razboiul crestinilor cu diavolii.doc

8/16/2019 razboiul crestinilor cu diavolii.doc

1/24

CAPITOLUL i

învăţâtura despre duhurile diavoleşd,dupâ Sfânta Scriptură şi Sfânta Traditie

1.1. Crearea îngerilor

Dumnezeu Creatorul a făcut mai întâi lumea îngerilor, aduhurilor sluitoar e !Psalm "#$,%&, ca să sluească 'oii (aleDumnezeie)ti Prea (finte* To+i îngerii au fost crea+i de Dumnezeu înacela)i tim*

(courile rinciale entru car e au fost crea+i îngerii car eformează lumea ne'ăzută sunt- entr u a.L slă'i e Dumnezeu !Is* /,$0Lc* 1,"2&0 entru a îmlini 'oia lui Dumnezeu cea (fântâ !3t* 2,""01%,$"0 " Tim* $,"/&0 entr u a 'esti oamenilor tainele )i 'oia luiDumnezeu !3t* ",1#0 1,"$0 14,10 Lc* ",1/&0 entru a.i auta e oameni

să se mântuiască !5'* ","2&0 entru a auta sufle.tele oamenilor duămoartea tru ească )i a le duce în 6ai !Lc* "/,11&*

(fânta (cri tură ne sune că sunt nouă cete îngere)ti )i tr eiceruri !II Cor* "1,2&, conform cu descoerirea a'ută de (fântulAostol Pa'el* (fântul Dionisie Areoagitul, în cartea sa „Despreierarhia cerească sune că cetele îngere)ti se îmart în trei gru etriadice-7* rima gru ă triadică îngerească- serafimii, hem'imii )itronurile0 1* a doua gmă triadică îngerească- dom.niile, stăâniile )i uterile0 $* a treia gruă triadică îngerească-îngerii, ar hanghelii )i înceătoriile*

Dumnezeu î)i descoeră 'oin+a (a la îngerii dinceata

su erioarâ, iar ace)tia, la rândul lor, o comunicăcelorlal+i îngeri*

în felul acesta, tainele )i uterile lui Dumnezeuurmează în ordi.

ne descendentă, de la serafim la înger )i fiecareierar hie ulterioa.

râ este consacrată numai* cu acele cuno)tin+e, e

care este caa. 8ilă să le curindă la ni'elul resecti' al

dez'oltării sir ituale*Cu'ântul 9înger : înseamnă sol sau trimis* îngerii

aucă ătat acest nume datorită sluirii lor, îndretată

de laAtotmilosti'ul Dumnezeu către mântuirea

oamenilor* (fântul


2/24

Aostol Pa'el ne sune- 9îngerii nu sunt, oar e,toti duhuri slui.

toar e, trimise să slu ească entra cei ce 'or mo)teni mântuir ea;:

!5'rei ","2&* (fântul


3/24

e ămînt, cele 'ăzute )i cele ne'ăzute, fie tr onuri, fiedomnii,fie înceătorii, fie sta @Dii* Toate s.au f ăcut rm 5l )i

entm 5l:

!" Coloseni ","/&* Din Aocalisâ aflăm că nu utemcunoa)te

e!act nu"ărul î ngerilor# „$i era nu"ărul

îngerilor%eci de "ii de

%eci de "ii şi "ii de "ii &'poc. (,11).

ăr ă a cuno)te eact firea îngerilor, utem însăsă f im

siguri că, îngerii nu au tru material ca oamenii,

ci sunt duhuride lumină, care răsândesc strălucirea

dumnezeiască* Când, însă, rimesc orunca de la Dumnezeu, ei se ot arăta

)i tme)te, en.tru a fi erceu+i de oameni, ăstrându.)i

însu)irile surafire)ti*

12. Când au apărut diavolii*

Lucifer, fiind înger de lumină )i căetenia celeide a doua

tr ete îngere)ti, în loc să rogreseze în sfin+enie,s.a mândrit,

'oind să fie asemenea cu Dumnezeu !Isaia"2,"2&* Dumnezeu

".a 8lestemat, i.a luat harul Duhului (fânt )iastfel s.a transfor .

mat în dia'ol !Lc*"#,"4&* îmreună cu el au căzut)i îngerii care*

i.au urmat lui, !dia'olii& care sunt suu)i (atanei!5fes* /,"1&*


4/24

Domnul nostru lisus Eristos ne arată cădereaîngerilon

„'" vă%ut pe satana, că%ând ca un fulger din

Cer... !Luca

"#,"4&* (fântul Aostol Pa'el scrie că îngeriirăz'răti+i au fostasru edesi+i de Dumnezeu )i trimi)i în lad,

ână în ziua încare 'or fi udeca+i entru ăcatele lor* lar (f*

Aostol Petru nesune- „Du"ne%eu, n+a c"ţat pe îngerii care

au păcătuit, ci

legându+i cu legăturile întunericului în lad, i+a

dat să fie pă%id,p"ă la udecată !1 Ptr* 1,2&* (fântul Aostolluda ne sune că

răz'rătirea acestor îngeri care nu au 'rut sărămână în star ea lor,

ci au dorit să fie în locul lui Dumnezeu, a fost edesită astfel-„pe îngerii care nu şi+au pă%it vrednicia, ci au

pârăsit locaşul lor,

i+a pus la păstrare, în întuneric, în lanţurile veşnice,spre %iua

udecătii celei "ari &luda -).

Dia'olii au însu)irile îngerilor, cu diferen+a că,de)i au

fost crea+i de Dumnezeu 8uni )i sfin+i, ei n.aurămas în starea lor

de sfin+enie )i 8unătate, ci au căzut făr ă deîntoarcere, în întune.

ricul mândriei )i 'icleniei* A)adar , întâiul 'ino'atde ăcat şi

întemeietor al răută+ilor este dia'olul- „...pentru că, dela început

diavolul păcătuieşte !" loan $,4&* 5l a ăcâtuit, nu entru că a)ai.ar fi fost firea, sau că ar fi rimit înclina+ia sre ăcat,

entru că


5/24

în acest caz, 'ina ar fi căzut e Dumnezeu*Dimotri'â, fiind creatde Dumnezeu 8un, el însu)i, rin roria 'oin+ă, s.afăcut dia'ol,

adică cle'etitor, 'râma), mincinos )i defăimător*Sfântul prooroc le%echiel spune#„...tu eraipecetea desă+

vârşirii, deplinătatea înţelepciunii şi cununa

fru"usetii. Tu te+ai

aflat în den, în grădina lui Du"ne%eu/

„fost+ai f âră prihană în

căile tale, din %iua facerii tale şi până s+a

uicui0at în tine nelegi+

uirea &le%ec. 2,1().Decisi', răul nu +i.a fost dat +ie din afară, ci tuînsu+i ".ai

zămislit* (fântul Antonie cel 3are ne în'a+ăscoul rincial al

lucrării dia'ole)ti e ământ- „Diavolii senu"esc aşa, nu pent"

că aşa s+au f ăcut sau pentru că Du"ne%eu i+

ar fi f ăcut râi, ci pen+

tru că au că%ut din înţelepciunea cerească,&"ândrindu+se). De

atunci ne ispitesc "ereu, încercând să

î"piedice urcarea noastrâ

la Cer, locul de unde au că%ut ei.

Oamenii, a'ând tru )i suflet, ot sâ treacă de la lăcerea

tro ească la cea sufletească* Dia'olh însă suntlisi+i de această

osi8ilitate, entru că în ei 8inele firesc a fostnimicit rin căde.rea )i ierderea harului dumnezeiesc0 La

oameni, 8inele esteamestecat cu răul, dar la demoni, recumăne)te

)i ac+ioneazănumai răul*Păcatul lor cel mai mare este ura heînf ricată fa+ă

de


6/24

Dumnezeu* 5i au transformat ascultarea fa+ă deDumnezeu,

firească tuturor fâturilor, într.o îmotri'ire )iîntr.o 'ra8ă neîn.

cetată* De aceea, căderea lor este fără deîntoarcere*5i î)i găsesc lăcerea în tot felul de ăcate, se

comlacmereu în rele, trecând de la un ăcat la altul*

Feutând să'âr)i ăcate tru e)ti, ei ăcătuiesc cu imagina+ia )i cu

sim+urile* =i.auo8i)nuit esen+a lor cu 'iciile fire)ti ale cărnii*

Aceste 'icii suntdez'oltate la ei, mai mult decât la oameni*Demonii nu ot face nimic rău Creatorului, Car e

fiindDumnezeu Atotutemic, este inaccesi8*il oricăror

influen+e deafar ăGdin artea făturilor* De aceea, demonii )i.

au îndretattoată răutatea lor, îmotri'a oamenilor , car e sunt

chiul luiDumnezeu, creatura mâinilor (ale* Demonii,)tiind că

Dumnezeu î)i iu8e)te fătura sa, caută sădăuneze cât mai mult

o8iectului iu8irii (ale* Duhurile necur ate, a'ândm sine rinci.

iul tuturor relelor, caută să.i atragă e oameni,să.i facă ro8i

lor, entru a.i duce le ierzarea 'e)nicărăz8unându.se astfel,îmotri'a lui Dumnezeu* Dia'olul eate duhul cel

rău car e des. arte e om de Dumnezeu )i insiră ură, erfidie

)i minciunăîntre oameni* Isititor !3atei 2,$&, stăânitor al

acestei lumi!loan "1,$"0 "2,$#0 "/, ""&*


7/24

în Hechiul Testament, dia'olul este dnhulrăută+ii, de a

cămi fiin+ă +ine însă)i ăcatul, za'istia )iminciuna* Pentru că 5l

de la înceut a fost ucigător de oameni )i nu astat întm ade'ăr , entru că nu este ade'ăr întru el* 9Când gr âie)te

minciuna, gr ă.ie)te dintm ale sale, căci este nuncinos )i tată al

munciunii: !loan4,22&* *(fin+ii Pârin+i ai ?isericii Ortodoe sun că locul

dia'o.

lilor câzu+i din ceata a doua îngerească se 'acomleta cu sfin+i, reo+i )i călugăr i, duă car e lumea se 'a sfâr )i,

datorită ăcatelor oamenilor*Li8ertatea 'răma)ilor no)tri deinde de sufletele

ome.ne)ti car e se mântuiesc )i, de aceea, îi atacă e

oameni a)a de

tar e, ca să tragă cât mai multe suflete în lad*Dacă sufletul omului, duă moartea tru ului,a unge în

6ai, dia'olul care ".a isitit, 'a fi trimis la(atana în lad, deoar e.

ee nu )i.a îndelinit misiunea încredin+ată* Dacăsufletul omului

aunge în lad, dia'olul care ".a isitit 'a fi trimisde satana la alt

om, ca să." isitească* # altă cauză entm caredia'olul lută a)ade tar e e oameni este )i dorin+a de râz8unar e

îmotri'a luiDumnezeu, Car e i.a 8lestemat )i acest lucm îl

oate realiza, rin

9


8/24

osândirea cât mai multor suflete în

lad*

1.3. Diavolul + ucigaş de oa"eni

(fânta (cri tură )i (fânta Tradi+ie au numit înfelurite

moduri e dia'oli- 9Ducă.se e ustie:,9întunecatul:, 9stăâni.

torul mortii: !5'r* 1,"2&, 9 otri'nicul:,9mincinos )i tată al min.

ciunii: !loan 4,22&, 9cel 'iclean: !3atei "$,"J&,9urâtorul 8ine.

lui:, 9în)elător :, 9)iret:, 9'răma):, 9uciga):,9leu care răcne).

te:, 8alaur :, 9?elze8ut: )*a* în toate acestenumiri, car acteristice

sunt răutatea )i 'rămă)ia, diri ate îmotri'aoamenilor*

Dia'olul urmăr e)te, rin orice miloc, ierdereasuflete.

lor noastre*

1.3.1. Cu" arată diavolii

îngerii au chi )i înfă+i)are, la fel ca )i chiul

sufletuluiomenesc* lar acest asect eterior este

constituit de chiul )i

înfă+i)area omului eterior în tmul său*(fântul Ignatie ?rianceanino' sune că

sufletele îngeri.


9/24

lor sunt ni)te cor uri su8tile, eterice, e cândtru urile oamenilor

sunt materiale, ământe)ti* Ingerii, la fel ca )isufletele ome.

ne)ti, au mem8re, ca, ochi, gură, degete,mâini, icioare* în.tr.un cu'ânt, o asemănar e delină cu a omului

în truul său* rumuse+ea 'irtu+ilor, haml dumnezeiesc

strălucesc e figurilesfin+ilor îngeri*Chiul demonilor este întunecat )i hidos, a)a

cum ".a

'ăzut lo' e dia'ol, ca un monstru hidos*Demonii s.au desfigu.rat, rin distrugerea în ei a 8inelui, rin

zămislirea )i dez'oltar eaîn ei a răută+ilor* Aceasta a lăsat am renta )i e

asectul eteri.or.

De aceea (fânta (cri tură îi nume)te 9fiar e:, iar e căe.

tenia lor Lucifer . 8alaurul cel mare !Aoc*"1,J&*

"#

Din (fânta (cri tură aflăm că demonii auacelea)i uteri

e car e le ar e )i omul- 'ăz, auz, miros, iăit, ot'or8i )i ot fi

mu+i )i surzi* însu)i Domnul lisus ".a numit e

demon . mut sa.

surd !3arcu J,1%&*în cartea (fântului Prooroc Daniel aflăm cum

îngerul ".aadus e roorocul A'acum într.un loc îndeărtat,

ca acesta sădea hrană roorocului Daniel, care se afla în

groaa cu lei !Dan


10/24

2&* Dar )i dia'olii au caacitatea de a se delasaraid în sa+iu,

de a 9teleorta: materia, cât )i e oameni*în (fânta 5'anghelie de la 3atei aflăm că

dia'olul, isi.tindu." e Domnul lisus Eristos, L.a dus în(fânta Cetate )i L.a

us e ari a temlului* Duă aceea, ".a dus eun munte foarte

înalt !3t* 2,""."&* în. 'ia+a (fântului loan,Arhieiscoul

Fo'gorodului, se descrie călătoria e car e afăcut.o e un dia'ol,

de la Fo'gorod la lerusalim )i înaoi tim de $ore* 5ste o do'a.dă că 'iteza demonului este mare, dar nu infinitâ

!instantanee&*Demonii, asemenea îngerilor, au caacitatea să

facăschim8ări uimitoar e în lumea materială* în cartea

lui lo' !","$."J& citim cum focul, trimis din cer de dia'ol, a

arins )i a ar s tur.mele de oi )i e ăstori* Tot aici aflăm că, înurma ac+iunii unui

duh necurat, a 'enit un 'ânt uter nic )i a ră8u)itcasa în care se

adunaseră fii )i fiicele lui lo' )i car e au murit* încartea lui To8it

se descrie un demon e nume Asmodeu, care aucis e cei )ate

8ăr8a+i cu care fusese măr itată, rând e rând,(ar a !To8it $,4&*Ac+iunea duhurilor asura materiei, ca )i alte

multe însu.)iri ale îngerilor, sunt descrise în Cartea

Kudecătorilor !/,1"&*îngerul s.a arătat 'iitorului udecător izraelit


11/24

acestâ i.a regătit dar ul, „îngerul Do"nului,fiitin%ându+şi v îrful

toiagului ce+1 avea " "ână, s+a atins de ca"e

şi de a%i"e şi a

ie)it f oc din piatră şi a "istuit ca"ea şia%i"ile/ îngerulDo"nului s.a f ăcut nevă%ut de la ochii lui

!Kud* /,1"&*O8ser'ăm că duhurile imateriale au fost create

de la înce. ut din.tr .o su8stan+ă mai su 8tilă decât omul )i

au fost înzestr ate

M

de la înceut cu forte car e le îngăduie să eercite oinfluen+ă uter.nică asura lumii materiale* în afar ă de acestea ele aucuno)tin+ef oarte mari desre organizar ea materiei )i legile lumiimateriale )istăânesc miloace car e le dau osi8ilitatea săinfluen+eze legile

lumii materiale* Dar aceste uteri care le osedăduhunle imateri.ale rele, demonii, dezorganizează )i distrug*

1.4. 5nde se află duhurile necurate*

Demonii se găsesc în 'ăzduh, adică în sa+iul desu8 cer,

e surafa+a ământului )i în iad* „întinderea

dintre cer )i

pă"ânt, tot a0isul pe care îl vede" cu ochii,

vă%duhul, pă"ântul,

servesc drept sălăşluire duhurilor necurate,

alungate din Cer

!(f* Ignatie ?riancianino'&*


12/24

în Cartea lui lo', satana este înfă+i)at ca rătăcind e întin.

derea nemâr ginită a ământului* 5l cutreieră ământul „dândtâr+

coale, chinuit fiind de o urâ ne încetată faţă denea"ul o"enesc

!lo' ",>&*(fântul Aostol Pa'el nume)te e demoni

9duhurile rău.tă+ii, car e sunt în 'ăzduhuri: !5fes /,"1&, iar e

căetenia lor .9stăânul 'ăzduhului: !5fes* 1,1&* Demonii ot

rerezenta sursa

diferitelor 8oli )i suferin+e, deci ot intra înoameni )i animale entru a le chinui !Luca 4,$$0 "$,"/&*Demonii trăiesc în ae, iar acest lucru îl )tim din

în'ă+ă.tura ?isericii Ortodoe, care în rugăciunile sale

de sfin+ire a aeiroagă e Dumnezeu să cure+e aa de osi8ila

rezen+ă acolo a

duhurilor necurate* BPărintele (erafim 6ose, 'or8ind desre locurile roriu.

zise ale 6aiului )i ale ladului, sune că acestelocuri se găsesc în

afar a coordonatelor sistemului nostru sa+io.temoral* Deci

sufletele oamenilor din 6ai sau lad se află într.un sa+iu de o altă

natură, care încee nemilocit de aici, dar seîntinde ca )i cum ar fi în altă dimensiune*

"1în timurile noastre, satana, căetenia demonilor,

se aflăîn lad* (f* Prooroc Isaia a re'estit acest săla) al

satanei- „$i


13/24

acu" tu co0ori în lad, în cele "ai de os ale

pă"ântului

!Is* 2,"%&* Cele rezise s.au îmlinit odatâ cu'enirea Domnului

nostm lisus Eristos e ământ, car e ".a legat esatana entrutoată erioada dintre cele două 'eniri e ământ

ale (ale- ,6+aaruncat " adânc şi 1+a închis şi a pecetluit

deasupra lui !Aoc*1#,$&* Inainte de cea de a doua 'enire a

Domnului lisus Eristos e ământ- „Satana va fi de%legat din

închisoarea lui &din lad) şi'a ie)i să a"ăgească nea"urile, care sunt îhcele 4 unghiuri ale

pă"ântului !Aoc* 1#,>&*Din 'ie+ile (fin+ilor aflăm că mai mar ele

demonilor seaflă în lad, iar la su rafa+a ământului )i în

'ăzduh se află dia.'olii condu)i de căeteniile lor, adică de duhurile

necurate, dinclanurile suerioar e* Demonii co8oară m lad entru a." informa

e satana asura celor să'âr )ite de ei )i asura atot ceea ce se

etrece e ământ )i entru a rimi noi orunci )iinstruc+iuni de

la stăânul lor*Duă căderea lui Adam )i a 5'ei din 6ai, mintea

ome. nească a ierdut harul lui Dumnezeu, car e oaăr a de duhurile

necurate* Dia'olii au astfel uterea de a intra înmintea omului )i

de a.i insufla gânduri ăcătoase* Demonii ot săintre în oameni

cu toată esen+a lor 'olatilă* Demonul car e intră înacest fel în om


14/24

nu se amestecă cu sufletul, ci trăie)te în tru uloamului, ose.

dând în chi fortat sufletul )i tru ul* Datorităimaterialită+ii )i

su8tilită+ii lor, demonii ot intr a într.un număr foarte mar e în om!Luca4,$#&*(fântul


15/24

(fintei 5'anghelii că a intrat satana în luda nu seinter retează căluda s.ar fi îndrăcit* (fântul Aostol loan sune că- "*(atanaa

ătr uns ma i întâi în sufletul ucenicului, datoritălăcomiei acestu.ia de 8ani !In* "1,/&0 1* Duă aceasta a us stăânire einima lui!It&an "$,1&0 $* în, cele din urmă a intrat satanadesă'âr )it în el!loan "$,1>&*

Aici a'em un eemlu grăitor de osedar etretată de

către dia'ol a sufletului ăcătos, datorită asiunii crescânde aacestuia entru 8ani, 8ăuturâ, desfrânare )i

celelalte ăcate*Duhul necurat se oate înfă+i)a su8 chi

refăcut, întinzând ocursă sau alta* 5l rerezintă fie răul e'ident, fie

că se transformă î n înger luminos, luând chiul 8inelui )i

cucerind astfel min+ilenoastre,Prea 8unul Dumnezeu nu îngăduie dia'olilor ca

să lute e oameni este uterile lor, ci în aceste lute îi

dă omului ute.re ca să oată 8irui* Dumnezeul )i 3ântuitorul

nostru lisusEristos, Car e este întemeietorul 'irtu+ilor, dă

utere cre)tinilor car e se lută cu dia'olii )i în acela)i timsmere)te mânia în'er.

)unată a duhurilor necurate, car e, fără îngăduin+alui Dumnezeu,

nu ot isiti e oameni !lo'* ","1&* în luta cuoamenii, dia'olul

încearcă să influen+eze tr u ul, sim+urile, 'oin+a)i imagina+ia*


16/24

Dar cum ac+ionează duhurile necurate asuratmului omenesc;

(.a 'ăzut limede că demonii, cu îngăduin+a luiDumnezeu, ot

să ucidă e oameni sau să a8ată asura lor diferite 8oli)i să intreîn ei, adică să le stăânească tru ul !lo' ","$."J&*

1(. Cu" ispitesc diavolii pe oa"eni

Dia'olii )i.au dezlăn+uit toată mânia lor asuraoameni.

lor car e sunt crea+i du ă chiul lui Dumnezeu, lămada mâinilor

(ale* Toate eforturile lor sunt îndretate entru aduce cât mai

multe suflete omene)ti în lad* lar entru aceastase folosesc de

toate eerien+ele, cuno)tin+ele )i fortele lor*

Dia'olul, amăgind e Adam rin 5'a, a f ăcut să ise iasla'a cu care Dumnezeu îl acoerea* =i, astfel,

Adam s.a 'âzutgol !tru e)te& cu toată urâ+enia lui, e car e mai

înainte nu o'edea, întrucât cugetul lui se desfăta de

frumuse+ile cele cere)ti*De fat, duă căderea sa din har, cugetările lui s.

au făcut ămân.te)ti )i tindeau în os, iar cugetul lui simlu )i 8un s.a amestecat

cu acel cuget tru esc al ăcatului* De atunci, în urul inimii

omului rote)te acoerământul întunericului,adică focul duhului

lumesc, car e nu lasă mintea să creadă sau săiu8ească e


17/24

Dumnezeu )i nici să îmlinească 'oia Lui (fântă*Cre)tinul ar e li8ertatea )i Puterea Earului

Dumnezeiescde a se eli8era de su8 domina+ia dia'olului !"

Corinteni "#,"$&*(fântul Diadoh al oticeii sune- „DinDu"ne%eieşrile Scripturi

şi din însăşi si"tirea "intii află" că înainte de

Sfântul 7ote%,

8arul lui Du"ne%eu îndea"nă sufletul spre

fapte 0une din af ară,

iar satana foieşte în adâncurile ini"ii, ascuns

îtt gânduri !Psalm

/$,/.>&*în momentul în car e ne.am renăscut rin (fântul?otez,

dia'olul lucrează din afar ă, iar harul luiDumnezeu, din inimă* In

inima omului se să'âr )e)te răz8oiul satanei, car efiind ne'ăzut

nu." simt cei mai mul+i cre)tini* Prin (fântul?otez dia'olul este

scos afar ă din suflet, dar i se îngăduie să lucrezeasura lui rintm *

1(

Când Earul Dumnezeiesc ărăse)te e om,dia'olii

foiesc ca ni)te )er i în adâncul inimii,neîngăduind deloc sufle.

tului să caute sre dorin+a 8inelui* lar când, rinrugăciune, Earullui Dumnezeu âtrunde m minte, dia'olii se

strecoară ca ni)tenori întuneco)i rin ortile inimii, sre atimile

ăcatului* Deci, Kduă ?otezul cre)tin, dia'olii etrec îmreurul

inimii cre)tinu.


18/24

lui, lucru e care 'răma)ii mântuirii noastre nu'or să fie )tiut de

oameni, ca nu cum'a să se întrarmeze îmotri'alor cu ostul,

rugăciunea )i (fintele Taine* BAstfel, dia'olul rămânând în eterior seduce eom cu

mândria, sla'a de)artă )i mai ales cusenzualitatea, cu îngăduin.

+a lui Dumnezeu, care une astfel la încercare'irtu+ile oameni.

lor* Astfel dia'olul, rin li8ertatea e care o arede la Dumnezeu,

îmline)te o mare iconomie !(imeon3etafrastul, ilocalia 'ol*/,*$"%&*5istă, în cei care se îndulcesc cu atimile,

sim+irea uneiiu 8iri ătima)e a truurilor )i un duh necurat

dia'olesc sălă)luitîn însă)i sim+irea celui lutat de desfrânare*

Acesta simte arderea

dureroasă a tru ului, ca )i cum ar fi într.uncutor de foc* Acestlucru îl face să nu se teamă de Dumnezeu, să

disre+uiască adu."cerea aminte de chinurile ladului, să fie

neăsător fa+ă de?iserică )i rugăciune* Aunge astfel ca un ie)it

din min+i )i dinsine )i ame+it de ofta desfrânării* Persoanele

care î)i imaginea.ză )i 'isează des că fac ăcatul desfrânării otaunge duă o

erioadă de tim să desfrâneze cu dia'olii* (unt)i femei car e tri.

mit dia'olii desfrânării la 8ăr8a+i, în tim ceace)tia dorm, en.

tm a.i stâmi sre desfrânare*


19/24

9ântuitorul nostru lisus 8ristos ne spune#

„Când duhul

necurat iese din o" &prin Sfântul 7ote%,

Sfânta î"părtăşanie şi

celelalte Sfinte Taine) u"0lă pr" locuri f ârăde apă, căutând

odihnă... Dacă însă creştinul face din nou

păcate de "oarte, el

răstigneşte a doua oarâ pe 9ântuitorul

nostru lisus 8ristos &vr.

-,4+-) care se află în ini"a sa de la

Dun"e%eiescul 7ote% :16 1

&;alateni 3,


20/24

de a ne face rău, cât trâim în această 'ia+ă ământească* Dia'olii

au atâta utere asu ra noastră, câtă le dăm noi*Duă căderea lui Adam )i a 5'ei din 6ai )i

ierdereacomuniunii har ice cu Dumnezeu, dia'olii ot să

'or8ească sufle.tului omenesc rin gândurile ăcâtoase* Demonii

ne îndeamnă rin gând'ri la ăcate, dar nu ne ot o8liga*să

ăcătuim* Au ute.rea de a ne în)ela, de ă ne duce în eroar e rin

gândurile e car eni le insuflă* , .(atana ierzând, rin mândrie )i 8lestem,

con)tiin+a dum.nezeiască a auns ne)tiutor* De aceea, nu oate )ti

de la sine cesă facă, ci 'ede ce face Dumnezeu ca să ne

mântuiască )i se sile).te să facă cele contrar e, ca să ne iar dă* Astfel,

îmotri'a roo.rocilor a ridicat rooroci mincino)i, îmotri'a

legii . fărădelegea,îmotri'a 'irtu+ilor . atimile )i ăcatele,

îmotri'a credin+ei .necredin+a, hula )i erezia*To+i dia'olii se lută să întunece mintea noastră

rin ofte, mânie )i mândrie )i aoi ne transmit

gândurile cele rele )i

fac e oameni să să'âr )ească lucruri ecar e*numai cei ie)i+i din

">1

min+i le.ar utea face*Când mintea se luminează de darul (fântului

Duh, oame


21/24

nii se m)inează de cele făcute )i de ei în)i)i* Deaceea, (fin+ii

Păr in+i ne în'a+ă să nu ac+ionăm niciodată cândmintea noastră

este întunecatâ de ofte, mânie )i mândrie*Hiclenii dia'oli ne răz8oiesc cu încercările ecare ni le

aduc, îndemnându.ne fie să sunem, fie săfacem ce'a necu'e.

nit, iar dacă nu reu)esc ne îndeamnă să aducemmul+umire lină

de mândrie lui Dumnezeu* Hiclenii dia'oli se ot retrage entru

o 'reme, ca negli ând noi ni)te atimi mar i, entru că le socotimmici, să le facem 8oli de ne'indecat* 5i ne silesc

fie să ăcătuim,fie să udecâm e cei car e ăcătuiesc*Pe cei ce nu au cunoscut ăcatul, 'iclenii dia'oli

îiîndeamnă să facă numai o încercare )i aoi să

înceteze* Pe cei

care au ăcătuit, îi răz8oie)te cu amintirea ăcatului, entru acădea iară)i* Dia'olul sla'ei de)arte oate

transmite unui frategânduri e car e să le descoere aoi altui frate,

iar acesta săsună aoi fratelui cele ce sunt în inima lui,

crezând că este 'ăză. ,tor cu duhul !dia'olesc&* K

Demonii )tiind că oamenii iu8esc ade'ărul, seîm8racă în haina dretă+ii )i astfel toamă rin gânduri

otra'ă în sufletul lor*Astfel a în)elat satana e 5'a, sunându.i

cu'inte ce nu erau alelui, ci ale lui Dumnezeu, dar amestecându.le cu

minciuna!acerea "$,"&* M


22/24

(atana se străduie)te să ne facă să credem că totce ne

în'a+ă el este 8ine* Fe )ote)te la ureche- 9Fuve%i că ai drepta+

te* Te+aignit= >ă%0ună+te. D e "ulte oridiavolul ia chipul celui

cu carc te+ai certat, facându+te să te lupti cu

el, în i"aginada ta*'stf el, îd întăreşte pr"sugesde şi energie

voinţa !Psalm /1,2&)i de cele mai multe ori nu.+i o+i stăâni mânia

)i ura când teîntâlne)ti cu ersoana cu care te.ai certat )i te

răz8uni*Dia'olul mândriei înal+ă e om ână la Cer )i deacolo îl

aruncă în fundul ladului* Istoria mândrieiomene)ti se rezumă la

"4di'ersele moduri în care oamenii s.au lâudat culucrârile luiDumnezeu )i s.au us în locul Lui*

Hicleanul dia'ol în'a+ă e oameni sâ mintă cugândul, cu

cu'ântul )i cu felul lor de 'ia+ă* De multe ori ceiafla+i su8 insi.

ra+ia lui nu.)i dau seama că mint )i că suntcondu)i de dia'oli* =i

mai gra' este când astfel de oameni sunt in'esti+icu func+ii oli.

tice )i sociale* * 0

5istă dia'oli necura+i car e ne sfătuiesc nu numaisă

facem ăcate, ci să facem ărta)i )i e al+ii lasă'âr)irea răului,

ca să ne ricinuiască o )i mai mare osândă* 3ul+ioameni se

8ucură când î)i asociază )i e al+i oameni la ăcatele lor* Parcă

leustifică, le mic)orează )i le dă cura*


23/24

Isititoml dia'ol caută să transforme uterilesuflete)ti cu

car e ne.a înzestrat Dumnezeu în uteridistrugătoare entru

suflet* Astfel, uterea seminală car e se află în noi entru na)te.rea de runci, dia'olii ne.o schim8ă sre

desfrânar e* Putereamânioasă e care o a'*em entru a munci )i a ne

lu ta suflete)tecu dia'dii ne.o schim8ă sre ura )i distrugerea

aroaelui*în momentele de mânie, entru a ne luta cu

dia'olii )inu cu oamenii, tre8uie să sunem rugăciuniscurte, utemice )i

dese, cu gândul- 9Doamne lisuse Eristoase, iullui Dumnezeu,

miluie)te.mă:0 9Pr ea (fântă Făscătoar e deDumnezeu, miluie).

te.ne e noi7: (fin+ii Părin+i sun că atunci cândsuntem mâni.

o)i, dacă ne certăm cu oamenii 'om etrece în ace cu dia'olii,iar dacă ne 'om luta cu dia'olii rin mgăciune,

îmotri'ire )ismerenie, 'om fi în ace cu oamenii*A'em în noi uterea râ'nitoare sre 'irtute, dar

otri'ni.cul dia'ol ne îndeamnă să râ'nim ăcatele* A'em

în noi ofti.

rea sla'ei cere)ti, dar 'r ama)ul dia'ol ne.oschim8ă sre of ti.rea acestei lumi ăcătoase* A'em în noi 8ucuria

entru Domnul)i fatele cele mântuitoar e, dar du)manul dia'ol o

transformă în 8ucuria )i lăcerea ăcatelor*Tradi+ia noastră cre)tină sune că dia'olul

disune de


24/24

"J

razboiul crestinilor cu diavolii.doc

Documents