pe care îi alăptează până la vârsta de 4 luni. Puii stau cu femela până la vârsta de 10 luni, când devin independenţi. Maturitatea sexuală este atinsă de femele la vârsta de 2 ani, iar de masculi la vârsta de 3 ani. Longevitate: În mediul natural poate trăi până la 17 ani, iar in captivitate până la 25 de ani. Numărul minim de exemplare estimat pentru râs în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0051 Cușma este de 11 exemplare, numarul maxim 14 exemplare. Distribuţia speciei Lynx lynx este strict legată de zonele forestiere din cadrul ariei protejate şi se constată o distribuţie relativ uniformă în cadrul ariei naturale protejate. Conform harților de distribuție in zona pot fi înte 0 și 1 exemplar. Amplasamentul este situat pe laturile estica, vestica si nordica a casei proprietate a beneficiarului în zona destinată pensiunilor și a caselor de vacanță. Prezenta proprietarilor, activitatile curente de îngrijire a terenului fac ca acesta să nu prezinte condiții de habitat pentru specie. Transformarea din faneță în teren amenajat cu construcții, alei, parcare și spațiu verde nu afectează specia. Luand in considerare biologia speciei, conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului si functionarea acestuia asupra speciei de interes conservativ poate fi considerat nesemnificativ/nul. Lutra lutra -vidra este cel mai mare mustelid semiacvatic din România. Femela este mai mică decât masculul. Corpul este îmbrăcat în păr des care o protejează de temperaturile extreme. Culoarea blănii este brun închis pe spate, cap şi laturile corpului şi mai deschisă pe gât, piept şi abdomen. Picioarele sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membrană. Urechile şi ochii sunt mici, botul turtit, iar coada mult mai groasă la bază decât în rest. Vidra este cel mai mare mustelid semiacvatic din România. Femela este mai mică decât masculul. Corpul este îmbrăcat în păr des care o protejează de temperaturile extreme. Culoarea blănii este brun închis pe spate, cap şi laturile corpului şi mai deschisă pe gât, piept şi abdomen. Picioarele sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membrană. Urechile şi ochii sunt mici, botul turtit, iar coada mult mai groasă la bază decât în rest. Pe uscat, vidra se deplasează greoi, prin salturi. Cu toate acestea reuşeşte să străbată distanţe mari în căutare de ape cu mai mult peşte, putând trece dintr-un bazin hidrologic într-altul. Pentru a înota se foloseşte atât de membrele posterioare cât şi de coadă. Este animal nocturn şi de amurg, însă poate fi văzut şi ziua. Sub apă poate



rezistă 6-7 minute, fără să iasă la suprafaţă. Animal solitar, cu excepţia perioadei de împerechere, teritorial. Uneori poate fi întâlnită în grupuri slab unite de până la 6 exemplare. Amplasamentul este situat pe laturile estica, vestica si nordica a casei proprietate a beneficiarului în zona destinată pensiunilor și a caselor de vacanță. Prezenta proprietarilor, activitatile curente de îngrijire a terenului fac ca acesta să nu prezinte condiții de habitat pentru specie. Pe terenul destinat implementarii investitiei și în zonele adiacente nu sunt prezente zone umede, nu sunt indeplinite condiții de habitat pentru specie. Specia este prezentă pe o lungime de râu de 7 km, cuprins între barajul Colibița și limita rezervației Cheile Bistriței Ardelene(Sursa: Plan de management integrat pentru situl Natura 2000ROSCI0051 Cuşma.). Distanța de la barajul Colibița și limita amplasamentului este de cca 2 km. Transformarea terenului din fâneță, situată în zona pensiunilor și a caselor de vacanță, în teren amenajat cu construcții, alei, parcare și spațiu verde nu afectează specia. Luand in considerare biologia speciei, conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului si functionarea acestuia asupra speciei Lutra lutra poate fi considerat nesemnificativ/nul. Bombina variegata a fost identificată pe aproape tot cuprinsul ariei protejate, în următoarele zone: Valea Budacului, Valea Budușelului, Pârâul Pietroasa de Jos, Pârâul Izvoarelor, Valea Bistriței, Poiana Slatinei, Tăul Zânelor, Valea Blăjel, Valea Izvorul Lung, Valea Izvorul Prislopului, Valea Corca, Valea Repedea, Valea Plopilor, Poiana Slatinei, Valea Țiganca, Piciorul Scurt, Piciorul Lunga, Valea Făgețelul Mare, Dealul Orbului, Piatra Fântânele, Valea Bârgăului, Valea Fețelor, Dealul Dosului, Valea Poienii, Valea Tănase, în apropiere de Tăul Zânelor, dar nu și înTăul Zânelor și altele. Bombina variegata ocupă regiunile de deal, colinare și montane, de la 150m până la aproape 2000m Este mai puțin pretențioasă în alegerea habitatului, fiind găsită înbălți și băltoace temporare sau permanente, atât curate cât și poluate, chiar și cu concentrații mari de hidrogen sulfurat sau săruri (www.amphibiaweb.org), cu sau fără vegetație, mlaștini, pâraie cu curs mai lin, izvoare, inclusiv în apa strânsă în urme de roți. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate de activitățile. Pe perioadele de secetă se ascunde în locuri umede până ce ploile refac bălțile (Sursa: Plan de management integrat pentru situl Natura 2000ROSCI0051 Cuşma.) Amplasamentul este situat pe laturile estica, vestica si nordica a casei proprietate a beneficiarului în zona destinată pensiunilor și a caselor de vacanță. Prezenta proprietarilor, activitatile curente de îngrijire a terenului fac ca acesta să nu prezinte condiții de habitat pentru specie. Pe terenul destinat implementarii investitiei



și în zonele adiacente nu sunt prezente zone umede, nu sunt indeplinite condiții de habitat pentru specie. Specia a fost semnalata in aval de barajul lacului Colibița, la cca 2 km față de limita amplasamentului. Transformarea terenului din fâneță, situată în zona pensiunilor și a caselor de vacanță, în teren amenajat cu construcții, alei, parcare și spațiu verde nu afectează specia. Luand in considerare biologia speciei, conditiile prezente in teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului si functionarea acestuia asupra speciilor de interes conservativ poate fi considerat nesemnificativ/nul. Triturus cristatus

Morfologie: este cea mai mare specie de triton din România, având până la 16cm. Corpul este robust și oval în secțiune, capul este lat, cu botul rotunjit, lipsit de șanțuri longitudinale. Cuta gulară bine pronunțată. Membrele lungi și puternice, când se întind de-a lungul corpului - cele posterioare spre cele anterioare - degetele se ating. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului și se termină ascuțit. Tegumentul este rugos atât dorsal cât și ventral. Masculii sunt mai mici decât femelele, au membrele mai lungi, în perioada de reproducere au o creastă dorsală înaltă și dințată care începe între ochi, lipsește în dreptul cloacei și se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată, dar mai puțin zimțată; aceasta este dezvoltată și pe partea ventrală a cozii (Baker, 1999). Cloaca masculilor este umflată și închisă la culoare. Femelele au un șanț medio-dorsal în locul crestei, iar crestele caudale sunt foarte slab dezvoltate (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000). Colorit: masculii în perioada de reproducere au un colorit de fond, dorsal și lateral, brun-închis cu pete negre până la măsliniu-pământiu, uneori cu nuanțe brun-roșcate; lateral și latero-ventral apar puncte albe, care se aglomerează la cap și pe gușă, putând forma vermiculații albe. Gușa este colorată de la galben la negru, frecvent cu pete albe; partea ventrală este galbenă sau galben-portocalie cu pete negre, neregulate; cloaca este neagră. Pe laturile cozii există câte o dungă lată alb-sidefie, strălucitoare. Coloritul femelei este asemănător cu cel al masculului, cu mici diferențe: cloaca și marginea ventrală a cozii sunt galbene sau galben-portocalii, iar dunga sidefie de pe coadă lipsește. Habitat: este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburban.



Specia Triturus cristatus a fost localizată la limita ariei protejate, în 9 habitate acvatice temporare naturale și antropice, acestea din urmă create pentru adăpatul animalelor domestice. Au fost găsite doar 18 exemplare adulte în zona vestică a sitului, în vecinătatea localităților Valea Poienii, Dorolea, Cușma, în iazurile din incinta Cabanei Dealul Negru, dar și în apropierea Lacului Colibița, lângă drumul ce face legătura cu localitatea Mureșenii Bârgăului.

Distributia speciei Triturus cristatus in interiorul sitului ROSCI0051


Conform harții de distribuție a specie în zona amplasamentului specia este pseudo-absentă. Pe terenul destinat implementarii investitiei și în zonele adiacente nu sunt prezente zone umede, nu sunt indeplinite condiții de habitat pentru specie. Luand in considerare ca distanța fată de punctul de observație a speciei este mai mare de cca 30 km, în zonă specia este pseudo-absentă, biologia speciei și condițiile prezente în teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului si functionarea acestuia asupra speciei de interes conservativ poate fi considerat nesemnificativ/nul. Triturus montandoni

Morfologie: Femela ajunge până la 11cm, mascul este mai mic. Fruntea prezintă 3 șanțuri longitudinale. Prezintă muchii tegumentare bine dezvoltate pe laturile spatelui. Masculii nu au creastă. În perioada acvatică, coada masculului prezintă un filament terminal iar cloaca este neagră, mare și umflată. Femela are o cloacă mică,



galbenă. Este ușor de observat când se ridică la suprafața apei pentru a respira, dar este greu de diferențiat față de Triturus vulgaris. Colorit: Coloritul marmorat al speciei este caracteristic. Abdomenul speciei este portocaliu, galben, nepătat. Prezintă o dungă gălbuie, albă-străvezie la marginea inferioară a cozii. Reproducere: Femela depune ouăle individual, lipindu-le de vegetația sau obiectele din apă. Poate depune peste 100 de ouă. Larvele la eclozare au 6-7mm, la metamorfozare 25-35mm. Maturitatea sexuală o atinge în al 3-4-lea an. Specia Triturus montandoni a fost identificată cu precădere în zona montană a sitului, cum ar fi pe Valea Budacului, Valea Budușelului, Pârâul Pietroasa de Jos, Pârâul Izvoarelor, Valea Bistriței, Poiana Slatinei, Tăul Zânelor, Valea Blăjel, Valea Izvorul Lung, Valea Izvorul Prislopului, Valea Corca, Valea Repedea, Valea Plopilor, Poiana Slatinei, Valea Țiganca, Piciorul Scurt, Piciorul Lunga, Valea Făgețelul Mare, Dealul Orbului, Plaiul Șăndroaia lângă Piatra Fântânele, Tăul Zânelor și altele.

Distributia speciei Triturus montadoni in interiorul sitului ROSCI0051


Conform harții de distribuție a specie, în zona amplasamentului specia este pseudo-absentă. Pe terenul destinat implementarii investitiei și în zonele adiacente nu sunt prezente zone umede, nu sunt indeplinite condiții de habitat pentru specie. Luand in considerare ca distanța fată de punctul de observație este mai mare de 2 km, în zonă specia este pseudo-absentă, biologia speciei și condițiile prezente



în teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului si functionarea acestuia asupra speciei de interes conservativ poate fi considerat nesemnificativ/nul. Euplagia quadripunctaria

Face parte din Ordinul Lepidoptera - fluturi, Superfamilia Noctuoidea, Familia Arctiidae, Subfamilia Callimorphinae, Genul Euplagia / Callimorpha Descrierea habitusului. Anvergura 45-60mm. Faţa dorsală a aripilor anterioare este neagră cu nuanţe verzui, cu o bandă transversală albă-gălbuie la mijloc şi două benzi identice alb-gălbui care înaintea tivului formează un V. Aripile posterioare sunt roşii, cu o bandă mare neagră înaintea apexului şi la mijloc cu 1-2 pete mari şi negre. Specii asemănătoare, cu care s-ar putea confunda: Fiind atât de stridentă ca desen şi culoare nu se poate confunda cu nici o altă specie. Biologie şi ecologie: Larvele sunt polifage şi se dezvoltă din septembrie până în luna mai pe urzică - Urtica, zmeură - Rubus, păpădie - Taraxacum, urzică moartă - Lamium, iederă - Glechoma, cruciuliţă - Senecio, pătlagină - Plantago, limba mielului - Borago, salată - Lactuca şi cânepa codrului - Eupatorium. Iernează în stadiu de larvă tânără. Fluturii zboară din mijlocul verii, din mijlocul lui iulie, până la începutul toamnei - sfârşit de septembrie. Zboară atât ziua cât şi noaptea, venind destul de bine pe timpul nopţii la becul cu vapori de mercur. În special sunt activi pe timpul zilei, uneori se adună pe flori pentru a se hrăni. Specia este destul de larg râspândită, au fost întâlnite habitate potențiale pe toată suprafața sitului - liziere, tufărișuri, zăvoaie, la altitudini ce nu depășesc 1000m - și a fost semnalată cu precădere în mai multe locații din NV-ul sitului.

Distributia speciei Euplagia quadripunctaria in interiorul sitului ROSCI0051




Conform harții de distribuție a specie în zona amplasamentului prezintă habitat potențial pentru specie. Amplasamentul este situat pe laturile estica, vestica si nordica a casei proprietate a beneficiarului în zona destinată pensiunilor și a caselor de vacanță. Pe terenul destinat implementarii proiectului iarba este cosită, nu este prezentă vegetație de talie înaltă, nu sunt indeplinite condiții de habitat pentru specie. Luand in considerare faptul că zona reprezintă habitat potențial pentru specie, punctul de observare este la peste 4 km de limita vestica a amplasamentului și condițiile prezente în teren, putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului si funcționarea acestuia asupra speciei de interes conservativ poate fi considerat nesemnificativ/nul. Hypodryas maturna

Descrierea speciei, mediului său natural şi a biologiei speciei. Face parte din Ordinul Lepidoptera - fluturi, Suprafamilia Papilionoidea, Familia Nymphalidae, Subfamilia Nymphalinae, Tribul Melitaeini, Genul Euphydryas. Fluturele maturna este o specie decorativă care se poate identifica uşor şi care apare uneori în număr mare, astfel fiind uşor de observat. Culoarea de fond a aripilor şi marginea neagra a acestora variază foarte mult local si regional. De asemenea, pot sa apară diferenţe între indivizii aceleaşi colonii sau între sezoane. Pe faţa superioară a aripilor ies în evidenţă benzile submarginale, cărămizii. Banda submarginală a aripii posterioare fără puncte negre diferențiază specia de față de ruda sa apropiată: Euphydryas aurinia. Faţa inferioară a aripilor este portocaliu-roşcată . Este o specie higro-termofilă silvicolă, preferă păduri de foioase din structura cărora nu lipseşte frasinul Biologie si ecologie. Femelele depun ouăle în număr de câteva sute. Ouăle sunt depuse în mai multe straturi pe faţa inferioară a frunzelor de Fraxinus excelsior, la o înălţime de 4-10m. La început sunt gregare, iar după ultima năpârlire se pot hrăni şi cu frunze de Ligustrum vulgare, Salix sp., Lonicera sp., sau Populus tremula. Larvele ies din ouă la mijlocul sau sfârşitul lunii iunie, având un ciclu de viaţă de un an. Iernează ca larvă matură pe sol, după care primăvara se hrănesc mai ales cu Lonicera sp. şi împupează în cele mai diferite locuri. Larvele se pot hrăni şi cu Plantago lanceolata sau Veronica spp. Specia este destul de larg râspândită, au fost întâlnite habitate potențiale pe toată suprafața sitului - liziere, tufărișuri, zăvoaie, la altitudini ce nu depășesc 1000m - și a fost semnalată cu precădere în mai multe locații din NV-ul sitului.

Amplasamentul este situat pe laturile estica, vestica si nordica a casei proprietate a beneficiarului în zona destinată pensiunilor și a caselor de vacanță. Pe



terenul destinat implementarii proiectului iarba este cosită, nu este prezentă vegetație de talie înaltă, nu sunt indeplinite condiții de habitat pentru specie. Luand in considerare faptul că în zonă specia este pseudo-absentă, biologia speciei și condițiile prezente în teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului si functionarea acestuia asupra speciei de interes conservativ poate fi considerat nesemnificativ/nul.

Leptidea morsei

Face parte din Ordinul Lepidoptera - fluturi, Familia Pieridae, Genul Leptidea. Aripile sunt complet albe, cu o uşoară prăfuire neagră în regiunea bazală a aripilor anterioare care se întinde puţin şi pe costă. În regiunea apicală, se află o pată neagră, traversată de 2-3 nervuri albe. Pe partea inferioară a aripilor anterioare se observă o pată apicală de aceeaşi mărime ca cea de pe partea superioară, dar de culoare verzuie. Femela are pata apicală mai redusă ca la mascul, uneori chiar total absentă. Dorsal marginile distale şi nervurile sunt striate cu gri până în margine. Ventral aripile sunt cenuşii. Plantele gazdă a omizilor sunt Lathyrus niger și Lathyrus verna în Transilvania planta gazdă preferată este Lathyrus hallersteini. Plantele gazdă - Lathyrus niger pe care femelele depun ouăle se găsesc izolate unul câte unul sau în grupuri mici, pe terenuri cu orientare sudică, sud-vestică sau vestică, cu înălţimea plantelor între 30-120cm, în marginile umbrite a pădurilor de foioase .

Distributia speciei Leptidea morsei in interiorul sitului ROSCI0051


Conform harții de distribuție a specie în zona amplasamentului specia este pseudo-absentă.



Amplasamentul este situat pe laturile estica, vestica si nordica a casei proprietate a beneficiarului în zona destinată pensiunilor și a caselor de vacanță. Pe terenul destinat implementarii proiectului nu sunt întâlnite plante cu înalțimea între 30 – 120 cm, iarba este cosită, nu este prezentă vegetație de foioase, nu sunt indeplinite condiții de habitat pentru specie. Luand in considerare faptul că în zonă specia este pseudo-absentă, punctul de observare a speciei este la peste 6 km de limita amplasamentului, biologia speciei și condițiile prezente în teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului si functionarea acestuia asupra speciei de interes conservativ poate fi considerat nesemnificativ/nul. Lycaena dispar

Face parte din Ordinul Lepidoptera - fluturi, Suprafamilia Papilionoidea, Familia Lycaenidae, Subfamilia Lycaeninae. Anvergura 28-40mm. Faţa dorsală a aripilor este roşie ca focul, cu nuanţe aurii - la mascul. La femelă este un pic mai gălbuie, lângă tiv cu un şir de puncte negre. Faţa ventrală a aripilor este roşie-cărămizie la aripile anterioare, şi albastru deschis cu o bandă galben-roşie la margine şi un şir de oceli negri tiviţi cu alb la aripile posterioare. Lycaena dispar este specie bivoltină, zboară în perioada mai–august, uneori formează o a treia generaţie parţială în perioada septembrie-octombrie. In Dobrogea este cu siguranţă trivoltină, în trei generaţii, găsindu-se mereu indivizi până în luna octombrie. Exemplarele primei generaţii, mai-iunie, sunt sedentare, masculii chiar apărând teritoriul ocupat de câţiva metri pătraţi. Exemplarele generaţiilor următoare, 2 și 3 sunt foarte vagile, astfel specia poate să apară în afara habitatului specific, în pajişti, livezi, chiar şi în sate şi oraşe. Specia de obicei formează mici colonii, numărul exemplarelor observabile rămânând mereu redus. Prezenţa speciei se poate dovedi în perioada primei generaţii, mai-iunie, în rest exemplarele eclozate părăsesc repede habitatul lor favorabil, deci stabilirea localizării populaţiei se poate face sigur numai în perioada primei generaţii. Acest fapt se explică prin cerinţele ecologice ale speciei faţă de zone higrofile, respectiv structura metapopulaţională a speciei. Habitatul redus ca suprafaţă şi insular nu poate să menţină o populaţie numeroasă, iar fluxul genetic se poate menţine doar prin migrarea exemplarelor în căutarea altor populaţii. Femelele depun ouăle pe plante gazdă din genul Rumex, în special pe Rumex hydrolapathum. Omizile tinere trăiesc pe partea inferioară a frunzelor. Omida adultă este verde şi se ascunde în timpul zilei la baza vegetaţiei, pe tulpinile plantelor sau la sol. Masculii sunt teritoriali şi sedentari. Femelele au o capacitate mare de dispersare în special cele din generaţia de primăvară, staţionează pe vegetaţie însorită înaltă, de multe ori la cca. 0,5m înălţime, unde stau cu aripile deschise. În habitate adecvate apar în mod regulat timp de mulţi ani la rând.



Trăieşte pe păşuni îmbibate cu apă şi mlăştinoase, la marginile cursurilor de apă, lângă canalele de irigaţii, câmpii largi etc. Limitat la şes şi poalele dealurilor, dar se întălneşte şi în zonele montane până la 1000-1200m altitudine. La nivelul sitului specia este întâlnită sporadic, în etajele altitudinale situate sub 1000m.

Distributia speciei Lycaena dispar in interiorul sitului ROSCI0051


Conform harții de distribuție a specie în zona amplasamentului prezintă habitat potențial pentru specie. Pe terenul destinat implementarii proiectului iarba este cosită, nu sunt prezente zone umede, nu sunt indeplinite condiții de habitat pentru specie. Luand in considerare ca zona amplasamentului este încadrată la habitat potențial pentu specie, punctele în care a fost observata sunt la distanțe de peste 9 km, biologia speciei și condițiile prezente în teren putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului si functionarea acestuia asupra speciei de interes conservativ poate fi considerat nesemnificativ/nul.

Pholidoptera transsylvanica

Este o specie larg răspândită, practic prezentă în toate habitatele potrivite de pe cuprinsul rezervaţiei, fâneţe alpine mezofile-higrofile, margini de pădure, tufărişuri din zona montană. Specie identificată în pajiști montane de ierburi înalte presărate cu tufărișuri, situată în imediata apropiere a pădurii. Specii însoțitoare: șopârla Zootoca vivipara și afinul – Vaccinium sp. Specia a fost semnalată cu precădere în partea de N – V a sitului.



Distributia speciei Pholidoptera transilvanica in interiorul sitului ROSCI0051


Conform harții de distribuție a specie în zona amplasamentului specia este prezentă. Amplasamentul este situat pe laturile estica, vestica si nordica a casei proprietate a beneficiarului în zona destinată pensiunilor și a caselor de vacanță. Pe terenul destinat implementarii investitiei si in vecinatatea acestuia este posibila prezenta speciei. Terenul destinat investitiei, in suprafata de S=3660m2, la finalizarea lucrarilor prevazute in proiect, va avea spatiu verde in suprafata de S = 2817 m2. Asupra exemplarelor speciei potential prezente pe amplasament si in zona din imediata vecinatate, pe perioada lucrarilor poate sa se produca un disconfort datorita prezentei utilajelor si a personalului executant. Este posibil ca aceste exemplare sa se retragă temporar pe terenul din vecinatate, urmând ca la finalizarea lucrărilor sa revină în zona spațiului verde. Luand in considerare faptul ca amplasamentul este situat în zona centrala a sitului, lucrarile nu se desfasoara simultan pe intreg terenul, mobilitatea speciei si prezenta terenului liber din vecinatatea amplasamentului, putem estima ca impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului si functionarea acestuia asupra speciei de interes conservativ poate fi considerat negativ nesemnificativ, ce se va manifesta o perioada scurta de timp si care va fi reversibil. In ceea ce priveste impactul indus asupra speciilor prezentate s-au analizat obiectivele de conservare cuprinse in Planul de Management al Sitului Cusma aplicabile proiectului analizat:



-Obiectiv Specific 8: Armonizarea reglementărilor privind speciile de carnivore cu sectoarele conexe Măsura 24: Elaborarea unui plan de management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor -Obiectiv Specific 10: Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil, în raport cu managementul carnivorelor Măsura32: Turismul cu ATV si motocross precum și organizarea de competiții naționale și internaționale de tip enduro, se va face, conform legii, pe trasee stabilite de către autoritățile responsabile și aprobate de către custodele ariei protejate. -Obiectiv Specific 17: Conservarea speciilor, menținerea și îmbunătățirea calității habitatelor utilizate de către speciile de nevertebrate. Măsura 59: Reglementarea activităților umane ce pot duce la afectarea speciilor și a habitatelor utilizate de nevertebrate. Prtoiectul analizat nu contravene obiectivelor de conservare pentru speciile cu valoare conservative: -este prevazut spatiu de depozitare a deseurilor in incapere inchisa situate la bubsolul pensiunii, turistii vor fi informatii la sosire de modul de gestionare al deseurilurilor; -proiectul nu prevede achizitia de mijloace motorizate (ATV-uri si autoturisme off road); -proprietarul va afisa la loc vizibil un panou cu informatii privind speciile prezente in zona, traseele turistice si masurile ce trebuie respectate. Luand in considerare conditiile prezente in teren,impactul indus de lucrarile de realizare a proiectului si functionarea acestuia asupra speciilor cu valoare conservativa potential prezente pe amplasament sau in zona din vecinatatea acestuia

poate fi considerat nesemnificativ/nul.

d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este

necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar In conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, Planul de management al sitului comunitar integreaza interesele de conservare a biodiversităţii, cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităţilor locale din perimetrul și vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0051 Cușma, ţinând cont totodată de



trăsăturile tradiţionale, cultural şi spiritual specific zonei. Lucrarile propuse prin proiect, respectiv construirea pensiunii turistice, contribuie la realizarea obiectivelor generale ale planului de management si se incadreaza in: - Obiectiv General nr. 5. “Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile” -Obiectiv Specific 35 “Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil, prin intermediul valorilor naturale şi culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului”. Masurile de realizare a acestor obiective sunt: -Măsura 94: Reabilitarea/îmbunătăţirea infrastructurii de vizitare -Măsura 96: Promovarea naţională şi internaţională a destinaţiei Cușma

Avand in vedere localizarea amplasamentului, in intravilanul localitatii Colibita zona caselor de vacanta, pensiunilor si a locuintelor, natura lucrarilor. volumul si durata de realizare, putem afirma ca proiectul propus nu este in contradictie cu obiectivele din planul de management.

e) se va estima impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din

aria naturală protejată de interes comunitar

Pentru identificarea şi evaluarea tuturor tipurilor de impact ale proiectului s-au analizat următoarele tipuri de impact:

� direct; � indirect; � pe termen scurt; � pe termen lung; � rezidual; � cumulativ.

Analiza nivelului impactului se realizeaza in functie de consecintele si

probabilitatea fiecarui efect identificat tinând cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate in vederea evaluarii finale. Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe



termen lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate. Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a populatiilor locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a mediului fiind posibila insa de-a lungul unei perioade indelungate. Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor naturale, inclusiv aspeciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel incât refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare.

În ceea ce priveşte evaluarea impactulului proiectului asupra ariei naturale protejate, s-a folosit o scală cu 5 nivele: + 3 şi peste această valoare = impact pozitiv semnificativ; (+ 1) – (+ 2) = impact pozitiv; 0 = nici un impact (neutru); (- 1) - (- 2) = impact negativ nesemnificativ; - 3 şi sub această valoare = impact negativ semnificativ. S-au analizat următoarele tipuri de impact: direct, indirect, pe termen scurt, pe termen lung, rezidual, cumulativ. Pentru a stabilii daca integritatea ariei natural protejate va fi afectata prin implementarea proiectului s-au analizat criteriile cuprinse in tabelul urmator: Integritatea ariei naturale protejate este afectată dacă PP poate:

Impactul generat de implementarea şi functionarea proiectului asupra sitului natura 2000 ROSCI0051 Cusma

Evaluarea

impactului

să reducă suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

Amplasamentul proiectului este situat in intravilanul localitatii Colibita, zona pensiunilor si a caselor de vacanta. Conform zonarii din planul de Management amolasamentul apartine terenurilor agricole mixte/heterogene.

0 = nici un impact (neutru);

să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar;

Nu se va produce fragmentarea habitatelor de interes comunitar


să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

Nu va exista impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate


să producă modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau

Nu se produc modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de




funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar

interes comunitar

Din analiza raspunsurilor la criteriile din tabel rezulta ca integritatea ariei naturale protejate nu va fi afectată de implementarea proiectului CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICA. Pentru evaluarea impactului s-a urmarit evolutia indicatorilor cheie cuantificabili ca raspuns la implementarea proiectului “CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICA”: Identificarea tipului de impact

Indicatori cheie cuantificabili folositi la evaluarea impactului

Impactul generat de adoptarea şi implementarea proiectului CONSTRUIRE PENSIUNE

TURISTICA

Evaluarea impactului

Impact direct 1.procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;

0,00083% Conform zonificarii din Planul de Management apartine zonei terenurilor agricole mixte /heterogene . Terenul este situate in intravilanul localitatii Colibita in zona constructiilor de pensiuni si case de vacanta. Nu se vor pierde suprafaţe ale habitatelor de interes comunitar.

-1 = impact negative nesemnificativ;

2.procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;

0% -nu se pierd suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar


3.fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);

0% -nu se produce fragmentarea

habitatelor de interes comunitar 0 = nici un impact (neutru);

4.durata sau persisten-ţa fragmentării

-nu se produce fragmentarea

habitatelor de interes comunitar 0 = nici un impact (neutru);

5.durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;

-nu va produce perturbarea speciilor de interes comunitar,

0 = nici un impact (neutru) pe termen mediu şi lung

6.schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/ supra-

-nu vor fi schimbări în densitatea populaţiilor




faţă) 7.scara de timp pentru înlocuirea speciilor / habitatelor afectate de implementarea planului

- nu va fi nevoie de înlocuire a speciilor /habitatelor afectate de implementarea proiectului


8.indicatorii chimici -cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei ariinaturale protejate de interes comunitar

-alimentarea cu apa (-1) = impact negativ nesemni-ficativ pe termen mediu 0 = nici un impact (neutru) pe termen mediu şi lung

Impactul indirect

evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

Amplasamentul este in zona locuita ce nu prezinta conditii de habitat a speciilor criteriu. Avand in vedere ca nu a fost identificat impact asupra speciilor pentru care a fost declarată aria protejată nu sunt necesare masuri de reducere a impacttului.

0 = nici un impact (neutru) pe termen mediu şi lung

Pe termen scurt evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

Pe termen scurt nu s-a identificat nici o forma de impact asupra habitatelor si speciilor.

0 = nici un impact (neutru) pe termen scurt

Pe termen lung evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

Pe termen lung nu s-a identificat nicio forma de impact asupra habitatelor si speciilor.

0 = nici un impact (neutru) pe termen lung

Impactul rezidual

evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul propus şi pentru alte PP.

Impact residual se va manifesta asupra solului. Avand in vedere ca amplasamentul nu prezinta habitate sau specii cu valoare conservativa nu va exista impact residual asupra acestora.


Impactul cumulativ

evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP:

Nu este cazul apariţiei unui impact cumulativ cu alte planuri /programe existente şi/sau avizate în zona asupra habitatelor si a speciilor criteriu. In ceea ce priveste aparitia unui impact cumulativ asupra aerului pe traseul de aprovizionare cu materii prime si material este




putin probabila deoarece: -lucrarile propuse sunt de amploare redusa, numarul de mijloace de transport care vor face aprovizionarea cu materii prime si materiale este mic. Aprovizionarea nu se face zilnic ; -intervalul de timp in care se poate produce incrucisarea mijloacelor de transport de la celelalte proiecte este de ordinul minutelor ; -punctele de incrucisare nu sunt fixe, sunt aleatorii, nu se poate identifica o zona de cumulare a poluantilor ; -sursele de poluare de la mijloacele de transport sunt surse difuze, se disperseaza in lungul traseului ; -emisia poluantilor la mijloacele de transport este limitata prin constructia motoarelor si este verificaricata periodic (anual).

Din analiza raspunsurilor la indicatori cheie cuantificabili folositi la evaluarea

impactului din tabel rezulta ca nu sunt conditii de inducre a unor impacte directe si indirecte semnificative asupra sitului Natura 2000 ROSCI0051 Cusma. f) alte informații prevăzute în legislația în vigoare Nu deţinem alte informaţii.

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informații, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate: 1. Localizarea proiectului:

Corpuri de apa in zona proiectului

Acviferul principal care poate influența zona de adâncime a proiectului se dezvoltă în lunca Bistritei (ROSO09). Acviferul este de tip poros-permeabil cu nivel



freatic și are litologii acoperitoare cu grosimi între 3 – 6 m. Teritoriul UAT Bistrita Bargaului este strabatut de raul Bistrita care are o lungime totala de 118 km si o suprafata acoperire totala de 612 km2. Afluentii Bistritei au un caracter permanent si semipermanent. Din punct de vedere al lacurilor, pe raza UAT Bistrita Bargaului se semnaleaza prezenta acumularii Colibita cu o suprafata de 113ha . Potrivit Legii Apelor nr.107/1996 Schema Directoare de Amenajare și Management este instrumentul principal de planificare, dezvoltare şi gestionare a resurselor de apă la nivelul districtului de bazin hidrografic şi este alcatuită din planul de amenajare a bazinului hidrografic Someş - Tisa (PABH) - componentă de gospodari recantitativă şi planul de management al bazinului hidrografic Someş - Tisa (PMBH) - componenta de gospodări recalitativă.

Datele principale privind caracterizarea si evaluarea corpurilor de apa subterane si de suprafata din zona proiectului din Planul de Management Bazinal (actualizat pentru perioada 2016-2021) sunt prezintate in cele ce urmeaza:

Corpul de apă subterană ROSO09

Caracterizarea corpurilor de apa subterana

Cod/Nume

corpapă Suprafaţă

(km²) Caracterizarea

geologică/hidrogeologică Utiliza

rea apei

Surse de

poluare

Grad de protecţie globală

Transfronta

lier /ţară

Tip Sub presiune

Grosime strate acoperitoare

(m)

ROSO09/ Bistrița-izvoare-am.ac.Colibița și afluenți

612 km2 P Nu 3,0 – 6,0 PO, I, AL,P,

Z -

PG, PM

Nu

Tip predominant: P-poros; K-karstic; F-fisural Sub presiune: Da/Nu/Mixt Utilizarea apei: PO - alimentari cu apă populaţie; IR - irigaţii; I - industrie; P - piscicultura; Z – zootehnie; A - agricultura; AL- alte utilizări Surse de poluare: I - industriale; A - agricole; M - aglomerăriumane; Z - zootehnice Transfrontalier: Da/Nu Evaluarea stării chimice s-a făcut pentru fiecare corp de apă subterană, pe baza analizelor chimice din anul 2013, prin aplicarea metodologiei de evaluare a stării, respective prin compararea analizelor himice din anul 2013 cu standardele de calitate



şi cu noile valori de prag determinate în etapa a II- a (Ord.MMSC nr. 621/2014). La nivelul ABA Someș-Tisa, toate corpurile de apă subterană au fost monitorizate chimic printr-un număr de 92 puncte de monitorizare, din care: 65 sunt foraje hidrogeologice de observație pentru acviferul freatic, 13 foraje aparținând terților (dincare 6 foraje de exploatare și 7 fântâni), 6 foraje de adâncime din rețeaua hidrogeologică, 6 izvoare și 2 drenuri (ambele aparținând terților).

Corpul de apăsubterană ROSO09 - Someşul Mare, lunca şi terasele din care

face parte si corpul Bistrita-izvoare-am. ac. Colibita si afluenti a fost monitorizat din punct de vedere calitativ şi nu s-au constatat depăşiri. Din analiza întreprinsă se consider că acest corp de apă subterană se află în stare chimică bună, nefiind înregistrate depăşiri ale valorilor de prag la nici un indicator. Identificarea tendinţei concentraţiilor de poluanţi a fost efectuată pe baza rezultatelor analizelor chimice ale probelor de apă prelevate din forajele de monitorizare în perioada 2000 – 2013. Rezultatele analizei identificării tendinţei liniare semnificative şi a inversării tendinţei concentraţiilor de poluanţi (indicatori de poluare) NH4, NO3, NO2, SO4 pentru corpuril de apă subterană ROSO09 care a fost monitorizat continuu în perioada 2000 - 2013, sunt prezentateîntabelul de mai jos. Evaluareatendinţeiconcentratiilor de poluantipentrucorpul de apă ROSO09

Corp de apǎ

Indicator de

poluare Tendinţǎ

Inversaretendinţǎ

Observaţii

ROSO09 NH4 Tendinţǎ descrescǎtoare N.d. ROSO09 NO3

N.d. N.d.

ROSO09 NO2 Tendinţǎ descrescǎtoare N.d. Notă: N.d. - tendinţă liniară nedetectată / inversarea tendinţeine detectată

Ape de suprafata

In tabelele de mai jos sunt prezentate rezultatele evaluarii starii ecologice si a starii chimice a corpurilor de apa de suprafata din zona proiectului.



Starea ecologica aapelor de suprafata pentru zona proiectului

Nr. Crt.

Denumirecorp apa Categoriacorpului

de apa Tipologiecorp

Codulcorpului de apă de suprafață

Stare/ Potential

(S/P)

Stare ecoogica/ potential ecologic

1. Bistrița izvoare am.ac.Colibița și afluenți RW RO01 RORW2.1.24.4_ B1 S B 2. Acumularea Colibița LA ROLA04 ROLW2.1.24.4_ B1 P B 3. Bistrița - av.ac.Colibița-CHE Colibița RW RO01 RORW2.1.24.4_ B2 S B

4. Bistrița - av.ev.derivație Colibița CHE cf.Tănase și afluenți

RW RO01 RORW2.1.24.4_ B3 S B

5. Bistrița cf.Tănase -cf.Șieu HMWB RO03 RORW2.1.24.4_ B4 S M B- starea ecologic abuna/potential ecologic bun; M- stare ecologica moderata/potential ecologic moderat; RW – corp de apa natural rau; HMWB-RW – corp de apa puternic modificat-rau; LA- lac de acumulare;

(Sursa: PMBH - Anexa 6.1. - Starea ecologică/potenţialul ecologic a corpurilor de apă din spațiul hidrografic Someș – Tisa)

In ceea ce privește starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă din intreg bazinul hidrografic în relaţie cu obiectivele de mediu, analiza comparativă cu Primul Plan de Management evidenţiază o creștere a procentului corpurilor de apă care ating obiectivele de mediu.



Stareachimicaaapelor de suprafatapentru zona proiectului

Denumireapăsuprafață Denumirecorpapă Codulcorpului de apă de suprafață

Categoria de apă

Stare chimică

An evaluare stare

Mod de evaluare stare chimică

Stareachimicăbunăașteptatăîn 2015

Bistrita Bistrița - av.ac. Colibița CHE Colibița

RORW2.1.24.4_B2 RW 2 2012- 2013

G Da

Bistrita Bistrița - av.ev.derivație Colibița CHE cf.Tănase și afluenți

RORW2.1.24.4_B3 RW 2 2012- 2013

G Da

Bistrita Bistrița –izvoare am.ac.Colibița și afluenți

RORW2.1.24.4_B1 RW 2 2012- 2013

G Da

( Sursa: Anexa 6.2. din PMBH - Rezultatele evaluării stării chimice a corpurilor de apă de suprafața)



Notă: Explicații privind adnotările din anumite coloane:

•Coloana “Categoria de apă”: RW = râu,

•Coloana „Stare chimică”: 2 = bună, 3 = nu se atinge starea bună

•Coloana „Mod de evaluare_stare chimică”: M = pe baza datelor de monitoring, G = pe baza grupării, OE = pe baza opiniei expertului

Comparativ cu evaluarea stării chimice a corpurilor de apă de suprafaţă realizată în primul Plan de Management, se constată că, la nivelul spaţiului hidrografic Someş Tisa, procentul corpurilor de apă evaluate în stare bună a crescut în medie cu 3,7% în cel de-al doilea Plan de Management.

Obiective de mediu

Directiva Cadru Apă stabileşte, aşa cum s-a menţionat şi în primul Plan de Management, obiectivele de mediu, incluzând în esenţă următoarele elemente:

• pentru corpurile de apă de suprafaţă: atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune, respectiv a potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale;

• pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune şi a stării cantitative bune;

• reducerea progresivă a poluării cu substanţe prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare periculoase din apele de suprafaţă, prin implementarea măsurilor necesare;

• „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi în apele subterane, prin implementarea de măsuri;

• inversarea tendinţelor de creştere semnificativă și durabilă a concentrațiilor de poluanţi în apele subterane;

• nedeteriorarea stării apelor de suprafaţă şi subterane (art. 4.1.(a)(i), art. 4.1.(b)(i) ale DCA);

• pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor prevăzute de legislaţia specifică. În cazul în care unui corp de apă i se aplică unul sau mai multe obiective se va selecta cel mai sever obiectiv pentru corpul respectiv (Art. 4.2. al Directivei Cadru Apă).

Pentru apele de suprafaţă din punct de vedere al stării ecologice, obiectivele de mediu reprezentate de „starea ecologică bună” pentru corpurile de apă naturale şi „potențialul ecologic bun” pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite în Anexa 6.1. a Planului Național de Management. Obiectivele de mediu vizând “starea chimică bună” a corpurilor de apă de suprafață și apelor teritoriale



sunt stabilite în conformitate cu prevederile din Directiva 2008/105/CE (modificată de Directiva 2013/39/UE) și sunt prezentate în Anexa 6.1.6 a Planului Național de Management. Pentru corpurile de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Someș-Tisa, prin Planul de Management au fost stabilite obiectivele de mediu aferente, funcţie şi de categoria corpului de apă de suprafaţă. În Anexa 7.1 a Planului de Management al spaţiului hidrografic Someș-Tisa, sunt prezentate obiectivele de mediu la nivel de corp de apă de suprafaţă, excepţiile aplicabile corpurilor de apă, precum şi informaţii privind cauzele/situaţiile de aplicare ale excepţiilor.Se estimează că, până în 2027 toate corpurile de apă îşi vor atinge obiectivele de mediu (inclusiv obiective de mediu mai puţin severe).

Obiectivele de mediu pentru apele de suprafata din zona proiectului

Codulcorpului de apa

Obiectiv de mediu

Stareaecologică/

potențial ecologic

**

Stareachimică

***

Atingereobiectiv demediu

- stareaecologică

Atingereobiectiv

de mediu - stareachi

mică

Atingereobiectiv demediu

- stareaecologică

Atingereobiectiv

de mediu - stareachi

mică Stare ecologică

Stare chimică

PM II 2015 2015 2021 2021

RORW2.1.24.4_B 2

stare ecologicăbună

stare chimicăbună

2 2 DA DA - -

RORW2.1.24.4_B 3


stare chimicăbună

2 2 DA DA - -

RORW2.1.24.4_B 1


stare chimicăbună

2 2 DA DA - -

(Sursa Anexa 7.1. -Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă de suprafaţă și excepţiile (după anul 2021) de la obiectivele de mediu pentru corpurile de apă din spaţiul hidrografic Someş-Tisa)

Obiectivele de mediu pentru starea corpurilor de apă subterană implică atingerea stării bune cantitative şi a stării bune calitative (chimice) şi garantarea nedeteriorării acesteia. Pentru starea chimică a corpurilor de apă subterană, obiectivele de mediu sunt stabilite în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului nr. 621 din 7 iulie 2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru apele subterane din România și a prevederilor Directivei 118/2006/EC. Pentru toate corpurile de apă subterană au fost stabilite obiective de mediu care se regăsesc în



Anexa 7.2 a Planului de Management al spaţiului hidrografic Someș-Tisa, care include si excepţiile aplicabile corpurilor de apă, precum şi informaţii privind justificarea aplicării excepţiilor de la atingerea obiectivelor de mediu.

Obiectivele de mediu pentru apele subterane din zona proiectului

Codul corpului de

apa/denumire

Obiectiv de mediu

Starea cantitativă

actuală

Starea chimică actuală

Termenul de atingere a obiectivului de

mediu Stare cantitativă

Stare calitativă

(Bună/Slabă)

Stare cantitativă

Stare chimică

ROSO09/ Someşul Mare, lunca şi terase

Bună Bună Bună Bună 2015 2015

(Sursa Anexa 7.2. - Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă subterană şi excepții de la obiectivele de

mediu pentru corpurile de apă subterană)

In vederea atingerii obiectivelor de mediu se pregătesc documentele de planificare care se reactualizează la fiecare 6 ani și care se referă în principal la caracterizarea stării corpurilor de apă, programele de măsuri și programele de monitoring.Directiva Cadru Apa defineşte două categorii de măsuri: “de bază” și “suplimentare”."Măsurile de bază" sunt cerinţele minime de conformare şi constau din acele măsuri cerute de implementarea legislaţiei comunitare pentru protecţia apelor. Măsurile de bază și suplimentare menționate au condus la îmbunătățirea stării ecologice / potențialului ecologic și stării chimice ale corpurilor de apă de suprafață și subterane. Astfel, având în vedere rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice prezentate in PMBH comparativ cu evaluarea din primul Plan de Management, se constatată creșterea cu cca. 21,77% a procentului de corpuri de apă de suprafață care ating starea ecologică bună/potențialul ecologic bun în perioada 2009-2015. De asemenea, se observă o creștere cu 3,7% (de la 95,4% la 98,1%) a numărului corpurilor de apă care ating starea chimică bună în anul 2015. În ceea privește corpurile de apă subterană, se menține starea cantitativă bună pentru toate corpurile de apă subterană, iar starea chimică bună a crescut față de primul Plan de Management cu 6.67% (de la 93.33% la 100%). Îmbunătățirile mai sus menționate indică faptul că efectele măsurilor cuprinse în programele de măsuri pentru perioada 2009-2015, încep să se facă simțite. În perioada 2016 – 2021 se continuă implementarea măsurilor de bază și suplimentare pentru aglomerările umane, activitățile industriale și agricole, precum și pentru alterările hidromorfologice, al căror termen de realizare este perioada 2019 –



2020. Tipul de măsuri sunt similare cu cele implementate pe parcursul primului ciclu de planificare, respectiv în principal măsuri pentru implementarea cerințelor directivelor europene, la care sunt adiționate și noi tipuri de măsuri recomandate de Comisia Europeană. Progresul înregistrat la nivelul spațiului hidrografic Someș-Tisa în implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane în perioada 2009-2015 se reflectă în creșterea nivelului de colectare și epurare a încărcării organice biodegradabile din apele uzate pentru aglomerările mai mari de 2.000 l.e., respectiv creșterea nivelului de colectare de la 44,14% în 2009 până la 52,64% în anul 2015. De asemenea, nivelul de epurare a crescut de la 42,95% în anul 2009 la 50,81% în anul 2015. De asemenea, în perioada 2009-2015 s-au investit din diferite surse de finanțare naționale și internaționale cca. 501,77 milioane Euro pentru construirea, reabilitarea și modernizarea sistemelor de colectare și epurare a apelor uzate.

Masuri de baza in PMBH Somes-Tisa

Nr.

crt.

Jud

eț

Nume măsură Descriere măsură Tip

masură

(B11.3.a,

B11.3bl)

Codul

corpului de

apă de

suprafață

Codul corpului

de apă

subterană

21 BN Construirea/extinderea infrastructurii pentru apă

Sistem alimentare cu apă potabilă în zona turistică Colibița / Bistrița Bârgăului

B11-3a ROLW2.1.24.4_B1

ROSO09

(Sursa: Anexa 9.3.. din Planul de management la bazinului hidrografic Somes-Tisa -Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă uzată în spaţiul hidrografic Someș-Tisa )

XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018 privind evaluarea

impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informațiilor în conformitate cu punctele III-XIV.

1. Caracteristicile proiectului:

- proiectul propus intră sub incidența Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, fiind încadrat în



anexa nr. 2, la pct. 10 lit b) proiecte de dezvoltare urbană, inclusiv construcția centrelor comerciale și a parcărilor auto publice; - proiectul propus intră sub incidența art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, - proiectul propus intră sub incidența prevederilor art. 48 și 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, a)dimensiunea și concepția întregului proiect:

Prin proiect se propune realizarea unei pensiuni turistice pe un teren cu suprafata S=3660 m2, proprietate a beneficiarului. Prin sistematizarea terenului va rezulta: -o cladire in regim de inaltime D+P+E suprafata construita S = 395 m2; -cai de acces pietonale si auto S= 655,5 m2,

-parcare (15 locuri) S= 187,5 m2; -spatiu verde S = 2817 m2. Indicatorii de urbanism POT = 10.80 %, CUT = 0.20

Caracteristici ale constructiei regim de inaltime D+P+E cu suprafata construita S=395 m2 si suprafata desfasurata S=777.64 m2

:

-structura de rezistenta cadre din beton armat stalpi/grinzi/plansee; -fundatii din beton armat; -plansee din beton armat peste demisol, parter si etaj 1; -inchideri exterioare –zidarie din caramida tip GVP 25 cm grosime; -compartimentari interioare – zidarie din caramida tip GVP 25/12,5 cm grosime; -acoperis de tip terasa necirculabila cu hidroizolatie. Finisaje: -la interior peretii tencuiti, tinci si zugraveli lavabile; -la exterior pereti vor fi cu izolatie de polistiren. Finisajele vor fi cu tencuiala decorativa si placaje ornamentale cu alucubond. Tamplaria va fi tip termopan.

La demisol va functiona receptiea pensiunii si casa scarii 36 74 m2, bucataria 46,59 m2, sala de mese 119,86 m2, camera tehnica si anexe 25,72 m2, grupuri sanitare 14,96 m2 , spatiu depozitare (deseuri) 2,69 m2. La parter vor fi 4 camere fiecare prevazuta cu baie proprie 23,19 m2/camera+baie, spalatorie/calcatorie 14,69 m2, depozit de lenjerie murdara 25,19 m2, baie 7,93 m2, spatiu loisir 34,26 m2, hol 25,11 m2, casa scarii 10,63 m2. La etaj vor fi 4 camere fiecare prevazuta cu baie proprie23,19 m2/camera+baie,



sala recreere 18,86 m2, hol + casa scarii 27,61 m2, casa scarii10,63 m2, calcatorie /spalatorie/lenjerie curata 14,60 m2. Parcarea in incinta se va realiza din pavaj de beton 8 cm grosime.

Imprejmuire terenul se va imprejmui cu stalpi metalici si plasa bordurata metalica b) cumularea cu alte proiecte existente si/sau aprobate: -in localitatea Colibita este in faza de executie un proiect de modernizare a drumului Judetean DJ173A si in faza de avizare proiecte de realizarea a sistemului de alimentare cu apa si canalizare ape menajere; c) utilizarea resurselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei si a biodiversitatii: -proiectul prevede in prima faza alimentarea cu apa dintr-o sursa existent, iar dupa darea in functiune a sistemului de alimentare cu apa a localitatii se va bransa la acesta; -terenul destinat investitiei va fi sistematizat in suprafete construite, cai de acces si parcare, spatii verzi. Utilități: 1. Alimentare cu apă – se va realiza din sursa subterana, fântână cu H=4 m. si D=1 m prevazuta cu hidrofor: Q = 50 l/min , H.pompare = 48 mCA, filtru cu sterilizare tip Alka 7 Silver, contor de apă combinat, cu D = 50 / 25 mm; 2. Evacuarea apelor uzate: apele uzate menajere vor fi preluate de canalizare menajeră, tuburi din PVC-160 mm si rezervor subteran vidanjabil V=20 m3. Apa meteorică va fi preepuata în separatorul subteran de ulei și produse petroliere; 3. Energie electrica – de la reteaua de medie tensiune a localitatii Colibita; 4. Încălzirea spaţiilor de producţie – se va realiza cu centrala proprie pe combustibil solid. Pentru preparea apa calda menajera se vor monta panouri solare si boiler termoelectric ; d)cantitatea si tipurile de deseuri generate/gestionate:

Deseurile rezultate in perioada de realizare a investitiei -pamânt si pietre din excavatii cod 17 05 04 se reutilizeaza la amenajarea terenului; - deseuri menajere cod 20 03 01 se vor colecta in pubela tipizata si se vor evacua de pe amplasament.

Deseurile vor fi gestionate de firma constructorului. Deseurile rezultate in perioada de functionare

In timpul functionarii obiectivului vor fi produse urmatoarele tipuri de deseuri: -deseu ambalaj plastic cod 15 01 02 - ambalaj sticla cod 15 01 07; - deseu sticla cod 20 01 02; - deseu biodegradabile cod 20 02 01;



- cenusa cod 10 01 01; - deseu textil cod 20 01 11; - deseuri menajere cod 20 03 01. Datorita specificului activitatii nu se poate face o estimare a cantitatii de deseu ce va rezulta.

e) poluarea si alte efecte negative: -rezultă numai la faza de execuție a proiectului -in faza de operare in conditii normale de functionare nu va exista poluare si alte efecte asupra factorilor de mediu

f) riscurile pentru sanatatea umana( de ex., din cauza contaminarii apei sau a poluarii atmosferice): -prin natura proiectului se reduc riscurile pentru sanatatea umana 2. Amplasarea proiectelor: 2.1utilizarea actuală şi aprobată a terenurilor: -conform certificatului de urbanism, eliberat de Primăria Comunei Bistrita Bargaului, terenul destinat proiectului este situate in intravilanul localitatii Colibita UTR Nr. C 5, in zona de locuinte individuale si locuinte de vacanta, cu folosinta actuala faneata; 2.2bogăţia, disponibilitatea, calitatea şi capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa şi biodiversitatea, din zonă şi din subteranul acesteia: -resursa naturala utilizata in functionarea proiectului este apa, din acviferul principal ROSO09 ce se dezvoltă în lunca Bistritei ; 2.3capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se o atenţie specială următoarelor zone: a) zone umede, zone riverane, guri ale râurilor – proiectul nu este amplasat in astfel de zone; b) zone costiere şi mediul marin –proiectul nu este amplasat în zonă costieră sau mediu marin; c) zonele montane şi forestiere –proiectul este amplasat in intravilanul localităţii Colibita, in zonă montana; d) arii naturale protejate de interes naţional, comunitar, internaţional – proiectul nu este amplasat în arie naturală protejată de interes național, comunitar, internațional; e) zone clasificate sau protejate conform legislaţiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislaţia privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislaţia privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislaţiei din domeniul apelor, precum şi a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică



– proiectul este amplasat in in situl Natura 2000 ROSCI0051 Cusma; f) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute de legislaţia naţională şi la nivelul Uniunii Europene şi relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri – proiectul nu este amplasat intr-o astfel de zona; g) zonele cu o densitate mare a populației –localitatea Colibita nu este o zona cu densitate mare a populatiei; h) peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: – proiectul nu este amplasat în peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural și arheologic. 3.Tipurile şi caracteristicile impactului potenţial: 3.1 importanţa şi extinderea spaţială a impactului - de exemplu, zona geografică şi dimensiunea populaţiei care poate fi afectată: - impactul se manifesta in punctele de lucru şi imediata vecinatate; 3.2 natura impactului: - impact direct nesemnificativ, limitat în timp, apare asupra solului si aerului.

3.3 natura transfrontalieră a impactului:

-proiectul nu face obiectul analizei impactului transfrontalier;

3.4 intensitatea şi complexitatea impactului: -magnitudinea si complexitatea impactului generat de proiectul propus, atat din punct de vedere constructiv, cat si din punct de vedere functional, vor fi reduse si nu vor avea o influenta semnificativa asupra factorilor de mediu din zona; 3.5 probabilitatea impactului: -impact negativ minor cu probabilitate 100% ; 3.6 debutul, durata, frecvenţa şi reversibilitatea preconizate ale impactului: -debutul impactului va fi la începerea lucrărilor, impactul asupra solului și a aerului va fi unul reversibil, temporar (pe durata funcționării instalației – durata de viață 100 ani);

3.7 cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente şi/sau aprobate:

Probabilitatea aparitie impactului cumulativ, din cauza gazelor de eşapament, este redusa incrucisarile mijloacelor de transport implicate in proiect cu cele de la proiectelele prevazute a se desfasura in Colibita vor fi limitate ca numar si interval de timp, se vor produce aleator, nu se vor crea conditii de aparitie a unui astfel de impact. Probabilitatea aparitiei unui impact cumulativ datorita pulberilor rezultate din sapaturile de pe amplasament si cele rezultate de la modernizarea drumului si sistemele de alimentare cu apa si canalizare este prectic nula deoarece : lucrarile la cladirea pensiunii si a amenajarilor sunt de mica amploare, distanta de la cladire la DJ 173 A este de cca 60 m ; lucrarile la proiectul de modernizare si la cele de



realizare a alimentarii cu apa si a canalizarii nu se pot desfasura simultan ; pulberile rezulta din surse libere, necontrolate pe intervalle reduse de timp. 3.8 posibilitatea de reducere efectivă a impactului:

Măsuri de reducere a impactului asupra mediului

� interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor; � colectarea, depozitarea şi eliminarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de

deşeuri (menajere, tehnologice etc.); � intretinerea sistemului de canalizare interna; � exploatarea corespunzatoare a separatorului de produse petroliere, � menținerea stării tehnice corespunzătoare a centralei termice.

Intocmit, Beneficiar, SC ECOMULTIPROD SRL SC CASA BISTRITEANA SRL

ADMINISTRATOR ADMINISTRATOR FTP III Retegan Livia Gavriloaie Stefan

memoriu de prezentare refacut flo

Documents