razboiul la lumina zilei - peter v. brett - cdn4.libris.ro la lumina zilei - peter v. brett.pdf ·...

11
Prrrn v" Bnntr s-a niscut pe 8 februarie 1923 si a crescut, dupi cum el insuEi povesteste' cu o dieti neintrerupti de romane fantasy gi benzi desenate. A scris povestiri fantasy de cind se gtie. ln 1995 aprimit de la Buffalo university o diplomi de licenliat in literaturi englezd,gi istoria artei, apoigi-a petrecut un deceniu activind in domeniul literaturii farmaceutice, inainte de a se in- toarce la pasiunea lui. Locuiegte in Brooklyn, impreuni cu solia, fiica gi doun pisici. in 2008 a public at Tbe Painted, Man (Omul pictat, Nemira, 2014), primul volum din seria DEMON. Swlipa d.e;ertwlui (Nemira,2015) este cel de-al doilea volum, urmar de Rdzboiul la lumina zilei. PETERV. BRETT LUMINA ZILEI Traducere din limba englezd ANn-VnnoNICA MIRcEA RAZBOIUL LA NEMIRA

Upload: others

Post on 19-Oct-2019

56 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Prrrn v" Bnntr s-a niscut pe 8 februarie 1923 si a crescut, dupi cum el insuEipovesteste' cu o dieti neintrerupti de romane fantasy gi benzi desenate. Ascris povestiri fantasy de cind se gtie. ln 1995 aprimit de la Buffalo universityo diplomi de licenliat in literaturi englezd,gi istoria artei, apoigi-a petrecutun deceniu activind in domeniul literaturii farmaceutice, inainte de a se in-toarce la pasiunea lui. Locuiegte in Brooklyn, impreuni cu solia, fiica gi dounpisici. in 2008 a public at Tbe Painted, Man (Omul pictat, Nemira, 2014),primul volum din seria DEMON. Swlipa d.e;ertwlui (Nemira,2015) este celde-al doilea volum, urmar de Rdzboiul la lumina zilei.

PETERV.BRETTLUMINA ZILEI

Traducere din limba englezd

ANn-VnnoNICA MIRcEA

RAZBOIUL LA

NEMIRA

CupnrNs

Mulpumiri

PROLOG

INEVERA

300 D.i.

Inevera gi fratele ei, Soli, steteau in lumina.soarelui. Jineauintre tllpile goale rama cAte unui cog, risucind-o cu abilitate intimp ce d"get"le mAinilor impleteau. La acea ordinaintatd a ziIei,

in cortul lor nn era decit o fAgie ingusti de umbr5. Mama celor

doi, Manvah, stitea acolo, tmpletind la rAndul ei un co9'

Mormanul de ramuri tari, de curmal, din centrul inelului format

din ei trei se micqora fere incetare pe misuri ce lucrau.

Inevera avea noui ani. Soli aYe a1toape de doui ori pe-atAt,

dar erainci tAnir pentru cineva invegmAntat caun dal'Sharumln

toate puterea cuvlntului, in robe negre cu mirosul de vopsea inciproaspdt. Le dobAndise cu abia o sdptdmAnd in urml 9i stitea pe

o rogolitta, ca str fie sigur ci nu se lipea^de ele nelipsitul praf din

Marele Bazar. tt p"tt." de sus, vegmAntul eralejer,'lesAnd la

vedere un piept neted gi musculos,lucind de transpiralie.t.i f;cu vAnt cu o f.r:clrrzd.

-'Pe boagele lui Everam, in robele astea te-ncingi, Aq vrea si

mai pot tnci urnbla doarin bido-

- Te poli.bucura de umbri daci 1io doreqti, Sbarum, sptse

Manvah.

l0

/

PETER V BRETT

Soli ii rdspunse cu un ,,st.,, clatinAnd din cap.

. -La asra re agteptai? Si mi_ntorc aici imbrecat in negru gi sitncep sd dau porunci, ca.."

Manvah chicoti.- Nu voiam decat si md conving cd"r'rmdibaieEerur meu durce.

. - N_umai pentru tine qi pentru ir^g^ ^r^surioari, lamuri Soli

lucrurile, intinzind mirr^ rasa ciufuieasc 6 pdrullneverei.

*^E? ii indepdrti degetele plesninduJ , 3^, o fecu zA,mbind.Zimbeainrotdeauna cAnd era Soli in preajmd.

- Cu oricine altcineva, sunt ta f.t a" rdu ca un demon alnisipului.

. - Pfui, spuse Manvah, respingAnd ideea cu o flururare de

mind, dar Inevera rimase pe gAndiri.vdzuse ce le fecuse sori celor doi baiegi majahcare o necdjiserdin bazar cAnd erau mai mici, iar despre cei slabi qtia ci nu_i

supnravieguiesc nopqii.

. Igi terminr cogul gi il adeugn peste una dintre numeroasere

stive. Apoi le numiri la iugeah.- Inci trei, gi le vom avea gata pe toate cele cerute de Dama

Baden.* Poate, cAnd vine sd le ia, Cashiv o si md invite la petrecerea

Lunii Pline, zise Soli.cashiv era kai'sharurn airui DamaBaden 9i ajin'parar lui soli,

adicd' rdzboinicul de care fusese legat gi ardturi a" ,ir"luptase inprima sa

.noapte in La.birint. Se spunea cd e cea mai puternicilegdturi dintre doi b;rbaji.

Manvah pufni.- Daci. o face, DamaBaden o sI te puni pe tine sd duci un co;,

despuiat gi uleiar, ca si sdrbitor"gti Lrrr' irfi", "i"rl";;f;;i;plin unuia dintre batrAnii lui linge_blide libidinogi.

Soli rAse.

- Am atzit cI nu de cei betrAni trebuie sd te temi. Cei maimulgi se mulgumesc doar sI priveasci. Tinerii poartdl^rin|ero^r:"sticlule cu ulei.

Oftd.

RAZBOIUL LA LUM1NA ZILEI

- Cu toate astea, Gerra z a sl$itla ultima Petrecere a sulilagilor

lui Dama Baden gi a povestit cd dama i-a dat doul sute de draki.

Pentru asta meriti si te doari dosul.

- Si nu te-audi taic*td'aspunAnd aqa ceva,il preveni Manvah.

Privirea lui Soli zvicni citre draperia de la intrarea inciperiidin fundul cortului, unde dormea tatll lui.

- Mai curAnd sau mai tirzru, o si afle ci fiul l'i e push'ting,

spuse Soli. N-o sI mi insor cu o biati fatd doat ca si nu gtie el'

- De ce nu? intrebi Manvah. Ar putea impleti aleturi de noi,

Ei ar fi chiar atit de groaznic sd-1i laqi sdmAnla in ea de citeva

ori gi sl-mi deruiegti nepoli?El se strAmbe.

- Pentru asta trebuie s-agtepqi si se mdrite Inevera. Se uitd la

ea. MAine e Hannu Pash pentrutine, surioard. Poate c5,'darna'ting

itri vor gisi un barbatl

- Nu schimba vorba! Manvah il plesni cu o frunzi de curmal.

Pogi infruntaceeace afle tntre zid'urt\e Labirintului, dar nu;i ceea

ce se afle tntre coapsele unei femei?

Soli se strAmbr iardgi.

- Cel pulin in Labirint sunt inconjurat de bxrbaii puternici,

asudali. $i, cine qtie? Poate c-o sI-i plac unui dama pwsh'ting. Cei

puternici, ca Baden, igi ,tin Sharum'u! preferat in garda personah'

care nu lupti decXt in timpul Asfingirii! Imagineazd-1i, numai trei

nop{i pe lund in Labirint!

- Tot e cu trei nopli prea mult, bombini Manvah.

Inevera era nedumeriti.

- Labirintul nu e un loc sfAnt? O onoare?

Manvah scoase un mormiit gi reincepu sd tmpleteascd. Soli se

uita la ea multi vreme, cu privirea pierduti. Zimbetd vesel iidispiru de pe fa1l.

- Labirintul e moarte sfAnti, spuse, intr-un tirziu. Un berbat

care moare acolo are asigurat locul in Paradis, dar eu, unul, tncd

nu sunt neribditor siJ intAlnesc pe Everam.

- tmi pate riu, spuse Inevera.

Soli se scuturd 9i zAmbetul ii reveni pe buze in clipa urmitoare.

12 PETER V. BRETT

- E mai bine si nu-1i faci griji pentru aga ceva, surioard.Labirintul nu-e o povard p. ."r. ,_o io4i tu.

- Fiecare femeie din-Krasia poarti povaraasta, fiule, spuseManvah, deqi nu lupti aldturi de voi.

In momenrul acela,de dincolo de draperia din spatere corturuise au.zird.un geamlt qi un foqnet. CAteva clip ,

^^i'tirriu, iu;;;."aparigia Kasaad. Tatdl Ineverei nici mdcar nu se uiti ra Manvah:eid 9

inghionti cu vArful cizmei ca si plece d. p. iil" ;. "_irr,lesAndu-i lui acel loc rAvnit. Arunci jos do^,repJ*.;ir;;r#n.ele, d1nd. peste cap o cegcuqi de couzi. tgi iurne imediat alta,strAngAnd din ochi, deranjat de lumind. Ca de oUir.i,prlrrir"" iialunecd peste Ineve ra de parcd, n_ar fi existat, opr;rrJ,r_'r. ,"p.a"asupra fratelui ei.

. - Soli! Lasi coqul ila jos! Acum eqti Sharwrn, n_ar trebui silucrezi cu mAinile, ca un hhaffit!- Tatd, trebuie.si ierminim repede nigte coguri cerure,

rdspunse Soli. Cashiv...- Pfi!f5cu Kasaad, fluturAndu-gi mAna cu dispreq. Nu_mi pasi

c.e vrea pwsh'ting-ul dla u}eix qi parfumat! Lase coiul jos 9i ridiJere

de-acolo pAnd nu te vede.irre,ra mAnjindu_gi noile robe nesre. Edestul de rdu cd rrebuie sr-gi irosegti ziuainb-";;i;;rd;"

- Se pare cd n-are nici cea mai mici idee de ""a" "irr-lrd,bomb;ni Soli, prea incet ca sdl audd Kasaacl.

Nu se opri din tmpletit.* Sau mAncarea de pe masa lui. Manvah igi dedu ochii pesre

cap. Oftd. Mai bine di-i ascultare.- Acum su.nt Sltarum, pot face orice vreau. Cine e el ca sd_mispu;, mie sd nu impletesc ramuri de curmal, daci asta_eii"ir.$i;lIn timp ce vorbea, mAinile lui Solo se migcau.hi"r;ri;;;il"

dechp'ndatunci, atAt de repede incAt degetele nu i u" rr",t.",rii"..Cogul la carelucra eraaproape gata gi pd"rea hotira, ,a_f ,..*A..Inevera tl privea uluite. sori putea se-mpl"te", cd aproapela fer derepede ca Manvah.

-E tatirl tdu, insisti Manvah. DacI nu faci ce spune, o si nepard. rdu tuturor.

Se inroarse spre Kasaad qi i;i indulci glasul.

RAZBOIUL LA LUMiNA ZILE]

- Tu gi Soli nu trebuie sd r5mAneli aici decAt pAni cAnd vesteqte

dama amurgul, berbate

Kasaad se innegurd lafagd.9i dadu peste cap incd o cdniiit.

- Cum am izbutit si-l nemullumesc pe Everam atit de tare

incAt eu, marele Kasaad asu Kasaad am'Damaj am'Kaji, care a

trimis in abis alagai {drl. numdr, sI md injosesc pdzind un morman

de coquri? Ariti cu mdna cdtre stivele in care i;i aranjasere ceilalli

munca, privinduJe cu dezgust. Ar trebui si mi pregdtesc Pentrualagai\baraA gi pentru gloria noplii!

* Adicd sI bea cu ceilalli Sharwm, murmuri Soli, la urechea

Ineverei. Unitelile care se adunl devreme merg in centrul

Labirintului, unde lupta e feroce. Cu cAt tAndelegte mai mult, cu

atht are mai puqine ganse si infrunte un alagai dupi ce s-a tmbetat

cu couzi ca un pigat de cimili'Couzi. O bduturd detestati de Inevera. Fdcuti din grAne

fermentate gi aromati cu sco4iqoarl, se vindea ln sticle mici, de lut,

qi se bea din cegcule incl qi mai mici. Mirosul unei sticie goale era

de-ajuns ca sF, a.rdenirile Ineverei gi s-o niuceasci. tr, "rorrn

aia nu

se sim ea sco4igoara. Se spunea cI gustul ei se simte clat abia dupl'

trei cegti, dar in aI cui cuvAnt te mai puteai increde dupd ce biuse

atita corrzr? Era gtiut cit te face sd exagerezi qi ili de ilvia grandorti.

- Soli! se risti Kasaad. Lasd munca tn seama femeilor 9i vino

sl bei cu mine! Sd s5rbdtorim Inoartea celor patru alagai Pe care

iai ucis azi-noapte!

- l.lrzicec-am factit singur treabaunei unitagi intregi, mormdi

Soli. Degetele i se migcau tnci gi mai repede. Nu beau covzi,tatd,

strigi apoi. Evejah-ul o interzice.

Kasaad pufni, dAnd peste cap o alti cegcu1i.

- Manvah! Atunci, pregltegte-i fiului tdu sharik niqte ceai!

Dddu din nou cegcula peste cap, dar de data asta din ea se scurseri

doar cAteva picituri. $i mai adu-mi couzi'

- Everam si-mi dea r6bdare, murmuri Manvah. Asta a fost

ultima sticla, birbate, strigd apoi.

- Atunci du-te gi mai cumpdri, se riloi Kasaad'

Inevera auzi dinlii mamei ei scrAgnind.

13

PETER V. BRETT

- Jumitate dintre corturile dinbazar s-au inchis deja,bdrbarc,gi trebuie si rerminim cogurile inainte de sosirea lui cashiv.

Kasaad igi fluturi mina adezgust.- cui ii pasi dacd mrzerabilur dra de push'tingtrebuies-agtepte?Soli risuflI scurt, gi Inevera vdzu opau de .t-Aog. p. *Arrr l.ri,

td.iatd, de marginea ascugitd a unei frun)ede c,rrmai El strAnse dindinpi gi continud si impleteasci.

- sd-mi fie cu iertare' onorate sog, dar trimisul rui DarnaBadenn-o si agrepre, zise Manvah, vdzAndu_gi de impletit. Dacd soseqte$r nu sunt gata toate cogurile, o si coboare aleea sd cumpere iarde la Krisha. $i, dacd nu ia cogurile noastre, n_o s_avem banipentru birul teu de rdzboigi cu atAt mai pulin penrru couzi.

- ce?! zbierd Kasaad. ce-ai fecut cu banii mei? Aduc acasi osuti de draki in fiecare siprimAni!

- Dintre care o jumitate se inrorc inapoi, la dama,ca bir defizboi, iar tu iei de fiecar e datd d,ouezeii ca bani de buzunar.Restul se duc ca sI ai couzi gi cugcur, gi n_ajung nici pe deparre,mai ales cand aduci acasd, de fiecare sabat, o jimetatide iuzin;de sharum-iinsetagi. couzie scump, bdrbate. Dama taiedegetelemari ale mAinilor oricdrui khffit prrns cir vinde, aqa cd iisc.rlse-adaugi in pretr.

Kasaad scuipi.- Khffit ar vinde qi soarele, dacd.l-ar putea da jos de pe cer.

Acum.fugi gi cumpdri ceva care se-mi fac; mai ugoara "gr.pr"r."acelei jumdt egi de berbat.

soli iqi termind copul, se ridici 9i il tranti deasupra stivei sare.- Ma duc eu, maml Chabin trebuie se aibd, 9i el nu inchide

niciodatd inainte de a se vesti amurgul.Ochii lui Manvah se ingusrari, d", o., gi_i desprinse de pe

impletiturd. $i ea incepuse sdlucreze mai repede, "..rri .orrr,r*ril.

mAinilor ei iugi erau neclare-J\lu-mi place si pleci cAnd avem munca unei iuni intregi in

vizul tuturor.

. -_ N-o sd. ne jefuiascd nimeni cAnd e tata aici, spuse Soli, dar,cAnd se uiti la Kasaad, care incerca sd lingd ultima picarur; de

RAZBOITJL LA LUMINA ZILEI

lichid din sticla de couzi,ofti. O si mi-ntorc atAt de repede incAt

nici n-o sI gtii c-am plecat.

- tnapoi la treabe, Inevera! se rlsti Manvah, cAnd Soli plecd

in fugi.Inevera se uita in jos, dAndu-gi seama ci numai ea lncetase

lucrul ca sl urmlreascd tot ce se Petrecuse. Reincepu imediat sI

impleteasc5.

Pe tatll ei nu indriznea si-l priveasci direct, dar nu se putea

tmpiedica sdtragd. cu coada ochiului citre el. Kasaad se uita la

Manvah, care risucea coqul cu picioarele ei abi1e. Roba neagri ise ridicase in timp ce lucra, dezgolindu-i gleznele gi pulpele.

Btubatul ei igi duse minalaincheietura picioarelor 9i se frecd.

- Vino, nevastl, ag vrea...

- Trebuie. SI. Muncesc.

Manvah lui o breangd de curmai din grdmadd gi ii rupse

frunzele cu pocnete puternice.

Kasaad piru sincer nedumerit de rdspunsul ei'

- De ce-gi re{ruzi birbatul, cu nici o ori inainte de a pleca innoapte?

- Fiindcl mi-am frAnt spatele stAnd aplecatl deasupra coqurilor

Istora mai multe siptlmAni, rispunse Manvah. Fiindcd e tirziugi pe alee s-a lisat linigtea. $i fiindce am un stoc lntreg, feri niciun

ak paznicin afard de un begiv in cXlduri!

Kasaad rAse scurt.

- De cine si le plzeasci?

- tntr-adevir, de cine? intrebe o voce 9i, cAnd se tntoarseri cu

toli citre sunetul ei, o vdzurdpe Krisha apdrind de dupd un collqi intrAnd in cort.

Era o femeie voinici. Nu'grasi - in Sulila Degertului doar

cAgiva se bucurau de luxul dsta -, ci fiica unui luptitor, iatd in

spate, cu pasul greu si mAinile bitetorite. Aidoma lui Manvah,

pvrta,ca orice dal'ting, obignuitul vegmAnt negru, care o acoperea

din crqtet pAni-n tdlpi. impletea 5i ea coquri, fiind principala

rivall alui Manvah din tribul Kaji - nu tot atAt de indemAnatici,

dar mai ambiqioasi.

t6PETER V BRETT

Intri tn corr urmara de arte parru femei in negrul purtat dedal'ting. Doud, cu felele acoperite de vilul ,r"grrr,"ii .*r, ,,rr*ide cununie, impirleau acelagi berbat. Celelalte, cu fegeledescoperite, erau fiicele ei nemiritate. Dar infajigarea lor maidegrabd ii punea pe barbagi pe fugd decAt si_i indemne sa 9i le fac;nevesre. Niciuna dintre cele cinci femei nu era firavd gi seimprds,tiarx prin cort ca qacalii care incolpesc un iepure. '-

- Lucrezi pini,la ore tirzii, observI Krisha. Cele mai multecorturi ;i-au legat clapele de la intrare.

Manvah ridicd din umeri, fare sa_'i ia ochii de la cogul pe care_limpletea.

- PAnn la vestirea stingerii mai e aproape o ori.- tnainre de Petrecerea de Lunr prinr d,e ra DarnaBaden,

cashiv vine intotde aunarasfargitul zilei, nu-i aqa? intrebd Krisha.Manvah nu-gi ridici privirea.- Mugteriii mei nu-s rreaba ta, Krisha.- Sunr, cAnd te folosegti de {iul tdu push,tingca si_i furi pe_ai

mei, veni rlspunsul, cu voce joase, ameninletoare.Fiicele Krishnei se apropiard de Inevera, aqezAndu_se intre ea

gi mama ei. Surorile de cununie se tndreptari spre partea dirr rf"t"a cortului, citre Kasaad.

De data asta, Manvah se uiti in sus.- N-am furat nimic. Cashiv a venit aici, spunAnd ci toate

cogurile tale se rup cAnd le umple. Dacd nu_gi merge negopl, vinae a impletitoarelor tale, nu a mea.

Krisha dedu din cap, luAnd cogul abia addugatde Inevera pestecelelalte.

- Tu 9i fiicatafacegitreabdbund, spuse, plimbAndu-gi un degetpeste impletiturd.

Pe urmi azvirlicogul jos gi igi apisn pesre el talpa unei sandale.- Femeie, cum indrdznegti? zbiere Kasaad .rl.rit, ,rerrerrirrarr_i

s5-9i creadd ochilor.Siri in.picioare sau cel pugin incerci s_o faci gi se cletini

nesrgur' Igi cdutd din ochi suiipa gi scurur, dar erauin despi4ituradin spate a conului.

I{AZBoIUL LA LUMINA ZII,EI t7

tr,lrr"*. ce tncepea si se dezmeticeascl, cele doui surori decununie ale Krishei se migcau ca una. Din mAnecile largi lecoborAri tn mAini bastoane scurte, din lemn de ratan,infeguratein phnzd, neagrd. Una di4tre ele il inhape de umeri intorcAndulastfel incAt sd primeasci lovitura celeilalte in pAntece gi il flnu casi se asigure cd-l nimerea in plin. Rdmas fdreaer,Kasaad gemu dedurere, iar f.emeiaconrinui, pocninduJ la incheietura picioarelor.Geamitul lui deveni lipdt strident.

Inevera scoase un strigit gi snri in picioare, dar fiicele Krishei oingflcari cu brutalitate. $i Vlanvah d;du sI se ridice, dar piciorulKrishei o lovi cu putere infagd.,trAntind-o la plmAnt. Urle din toateputerile, dar eratirziugi nu se auzi niciun strigit de rispuns.

Krisha se uiti la cogul de pe podea.Izbitu,ra sandalei ei nu-ldistrusese, igi reclpltase forma de mai inainte. Inevera zimbinumai pinl, cind o vdzu alungindcu picioarele pe el dintr-un saltqi izbutind sl-l striveasci dupi trei sdrituri.

tn p"rt." cealaltd, "

.o.rrilrli, surorile de cununie ale Krisheicontinuau sdl bati pe Kasaad.

- Tipi ca o femeie, rAse una, lovindul din nou intre picioare.

; Si nu gtie si se bati nici mdcar cAt o femeie, strigi cealaltd.iqi lui mAinile de pe umerii lui, iar Kasaad se pribugi gAfAind,

cu durerea gi umilinga amestecAndu-i-se pe chip. Femeile il lisarnin pace 9i se duserd se dirAme stivele cu lovituri de picior gi sistrice coguriie izbindu-le cu bastoanele.

Inevera incerci sd se elibereze, dar femeile tinere care o qineauiqi intejiri strAnsoarea.

- Stai potolitd sau igi frAngem degetele, 9i n-o sd mai pogi impleti!Inevera tncetl sd se mai zbatd, dar ochii i se ingustarn gi se foi

rrgor, pregitindu-se s-o loveascd pe cea mai apropiatd dintre ele inscobitura gleznei. Se uiti la Manvah, dar mamaei chtini din cap.

Kasaad tugi scuipAnd sAnge gi se sllti in coare.

- TArfelor! CAnd vor auzi dama una ca asta...!Krisha il intrerupse rizind pe infundate.- Darna? Kasaad, fiul lui Kasaad, o si te duci la ei si le spui ci

tc-ai tmbitar cu couzi gi te-au batut nigte femei? N-o sd-i spui nicirrrlcar ajin'pal-ului tdu, dacd gi-o trage in noaptea asta!

IB PETER V BRETT

Kasaad incercl sI se ridice, dar o femeie il lovi scurt in pAntece,

9i cdzu pe spare. Nu se mai clinti.- Pfui! strigd femeia. S-a pigat pe el, ca un copil!RAseri toate.

- Asta-mi da o idee! exclami Krisha, agezAndu-se deasupra uneistive ri.sturnate gi sdltAndu-gi robele. De ce sd asudim strivindcogurile astea oribile, cAnd e mai simplu sd le murderirn?

Se ghemui qi-qi lase'udul sd curgd, migcAndu-;i qoldurile intr-oparte gi in alta,ca si improaqte cAt mai multe coquri. Celelalte femeirAseri gi-qi ridicarl la rAndul lor robele, casd,facdacelaqi lucru.

- Sirmana Manvah! o batjocori Krisha. Cu doud crearuri departe berblreasci in familie, dar cu niciun barbat. Bdrbatul 1i-emai rdu decnt un khffit, iar fiul push'ting e atAt de ocupar cusuptul mdtirAngilor, cd nici mdcar nu mai de pe-aici.

- Nu-i chiar aqa.

Inevera se intoarse la timp ca sX vadi pumnul gros al lui Soliinchizlndu-se in jurul incheieturii mAinii uneia dintre tinerelecare o lineau. Femeia lipd de durere cAnd Soli ii smuci brapul insus, rd.sucindu-i-l cu cruzime, iar el lovi apoi cu piciorul,trAntindu-i sora lati la pdmint.

- Taci! ii spuse femeii care li2ta. Atinge-te inci o dati de soramea, ;i-1i tai mina din incheieturi in loc si gi-o risucesc.

- RdmAne de vdzut, pwslt'ting, spuse Krisha.Surorile ei de cununie igi ldsaseri robele in jos gi se apropiau

de Soli, cu bastoaneie pregitite si loveascd. Krisha zvilcni dinincheieturd qi propria biteii alunecd in mAnI.

Inevera icni, dar Soli, degi netnarmar, se apropie de ele f;renicio teamd. Prima femeie lncerci si-l loveasc d., dar el era maiiute, se trase tntr-o pafi.e, ferindu-se,;i o prinse de brag" Se auziun pocnet gi femeia cdzurs,rl|nd, iar bastonui rimase in mAna luiSoli. Cealalti femeie il atacd, insi el ii pardrprima loviturl inaintede a o pocni peste fald cu toate puterea. Toate miscdrile lui erau"line, bine exersate, ca un dans. Inevera 1l privise fecAnd exerciliide sharusahh cAnd venea acasd din Hannu Pash,inzilele Asfinlirii.Femeia se pribugi, iar Inevera o vdzusnltAndu-qi vdlul ca si scuipesAnge din belgug.

ItAT-BOIUL LA LUMINA ZILEI t9

CAnd se repeziKrisha la el, Soli igi aruncd bastonul gi il prinsepe al ei in mAni, oprindu-i lovitura. Cu cealaltd mAni o prinse deguler, o rdsuci gi o apleci, cu fala in jos, peste un morman decoguri. O izbi gi cu capul {e pimAnt, apoi ii prinse robele de tivqi i le snlti mai sus de talie.

- Te rog, se vdicdri Krisha. Fi ce vrei cu mine, dar cru1d,

lccioria fiicelor mele!

- Pfui! Soli scuipd, cu dezgustul vizibil pe fagd. Mai degrabdi-() trag unei cdmile!

^ - Ei, haide, push'ting, tl batjocori ea, unduindu-;i qoldurile.lrrchipuie-1i ci-s blrbat gi ia-mi fundul.

Soli lui bAta ei de ratan gi incepu s-o batI. Vocea lui era groasi,,,lc:operea pocnetele sonore ale lemnului pe pielea dezgolitx gi

rurletele ei de durere.

- $i dacn nu egri pwsh'ting, ror te feregti sn-gi vAri barbxliaintr-un morman de balegd. CAt despre fetele tale, n-ag face nimicr'irre sd-ntArzie clipa cAnd igi rror pune in sfArgit vlluri pesterrrtrtrele lor urAte, la nunta cu cAte un biet hhffit.

tgi lun mAna de pe ceafaei, dar continul s-o-batx, mAnAndu-let'rr lovituri pe ea gi pe celelalte femei afard din cort. FiiceleKrishnei le sprijineau pe surorile de cununie gi se indepirtardt oate impleticindu-se.

Manvah se ridici qi se scuturd de praf. Se apropie de Inevera,l'llrri si-i dea nicio atentie lui Kasaad.

- Egti teafar;?Fata ficu semn cI da.

- Y ezi ce-i cu marta, spuse Manvah. N-au avvt prea mult timp.l)oate izbutim si salvim...

- Prea tirziu, zise Soli, ardtindcitre alee.

Se apropiau trei Sharum,in robe negre fere mAneci gi cu platoqelencllre, de ogel forjat, dAnd un plus de farmec piepturilor lor currrugchi deja perfecgi. Aveau fAgii de mltase neagri legate in jurullrir:epgilor reliefaqi gi purtau brdldri de piele cu linte. De spate aveau

prinse scuturi aurii strilucitoare gi lgi gineau suiilele scurte cunt'pisare, mergAnd cu gralioasa lejeritate a lupilor plecali dupi pradi.

20 PETER V BRETT

Manvah ingf;ce un urcior mic, vlrsd apa din el peste Kasaad,

care qemu qi se ridici pe jumdtate.

- inluntru, repede! se risti femeia, lovindu-l fara mile cupiciorul ca si-l punl in migcare. Birbatul mormii, dar izbuti sIse tArasci dincolo de draperie, unde nu putea fi vdzut.

- Cum arit?Soli igi scuturi. roba 9i trase de ea, deschizAnd-o mai tare in fa7Fr.

tntrebarea era ridicoll. Inevera nu inai vizuse niciodatd unb;rbat atit de frumos ca fratele ei.

- Minunat, ii rdspunse, in qoapti.

- Soli, incAntdtorul meu ajin'pal!strigi Cashiv.Avea douizeci gi cinci de ani, era kai'Sbarum qi de departe cel

mai chipeg dintre cei trei, cu barba runsi scurt lucind de uleiparfumat gi cu pielea bran:zatd, de o nuangd ideala. Avea platogaimpodobite cu soarele scdpirltor al ld Dama Baden - fereindoiah din aur curat - ;i o peruzea imensi tn mijlocul mrbanului.

- Am sperat c-o si te gisesc cAnd vin si iau marfa...Ajunse destul de aproape ca si vadd harababura din cort.- ...din seara asta. O, cerule! Pe-aici a trecut o turmi de cimile?

Simli mirosul din aer. $i s-a pigat in trecere?

Lud vdlul de rnltase albe care-iinconjura lejer gAtul gi gi-l duse.4la nas. Insotitorii sii ficurd acelagi lucru.

- Am avut niqte.. n"" rluri,,;;;;. Soli. E vina mea, amplecat pentru cAteva minute.

-Eomarerqine.Cashiv se apropie de Soli p5rAnd si n-o vadi pe Inevera. intirrr"

un deget qi gil trecu peste pieptul musculos al fratelui ei, in loculunde il pitase un strop de sAnge improgcat. Freci gAnditor sAngele

intre degetul mare gi arItaror.

- Totugi, s-ar zice ci ai revenit la timp ca sd pui lucrurile la punct.

- E pulin probabil si se mai intoarcd vreodati rurma aia decimile, spuse Soli.

- Dar gi-au atins scopul, continui Cashiv, cu tristele. Va trebuisd crimptrrdm din nou coguri de la Krisha"

ItAZ-BOIUL LA LUMINA Z]LEI

- Te rog, insisti Soli, punAndu-gi mAna pe bragul lui Cashiv,ilvem mare nevoie sI vindem marf.a asta. Nu e distrusd inirrtregime. N-am putea sd-pi ddm micar jumitate?

Cashiv se uiti la m*na de pe bragul lui 9i zAmbi. Aritti'harababura de co;uri cu un gest dispreiuitor.

- Pfui! Dacd e pigat unul, sunt piqate toare. Nu-i putem ducesttrpAnului nostru obiecte astfel intinate. Toarnd o gdleatd, de apltpe ele gi vinde-le unor kbffit.

Veni mai ^pro^pe

gigi puse din nou mAna pe pieptul lui Soli.

- Dar, dacl, ai nevoie de bani, i-ai putea cAqtiga ducAnd coquriin timpul petrecerii de mAine, in loc si le vinzi. igi strecurdtlcgetele sub roba largd, a lui Soli ca si-i mAngAie umdrul. Te-ai

l)utea intoarce acasd cu de trei ori prepl acestor coguri, dacir...levci duce cum se cuvine.

Soli zAmbi.

- Cogurile n-au taine pentru mine, Cashiv. Nimeni nu le poaretluce mai bine

Cashiv rAse.

- Vom trece pe-aici mAine-dimineatd, sd te luim tra petrecere.

- Ne intAlnim pe terenul de instrucfie, spuse Soli.Cashiv dedu din cap, apoi el gi insogitorii lui se indep5rtari pe

,rlce, mergAnd agale citre cortul Krishnei.M^anvah iqi puse mAna pe umlrul lui Soli.

- Imi pare rdu cd ai fost nevoit si faci aga ceva, fiule.El ridicn din umeri.- tr, .rn"l. zile eqti cel care posedd, iar in altele cel posedat.

Singura parte care nu-mi place e ci a cAgtigat Krisha.Manvah iqi silti valul at3r- cdt era nevoie ca si scuipe pe p5"mAnt.

- N-a cAgtigat nimic. N-are ce coguri se vAndi.

- De unde gtii? se mird Soli.Mama lui chicoti.- Acum o siptimAni am pus rozitoare in cortul unde-gi

line marfa.

Dupd ce le a|ur"l,si facl ordine tn cort, Soli le conduse in casa

rnici, din chirpici, in care locuiau. Salvaseri cele mai multe coguri,

II

22 PETER V. BRETT

dar unele trebuiau reparate. Manvah ducea in spate o legdturirnare de ramuri de cuimal.

- Trebuie sd mi gribesc s-ajung la adunare, spuse Soli.Inevera gi Manvah il strAnserd in braje gi il sirutarl inainte sd

le intoarci spateie, luAnd-o la fugn prin oragul tntunecat.InIuntru, marna gi fiica descuiari trapa glifatF,gi coborAri s5-gi

petreacd. noaptea in Oragul de Jos.Toate cledirile din Krasia aveau in adAncul plmAntului cel

putin un nivel, aflat in legdturd cu coridoarele indreptate cdtreOra;ul de Jos propriu-zis, un fagure imens de tunele gi pegterijcare se intindea pe kilometri intregi. Acolo se adeposteau noaptede noapte femeile, copiii;i kbffit-ti, in vreme ce barbagii lupiauin alagai'sharak. Lespezi imense de piatre td.tat| impiedicaudemonii sd se inalge din abisul lui Nie, iar pe ele erau dlltuite glifeputernice, rnenite sI-i gini la distanld pe cei care se marerializaserlin alti parte.

Oragul de Jos era un refugiu de necucerit, consrruit nu doarca sd adiposteascd mulpimea din cetate, ci qi pentru a fi el insugio cetate, dacd, s-ar fi intAmplat inimaginabilul gi alagai-ri ar licucerit Sulila Degertului. Toate familiile aveau od;i in care sddoarmi, existau gcoli, palate, case de rugiciune gi multe altele"

Inevera si mama ei tmpdrgeau doar un mic subsol cu saltelepentru dormit, o incipere rece pentru pdstrarea mAncdrii gi o alta,{oarte mici, cu un put adinc calatrind.

Manvah aprinse o lampi, se agezard,la masd ;i iqi potolirlfoamea cu mAncare rece. Dupd ce spdlarl vasele, Manvah desfeculegdtura de ramuri. Inevera veni s-o ajute.

Mama ei cletina din cap.

- La culcare cu rine. MAine ai o zi grea. Nu re vreau cu ochiiroqii gi somnoroasl cAnd o si-1i punl dama'tingintrebdri.

Inevera se uitl la fetele din faga ei, care, insopite de mameleior, aqteptau intr-un gir lung sI intre in pavilionul dama'ting.I4iresele lui Everam hotdrAseri cd, arunci cAnd damavesteau, dinminaretele lor, zorii zilei echinocliului, toate fetele care?mpliniseri noui ani trebuiau sa se infXgigeze pentru Hannu pash,

RAZBOIUL LA LUMINA ZILEI

ca si afle care era calea vielii agternutl de Everam inaintea lor.Pentru un beiat, Hannu Pasb dura mai mulgi ani, dar pentru of.atd nulnsemna declt o singuri prezicere a unei da*o'tiog.

Celor mai rnulte li se epunea pur gi simplu cd sunr fertile ;i lise didea primui lor acoperimAnt de cap, dar citeva aveau sd iasd

din paviiion logodite sau dupd ce primiseri o noui ocupagie.Altele, mai ales cele sdrace gi neinstruite, erau cumpirate de latalii lor gi invdgau dansul de pernd, pentru a fi trimise apoi inMarele Flarem, unde-i slujeau pe rdzbotnicii din Krasia cajiwah'Sharum. Era o onoare pentru ele sI poarte in pAnteceluptltori care aveau si-i inlocuiascd pe cei mo4i, linAnduJe pieptdemonilor in alagai'sbarak, noapte de noapte.

Inevera se trezise plinn de entuziasm, igi imbrdcase rochiacafenie gi tgi periase pdrul negru gi des. ii .,rrge, pe umeriondulAndu-se de la sine gi lucind ca mitasea, dar eraultima zi cIndlumea mai pqtea sd il vadl. Avea sI intre in pavilionul dama'tingca{atl,, pentru a iegi ca tindrd, femeie, al cirei pdr n-avea sI maidesfete decAt ochii bxrbatului ei. Avea si-9i lepede rochia cafenie,ca si reapari in lume purtAnd cuvenitul negru.

- O fi fiind echinox, dar luna eplini, zise Manvah. Micar asra

e de bun augur.

- Foate o sI mi ia Damaji in haremul lui, spuse Inevera. Agptrtea trii intr-un palat, cu o zestre atit de mare incAt n-ai mai finevoitd sd impletegti niciodati.

- Iar tu n-ai mai vedea niciodatd soarele, ii rispunse Manvah,clestul de incet ca sd n-o aude decAt ea, qi n-ai mai putea vorbi decAtcu surorile tale de cununie, agteptand si-i ddruiegti plicere unuilurbat destul de betrAn ca sd-1i fie strlbunic. Clatina din cap. Celpulin birul nostru e pletit gi ai doi berbagi care s5-gi poarte degriji, a;aci sunt putine ganse si-i fii vAndutl Marelui F{arem. DarpAnI gi asta ar fi o soarti mai bund decAt sI fii gisita stearpd gi

priviti cu disprel, ca nie'ting.Nie'ting.Inevera se cutremuri numai gAndindu-se la asta.

(lelor gdsite cu pAntece lipsit de purerea ie ^

d^ rod nu li se

irrgiduia niciodati si se imbrace in negru, rdmineau toatd viagairr cenugiu, ca un khaffir, cu fepele descoperite cu ruqine.

23

24 PETER V' BRETT

- Poate-o sd fiu aleasi si devin dama'ting, spuse ea.

Manvah cletina din cap.

- N-o si fii. N-aleg niciodati pe nimeni.- Bunica zice cd., in anul cAnd a trecut ea prin incercarea asta,

au ales o fatd, spuse Inevera.

- S-a intAmplat acum cel pugin cincizeci de ani, rispunseManvah, gi Everam s-o binecuvintezepe onorata mamd atatdluitiu, dar e inclinatd s5-nfloreascF, faptele.

- $i atunci de unde vin toate nie'dama'tingi se miri Inevera,vorbind despre ucenicele femeilor sfinre, cu fege dezgolite, darinvegmAntate in albul logodnicelor iui Everam.

- Unii spun ci Everam insuEi le lasx grele pe Mirese gi cdnie'dama'ting sunt fiicele lor.

Inevera iqi privi mama inalgAnd dintr-o sprAnceani, ca qi cums-ar fi inrebat dacd nu cumya glumea.

Manvah ridicd din umeri.- E o explicalielafel de bund caoricarealta. tpi pot spune ci

nicio alti mami din piapd n-a vdztrt vreodatd" o fatd aleasd qi cinici n-a recunoscut chipul vreuneia.

* Mami! Surioari!Pe f.a9a Ineverei se hgi un zAmbet cAnd il vdzu pe Soli

apropiindu-se, urmat de Cashiv. Hainele negre ale fratelui ei erauincd prifuite din Labirint, iar pe scutul atirnat de umdrul sdu se

vedeau urmele unor lovituri noi. Cashiv ardta,Ia fel de imaculatca de obicei.

Inevera alergl si-i tmbrnqi$eze pe Soli. El rAse, o sdltd cu osinguri mAnd 9i o invArri in aer. Fatagipd, de incAntare, ferl sI se

teamd, nicio clipd. Nimic nu purea s-o inspiimAnte cAnd tgi aveafratele aldturi. Soli o lese cu delicatele jos, ca pe o panI, gi se dusesi-gi strAngi in braqe mama.

- Ce caugi aici? il tntrebd Manvah. Credeam ci egti deja indrum spre palatul lui Dama Baden.

- Sunt, rispunse Soli, dar n-am purur sd-mi las sora si plece laHannu Pasb fare si-i doresc si se bucure de roate binecuvAntirilede pe Ala.

IIAZBOII]L LA LI]MINA ZILEI

ttrtinse mAna gi mAngAie pirul Ineverei. Ea tncercl s5-l plesneasci

peste degete, dar, fiind mai iute decAt ea, Soli 9i le retrase la timp.

- Crezi cI va veni gi tata sI mi binecuvAnteze? intrebe ea.

- Ah... Soli govni. Din cAte $tiu, tata inci mai doarme inspatele cortului. Azi-noapte n-a izbutit s-aj ungi la adunar e gi i-am

spus maestrului de instruclie cd-l supiri pintecele... iariqi.Fratele ei ridicl nedutor^t din umeri gi Inevera igi las; ochii

in jos, ca sd nu-i vadd dezamdgirea.

El se aplecl, intinse un deget, snltAndu-i barbia cu blAndele, gi

privirile li se intAlniri.- $tiu ci tata vrea, ca gi mine, sd ai pane de toate binecuvAntirile,

chiar dacl ii e greu s-o spuni.Ea dedu din cap.

- $tiu. t9i mai aruncd bragele in jurul gAtului lui Soli, pentruo ultimi oari tnainte de plecarea l,ri. MtrlJrrm"sc!

Cashiv se uiti la ea de parcd ar fi vdzut-o pentru prima oard".

() privi cu zAmbetul lui frumos 9i se inclini.- Fii binecuvintatd,Inevera vah Kas aad, acvm, cAnd devii femeie!

i1i doresc un so! bun gi mulgi fii, la fel de frumoqi ca fratele tiu.Inevera surAse giqi simli obrajii tn flecari in vreme ce

rlz.boinicii se indepdrtau fare graba.

tntr-.rn tirziu, girul se puse in migcare. Ziua se scurse incet intimp ce agteptau sub soarele fierbinte, fiindcd tn pavilion fetele

irrrrau doar cAte una, insogiti de mama ei. Unele rdmAneau

irrluntru numai cAteva minute, iar altele aproape cAte o ori. Toateit.qeau imbrlcate in negru, pdrAnd deopotrivi umilite gi ugurate.IJnele se uitau lung in gol, frecAndu-pi brapele cu gAnclul dus qi

llsAndu-se conduse citre casi de mamele lor.CAnd se apropiari de partea din f.agF, a girului, mama ei o

strAnse mai tare de umeri qi ii simli unghiile infigAndu-se in haine

ltrin rochie.

- Jine-ji ochii in jos 9i limba in frAu cAnd nu gi se vorbegte!prrieri Manvah. Nu rispunde niciodati la o intrebare cu o alta gi

rrrr contrazice niciodati. Repeti dupd mine: .Da, dama'ting.'- Da, darna'tinp, spuse ea.

25