raport de mediu puz parc eolian cotuscaarpmbc.anpm.ro/upload/42714_raport de mediu puz...

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL

Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău

1

Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor

Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL

Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL

2011

RAPORT DE MEDIU

PUZ

PARC EOLIAN

COTUSCA



2


Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL

Lista cu semnături:

Dr. Gușă Delia Nicoleta

Drd. Maftei Daniel Ioan

Dr. Ghiurcă Daniel Ștefan

RAPORT DE MEDIU

PUZ

PARC EOLIAN

COTUSCA



3


I. Contents INTRODUCERE .......................................................................................................................................... 6

II. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI,

PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE ....................................................... 11

I.1. Obiectivele principale ale planului ................................................................................................... 14

I.2. Relaţia cu alte planuri şi programe ................................................................................................... 16

I.3. Conţinutul planului ........................................................................................................................... 29

I.3.1 Detalii despre amplasament ........................................................................................................ 29

I.3.2 Identificarea suprafetelor necesare pentru realizarea proiectului de parc eolian ........................ 33

Intravilanul existent și propus în cadrul P.U.Z. ....................................................................................... 34

I.3.3. Elemente de construcţii şi funcţionare ale turbinelor eoliene .................................................... 40

I.3.4. Circulatia .................................................................................................................................... 46

I.3.5. Ocuparea terenurilor ................................................................................................................. 47

I.3.6. Modificările fizice ce decurg din implementarea proiectelor ce decurg din plan ..................... 47

III. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN

SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS ..................................................... 50

II.1. Localizare ......................................................................................................................................... 50

II.2. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu apă ............................................................ 51

II.3. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu aer ............................................................ 52

II.4. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu sol, subsol ................................................. 54

II.5 Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu biodiversitate ............................................ 57

II.6. Aspecte de mediu relevante pentru monumentele istorice /aşezări culturale/arhitectura ........... 59

II.7. Evoluţia stării mediului în cazul în care planul nu ar fi implementat ............................................... 59



4


IV. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV .......................... 64

III.1. Caracteristici ale factorului de mediu APA ..................................................................................... 64

III.1. Caracteristici ale factorului de mediu SOL ...................................................................................... 68

III.3. Caracteristici ale factorului de mediu AER ...................................................................................... 77

III.4. Zgomot şi Vibraţii ............................................................................................................................ 80

III.5. Efecte asupra peisajului .................................................................................................................. 84

III.6. Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatei si faunei terestre. ........................................... 85

V. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUZ ............................................................. 86

VI. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU

INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT

CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI .................................................................................................................. 95

VII. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA:

BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII

CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI

ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI ............................................... 105

VI.1. Impactul asupra biodiversităţii, florei şi faunei ........................................................................... 105

VI.2. Impactul asupra valorilor materiale, patrimonial cultural, inclusive cel architectonic arheologic şi

peisagistic .............................................................................................................................................. 106

VI.3. Impactul asupra populaţiei şi sănătatea umană ........................................................................ 106

VI.4. Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite .................................................................... 109

VI.5. Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea cablurilor electrice .. 110

VI.6. Interferenţa electromagnetică .................................................................................................... 111

VI.7. Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului ............................................................................ 112

VI.7. Impactul cumulat .......................................................................................................................... 112

VI.8. Gestiunea deşeurilor .................................................................................................................... 114



5


VIII. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN

CONTEXT TRANSFRONTIERA ..................................................................................................................... 116

IX. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE

EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI ........................ 117

VIII.1. Măsuri de prevenirea riscului în perioada de construcţii –montaj .............................................. 117

X. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A

MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT DEFICIENŢELE

TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE ......... 124

IX.1. Analiza alternativelor .................................................................................................................... 124

IX.1.1. Alternativa „ZERO” ................................................................................................................. 125

IX.1.2. ALTERNATIVE DE AMPLASARE ŞI DE PROIECTARE ................................................................. 125

IX.1.3. ALTERNATIVE TEHNOLOGICE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PE BAZA ENERGIEI

EOLIENE ............................................................................................................................................. 126

IX.2. EVALUAREA IMPACTULUI .................................................................................................... 127

XI. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI .................................................... 131

XII. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC .............................................................................................. 135



6


INTRODUCERE

DENUMIREA PLANULUI:

PLAN URBANISTIC ZONAL CONSTRUIRE PARC EOLIAN COMPUS

DIN TURBINE EOLIENE, DRUMURI ACCES, RETELE TRANSPORT

ENERGIE ELECTRICA, STATIE COLECTARE SI TRANSFORMARE

ENERGIE ELECTRICA, comuna COTUSCA, județul BOTOSANI.

TITULARUL PLANULUI:

SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL cu sediul la adresa: Str. Centrala,

nr.842, sat Paltinis, com. Paltinis, jud. Botosani, Inregistrata la Oficiul Registrului

Comertului sub nr. J07/46/11.02.2010, CUI 25303271

Persoană de contact dnul Bjorn Lars Ahlman, Tel 0731 855 323.

PROIECTANT:

SC SARD PROIECT SRL cu sediul la adresa: cu sediul social în Cluj

Napoca, str. 13 Septembrie nr. 3, ap. 2, judeţul Cluj, Cod postal RO-400126,

înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. de înregistrare J12/2957/2006 cod fiscal

RO18995676.

Persoane de contact:

Arhitect urbanist ALEXANDRU POPESCU, Tel 0744 333681.

Arhitect MARA BÂRLĂDEANU

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU:

SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al elaboratorilor de

studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM,

BM, RS, EA, sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745

509779, nr. fax 0334 407239, email [email protected],

[email protected]

mailto:[email protected]




7


AMPLASAMENT : Parcul eolian compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele transport

energie electrica, statie colectare si transformare energie electrica este propus a se

implementa în localitatea COTUSCA județul BOTOSANI.

In cadrul județului, localitatea este amplasată în partea de nord – est a

acestuia la o distanţă de aproximativ 78 km de reşedinţa de judeţ, respectiv

municipiul Botoşani, prin oraşul Săveni şi 100 km prin municipiul Dorohoi.

Teritoriul administrativ al comunei are o suprafață de 2 850 ha învecinându-

se cu urmatoarele localități:

- nord - comuna Radauti-Prut

- vest , nord – vest - comuna Viisoara

- sud – comuna Avrameni si Draguseni, sud –vest comuna Mileanca

- est - comunele Adaseni si Mitoc si cu Republica Moldova

Investiţia “PARC EOLIAN COMPUS DIN TURBINE EOLIENE,

DRUMURI ACCES, RETELE TRANSPORT ENERGIE ELECTRICA, com.

Cotusca, jud. Botosani”, va fi alcatuita din 56 centrale eoliene cu putere

instalata de 2.5-3Mw, cu o putere totala instalata de 140-168Mw in

extravilanul comunei Cotusca.

Suprafata pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism este de

8.33 ha, din care:

Suprafata teren scos temporar din circuitul agricol - 6.16 ha

Suprafata teren scos definitiv din circuitul agricol – 4.79 ha



8




9




10




11


II. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR

PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM

ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

Evaluarea de mediu pentru planuri și programe este un proces conform cu

legislaţia naţională privind protecția de mediului, care prevede ca planurile

susceptibile a avea efecte semnificative asupra mediului, să fie supuse unui proces

de evaluare a acestor efecte înainte de aprobarea lor, în scopul promovării celei mai

favorabile alternative din punct de vedere a protectiei mediului.

Lucrarea de faţă a fost elaborată în baza Ordonanţei de Urgenţă a

Guvernului Nr.195/2005 privind Protecţia Mediului aprobată prin

Legea.265/2006, cu completările și modificarile ulterioare, a Hotărârii Guvernului

Nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe şi cu respectarea conţinutului-cadru al raportului de mediu din

Anexa nr. 2 a procedurii.

Scopul documentației este de a asigura integrarea obiectivelor şi cerinţelor

de protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea planului prin evaluarea

posibilelor efecte ale PUZ-ului elaborat pentru ‖Parc eolian compus din turbine

eoliene, drumuri acces, retele transport energie electrica, statie colectare si

transformare energie electrica‖ și de a identifica modalități de minimizare a acestor

efecte, în vederea obținerii Avizului de Mediu necesar pentru aprobarea planului.

Orice propunere de intervenție asupra mediului natural poate produce pe

lângă efecte directe (pentru care a fost concepută) și o serie de efecte indirecte care

trebuie evaluate în scopul validării sau invalidării intervenției propuse. Necesitatea,

analizării tuturor efectelor determinate de intervenția propusă și evaluarea

impactului asupra mediului este determinată de cel puţin trei argumente :



12


iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte

potențiale nedorite – principiul precauției;

evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor și posibilităţilor reale pentru

selecţia alternativei optime care să conducă la atingerea scopului planului cu

integrarea măsurilor necesare pentru respectarea prevederilor privind

protecția mediului;

consultarea și implicarea a cât mai mulţi factori de decizie la promovarea

unor activităţi care pot influenţa viaţa într-un fel sau altul corelat cu

respectarea dreptului participarii publicului la luarea deciziilor privind

mediul.

Evaluarea de mediu are rolul de a prognoza relaţia sau efectul asupra

mediului înconjurător a unor propuneri de activităţi, în diferite etape și condiţii ce

pot să apară într-un viitor apropiat sau mai puţin apropiat.

Raportul de Mediu conţine estimări și prognoze prin care se obţin informaţii

asupra cauzelor și consecinţelor efectelor potențiale cumulate, anterioare, prezente

și viitoare, în scopul cuantificării impactului de mediu efectiv realționat cu

condițiile de pe un amplasament.

Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor şi cerinţelor de

protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea unui plan propus a se implementa pe

un anumit amplasament. De asemenea are rolul de a furniza informaţii factorilor de

decizie (titularul planului, autoritatile implicate, publicul interesat sau potențial

afectat) astfel încât să fie adoptate cele mai adecvate măsuri pentru reducerea sau

eliminarea potențialelor efecte negative generate de acesta, în relație directă cu

condițiile concrete din teren.

Procedura de evaluare de mediu include elaborarea raportului de mediu,

consultarea publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării

planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a

rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra

deciziei luate;

Elaborarea Raportului de mediu la PUZ s-a făcut în conformitate cu

prevederile din următoarele legi, normative și ghiduri:



13


Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr.195/2005 privind Protecţia Mediului

aprobată prin Legea.265/2006, cu completările și modificările ulterioare;

H.G. Nr.1076 din 08-07-2004 - privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

Ordinul MMP 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind

evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra

ariilor naturale protejate de interes comunitar

Ordinul 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii

de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

Legea Apelor Nr.107/1996, cu completările și modificările ulterioare;

Legea Protecţiei Muncii Nr. 90/1996;

Legea Nr. 426/2001, modificată prin OUG 61/2006 şi aprobată ca Legea

27/2007, privind regimul deşeurilor;

H.G. Nr.856 din 16-08-2002 privind gestionare deşeurilor periculoase ;

H.G.Nr.162 din 07-03-2002, completată şi modificată prin HG Nr.210/2007

privind depozitare deşeurilor periculoase;

H.G.Nr.188 din 20-03-2005 -norme privind descărcarea in mediu acvatic a

apelor uzate ;

OM 4/2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de

protecție și de siguranță aferente capacitaților energerice

Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 -reglementări privind evaluarea poluării

mediului ;

Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 privind condiţiile tehnice pentru protecţia

atmosferei ;

Ordonanța de Guvern nr. 57/29.06.2007, completată şi modificată prin OUG

Nr. 154/2008 - Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice.

Ordinul MMDD Nr. 1964 / 13.12.2007 privind instituirea regimului de arie

naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a

reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe de amenajare a

teritoriului și urbanism elaborat în cadrul proiectului PHARE 2004/016-



14


772.03.03/02.01 ‖Întărirea capacității instituționale pentru implementarea

Directivelor SEA și Raportare‖;

Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe din sectorul

energetic, elaborat în cadrul proiectului PHARE 2004/016-772.03.03/02.01

STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT (SEA) current

practices, future demands and capacity-building needs by Maria Rosário

Partidário (env. eng., MSc, PhD) Portugal, Lisbon

Wind energy developments and NATURA 2000 – Ghid EU pentru

dezvoltarea parcurilor eoliene în concordanță cu legislația EU privind

protecția naturii

Scopul elaborării Raportului de mediu

Scopul elaborării Raportului de Mediu pentru Planul de Urbanism Zonal este

integrarea obiectivelor şi cerinţelor de protecţie a mediului în etapa de pregătirea şi

adoptare a planului prin evaluarea impactului potențial asupra mediului și

identificarea alternativei optime din punct de vedere a protectiei mediului, pentru

obţinerea de către S.C. TERRA ROMANIA SPV ONE S.R.L.a Avizului de Mediu,

necesar, pentru aprobarea PUZ-ului întocmit pentru dezvoltarea ‖Parc eolian

compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele transport energie electrica, statie

colectare si transformare energie electrica‖ ( conform art 9 alin (4) din OUG

195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea 265/2006, cu

modificările și completările ulterioare).

I.1. Obiectivele principale ale planului

Obiectivele PUZ PARC EOLIAN COTUSCA, jud. Botoșani, constau în:

stabilirea terenurilor afectate de realizarea obiectivului ‖Parc eolian compus

din turbine eoliene, drumuri acces, retele transport energie electrica, statie



15


colectare si transformare energie electrica‖ și a servituților impuse de

aceasta;

stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan propus;

delimitarea zonelor afectate de servituți publice, de interdicții temporare și

permanente de construire;

evidențierea deținătorilor de terenuri și modul preconizat de circulație a

terenurilor din zona de influență a exploatării;

precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite și

amenajate;

stabilirea destinației terenurilor care fac obiectul prezentei documentații,

aflate în extravilanul comunei COTUSCA;

evidențierea posibilitatilor de dezvoltare a localității ca urmare a realizării

investiției;

Obiectivele Planului Urbanistic Zonal analizat se referă la studierea zonei

si promovarea unei alternative în utilizarea anumitor suprefețe de teren din

extravilanul localității COTUSCA, care să conducă la dezvoltarea economică a

localităţii în scopul ameliorării nivelului de viaţă al populaţiei prin atragerea unor

investiţii importante, care să fie realizate în contextul dezvoltării durabile şi a

protecţiei mediului înconjurător și de asemenea la o dezvoltarea zonei din punct de

vedere industrial.

Obiectivul principal al planului este realizarea unui ansamblu energetic

neconvențional -parc eolian cu stație de transformare și racord electric care au

drept scop principal producerea de energie verde prin exploatarea potentialului

eolian al zonei.

Coraborat cu acest obiectiv evidențiem şi alte obiective de importanţă

majoră:

Astfel, prin implementarea planului se pune în valoare una din principalele

resurse de energie curată, energia potenţială a vântului în zona comunei

COTUSCA, judeţul Botoșani, amplsată in nord-estul acestui județ.

In concordanță cu principiile dezvoltării durabile, un alt obiectiv al

planului este acela de a contribui la reducerea emisiilor de noxe în atmosferă, cum



16


ar fi CO2 , SO2 şi NOx prin înlocuirea unei părţi din energia electrică produsă de

termocentrale. Prin aceasta planul contribuie la realizarea angajamentelor România

asumate prin Protocolul de la Kyoto

Planul asigură de asemena crearea cadrului pentru promovarea unor

investiții noi care vor asigura dezvoltarea zonei și locuri de munca.

I.2. Relaţia cu alte planuri şi programe

Preocuparea pentru asigurarea resurselor energetice a trecut treptat în

ultimele decenii topul agendei politice internaţionale. Energia regenerabilă, în

special, se bucură de o atenție mare ca opţiune în ambele arene respectiv protecția

mediului şi al dezvoltării. Poziţia sa a fost consolidată în mod semnificativ în

ultima vreme de creşterea îngrijorărilor geopolitice cu privire la securitatea

aprovizionării cu energie şi creşterea preţurilor la petrol legate de la unele dintre

cele mai înalte niveluri istorice.

La nivelul Uniunii Europene, directiile de acțiune în domeniul energiei au

fost stabilite prin Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice

produsă din surse regenerabile pe piața unică de energie și de curând prin Planul

european de redresare economică, adoptat de Comisie la 26 noiembrie 2008 ca

măsură de răspuns la criza economică și financiară din Europa.

Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice produsă din

surse regenerabile pe piata unică de energie stabilit ca obiectiv creșterea

contribuției energiei produse din surse regenerabile de la 14% la 22% din

consumul brut al statelor membre în 2010. Această directivă și legislația

românească de referință fixează următoarele titluri indicative:

stabilirea unei cote țintă privind consumul de energie electrică produsă din

surse regenerabile de energie, în mod diferențiat de la o țară la alta;

adoptarea de proceduri adecvate pentru finanțarea investițiilor în sectorul

surselor regenerabile de energie;

simplificarea și adecvarea procedurilor administrative de implementare a

planurilor de valorificare a surselor regenerabile de energie.



17


Din analiza efectuată în 2006 în raportul de progres s-a constatat faptul că UE a

atins o cotă de 7% (din consumul intern brut) și este puţin probabil să atingă țintele

stabilite pentru anul 2010, fapt care a condus la o reevaluare a situațiilor concrete

din fiecare țară și Comunitatea a convenit obiectivele pentru anul 2020.

In anul 2007 Comisia Europeană a decis că este necesar să se elaboreze noi

strategii și acte normative în vederea promovarii și susținerii producției de energie din

surse regenerabile. Astfel au fost agreate obiectivele în acest domeniu și anume:

- un angajament independent al UE de a atinge cel puţin o reducere de 20% din

gazele cu efect de seră până în 2020, comparativ cu nivelurile din 1990 şi un

obiectiv de reducere cu 30% până în 2020, sub rezerva încheierii unui acord

internaţional cuprinzător privind schimbările climatice;

- un obiectiv obligatoriu pentru UE ca până în 2020, 20% din producția de

energie să fie produsă din surse regenerabile.

Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Botoșani pentru

perioada 2008-2013, are ca obiectivul general:

Reducerea decalajelor de dezvoltare dintre judeţul Botoşani şi celelalte judeţe ale

regiunii Nord-Est, precum şi a decalajelor intrajudeţene dintre mediul rural şi

urban.

Dintre proiritățile de dezvoltare stabilite menționăm:

- dezvoltarea mediului rural, respeciv creșterea calitatății vieţii în zonele

rurale şi diversificarea economiei rurale. Printre măsurile identificate pentru

atingerea acestui obiectiv se numără dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurii de utilităţi publice şi de comunicaţii -

extindere/modernizare/reabilitare reţele alimentare cu energie electrică și

sprijinirea diversificării economiei rurale, prin promovarea altor sectoare de

activitate;

- extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului - acţiuni de

reabilitare şi modernizare, care vor viza inclusiv construirea, modernizarea şi

extinderea surselor de energie regenerabilă (energie solară, eoliană etc.);

- dezvoltarea mediuluide afaceri cu accent pe investiţii în tehnologii moderne

şi/sau inovative, nepoluante



18


Planul urbanistic zonal Planul Urbanistic Zonal elaborat pentru ”Parc eolian

compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele transport energie electrica,

statie colectare si transformare energie electrica” este de asemenea corelat cu

următoarele planuri naționale, regionale şi locale:

Strategia Energetică a României în Perioada 2007 – 2020;

Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României - Orizonturi

2013 – 2020 – 2030;

Strategia Regională de Dezvoltare Nord-Est 2007 – 2013;

Planul Regional de Acţiune Pentru Mediu – Regiunea N-E.

Plan Local de Acţiune Pentru Mediu - Judeţul Botoșani prin care se stabilesc

responsabilităţile Autorităţilor Locale pentru rezolvarea problemelor de

mediu din judeţ în vederea asigurării unei dezvoltării durabile;

Planul Urbanistic General Al Comunei COTUSCA.

Propunerile din planul elaborat pentru ‖Parc eolian compus din turbine


transformare energie electrica‖ este în deplină concordanţă cu noua politica

energetică a UE, elaborată după anul 2007, care subliniază că energia este un

element esențial al dezvoltării la nivelul Uniunii Europene, dar, în aceeasi masură

este o provocare în ceea ce privește impactul sectorului energetic asupra

schimbărilor climatice, a creşterii dependenței de importul de resurse energetice

precum şi a creşterii preţului energiei. Pentru depașirea acestor provocări, Comisia

Europeana (CE) consideră absolut necesar ca UE sa promoveze o politica

energetică comună, bazată pe securitate energetică, dezvoltare durabilă și

competitivitate.

Așa cum este subliniat în preambului Directivei Directivei 2009/28/CE A

Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea

utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a

Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE, ‖Atunci când se favorizează dezvoltarea

pieţei pentru surse regenerabile de energie, este necesar să se ţină cont de impactul



19


pozitiv asupra posibilităţilor de dezvoltare regionale și locale, asupra posibilităţilor

de export, asupra coeziunii sociale și încadrării în muncă, în special în privinţa

întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a producătorilor de energie

independenţi.‖

Promovarea producției din surse regenerabile, promovată și prin "Pachetul

Energie” adoptat de CE este primordial având în vedere că dioxidul de carbon

rezultat din producerea energiei pe bazăde combustibili fosili înseamnă trei sferturi

din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.

Politica energetică a Comisiei include și un Plan de Acțiune energetic în

zece puncte, cu un calendar de măsuri prin care țările din UE să fie îndrumate pe

calea de a atinge noul obiectiv strategic.

Din punct de vedere al structurii consumului de energie primară la nivel

mondial, evoluţia și prognoza de referinţă realizată de Agentia Internațională

pentru Energie (IEA) evidenţiază pentru următoarea decadă o creștere mai rapidă a

ponderii surselor regenerabile.

Aceasta presupune folosirea mai bună a pieței interne de energie, prin

obligarea statelor membre și a organismelor naționale să ia măsuri pentru a asigura

o parte din energie din resurse regenerabile.

Punctul de plecare pentru o politică energetică pentru Europa vizează trei

aspecte:

lupta împotriva schimbărilor climatice;

promovarea creşterii economice şi a dezvoltării de noi locuri de muncă;

limitarea dependenţei externe a UE de importurile de gaze şi petrol.

În vederea atingerii acestor obiective, Comisia de Energie a UE îşi propune

să se orienteze aspra câtorva măsuri privind domeniul energiei, cum ar fi:

îmbunătăţirea eficienţei energetice;

sporirea ponderii deţinute de energiile regenerabile în cadrul surselor de

energie;

Promovarea surselor energetice regenerabile (SRE)

Evaluarea CE realizată în 2007 privind progresele făcute în dezvoltarea SRE

a ajuns la următoarele concluzii:



20


La nivel comunitar, s-a stabilit că, până în 2010, un procent de 21% energie

electrică produsă în statele membre UE să provină din surse regenerabile de

energie. Acest obiectiv a fost prevăzut de Directiva nr. 2001/77/EC privind

promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, care

stabileşte obiective naţionale diferenţiate.

UE rămâne liderul mondial în ceea ce priveşte energia eoliană, deţinând

60% din producţia mondială de energie electrică din această sursă. Din anul 2000

până în anul 2007, capacitatea de producere a energiei electrice din sursă eoliană a

crescut cu mai mult de 150% în UE.

În privinţa progreselor înregistrate de Statele – Membre (UE 25) în utilizarea

surselor regenerabile de energie, 9 State-Membre au înregistrat progrese

semnificative în domeniu iar 11 State-Membre nu au realizat ţintele propuse.

Raportul cuprinde de asemenea un număr de 8 acţiuni recomandate de

Comisie, printre care:

implementarea Directivei privind energia electrică produsă din surse

regenerabile de energie

înlăturarea barierelor administrative

îmbunătăţirea schemelor-suport

implementarea Planului de Acţiune privind Biomasa

elaborarea unui nou cadru legislativ pentru promovarea surselor regenerabile

de energie.

Potrivit prevederilor din Foaia de parcurs a Comisiei pentru Energii

Regenerabile, 34% din consumul total de energie electrică în 2020 este de aşteptat

să provină din surse regenerabile şi în jurul a 12% ar putea fi generate de energia

eoliană. Aceasta ar presupune o creştere de trei ori în ponderea actuală având în

vedere că energia eoliană are o pondere de aproximativ 4.8% în 2008 din consumul

de electricitate al UE.



21


Prezentăm mai jos situația comparativă a capacităților instalate de producție

a energiei electice la nivelul anului 2007,conform datelor prezentate pe site-ul UE

2007 total conventionala nucleara eoliana geotermala hidro

UE 779192 449129 123829 56270 698 140266

% 57,64% 15,89% 7,22% 0,09% 18,00%

RO 20203 12458 1411 3 0 6331

% 61,66% 6,98% 0,02% 0% 31,34%

Din tabelul de mai sus se poate observa diferența existentă între capacitatile

instalate pentru producerea energiei eoliene la nivel UE și Romania, chiar dacă în

ultimii ani au început a fi promovate proicete în acest domeniu.

Comisia UE pentru energie a elaborat un plan de acţiune privind energia,

format din zece puncte unde la loc de frunte se găseşte o foaie de parcurs şi alte

iniţiative de promovare a surselor regenerabile.

România, odată cu intrarea în Uniunea Europeana are și ea de facut eforturi

în acest sens și de îndeplinit câteva angajamente clare în domeniul energiilor

regenerabile



22


Pentru atingerea acestor obiective Guvernul României, şi-a schimbat

politica în domeniul energiei în ultimul timp fapt confirmat prin elaborarea

STRATEGIEI ENERGETICE NATIONALE.

Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea

necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț

cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață

civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor

dezvoltării durabile.

OBIECTIVELE STRATEGIEI ENERGETICE NATIONALE stabilite

prin acest document sunt:

Siguranta energetică

• Cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse

energetice și limitarea dependenței de resursele energetice de import;

• Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice și a rutelor de

transport a acestora;

• Creșterea nivelului de adecvanţă a reţelelor naționale de transport a

energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului;

• Protecția infrastructurii;

Dezvoltare durabilă

• creșterea eficienţei energetice;

•promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;

• promovarea producerii de energie electrică și termică în centrale cu

cogenerare;

• susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor

cercetărilor aplicabile;

• reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului

înconjurător.

• utilizarea rațională și eficientă a resurselor energetice primare.

Competitivitate



23


• dezvoltarea pieţelor concurenţiale de energie electrică, gaze naturale,

petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de sera şi

servicii energetice;

• liberalizarea tranzitului de energie şi asigurarea accesului permanent şi

nediscriminatoriu al participanţilor la piaţă la reţelele de transport, distribuţie şi

interconexiunile internaţionale.

Direcțile de actiune ale strategiei energetice a României, convergente cu cele

ale politicii energetice a Uniunii Europene, sunt;

promovarea utilizării resurselor energetice regenerabile, în conformitate cu

practicile din Uniunea Europeană;

asigurarea investiţiilor pentru dezvoltarea sectorului energetic, inclusiv prin

atragerea de capital privat;

creşterea capacităţii de inovaţie şi dezvoltare tehnologică;

realizarea obiectivelor de protecţie a mediului şi reducere a emisiilor de gaze

cu efect de seră;

Așadar se accentuează imperiozitatea valorificării cât mai eficiente a

resurselor neconvenționale, regenerabile și prietenoase față de mediu, în direcția

producerii de energie.

Pentru sustinerea promovarii productiei de energie din surse regenerabile a

fost elaborat cadrul legislativ sectorial, din care mentionam Legea 220/27.10.2008

– Lege pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii de energie din surse

regenerabile de energie , continuat prin Legea 139/2010 privind modificarea şi

completarea Legii nr. 220/2008.

De asemena a fost aprobat prin Ordinul nr. 1342 din 15 octombrie 2009

Ghidului de finanțare a Programului privind producerea energiei din surse

regenerabile: eoliana, geotermală, solară, biomasă și hidro

România a aderat la Parteneriatul pentru Energie Regenerabilă si Eficiență a

Energiei.

Desigur, valorificarea la maximum a întregului potențial pe diferitele

categorii de energii verzi presupune investiții serioase și presupune facilitati



24


acordate investitorilor din acest sector. Principalul instrument destinat investitorilor

în energii curate îl reprezintă Certificatele Verzi.

Acesta este un sistem prin care toti furnizorii de energie electrică trebuie să

achiziționeze o cotă obligatorie de energie electrică provenită din surse

regenerabile, pe care să o furnizeze consumatorilor. Un certificat verde este

echivalent cu 1 MWh de energie „curată‖, iar pentru el, producatorul primește,

alături de prețul energiei electrice stabilit de piață, un preț suplimentar, stabilit pe o

piață paralelă, unde sunt tranzacționate beneficiile aduse mediului.

În acest sens, sunt încurajați agenții economici, precum și autoritățile locale

să acceseze fonduri pentru implementarea unor soluții de producere a energiei din

surse neconvenționale.

Potentialul României în domeniul producerii de energie verde este

urmatorul:

· 65% biomasă

· 17% energie eoliană

· 12% energie solară

· 4% microhidrocentrale

· 1% + 1% voltaic +geotermal

În cadrul conferinței de presă din data de 02.08.2007, referitoare la energiile

regenerabile, susținute de Ministrul Mediului a dat publicității harta eoliană

României întocmită de Administratia Națională de Meteorologie.

Distributia teritorială a energiilor regenerabile este:



25


I - Delta Dunarii (energie solară);

II - Dobrogea (energie solară energie eoliană);

III - Moldova (câmpie si platou: micro-hidro, energie eoliană, biomasă);

IV – Carpați (IV1 – Carpații de Est; IV2 - Carpatii de Sud; IV3 – Carpații de

Vest, potențial ridicat în biomasă,

micro-hidro si eoliana);

V - Platoul Transilvaniei (potențial ridicat pentru micro-hidro și biomasă);

VI - Câmpia de Vest (potențial ridicat pentru energie geotermică și eoliană);

VII – Subcarpații (VII1 – Subcarpații getici; VII2 – Subcarpații de curbură;

VII3 – Subcarpații Moldovei: potențial ridicat pentru biomasă, micro-hidro,

eoliană);

VIII - Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermică, energie solară).

După cum se vede din harta eoliană, zona Moldovei ( implicit zona comunei

COTUSCA, jud. Botoșani.) este caracterizată de viteze a vântului care fac ca

amplasamentul să fie favorabil pentru instalarea centralelor eoliene.



26


Prezentul PUZ este indisolubil legat de PLANUL NATIONAL DE

DEZVOLTARE 2007 - 2013 care, în vederea atingerii obiectivului global şi a

obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, măsurile şi acţiunile avute în

vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare:

1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate

pe cunoştinte;

2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii

sociale şi întărirea capacităţii administrative;

5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul

agricol;

6. Diminuarea dispariţiei de dezvoltare între regiunile ţării.

Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) este suportul

dezvoltării complexe și durabile inclusiv al dezvoltării regionale a teritoriului și

reprezintă contribuția specifică a țării noastre la dezvoltarea spațiului european și

premiza înscrierii în dinamica dezvoltării economico-sociale europene.

PATN este în corelare cu priorităţii Strategiei Lisabona revizuite, care

îndeamnă ―să facem din Europa un loc mai atractiv pentru a trăi şi a investi‖.



27


Există preocupări tot mai intense privind starea mediului în Europa şi în ţară.

Provocările de mediu cu care se confruntă Guvernele ţărilor membre U.E. au

consecinţe semnificative pentru sănătatea umană calitatea vieţii cetăţenilor şi

performanţa economică.

Problemele actuale de mediu sunt deosebit de complexe, deoarece cauzele

sunt interdependente. Iniţiativele locale de rezolvare a unor probleme pot genera

probleme noi, în alt domeniu şi pot fi în contradicţie cu politicile la nivel naţional

sau regional.

Este recunoscut la scară largă că majoritatea autorităţilor locale de succes

utilizează abordarea integrată pentru a administra protecţia mediului prin adoptarea

de strategii pe termen lung şi de planuri de acţiune.

Societatea actuală se confruntă cu provocări în domeniul energiei şi

mediului, acute pentru Europa, şi în care sunt implicate toate statele membre.

Acestea sunt legate de: asigurarea unor surse de energie competitive şi curate

pentru Europa în contextul nefavorabil al schimbărilor climatice, intensificarea

cererii de energie la nivel global şi nesiguranţa privind aprovizionarea pe viitor. In

capacitatea unui stat membru de a face faţă acestor provocări va afecta alte state

membre. În cazul apariţiei unor probleme în afara Uniunii Europene, acestea pot

avea impact asupra întregii Uniuni. Acesta este motivul pentru care este necesară

elaborarea unei politici europene solide în domeniul energiei.

Analiza strategică realizată de Comisia Europeană asupra situaţiei energetice

constituie un pas important spre o politică energetică eficientă pentru Europa.

Punctul de plecare pentru o politică energetică pentru Europa vizează trei

aspecte:

lupta împotriva schimbărilor climatice,

promovarea creşterii economice şi a ocupării locurilor de muncă

limitarea dependenţei externe a UE faţă de sursele de enrgie din

import.

Linia directoare a noii politici reprezintă un obiectiv energetic esenţial

pentru Europa: reducerea, până în 2020, cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de

seră generate de consumul de energie al UE.



28


Planul Urbanistic Zonal elaborat pentru ‖Parc eolian compus din turbine


transformare energie electrica‖ răspunde la unul din principalele obiective

naţionale de mediu cum ar fi cel legat de rentabilizarea terenurilor agricole (o

suprafaţă mică ocupată de un turbinele eoliene în raport cu suprafaţa totală de

amplasament generează o valoare mare prin energia produsă) și reabilitarea

drumurilor de exploatare din zona propusă.

Planul Urbanistic Zonal elaborat pentru ‖Parc eolian compus din turbine


transformare energie electrica‖ prin promovarea unor tehnologii de ultima oră, vine

să raspundă acestor deziderate și răspunde tendințelor actuale resimțite la nivel

global si regional marcate de o acută crestere a nevoii de energie.

Energia produsă din surse regenerabile nu este poluantă şi este, teoretic,

inepuizabilă, pe termen mediu şi lung, iar costurile sale sunt influențate în special

de valoarea investiţiilor (în scădere, datorită dezvoltării producției în masă), în

condiţiile în care preţul combustibilor fosili creşte. Sursele regenerabile de energie

asigură totodată creşterea securităţii în alimentarea cu energie şi limitarea

importului de resurse energetice.

Energia eoliană s-a dovedit a fi una dintre soluţiile larg acceptate la nivel

mondial în scopul asigurării resurselor energetice necesare. Utilizarea resurselor

regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul

particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin descentralizarea

surselor. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe

poluante şi gaze cu efect de seră. Funcţionarea centralelor eoliene nu generează

deşeuri pe perioada funcționării.

In literatura de specialitate se arată că exploatarea acestui tip de echipamente

se face cu costuri unitare reduse. Costul energiei electrice produse în centralele

eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în unele ţări să fie

chiar mai mic decât în cazul energiei generate din combustibili fosili, chiar si dacă

nu se iau în considerare externalităţile negative inerente utilizării combustibililor

convenţionali.



29


I.3. Conţinutul planului

I.3.1 Detalii despre amplasament

Conform Plan Urbanistic General de Amenajare a Teritoriului (P.U.G.) –

comuna Cotusca elaborat in anul 2010 de catre S.C. NORD PROIECT S.A.,

Botosani – plan de amenajare a teritoriului prin care s-au stabilit zonele din

intravilan, zonificarea, funcțiunile și organizarea urbanistică, s-a constatat ca zona

luată în studiu este situată în extravilanul și intravilanul comunei unde folosința

actuală și cea propusă a terenului este teren arabil,pășuni și curți construcții.

Planul Urbanistis Zonal reglementeaza functionarea unor suprafete de teren aflate

in extravilanul comunei Cotusca, in proprietatea SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL

conform contractelor de vinzare-cumparare anexate la prezenta documentatie, in

suprafata totala de 8.3300mp (cca. 8.33 ha.) - situate in partea de S, E, N, W a comunei

mai sus precizate (Cotusca), in vederea constituirii terenului necesar construirii unui

ansamblu de centrale eoliene (PARC EOLIAN COMPUS DIN TURBINE EOLIENE,

DRUMURI ACCES, RETELE TRANSPORT ENERGIE ELECTRICA) in regim de unitate

industrial-agricola individuala pe lot conform REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

al PLANULUI URBANISTIC GENERAL.

Planul Urbanistic Zonal a fost întocmit în scopul introducerii în intravilan și

modificarea destinației funcționale a zonei analizate, din zonă cu destinație

agricolă prin apariția elementului major de activitate economică, în zonă cu

destinație agricol-industrială necesară construirii unui PARC EOLIAN

COMPUS DIN TURBINE EOLIENE, DRUMURI ACCES, RETELE

TRANSPORT ENERGIE ELECTRICA, STATIE COLECTARE SI

TRANSFORMARE ENERGIE ELECTRICA în comuna COTUSCA, jud.

Botoșani, în regim de unitate industrial-agricolă individuală pe lot conform

REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM.

Suprafața analizată este situată în partea nord-vestică și sud-vestică a

comunei COTUSCA, se află în domeniul privat al comunei COTUSCA /



30


proprietatea S.C. TERRA ROMANIA SPV ONE S.R.L.conform documentelor de

proprietate anexate la Certificatul de Urbanism.

In vederea începerii demersurilor legale pentru realizarea ansamblului

energetic neconvențional, au fost emis de către Consiliul Județean Botoșani

certificatul de urbanism nr. 22/30.03.2011, prin care se solicită întocmirea unui

Plan Urbanistic Zonal și se identifica reglementari obligatorii necesar a fi studiate

in cadrul documentatiei de fata, in conformitate cu prevederile Art 32 din Legea

350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL își propune să construiască și să

pună în funcțiune pe acest amplasament un parc eolian ce va produce energie

electrică din surse neconvenționale regenerabile – energia eoliană, alcatuit din 56

centrale eoliene de cca 2500-3000kw, cu o putere totala instalata de 140-168Mw.

Pentru reglementarea indicilor urbanistici maximali, a zonelor edificabile, a

zonelor de protecție și a zonelor de siguranță a fost întocmit studiu urbanistic Plan

Urbanistic Zonal.

Terenul pe care va trebui să fie amplasat PARCUL EOLIAN, a fost ales

ţinând cont de anumite criterii social- economice şi tehnice cum ar fi:

costurile legate de pregătirea terenului și posibilitățile de acces;

posibilităţile de conectare la utilităţi necesare;

gradul de afectare a factorilor de mediu;

varianta ,,0,, de utilizare a terenului

gradul de afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei

caracteristicile terenului de fundare pentru asigurarea rezistentei

necesare realizarii unor astfel de instalatii

potenţialul eolian din zonă, dat fiind costurile ridicate de realizarea

investiţiei.

Așa cum este precizat în Certificatul de urbanism, terenul este situat în

extravilanul și intravilanul localității, cu categoria de folosință – teren arabil,

pășuni curți construcții. Funcțiunile premise în conformitate cu PUG comunei

COTUSCA sunt lucrări pentru magistrale căi de cominicație, îmbunătățiri funciare,

rețele de telecomunicații ori alte lucrări de infrastructură, construcții/amenajări



31


pentru combaterea și prevenirea acțiunilor factorilor naturali distructivi

(inundații,alunecări de teren) precum și construcții și amenjări speciale. Pe

amplasament există ca utilități drumuri de exploatare și linii electrice.

CU precizează ca terenurile din extravilan nu sunt incluse într-o

documentație de urbanism avizată/aprobată.

Menționăm ca prin CU nu au fost indicate zone de protecție, situri

arheologice sau culturale. Pe amplasament nu se află rețele ale sistemelor de

irigații, imbunătățiri funciare, conducte de gaze, rețele de telefonie.







Legatura comunei cu municipiul Botosani-resedinta judetului, cu orasul

Saveni, precum si cu Republica Moldova prin punctul de trecere a frontierei de la

barajul Stânca-Costesti de la Radauti Prut se realizeaza prin drumul national DN

24C, precum si prin drumurile judetene DJ 282, DJ 293 si DJ 293A (drumuri de

interes judetean) care asigura legatura între comuna Cotusca cu resedintele de

comune vecine.

Pentru transportul elementelor de construcție a ansamblului energetic

neconvențional din comuna COTUSCA vor fi utilizate drumuri preexistente în

consecintă pentru desfasurarea in conditii bune a activitatii, pe parcursul timpului

se vor executa periodic lucrari de intretinere si reparatii a drumurilor de exploatare,

pe cheltuiala proprie a S.C. TERRA ROMANIA SPV ONE S.R.L. cât și realizarea

unor drumuri de acces pe amplasamente – deviatii din drumurile actuale.

Suprafata drumurilor de exploatare noi si reabilitate ce urmează a se

realiza este de 4.533 ha.

Pe lângă drumurile de acces mai sunt necesare căi de acces pentru fiecare

parcelă în parte (drumuri de incintă); acestea se vor realiza pe masură ce avansează

implementarea proiectului ulterior acestui plan. Construcția efectivă a centralelor

eoliene se face etapizat, funcție de planificarea pe care o va realiza titularul.



32


In zona studiată nu există reţele de alimentare cu apă, cu gaze naturale și nici

retea de canalizare.

Vecinătățile fiecărui lot se pot vizualiza în planșele cu ‖Reglementări‖ dar și

în restul planselor anexate.

Prin documentația P.U.Z. pentru care se întocmește prezentul raport de

mediu s-a studiat și propus zonarea funcțională, restricții și permisivități, relația cu

vecinătățile și s-a reglementat zona de protecție și zona de siguranță aferentă

capacității energetice. De asemenea s-a propus reglementarea introducerii în

intravilanul comunei COTUSCA a suprafețelor terenurilor pe care urmează să se

desfășoare activităț de producție energie electrică.

Alegerea acestui amplasament este justificat ca fiind cel mai avantajos din

următoarele cauze :

Zona are un ridicat potenţial eolian, lucru dovedit de măsurătorile efectuate

de S.C. TERRA ROMANIA SPV ONE S.R.L.în studiile preliminare acestei

propuneri;

Pe acest amplasament se desfăşoară activitate agricolă, iar terenul este lipsit

de construcţii civile sau industriale, rețele care să necesite lucrări de

relocare;

Functiuna propusă - zona agricol-industrială - nu intră în conflict cu zonele

funcționale existente din vecinatate zona de productie agricol-industrială ce

va fi reglementată prin PUZ nu va afecta negativ terenurile activitățile care

se desfășoară în prezent pe teritoriul comunei;

Terenul este într-o zonă accesibilă la căile rutiere judeţene. Acesul la

parcelele pe care se propune realizarea centralelor eoliene se poate face din

drumuri de exploatare existente după realizarea unor lucrări de ameliorare;

Utilităţile necesare organizării de şantier sunt accesibile.

Din studiile efectuate zona nu este supusă riscurilor naturale și nu există

pericol de inundare a zonei.



33


I.3.2 Identificarea suprafetelor necesare pentru realizarea proiectului

de parc eolian

În general, organizarea funcțională a localitații s-a păstrat, modificările

propuse nu vor acutiza probleme rezultate din disfuncționalitațile identificate în

cadrul PUG.

Reglementarile urbanistice locale stabilite în PUG pentru zona studiată în

prezent sunt cele particulare destinației agricole extravilane.

Prin PUZ s-a reglementat o suprafata maximă de edificare a construcțiilor.

Numai în interiorul acestui perimetru este permisă construirea turbinelor,

dimensionarea lor exactă facându-se la faza următoare de realizare a proiectului

tehnic.

Din documentaţia tehnică a echipamentelor Parcurilor Eoliene similare,

rezultă că suprafețele aproximative necesare sunt :

pentru fundația turbinei eoliene: 196 mp/ turbină - suprafață

ocupată definitiv.

pentru realizarea instalației (turnul de montaj al turbinei): 375 mp –

suprafată ocupată temporar, pe perioada realizării lucrărilor de construcții-montaj;

drumuri de acces pentru utilajele de constructii( latime min 4m și

max.6m);

canale tehnologice pentru cablurile de conexiune dintre turbine și

stația de transformare – suprafața ocupată temporar;

drumuri tehnologice pentru intreținerea instalațiilor pe parcursul

exploatării instalațiilor parcului eolian.

Având în vedere cele de mai sus, elaboratorul PUZ a calculat bilanțul teritorial



34


Intravilanul existent și propus în cadrul P.U.Z.

BILANT TERITORIAL

Nr.

Crt. Tip utilizare

Suprafata

(ha) Procent Observatii

Scoatere din

circuit agricol

propusa

1 Suprafata studiata cca. 5920

2 Suprafata aferenta obiectivului

conform RLU 8.330

3 Suprafata afectata de obiective

(turbine) 0.158 1.90

Stilp (pilon) turbina

R=3m

Suprafata scoasa

definitiv din

circuitul agricol

4 Suprafata fundatii 1.853 22.24

Fundatie hexagonala in

plan - incadrata intr-un

cerc cu R=10m

5 Suprafata sapatura fundatii 2.710 32.53 Sapatura incadrata intr-

un patrat cu L=22m

Suprafata scoasa

temporar din

circuitul agricol

6 Suprafata platforme

transformator 0.101 1.21

Transformator adiacent

pilonului turbinei

S=18mp

Suprafata scoasa

definitiv din

circuitul agricol

7 Suprafata platforme montaj 3.455 41.48

Suprafata aferenta

organizarii de santier

pentru montajul

turbinelor

Suprafata scoasa

temporar din

circuitul agricol

8 Suprafata drumuri de exploatare

noi si reabilitate 4.533 54.42

Suprafata aferenta

organizarii circulatiilor

de acces si a celor de

incinta

Suprafata scoasa

definitiv din

circuitul agricol

9 Suprafata teren scos temporar

din circuitul agricol 6.165 74.01

10 Suprafata teren scos definitiv din

circuitul agricol 4.792 57.53



35


P.O.T. = (1.853+0.101)/8.33x100=23.45%

C.U.T. = (1.853+0.101)/8.33=0.2345

Dezvoltarea activitatii de exploatare este conditionata de factorii economici

(rentabilitatea economica a activitatii pe baza analizei cost – beneficiu, evoluția

cererii de energie pe piața de desfacere) și condițiile de exploatare a surselor de

energie (vânt).

Astfel, titularul activității va scoate din circuitul agricol doar suprafețele

afectate de construcții definitive, în funcție de factorii menționați anterior.







8.33 ha, din care:



In vederea optimizării amplasării fiecărei centrale eoliene în parte, ținând

cont de caracteristicile terenului, s-a rezervat suprafața maximă edificabilă.



36


COORDONATELE STEREO 70

Nume

Turbina X Y

C10 636508.25 735082.15

C12 638366.50 735461.19

C14 637418.70 741476.28

C16 639319.20 731861.66

C17 638798.77 731655.30

C18 639881.96 732911.92

C19 639115.80 733428.84

C1 637896.18 740709.55

C20 638342.24 732580.77

C24 641149.63 736297.16

C25 640471.18 737234.90

C26 640156.35 737839.19

C27 639850.49 738430.85

C28 636924.67 742089.07



37


C29 639606.22 735905.40

C2 634049.28 736494.29

C30 639338.88 737041.44

C31 639921.57 736547.86

C32 640510.02 735492.30

C33 640671.07 734577.45

C34 640232.58 735249.26

C37 638408.97 740122.24

C3 634314.05 736770.90

C4 633738.62 737307.41

C50 634697.33 735868.38

C51 634968.43 736151.60

C55 640769.56 735995.56

C57 635953.09 741180.42

C58 635663.97 740930.53

C59 633402.43 738383.68

C5 633488.75 737030.85



38


C60 635557.66 740191.47

C61 635341.75 739907.35

C6 633102.82 738087.15

C7 632870.92 737429.50

C8 637553.72 733925.05

C9 637061.04 734433.24

CNY10 637647.61 733046.20

CNY11 637712.39 734610.64

CNY12 632167.88 735803.28

CNY13 633345.57 735098.13

CNY14 633953.29 734811.89

CNY15 634472.62 734054.51

CNY18 636051.64 733385.72

CNY19 636310.88 733995.66

CNY1 638057.61 735208.73

CNY20 640219.42 738670.84

CNY21 636736.73 734225.28



39


CNY2 636394.92 739295.14

CNY3 636169.08 739038.54

CNY4 641403.52 737243.58

CNY5 641906.23 736764.24

CNY6 641888.81 737705.26

CNY7 642406.37 737202.42

CNY8 640605.81 738131.50

CNY9 639856.57 733613.40



40


Suprafetele au fost rezervate pentru proiectarea urmatoarelor obiective în

limita admisă de indicii urbanistici maximali reglementați pentru fiecare lot în

parte :

56 turbine

cai de comunicație rutieră ( drumuri noi și extindere a drumurilor

existente)

platforme provizorii necesare funcționării utilajelor necesare în faza

de edificare a pilonilor și montarea turbinei

Prezenta documentație va rezolva următoarele obiective principale:

Reconsiderarea structurii funcţionale a terenului și adoptarea cadrului

arhitectural - urbanistic adecvat.

Asigurarea accesului carosabil și pietonal la nivelul cerintelor actuale.

Zona va fi reglementată prin:

Stabilirea amplasamentrului fiecărei instalații eoliene

Rezervarea suprafetelor de teren necesare trasarii zonelor de circulatie

necesare asigurarii intretinerii centralelor eoliene

Zona de restricție pentru fiecare centrală eoliană

După realizarea constructiilor și a platformelor carosabile terenul rămas

liber va fi reamenajat ca zona agricolă.

Se considera ca între turbinele eoliene se poate mentine functiunea de teren

agricol (arabil sau pasune) in continuare.

În parcul eolian compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele transport

energie electrica, statie colectare si transformare energie electrica se propune

amplasarea a 56 turbine eoliene, cu respectarea reglementarilor cuprinse in

plansele de „Reglementari urbanistice‖ întocmite în PUZ.

I.3.3. Elemente de construcţii şi funcţionare ale turbinelor eoliene



41


Realizarea documentatiei ―PUZ PARC EOLIAN COTUSCA‖ urmărește,

implicatiile generate de amplasarea activității economice - PARC EOLIAN

COMPUS DIN TURBINE EOLIENE, DRUMURI ACCES, RETELE

TRANSPORT ENERGIE ELECTRICA, STATIE COLECTARE SI

TRANSFORMARE ENERGIE ELECTRICA, com. COTUSCA, jud. Botosani

Grupul generator eolian este echipamentul care asigură transformarea forței

vântului în energie electrică. Grupul generator eolian este echipat cu un rotor

prevăzut cu trei pale echidistant dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse în

mișcare de rotație de forța vântului.

Viteza de rotație a palelor este direct proporțională cu viteza masei de aer, cu

densitatea aerului și implicit cu temperatura aerului care străbate rotorul.

Mișcarea rotorului este transmisa prin intermediul unui reductor,

generatorului de curent electric, care în funcție de caracteristicile constructive

generează curent electric la anumiți parametri specifici.

Curentul electric generat de ansamblul rotor-generator este apoi transportat

în rețeaua națională de energie electrică prin intermediul unei stații de

transformare.

Principalele părți componente ale turbinelor eoliene, sunt următoarele:

Rotorul cu trei pale;

Nacela cu generatorul și sistemul electric de comandă;

Pilonul de susținere a nacelei;

Fundația centralei eoliene.



42


Figura 1. Reprezentarea schematică a unei turbine eeoliene

Rotorul

Rotorul este montat pe arborele principal al grupului generator eolien și are

în capătul exterior butucul rotorului în care sunt montate cele trei pale.

Rotorul poate opera cu viteze variabile permițând optimizarea eficienței

aerodinamice a ansamblului.

Grupurile generatoare de generație nouă, utilizate în marea majoritate a

parcurilor eoliene, sunt echipate cu un sistem care reglează palele după direcția și

viteza vântului pentru optimizarea puterii și nivelului de zgomot.

Palele sunt realizate din materiale compozite (fibre de sticlă cu carbon

așezate pe câte două lonjeroane prinse de butucul rotorului), care asigură rezistența

mecanică, flexibilitate, elasticitate și greutate redusă.

Rotația palelor este asigurată prin trei cilindrii pentru fiecare aripă.

Axul rotorului transmite puterea la generator prin cutia de viteze.

Caracteristiile rotorului:

Rotorul (inclusiv palele) are diametrul de 128 m;

Aria de rotație a palelor este de 12.868 mp;

Viteza de rotație statică: 16.1 rot/minut;

Lungimea unei pale 62,5 m.



43


Nacela

Nacela, prezentată în figura 1, are în componență și protejază următoarele

subansamble:

Arborele principal al rotorului;

Multiplicatorul de turație;

Motoreductorul;

Dispozitivul de frânare;

Generatorul;

Sistemul de pivotare.

Arborele principal al grupului generator eolien este prins la rotor, are turație

redusă și transmite mișcarea de rotație la multiplicatorul de viteză cu roți dințate.

Multiplicatorul de turație este utilizat pentru a mări viteza de turație redusă a

arborelui principal la valori corespunzătoare necesare generatorului de current

electric. Mișcarea de rotație cu turație ridicată este transmisă din multiplicatorul de

turație la generatorul electric, prin intermediul arborelui secundar (cuplaj).

Generatorul este de tip asincron cu patru bobine pe rotor, operează la viteză

variabilă și are funcția de a transforma energia mecanică a arborelui secundar în

energie electrică. Puterea nominală la ieșire este de 2.500-3.000 KW. Generatorul

electric este prevăzut cu sistem de răcire asigurat de un ventilator centrifugal. Sunt

prevăzute sisteme pentru optimizarea energiei, operarea la nivele reduse de zgomot

și reducerea sarcinii pe cutia de viteze și la alte componente vitale. Sistemele

menționate controlează curentul în circuitul rotorului și generator, ermițând un

control precis al puterii reactive și conectarea omogenă la rețea.

Dispozitivul de frânare aste amplasat pe arborele secundar înainte de

generatorul electric și este utilizat în următoarele cazuri:

pentru frânarea completă a rotorului când se efectuează lucrări de

reparație sau întreținere;

când apar deficiențe în funcționarea dispozitivului de reglare a unghiului

de înclinare a palelor. Trebuie precizat că viteza de rotație a turbinelor eoliene se

menține constantă prin reglarea unghiului de înclinare a palelor în funcție de viteza

vântului, fără a utiliza dispozitivul de frânare a arborelui secundar.



44


Sistemul de pivotare permite rotirea nacelei în plan orizontal la capătul

superior al turnului. Pivotarea nacelei are rolul de a orienta grupului generator după

direcția vântului în vederea obținerii unei viteze optime de roație a arborelui

principal. Sistemul de pivotare are în componență motorul electric și elementul de

transmisie a mișcării prin angrenarea cu roți dințate. Mecanismul de pivotare este

comandat printr-un sistem automatizat, în funcție de schimbarea diecției vântului.

Modificarea direcției vântului este sesizată de girueta montată pe nacelă, care

comandă automat sistemul de pivotare al grupului generator. Tot pe nacelă este

montat anemometrul pentru urmărirea vitezei vântului. Anemometrul comandă

pornirea grupului generator eolian când viteza vântului depășește 4 m/s, precum și

oprirea pentru viteze ale vântului care depășesc 25 m/s. Nacela este protejată cu o

carcasă de fibră de sticlă care apără componentele interioare de ploaie, zăpadă,

praf, razele solare, etc.

Turnul (pilonul)

Pilonul (turnul) grupului generator eolian este o construcție metalică tip

tubular conic, de 125 m înălțime, între fundație și butuc. Are rolul de a susține

nacela și de a asigura accesul în perioada de operare precum și pentru întreținere și

reparații.

Pilonul grupului generator eolian este o construcție segmentată în patru

module metalice pentru facilitatea transportului și a montării echipamentelor.

Diametrul la baza 8,8 m.

În interiorul pilonilor se montează atât rețeaua de distribuție a energiei

electrice produse de grupul generator eolian, cât și scările de acces spre nacelă.

Grupul generator eolian este prevăzut cu deschideri de urgență/salvare în

nacelă și în turn.

Fundația grupului generator eolian

Fundația grupului generatoar eolien are rolul de a susține turnul (pilonul),

rotorul, palele și nacela cu toate echipamentele și de a transmite solului încărcările

specifice menționate, fără a produce deformații care să compromită funcționarea în

siguranță a lucrării (fără a depășii capacitatea portantă a terenului de fundare).



45


Fundatia tipica a grupului generatoar eolian este o fundație izolată, tip talpă

de beton, de greutate, realizată din beton armat turnat monolit.

Fundațiile sunt proiectate luând în considerare următoarele elemente:

- încarcarea dată de grupul generator eolian: turnul (pilonul), nacela,

rotorul, echipamente electrice;

- caracteristicile terenului de fundare;

- sarcini exterioare (vânt, seism).

Calculul fundațiilor grupurilor generatoare eoliene se va face ținând seama

de Directiva produselor pentru construcții (CPD), utilizând norme de proiectare

Eurocode sau similare.

În cazul de față fundarea grupului generator eolian se va realiza prin

intermediul unui bloc de beton armat, peste care se va face legătură la centrală prin

intermediul unui cilindru cu diametrul de cca.8,8 m și înălțimea de 0,85 m.

Cilindrul din beton al fundației iese deasupra terenului cu 30 cm. Fundarea se va

realiza direct pe terenul existent, iar în jurul turnului va fi amenajat un trotuar de

gardă.

Detalii tehnice ale fundației grupului generator eolian, conexiunea între

grupurile generatoare eoliene, săpăturile pentru pozarea cablajului,

drumurile de exploatre, etc. vor fi detaliate în proiectul tehnic de execuție.

Instalatii aferente constructiilor şi parcului eolian

Cablurile din interiorul parcelelor vor fi pozate în pământ, iar traseul

cablurilor va urmări pe cât posibil drumurile interioare pentru asigurarea

eventualelor intervenții.

Canalele necesare cablurilor se vor realiza casetat si vor fi acoperite cu placi

si grinzi iar pentru zona de subtraversare a drumurilor se vor realiza conform

normativelor specifice.

Cablurile de medie tensiune se vor poza în pământ, în profile la adancimea

de sub 1m.

Alte instalații:

- instalatie de securitate la efractie;

- instalatie de semnalizare incendiu si de stingere incendiu cu gaz inergen;



46


I.3.4. Circulatia

In prezent circulatia in zona este asigurata de drumurile de exploatare

existente (zone de circulatie rutiera neamenajata corespunzator).

Pentru a se asigura cobdiții optime de acces la fiecare parcela pe care se

propune amplasarea turbinelor eoliene este necesar ca drumurile de exploatare din

zonă să fie reabilitate atât în ce priveste suprafața acestora - se propune realizarea

unei suprafețe de rulare intre 4 și 6 m lățime – cât și reabilitarea din punct de

vedere a planeității și rezistenței.

Suprafata drumurilor de exploatare noi si reabilitate ce urmează a se

realiza este de 4.533 ha.

Comuna Cotusca, este strabatuta de urmatoarele artere de circulatie:

DN 24C- care strabate extremitatea estica a judetului Botosani pe directia

NV-SE, de-a lungul râului Prut. DN 24C are urmatorul traseu Durnesti- Santa

Mare- Damideni- Românesti- Stefanesti, Stânca-Ripiceni- Manoleasa- Manoleasa

Prut- Mitoc- Miorcani- Radauti Prut;

DJ 282 Saveni- Draguseni- Cotusca-Radauti Prut, strabate comuna Cotusca

de la sud la nord;

DJ 293 - DN 29A (Dorohoi)- Ghireni- DN 24C, strabate comuna Cotusca de

la sud - vest la nord;

DJ 293A - Cotusca (DJ 282)- Paltinis (DN29A), strabate comuna de la nord

la nord - vest;

DC 5 - cu punctul de plecare din DN 24C si punctul final la iesirea din

intravilanul localitatii Cotu Miculinti;

DC 6 - cu punctul de plecare din drumul judetean DJ 282 si punctul final la

intrarea în intravilanul localitatii Avram Iancu;

DC 8 - are originea în drumul national DN 24C si punctul final la iesirea din

intravilanul localitatii Crasnaleuca.

Drumurile publice au o lungime de 223 km din care:

- modernizate 13,50 km



47


- pietruite 70,50 km

- pamânt 139,00 km

Reteaua de transport aferenta comunei Cotusca este retea de transport auto iar

cea mai apropiata statie pentru transport pe CF se afla în localitatea Ungureni, la o

distanta de 35 km.

I.3.5. Ocuparea terenurilor

Loturile studiate în cadrul PUZ sunt libere de construcții și au în prezent

funcţiune de teren arabil, pășune, curți construcții fără zone de protecție, situri

arheologice sau culturale. Pe amplasament nu se află rețele ale sistemelor de

irigații, imbunătățiri funciare, conducte de gaze, rețele de telefonie.

I.3.6. Modificările fizice ce decurg din implementarea proiectelor ce decurg din plan

Principalele lucrari ce trebuie desfasurate pentru constructia investitiei cu

destinatie de parc eolian sunt urmatoarele:

trasarea drumurilor de acces si a platformelor tehnologice;

realizarea drumurilor de acces si a platformelor tehnologice. Acesata

etapa presupune lucrari de pregatire a platformei drumurilor de acces

si a suprafetelor platformelor tehnologice (curatire, indepartare

vegetatie, deseuri si steril); dupa care se asterne piatra sparta si se

compacteaza;

lucrari de excavatii pentru realizarea fundatiei,

indepartarea/eliminarea sterilului rezultat din excavatie;



48


pozarea armaturilor si sapatura pentru fundatie si turnarea betonului.

betonul este preparat la stațiile de preparare betoane si este adus in

amplasamentul fiecarui grup generator eolian cu autobetonierele;

transportul componentelor grupului generator eolian (modulele

pilonului, nacela, rotorul, palele, componentele electrice, etc );

montarea pilonului si a echipamentelor grupului generator eolien;

realizarea conexiunilor electrice si pozarea cablurilor subterane intre

grupurile generatoare și statia colectare si transformare energie

electrica;

ecologizarea zonei prin indepartarea deseurilor rezultate din

activitatile de constructii montaj, nivelarea terenului si refacerea

covorului vegetal in jurul pilonilor, unde este necesar;

retragerea utilajelor de constructii si transport.

Modificarile fizice care decurg din proiect in perioada de construire:

In perioda de construire a centralei electrice eoliene de la COTUSCA,

modificarile fizice sunt generate de urmatoarele activitati:

Excavațiile pentru fundația celor 56 piloni (pâna la cca. 2,5-3,5 m

adancime);

Indepartarea solului vegetal pe ampriza drumurilor de acces proiectate

si a platformelor tehnologice (cca 0.25 m adancime);

Săparea șanțurilor pentru pozarea cablurilor electrice până la cca1 m

adancime.

La finalizarea excavatiei, in cadrul lucrarilor de refacere ecologica se produc

urmatoarele modificari:

Refacerea covorului vegetal in dreptul fundatiei pilonilor;

Refacerea zonei ocupate temporar de platforma tehnologica utilizata pentru

lucrarile de constructie-montaj ale grupurilor generatoare eoliene;

Acoperirea santurilor in care au fost pozate cablurilor electrice, nivelarea si

refacerea covorului vegetal.



49


Modificarile fizice in perioada de exploatare a grupurilor generatoare

eoliene – activitatea de producere energie electrică din sursă eoliană nu presupune

modificări fizice ale terenurilor din zona amplasamentului

Modificari fizice la inchiderea, dezafectare, demolare

Restaurarea amplasamentului la finalizarea perioadei de functionare, tinand

cont ca ciclul de viata a grupurilor generatoare eoliene este apreciat la 20-25 ani.

La sfarsitul acestei perioade exista doua posibilitati:

dezafectarea grupurilor generatoare eoliene si restaurarea

amplasamentului;

inlocuirea grupurilor generatoare eoliene cu altele noi.

Dezafectarea centralei electrice eoliene necesita urmatoarele lucrari:

dezmembrarea grupurilor generatoare eoliene si pilonului cu

recuperarea si

valorificarea metalelor si in general a materialelor refolosibile;

demolarea fundatiilor si utilzarea betonului concasat pentru diferite

amenajari (platformele drumurilor, diverse umpluturi);

recuperarea si valorificarea cablurilor electrice;

umplerea/nivelarea gropii fundatiei si refacerea covorului vegetal.

Inlocuirea grupurilor generatoare eoliene cu altele noi necesita mai putine

interventii

Se poate constata ca volumul lucrarilor genereaza modificari fizice in

amplasament este foarte redus pentru a afecta semnificativ zona.

Resurse necesare implementării proiectului ce decurge din plan

La realizarea lucrarilor proiectate nu se utilizeaza resursele naturale din

zona, cu excepția suprafetelor de teren ocupate de drumuri, plaforme tehnologice si

fundațiile pilonlor centralelor eoliene.

Implementarea proiectului nu necesita preluare de apa pe durata executiei

lucrarilor. Nu necesita consum de gaze naturale, iar consumul de energie electrica

este redus si se asigura prin grupuri generatoare mobile alimentate cu combustibili

lichizi.



50


III. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A

MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA

NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS

Parcul eolian compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele transport


















8.33 ha, din care:



II.1. Localizare



51


Conform Planului Urbanistic General al comunei COTUSCA –

documentație aprobată de către Consiliul Local prin H.C.L. nr 22/30.08.2002, plan

de amenajare a teritoriului prin care s-au stabilit zonele din intravilan, zonificarea,

funcțiunile și organizarea urbanistică, s-a constatat ca zona luată în studiu este

situată în intravilanulși extravilanul comunei unde folosința actuală și cea propusă

a terenului este teren arabil, pășune și curți construcții.

Comuna Cotusca este situată la cca. 70 km spre nord de oraşul Botosani, şi se

invecineaza la sud-vest cu comuna Mileanca, la sud cu comunele Avrameni si

Draguseni, la nord cu comuna Radauti Prut, la nord-vest cu comuna Viisoara iar la

est cu comunele Adaseni si Mitoc si cu Republica Moldova

Pe teritoriul judeţului, comuna este situată în partea nordica.

Teritoriul administrativ al comunei este străbătut de la est la vest de DJ 293A

care asigura legatura intre Darabani-Dorohoi si Botosani si spre orasele Săveni –

Botoşani sau Iaşi.

Legătura cu cea mai importantă localitate vecină – Darabani – se realizează pe

o distanţă de aproximativ 20 km prin DJ 293A.

Amplasamentul PUZ – ‖Parc eolian compus din turbine eoliene, drumuri

acces, rețele transport energie electrica, statie colectare si transformare energie

electrica‖ comuna COTUSCA jud. Botoșani, este situat din punct de vedere

hidrogeologic, în bazinul hidrografic al râului Prut pe valea afluentului Volovăț,

care izvorăște pe teritoriul comunei din satul Cuza Vodă, are o lungime de 43 km

şi se varsă în râul Prut, lângă Ripiceni.

Râul Volovăț

— Codul râului: XIII.1.8 —

Date geografice

Emisar Prut

II.2. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu apă

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Prut



52


Date hidrologice

Bazin de recepție 214 km²

Lungimea cursului de apă 43 km

Debit maxim înregistrat 185,0 m³/s

Debit minim înregistrat 0,01 m³/s

Afluenții râului Volovăț sunt Păstoaia, Adășeni, Zoitani și Răchita.

Debitele pe Râul Volovăț sunt monitorizate la Staţia hidrometrică Manoleasa iar

debit mediu multianual calculat este de 0.434 (m3/s)

Nu exista risc de inundabilitate în zona amplasamentelor propuse pentru

turbinele eoliene.

Comuna COTUSCA se găseşte în depresiunea Botoşani – Darabani, la

contact cu dealurile vestice, situaţie care îi imprimă astfel un climat continental

excesiv (continentaism specific).

Tipul de climat menţionat este caracterizat prin producerea unor geruri mari

iarna şi a unor călduri tropicale vara, frecvente viscole violente şi secete prelungite

în unii ani.

Temperatura medie multianuală a aerului este de 8,6 ° C, cu temperatura

lunară minimă de – 4,1 ° C (ianuarie) şi temperatura lunară maximă de + 20,1 ° C

(iulie).

Precipitaţiile medii anuale sunt de cca 570 mm cu medii anuale maxime de

950 mm si medii anuale minime de 340 mm.

Precipitaţiile care cad în zonă sunt direct proporţionale cu temperatura aerului,

originea maselor de aer, dinamica acestora, fiind influenţate şi de orografia şi

localizarea geografică a judeţului Botoşani. Astfel că, aceste cauze impun ca 2/3

din cantitatea de precipitaţii să cadă în intervalul aprilie – august, după care scad în

intervalul decembrie-aprilie.În zona comunei COTUSCA şi comunele limitrofe,

II.3. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu aer



53


dominante sunt vânturile de nord – vest ( 23,6 % ) sud-est ( 18,7 % ), nord ( 10,7

%), vest ( 2,1 % ), est ( 1,7 % ) .

Din datele disponibile pe site-ul administrației de meteorologie se pot observa

variațiile temperaturilor medii si a precipitatiilor înregistrate pentru județul Botoșani

Fenomenul îngheţului apare cel mai devreme în lunile octombrie, iar cele din

urmă zile de îngheţ se întâlnesc chiar şi pe la începutul lunii mai. Cam în aceleași

perioade sunt primele şi ultimile ninsori.

Regimul climato-meteorologic specific arealului geografic, căruia îi aparţine

comuna COTUSCA, impune încadrarea în zona C – după STAS 10101/21-92 şi

zona B – după STAS 10101/20-92.

Adâncimea maximă de îngheţ, conform STAS 6054-77 este considerată

100110 cm.



54


Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile. Sursele fixe sunt

acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie localizată în spaţiu, cum ar fi

dispozitivele de combustie industriale sau menajere. Sursele mobile sunt legate de

mijloacele de transport.

Pe teritoriul comunei COTUSCA, în zona amplasamentului analizat nu

există surse fixe de poluare a aerului, iar sursele mobile (traficul rutier) au emisii

care se încadrează în limitele legale.

Conditii geomorfologice şi pedogeografice locale

Comuna COTUSCA este situată în partea nordica a judetului Botosani.

Comuna COTUSCA se încadrează în unitatea „Câmpia Moldovei‖,

subdiviziunea Jijia Superioară şi a Başeului ce apare ca o zonă deluroasă,

fragmentată prin văi de eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul reţelei hidrografice a

Jijiei. Prezintă un aspect larg vălurit, cu interfluvii colinare, deluroase sau sub

forma de platouri joase, toate acestea lasand impresia ca provin dintr-o suprafață

unică tăiată în râuri.

Substratul geologic este constituit predominant din depozite argilo-

nisipoase, apartinand ca varsta Sarmatianului inferior. Structura acestor depozite

este foarte simpla, stratele fiind inclinate usor, de la nord-vest spre sud-est. Peste

formatiunile sarmatiene sunt asezate cele mai noi depozite de varsta cuaternara

(pleisticen si holocen), alcatuite din aluviuni pe sesuri, dealuri si versanti si numai

pe unele dealuri din luturi loessoide.

Din punct de vedere geologic, zona studiată este situată pe Platforma

Moldovenească, ce are un fundament format din şisturi cristaline magmatice şi roci

eruptive, care alcătuiesc un soclu rigid, soclu ce a suferit mişcări de coborâre

(transgresiuni marine) şi ridicare (regresiuni marine). Vârsta soclului este

precambriană şi este cutat şi metamorfozat în timpul proterozoicului mediu. În

perioadele de transgresiuni marine s-au acumulat sedimente de depuneri ce au

II.4. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu sol, subsol



55


format cuvertura. Alternativ cu transgresiunile, care erau determinate de mişcările

de coborâre, au avut loc mişcările de erodare însoţite de regresiuni marine în

timpul cărora erau prezente formele denudaţionale, care au acţionat asupra

reliefului existent.

Formaţiunile întâlnite în zona studiată aparţin cuaternarului şi sarmaţianului.

Sarmaţianul formează fundamentul întregii zone şi este puternic degradat la

suprafaţă de acţiunea apelor subterane care descompun argila marnoasă,

schimbându-i caracterul iniţial.

Cuaternarul este format dintr-un orizont argilos-prăfos, uneori nisipos sau cu

intercalaţii subţiri de nisip. În anumite zone acest orizont are caracter loessoid.

Tectonica

Comuna COTUSCA este situata in apropierea de fractura care trece pe langa

localitatile Ibanesti-Borzesti-Todireni .

Din aceasta structura rezulta o zona cu stabilitate mare pe plan local, dar

labila prin influenta miscarilor seismice, provocate de epicentru mai indepartate.

In judetul Botosani, de-a lungul timpului, au avut loc o serie de seisme

locale, care nu au avut intensitate mai mare de gradul 4 ( Atanasiu le numeste

„cutremure moldavice‖ ).

Intre 1893 – 1916 au avut loc 3 cutremure locale in judetul Botosani :

In mai 1895 - 5h 35 min., Horodniceni, gr.3, local;

In 28 decembrie 1898 – 1h 38 min., Dorohoi, gr.3, local;

In 7 mai 1902 – 16h 35 min., Botosani, gr. , local.

Seismele din nordul Moldovei, cel putin acelea cu focarul pe linia Botosani

– Curtesti, Dorohoi se claseaza intre cutremurele care isi au focarele pe linii ale

Platformei Podolice.

Intre anii 1893 – 1916 – pe linia Botosani – Dorohoi s-au inregistrat cutremurele:

10 septembrie 1893 – Botosani gr., Curtesti gr. 3;

31 august 1884 - Botosani gr. 4, Dorohoi gr. 3;

6 februarie 1904 – Botosani gr. 3;

6 octombrie 1908 – Botosani gr.4;

7 iunie 1912 – Botosani si Dorohoi gr.4.



56


Conditii geotehnice intilnite in lucrarile de prospectiuni geotehnice

Pentru cunoasterea şi precizarea caracteristicilor geotehnice ale

pamânturilor din amplasamentul studiat, s-au efectuat lucrări de cercetere

geotehnică constand din executarea unor foraje geotehnice, cu foreza

geotehnica din dotarea unitatii.

Din lucrarile de prospectare s-a evidenţiat următoarea stratificaţie:

- sol vegetal negru ;

- argilă prafoasa galbena plastic vartoasa;

- argila nisipoasa galbena plastic vartoasa ;

- argila galbena plastic vartoasa;

- argila marnoasa vartoasa la tare.

Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor

Terenurile interceptate sunt constituite din:

argile prafoase

argile,

argile nisipoase

argila marnoasa, de consistenta medie care in adancime devine plastic

vartoasa sau plastic vartoasa la tare .

Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor vor fi prezentate in urmatoarele

faze de proiectare dupa incheierea lucrarilor de laborator.

Amplasamentul studiat nu ridica probleme de stabilitate si se poate realiza

parcul eolian cu o putere totala instalata de 67500-81000kw.

Terenul studiat pentru amplasarea investitiei nu este supus pericolului

inundatiilor.

Surse de poluare a solurilor

Amplasamentul propus pentru implementarea PUZ-ului analizat este situat

în cea mai mare parte în extravilanul comunei COTUSCA are drept întrebuinţare

de teren arabil sau pășune.

Studiului geotehnic evidenţiază caracteristicile concrete ale amplasamentul

propus pentru amplasarea turbinelor eoliene.



57


Amplasamentului ―PUZ PARC EOLIAN COTUSCA‖ se afla la o distanta

2,5km de Aria de protectie avifaunistica ROSPA 0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” (HG 1284/2007). Zona poate constitui un culoar de

migratie pentru pasarile de interes comunitar aflate in pasaj.

Analiza impactului asupra biodiversitatii s-a efectuat in STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATA, elaborat conform ORD. 19/2010.

În urma observatiilor noastre in teren (martie 2010 – martie 2011) au fost

inregistrate 65 specii de păsări, aflate în pasaj sau hrănindu-se în zone de băltire

din vecinatatea pertimetrului analizat. Am mai facut observaţii şi în lunca râului

Prut pentru a putea stabili dacă speciile de păsări care vin în pasaj trec şi peste

perimetrul viitorului parc eolian întrucât întreg acest tronson reprezintă şi un

important culoar de migraţie pentru păsări. De asemenea, am ţinut cont şi de

speciile descrise în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSPA 0049

„Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi‖ întrucât limita parcului eolian se

află la circa 2,5 km de cel mai apropiat iaz al acestui sit.

Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces până

în zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri agricole şi

zonele păşunate.

Pentru efectuarea observaţiilor s-au ales puncte din care s-a urmărit

turul de orizont. În fiecare punct s-a staţionat circa 20-30 de minute interval

de timp în care s-au observat păsările, efectuând diverse activităţi (deplasări

de la un trup la altul de pădure/zonă umedă, căutarea hranei, adăpare,

manifestări teritoriale). Observaţiile s-au făcut cu ajutorul binoclului şi prin

identificarea de semnale sonore specifice.

Multe specii de păsări se abat de la culoarul principal de migraţie pe

anumite segmente pentru că găsesc în anumite zone hrană şi loc de odihnă.

Astfel unele văi devin căi de migraţie secundare. Amplasamentul viitorului

parc eolian se află pe un important culoar de migraţie a păsărilor şi anume:

calea est-elbică. Majoritatea speciilor de păsări preferă în timpul migraţiei

II.5 Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu

biodiversitate



58


calea apelor (râuri, lunci, iazuri, mlaştini). Perimetrul nostru se află între râul

Prut şi situl Natura 2000 ROSPA 0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-

Başeului-Podrigăi”. Era important pentru noi să depistăm dacă specii din

Directiva Păsări trec şi peste amplasament sau prin vecinătatea acestuia.

Din totatul de specii , 9 specii sunt specii rapitoare de zi si de noapte, 13 sunt

specii de balta frecvent intalnite in perioada de primavara. Restul speciilor sunt

caracteristice zonelor de câmp deschis cu terenuri cultivate ce constituie sursa de

hrana.

Prezenta speciilor de balta in perioada de primavara ne demonstreaza ca

aceste specii au ales acest culoar de migratie spre ROSPA 0049 „Iazurile de pe

valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” datorita surselor de hrana accesibile in aceasta

perioada cât şi datorită condiţiilor favorabile de adăpost şi odihnă. In perioada de

toamna nu am mai intalnit aceeasi abundenta de specii, probabil nu au mai gasit

sursa de hrana si sau indreptat spre alte locuri.

Prezenta unui numar mare de specii rapitoare (de zi si de noapte) ne

demonstreaza faptul ca acestea sunt in cautarea hranei constituită din

micromamifere, amfibieni, reptile şi păsări.

Din observațiile lunare efectuate de către SC Mediu Research SRL pe

parcursul unui an de zile doar o singură specie (Ciconia ciconia – barza albă) a fost

observată în vecinătatea amplasamentului. Celelalte specii descrise în Formularul

Standard Natura 2000 nu au fost observate în zona în care se vor monta turbinele

eoliene. Aceasta înseamnă că speciile de păsări nu au culoarul de migrație (coridor

ecologic) peste suprafața viitorului parc eolian.

În afara speciilor de păsări descrise si analizate in STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATA au mai fost identificate și unelele specii de amfibieni și

reptile precum: Bombina variegata (izvoraș cu burta galbenă), Rana ridibunda

(broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo viridis (broască râioasă

verde), Rana temporaria (broasca roșie de munte) și Lacerta agilis (șopârla de

câmp).

În ceea ce privește mamiferele am identificat pe amplasamentul viitorului

parc eolian doar iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Identificarea speciilor de plante aflate pe terenul viitorului parc eolian s-a

realizat folosind ca lucrări de referinţă: Flora Ilustrată a României (Ciocârlan V.,

2008) şi Flora României vol I-XIII (Savulescu T. (red.), 1952-1976).

Au fost efectuate observaţii în perimetrele în care urmează a fi amplasate

turbinele eoliene cât şi în vecinătatea acestora.



59


Plecând de la aceste informaţii culese din literatura de specialitate am trecut

la identificarea speciilor aflate pe terenul viitorului parc eolian.

Pe amplasamentul viitorului parc eolian a fost identificată clasa de habitat de

culturi (teren arabil) – N 12 şi alte terenuri arabile – N 15, care sunt influenţate în

mare măsură de un climat continental.

Pe parcursul observatiilor s-au efectuat o serie de releve botanice.

Releveele demonstrează ca in zonă se edifica un habitat de Pajişti cu Festuca

valesiaca corespunzătoar asociaţiei vegetale Medicagini minime-Festucetum

valesiacae Wagner 1940 aflat printre terenurile agricole .

Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă.

De asemenea şi valoarea economică este redusă, apreciindu-se că producţia

acestora nu depăşeşte 2.500 kg iarbă/ha, cu variaţii de la o zonă la alta în funcţie de

gradul de degradare al islazului.

Vegetaţia este dominată de păiuş - Festuca valesiaca, pir crestat – Agropyron

repens şi colilie – Stipa capillata, printre care cresc un mumăr mare de graminee şi

dicotiledonate perene. Pe lângă speciile edificatoare, se întâlnesc în mod frecvent:

Dactylis glomerata, Taraxacum serotinum, Taraxacum officinale, Achillea

milefolium, Lamium amplexicaule, Erodium cicutarium, Senecio vernalis, Capsella

bursa-pastoris, Plantago lanceolata, Erophila verna, Cardaria draba, Trifolium

arvense etc.

Amplasamentul pe care se propune PUZ ‖Parc eolian compus din turbine


transformare energie electrica‖ este situat in intravilanul și extravilanul comunei și

nu se află în zonă cu specificaţie de sit arheologic, aşezare culturală şi nici un se

află în vecinătatea unor monumete istorice, culturale sau religioase.

II.6. Aspecte de mediu relevante pentru monumentele istorice

/aşezări culturale/arhitectura

II.7. Evoluţia stării mediului în cazul în care planul nu ar fi

implementat



60


Amplasamentul PUZ ‖Parc eolian compus din turbine eoliene, drumuri

acces, retele transport energie electrica, statie colectare si transformare energie

electrica‖ comuna COTUSCA jud. Botoșani, este situat în zona de extravilan a

localităţii, zona teren arabil, pășune și curți construcții

Factorii de mediu analizaţi în cazul în care planul nu ar fi implementat au

fost :

Calitatea apei

Cea mai apropiată apă de suprafaţă este râul Volovăț, care are debitul mediu

multianual de 0.434(m3/s)

Apele subterane se află la diverse adâncimi dar care datorită condiţiilor climatice şi

de strat au, în general, debite reduse şi conţinut ridicat în săruri.

Apele subterane din cadrul platformei, în raport cu posibilităţile naturale de

drenare, respectiv de legătură cu apele de suprafaţă, sunt sub presiune şi libere.

Sistemul de Gospodărirea Apelor Botoşani monitorizează calitatea apei din 27

foraje de observaţie. Din acestea, doar 2 foraje corespund cerinţelor legislaţiei în

vigoare privind calitatea apei, şi anume: Rădăuţi-Prut F1, Rădăuţi-Prut F3. Se

menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-

chimici. Cele mai frecvente depăşiri s-au înregistrat la indicatorii amoniu, azotaţi,

azotiţi, sulfaţi, mangan.

Amplasamentul analizat este pe un teren cu funcţiune de teren arabil şi care

datorită caracteristicilor climaterice ale zonei este supus fenomenelor de eroziune.

Astfel în situaţia neimplementării acestui proiect, terenul va avea aceeaşi

funcţiune care în final va duce la degradarea acestuia.

Implementarea prevederilor PUZ ‖Parc eolian compus din turbine eoliene,

drumuri acces, retele transport energie electrica, statie colectare si transformare

energie electrica‖, datorită lucrărilor de stabilizare care vor fi efectuate prin

realizarea fundațiilor și a lucrărilor de reabilitare a drumurilor de exploatare din

zonă, vor diminua riscul de apariție eroziunilor pe anumite suprafețe, ceea ce va

conduce la ameliorarea calității apelor de suprafață prin scăderea cantității de

aluviuni transportate de apa provenită din precipitații.

Calitatea aerului



61


Arealul unde urmează a fi amplasat PUZ-ul analizat este situat in cea mai

mare parte în extravilanul localității COTUSCA, pe un teren arabil şi nu sunt

dezvoltate alte activităţi.

În cazul neimplementării planului asupra calităţii aerului pot intervenii

modificări, sub aspect negativ determinat de avansarea procesului de degradare a

terenului în lipsa unor lucări de ameliorare a solurilor, aerul putând fi impurificat

cu pulberi şi praf rezultate din fărâmiţarea solului, mai ales în perioadele de vânt

intens.

Zgomotul şi vibraţiile

Amplasamentul analizat pentru PUZ este într-o zonă de teren arabil și nu

sunt dezvoltate alte activităţi, zona fiind în cea mai mare parte în extravilan.

În cazul neimplementării planului asupra nivelului de zgomot şi vibraţii

actual nu vor interveni modificări.

Calitatea solului

Zona este relativ antropizată, în prezent terenul amplasamentului are drept

folosinţă teren agricol.

Suprafeţele de teren care nu vor fi ocupare de construcţii şi căi de acces, vor

fi utilizate în continuare tot pentru practicarea agriculturii. Adâncimea de îngheţ,

în zona amplasamentului, este de 1,00 – 1,20 m.

În absenţa implementării planului ‖Parc eolian compus din turbine eoliene,

drumuri acces, retele transport energie electrica, statie colectare si transformare

energie electrica‖ calitatea solului din zona de interes nu ar avea o evoluţie pozitivă

în timp, decât în situaţia în care s-ar efectua lucrări de combatere a eroziunii solului

și de stabilizare a anumitor zone, cu implicaţii dintre cele mai defavorabile pentru

populaţia din comuna COTUSCA.

Starea florei şi faunei

În zona de amplasament PUZ –ului, terenul este acoperit cu vegetație

cultivată sau ierboasă și se resimte influenţa activităților agricole, care atâta timp

cât va fi practicată va influenţa evoluția și compoziţia vegetaţiei.

În absenţa implementării planului amenajare a teritoriului pentru instalare a

centralelor eoliene, vegetaţia ierboasă a zonei vizate nu ar avea o evoluţie pozitivă

în timp, decât în situaţia în care s-ar efectua lucrări de ameliorare a solului care să



62


reducă fenomenele de eroziune a solului. În acest mod vegetaţia s-ar putea menține

la valorile actuale.

Starea monumentelor naturale şi istorice

In zona amplasamentul şi în vecinătatea acestuia nu sunt situate monumente

ale naturii şi monumente istorice, în prezent terenul este în extravilan şi are

destinaţia de teren agricol.

Situaţia economică şi socială, starea de sănătăte

Amplasamentul analizat este situat în extravilanul comunei COTUSCA

judeţul Botoșani. In absența implementării planului, evoluția indicilor de sănătate a

populației ar rămâne la cotele actuale. Din punct de vedere social,

neimplementarea planului ar conduce la stagnarea gradului de dezvoltare a

localității.

Neimplementarea PUZ va genera un impact neutru sau potenţial negativ

asupra situaţiei economice a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de locuri

de muncă temporare sau contribuţia la veniturile Primăriei.

În situaţia neimplementării planului ar putea fi afectaţi negativ factorii

climatici şi vegetaţia din zonă. Astfel, lucrările de consolidare, reabilitare a

drumurilor, aerarea intensă şi umbra lăsată de turbinele Parcului Eolian fac să se

dezvolte mai bine vegetaţia în zonă şi tot odată o relativă îmbunătăţire a

biodiversităţii. Exploatarea intensivă a terenurilor agricole, coroborat cu

fenomenele de eroziune, fără lucrări și intervenții în scopul menținerii și

îmbunătățirii caracteristicilor pedologice, poate conduce la la un moment dat la

degradarea calității acestor suprafețe.

În situaţia neimplementării planului ar putea fi afectaţi negativ factorii sol şi

apă. Astfel, în lipsa unor consolidări a terenului, propus prin construcţiile care se

vor realiza acesta s-ar putea degrada, prin accelerarea proceselor de eroziune

datorate secetei vara alternate cu ploi torențiale care intensifică scurgerile de pe

versanți, cu antrenare de material solid( sol) şi gerului / viscolului din timpul iernii.

Prin realizarea construcţiilor propuse prin plan se are în vedere şi o bună

gospodărire a apelor provenite din precipitaţii.

Degradarea solului şi acţiunea negativă a apelor din precipitaţii pot afecta în

anumită măsură flora şi fauna din zonă şi implicit biodiversitatea.



63




64


IV. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI

AFECTATĂ SEMNIFICATIV

Apele subterane şi de suprafaţă şi utilizarea resurselor de apă

Amplasamentul PUZ – ‖Parc eolian compus din turbine eoliene, drumuri

acces, retele transport energie electrica, statie colectare si transformare energie

electrica‖ comuna COTUSCA jud. Botoșani, este situat din punct de vedere

hidrogeologic, în bazinul hidrografic al râului Prut pe afluentul Volovăț cu codul

XIII.1.8

Cea mai apropiată apă de suprafaţă este râul Volovăț, care are debitul mediu

multianual de 0.434(m3/s) și un debitmaxim înregistrat de 185.0 m3/s. Bazinul

hidrografic al râului Volovăț are o suprafață de 214 km2, iar de la izvoare până la

varsarea din apropierea localității Ripiceni, are o lungime de 43 km.

Calitatea apelor subterane

Caracteristicile litologice ale Platformei Moldoveneşti, reprezentată prin

depozite cuaternare şi terţiare dispuse peste formaţiuni mai vechi cretacice,

siluriene şi chiar presiluriene, au fost favorabile acumulării de ape subterane la

III.1. Caracteristici ale factorului de mediu APA

http://www.hartabotosani.ro/imagini/harti/botosani.jpg



65


diverse adâncimi dar care datorită condiţiilor climatice şi de strat au, în general,

debite reduse şi conţinut ridicat în săruri.

Apele subterane din cadrul platformei, în raport cu posibilităţile naturale de

drenare, respectiv de legătură cu apele de suprafaţă, sunt sub presiune şi libere.

În categoria apelor subterane libere se includ straturile acvifere lipsite de presiune,

la care se remarcă o zonă de alimentare şi una de descărcare, drenate natural.

Apele freatice se acumulează în primul orizont de materiale permeabile,

alimentarea făcându-se din precipitaţii, din unităţile hidrogeologice vecine şi local

din revărsarea râurilor.

Apele sub presiune se acumulează în depozite permeabile intercalate între

straturi argilomarnoase repartizate pe mai multe niveluri şi sunt întâlnite în zonele

secţionate de văile râurilor.

Alimentarea acestui tip de acvifere se face din precipitaţii şi din unităţile

hidrogeologice superioare prin capătul mai ridicat al stratului, iar drenarea se face

prin capătul mai coborât. Deci, ele pot alimenta acviferele freatice şi pot fi

alimentate de acestea.

De cele mai multe ori, condiţiile de zăcământ sunt favorabile mineralizării

apelor; la acestea se adaugă frecvent sărurile de pe soluri care sunt spălate de

precipitaţiile ce se infiltrează, ca urmare, au un grad ridicat de mineralizare.

Sistemul de Gospodărirea Apelor Botoşani monitorizează calitatea apei din 27

foraje de observaţie. Din acestea, doar 2 foraje corespund cerinţelor legislaţiei în

vigoare privind calitatea apei, şi anume: Rădăuţi-Prut F1, Rădăuţi-Prut F3. Se

menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-

chimici. Cele mai frecvente depăşiri s-au înregistrat la indicatorii amoniu, azotaţi,

azotiţi, sulfaţi, mangan.

Apa subterană în zona studiată

În forajele executate in aceasta etapa pentru construirea parcului eolian, apa

subterana a fost interceptată la adancimia de 4,0 - 6,0m - in zona forajelor F1- F3

iar in zona forajelor F4, F5 apa subterană nu a fost interceptată fiind cantonata la

adancimi mai mari decat adancimea forajelor executate.



66


Informatiile cu privire la nivelul apei subterane vor fi completate dupa

executarea lucrarilor de prospectiuni, pe fiecare locatie din aceasta investitie prin

realizarea de foraje si monitorizarea nivelului apei .

În ceea ce priveşte apele freatice, se disting două feluri de impurificatori a apelor

freatice:

impurificare naturală produsă prin încărcarea excesivă a apelor cu săruri

din rocile pe care le traversează. Aversele de ploaie contribuie la

modificarea calităţii apei în corelaţie cu durata acestora şi caracteristicile

bazinului de recepţie (pantă, litologie, grad de acoperire cu vegetaţie).

impurificarea artificială are loc prin deversarea apelor uzate menajere,

industriale, de la unităţi agrozootehnice sau de la alte surse de poluare:

depozite de gunoi pe malurile cursurilor de apă sau lacurilor (Tabel nr. 12),

batale de dejecţii la complexele zootehnice.

Monitorizarea calitativă a apelor din județul Botoșani este realizată de către

laboratorul de calitatea apei SGA Botoșani, care efectuează analize fizico-chimice,

biologice și bacteriologice prin programe de monitoring.

În conformitate cu datele publicate Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad,

Buletin de calitate a apelor, iulie-septembrie, 2010 pe râul Volovăț nu sunt surse de

impurificare a apelor subterane cu excepția activităților agricole, zonla comunei

COTUSCA fiind listată în Ordiul nr. 743/2008 pentru aprobarea listei

localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole ca zona

vulnerabilă la poluarea cu nitrați.

Nu exista risc de inundabilitate în zona amplasamentelor propuse pentre

turbinele eoliene.

Managementul apelor uzate

Activitățile necesare pentru implementarea proiectului care decurge din

PUZ-ul analizat sunt activități specifice de construcții montaj. Având în vedere

caracteristicile specifice acestiu tip de proiecte, în scopul coordonării și

eficientizării acestora lucrările se vor realiza etapizat (execuția a 2 maxim 3



67


centrale eoliene în paralel) după reabilitarea drumurilor de acces către trupurile de

teren pe care se execută lucrările.

Intreaga activitate execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului

(obiectivului ) propus implică utilizarea unui parc divers de utilaje, organianizare

de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o concentrare temporară de

efective umane.

Toate aceste activităţi pot constitui surse de poluare pentru apă, aer şi sol.

Activitățile din organizările de şantier pot uneori genera surse punctiforme

de poluare a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate,deseuri menajere,

hidrocarburi sau diverse alte substante.

Prognozarea impactului

În perioada de construcţii montaj

Din analiza tehnologiei de execuţie cât şi a tehnologiei de exploatare a

Parcului Eolien rezultă că generarea de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este

justificată şi de faptul lucrările de construcţie se vor executa etapizat cea ce

înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forţă de muncă şi utilaje, iar în

tehnologia de construcţie se vor utiliza materiale prefabricate caz în care cantitatea

de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă. De asemenea se reduce

semnificativ suprafața necesară pentru depozitarea materialelor de construcție.

Totuşi se impun măsuri eficiente de limitare a interactiunii dintre

organizarea de santier si mediul inconjurător.

Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către

constructor a tuturor conditiilor de mediu.

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape construcție-montaj și

funcționare, luate în considerare la efectelor asupra mediului.

În perioada de construcţii – montaj necesarul de apă este reprezentat de:

- apa potabilă pentru personalul din șantier – apă îmbuteliată, nu se vor

executa captări de apă sau puțuti de alimentare cu apă pe amplasament;

- apă necesară igienizării personalului;

- apă necesară proceselor tehnologice (turnări de betoane)

Apa uzată va fi doar apă uzată tip menajer, având în vedere că betoanele

necesare fundațiilor se prepară în stații de betoane din afara amplasamentului de



68


unde sunt transportate cu mijloace de transport speciale iar apa tehnologică este

necesară eventual doar pentru punerea în operă, în cantități foarte mici, pierderile

fiind neglijabile. În astfel de procese, cea mai mare cantitate de apă se pierde prin

evaporare.

Apa uzată menajeră rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în

containere etanşe – ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului

la o Staţie de epurare apă uzată menajeră.

În perioada de exploatare a instalaţiilor de Turbine Eoliene procesul

tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică

utilizarea apei. In aceste condiţii pe amplasament nu se produc ape uzate.

Apele care pot apare pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor

fi drenate spre văile din zonă. Produsul realizat de centrala de eoliane este energia

electrică curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.

Pe parcursul construcției șii a funcționării Parcului Eolien nu există risc de

poluare a apelor freatice.

Conditii geomorfologice şi pedogeografice locale

Comuna COTUSCA este situată în partea nordica a judetului Botosani.

Comuna COTUSCA se încadrează în unitatea „Câmpia Moldovei‖,

subdiviziunea Jijia Superioară şi a Başeului ce apare ca o zonă deluroasă,

fragmentată prin văi de eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul reţelei hidrografice a

Jijiei. Prezintă un aspect larg vălurit, cu interfluvii colinare, deluroase sau sub

forma de platouri joase, toate acestea lasand impresia ca provin dintr-o suprafață

unică tăiată în râuri.

Substratul geologic este constituit predominant din depozite argilo-

nisipoase, apartinand ca varsta Sarmatianului inferior. Structura acestor depozite

este foarte simpla, stratele fiind inclinate usor, de la nord-vest spre sud-est. Peste

formatiunile sarmatiene sunt asezate cele mai noi depozite de varsta cuaternara

III.1. Caracteristici ale factorului de mediu SOL



69


(pleisticen si holocen), alcatuite din aluviuni pe sesuri, dealuri si versanti si numai

pe unele dealuri din luturi loessoide.

Câmpia Moldovei ocupă cea mai mare parte a teritoriului judeţului Botoşani, este

o zonă joasă cu altitudinea medie de 200-220m, iar denumirea de câmpie este

legată atât de înălţimea redusă cât şi de specificul predominant agricol. Din punct

de vedere litologic, câmpia se caracterizează prin prezenţa argilelor cu intercalaţii

de nisipuri sarmaţiene.

Caracteristic este relieful cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii netede ca

nişte platouri şi cu energie de relief redusă ( 60-70m), ceea ce imprimă de altfel

acest aspect de câmpie. Altitudinea scăzută în raport cu unităţile de relief limitrofe

care o domină cu 100-300m, fac din Câmpia Moldovei o unitate depresionară

denumită adesea Depresiunea Jijia-Bahlui; dar densitatea fragmentării (0,7-1,1km)

se apropie de valorile specifice unei câmpii proriu-zise, în schimb, energia medie

de relief menţionată anterior (100-150m) depăşeşte valorile de câmpie. De

asemenea, reţeaua hidrografică cu orientare preponderentă consecventă (NNV-

SSE), dă naştere unei fragmentări tipic colinare, motiv pentru care Câmpia



70


Moldovei mai este cunoscută şi sub numele de Câmpia colinara a Jijiei, având o

suprafaţă de 8000km, adică ¾ din teritoriul judeţului Botoşani.

Totuşi numele de Câmpia Jijiei sau Depresiunea Jijiei este justificat de faptul că

mare parte din acest teritoriu este drenat de Jijia şi de afluenţii săi, iar o treime din

suprafaţă este drenată de Başeu şi de alte râuri mai mici, tributare Prutului.

Subunităţi de relief principale ale Câmpiei Moldovei din cuprinsul judeţului

Botoşani , pe lângă luncile și văile Prutului, Siretului, Jijiei şi Sitnei, sunt:

Depresiunea Botosani-Dorohoi reprezintă partea cea mai joasa a câmpiei,

care se desfăşoară pe 10-15km lungime, rar depăşind 200m altitudine, cu cea mai

redusă energie medie de relief (30-40m), prezentând astfel cele mai caracteristici

aspecte de câmpie. Sub aspect genetic este o subunitate tectono-erozivă.

Catena dealurilor vestice este formata din Dealul Ibanesti cu inaltimi

variabile intre 284 m si 385 m, Dealul Bour ( 318 m si 426 m), seaua Bucecii (270

m si 359 m), Dealul Mare ( 343 m si 587 m ), Dealul Cozancea – Guranda (264 m),

Dealurile Prutului ( 245 m si 269 m). Aceste dealuri sunt reflectarea in relief a

caracteristicilor rocilor din subsol. Paralel cu catena dealurilor vestice se

desfasoara Depresiunea Botosani Dorohoi, cu inaltimi cuprinse intre 160 m – 200

m.

Peste acestea si Dealurile Prutului se intinde depresiunea Baseului (56 – 246

m), iar in sudul acesteia si a Dealurilor Cozacea – Guranda, se gaseste o parte a

Campiei Jijiei Inferioare, care pe teritoriul judetului are inaltimi de 202 m -188 m.

Cea mai redusa energie de relief are valori maxime de 50 – 100 m ( la sud de

Ibănești).

Valori mai ridicate in regiunea Dumeni – Havarna. Cele mai mari valori sunt

intalnite in zona Copalau – Todireni – Trusesti si in continuare spre nord,

cuprinzand aproape tot teritoriul dintre Jijia si Prut.

In Campia Moldovei predomina interfluviile cu largimi in jur de 700 –

800m, fragmentarea fiind mai slaba in nord si mai accentuata in sud.

Din punct de vedere geomorfologic, Campia Moldovei se imparte in:

Campia Jijiei Superioare si a Baseului;

Campia Jijiei Inferioare si a Bahluiului;

Lunca Prutului.



71


Campia Jijiei Superioare si a Baseului cuprinde:

Microraionul toltrylor;

Microraionul Darabani – Saveni;

Microraionul Dorohoi – Botosani.

Campia Jijiei Inferioare si a Bahluiului cuprinde:

Microraionul central al Campiei Jijiei Inferioare si a Baseului;

Grupa microraioanelor de contact ( Depresiunea Frumusica, Harlau, Tudora,

Barnova, Voinesti );

Lunca Prutului.

Comuna COTUSCA, din punct de vedere al unitatilor de relief este amplasata in

Depresiunea Dorohoi Botosani.

Din punct de vedere geologic, zona studiată este situată pe Platforma

Moldovenească, ce are un fundament format din şisturi cristaline magmatice şi roci

eruptive, care alcătuiesc un soclu rigid, soclu ce a suferit mişcări de coborâre

(transgresiuni marine) şi ridicare (regresiuni marine). Vârsta soclului este

precambriană şi este cutat şi metamorfozat în timpul proterozoicului mediu. În

perioadele de transgresiuni marine s-au acumulat sedimente de depuneri ce au

format cuvertura. Alternativ cu transgresiunile, care erau determinate de mişcările

de coborâre, au avut loc mişcările de erodare însoţite de regresiuni marine în

timpul cărora erau prezente formele denudaţionale, care au acţionat asupra

reliefului existent.

Formaţiunile întâlnite în zona studiată aparţin cuaternarului şi sarmaţianului.

Sarmaţianul formează fundamentul întregii zone şi este puternic degradat la

suprafaţă de acţiunea apelor subterane care descompun argila marnoasă,

schimbându-i caracterul iniţial.

Cuaternarul este format dintr-un orizont argilos-prăfos, uneori nisipos sau cu

intercalaţii subţiri de nisip. În anumite zone acest orizont are caracter loessoid.

Tectonica

Comuna COTUSCA este situata in apropierea de fractura care trece pe langa

localitatile Ibanesti-Borzesti-Todireni .



72


Din aceasta structura rezulta o zona cu stabilitate mare pe plan local, dar

labila prin influenta miscarilor seismice, provocate de epicentru mai indepartate.

In judetul Botosani, de-a lungul timpului, au avut loc o serie de seisme

locale, care nu au avut intensitate mai mare de gradul 4 ( Atanasiu le numeste

„cutremure moldavice‖ ).

Intre 1893 – 1916 au avut loc 3 cutremure locale in judetul Botosani :

In mai 1895 - 5h 35 min., Horodniceni, gr.3, local;

In 28 decembrie 1898 – 1h 38 min., Dorohoi, gr.3, local;

In 7 mai 1902 – 16h 35 min., Botosani, gr. , local.

Seismele din nordul Moldovei, cel putin acelea cu focarul pe linia Botosani

– Curtesti, Dorohoi se claseaza intre cutremurele care isi au focarele pe linii ale

Platformei Podolice.

Intre anii 1893 – 1916 – pe linia Botosani – Dorohoi s-au inregistrat cutremurele:

10 septembrie 1893 – Botosani gr., Curtesti gr. 3;

31 august 1884 - Botosani gr. 4, Dorohoi gr. 3;

6 februarie 1904 – Botosani gr. 3;

6 octombrie 1908 – Botosani gr.4;

7 iunie 1912 – Botosani si Dorohoi gr.4.

Categoria geotehnică

Având în vedere caracteristicile investitiei precum şi condiţiile de teren, se

estimează, o categorie geotehnică 2, iar riscul geotehnic moderat.

In vederea stabilirii categoriei geotehnice, s-a procedat conform tabel B3

din anexa 1.1.a Indicativului NP 074/2007 luindu-se in consideratie factorii de

risc geotehnic .

Factori de avut in vedere Aprecieri Punctaj

Conditiile de teren Terenuri medii 3

Apa subterana Cu epuismente normale 2

Clasificarea constructiei dupa

categoria de importanta.

Normala

3

Vecinatati Risc moderat 3

Riscul seismic a(g) = 0,16 1

Riscul geotehnic Moderat 12pct.



73


Incadrarea in categorii geotehnice se face in functie de punctajul mai sus obtinut,

conform urmatorului tabel.

Nr.crt.

Risc geotehnic

Categoria geotehnica Tip Limite punctaj

1 Redus 6……..9 1

2 Moderat 10…….14 2

3 Major 15…….21 3

Conditii geotehnice intilnite in lucrarile de prospectiuni geotehnice

Pentru cunoasterea şi precizarea caracteristicilor geotehnice ale

pamânturilor din amplasamentul studiat, s-au efectuat lucrări de cercetere

geotehnică constand din executarea unor foraje geotehnice, cu foreza

geotehnica din dotarea unitatii.

Din lucrarile de prospectare s-a evidenţiat următoarea stratificaţie:

- sol vegetal negru ;

- argilă prafoasa galbena plastic vartoasa;

- argila nisipoasa galbena plastic vartoasa ;

- argila galbena plastic vartoasa;

- argila marnoasa vartoasa la tare.

Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor

Terenurile interceptate sunt constituite din:

argile prafoase

argile,

argile nisipoase

argila marnoasa, de consistenta medie care in adancime devine plastic

vartoasa sau plastic vartoasa la tare .

Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor vor fi prezentate in urmatoarele

faze de proiectare dupa incheierea lucrarilor de laborator.

Amplasamentul studiat nu ridica probleme de stabilitate si se poate realiza

parcul eolian cu o putere totala instalata de 67500-81000kw.



74


Terenul studiat pentru amplasarea investitiei nu este supus pericolului

inundatiilor.

Surse de poluare a solurilor

Implementarea proiectului care va decurge din PUZ pentru Parcul eolian

analizat, este propusă pe un amplasament a cărui folosință actuală este teren

agricol.

Pentru perioada de implementare a planului, trebuie sa distingem faptul că se

propune schimbarea destinației actuale a unor suprafețe reduse de teren, disparate

pe amplasamentul analizat, restul zonei rămâne cu aceiași destinație și folosință.

Sursele de poluare a solului pot fi grupate pe trei nivele de semnificaţie,

respectiv:

• Nivelul I- surse de poluare permanente;

• Nivelul II- surse potenţiale de poluare;

• Nivelul III- surse de poluare indirecte:

Poluarea solului se manifestă prin :

• Degradare fizică, respectiv compactare şi degradarea structurii;

• Degradare chimică, determinată de creşterea conţinutului de metale grele,

pesticide şi ca urmare modificarea pH-ului;

• Degradare biologică, determinată de germeni patogeni.

Poluarea solului reprezintă orice acţiune care dereglează funcţionarea

normală a acestuia. Activităţile care pot produce poluarea solului sunt în general

activităţile de producţie care pot genera una din degradările menţionate anterior.

Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi:

• Excavaţiile masive efectuate în scopul decopertării și exploatării agregate

sau zăcăminte. Poluarea este produsă în acest caz fie de depozitarea sterilului,

procesele tehnologice de preparare a minereurilor fie prin alte dereglări de formă

care pot duce la pierderea stabilității și alunecări de teren.



75


• Metale grele, care apar în urma depozitării necorespunzătoare a produselor

cu acest gen de componente, sau din gazele de combustie ale motoarelor cu ardere

internă care utilizează combustibili cu conținut ridicat de Pb.

• Nămolurile provenite din apele uzate,în cazul netratării sau nedepozitării

corespunzătoare, difuzează în sol ducând la degradarea chimică a solului.

• Materiale radioactive, în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi

nămolurile apelor uzate utilizate în procesele termice din centrale nucleare, ajung

în sol.

• Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă negestionate

corespunzător, datorită unor componente por afecta calitatea solurilor.

• Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la creşterea

conţinutului de nitraţi din sol.

• Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în exces încarcă solul cu

substanţe ce conduc la degradarea chimică.

• Nămolurile separate din apele uzate, conţin substanţe organice şi

anorganice care în exces duc la degradarea chimică sau biologică a solului.

• Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care pot apărea

la transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol

determină o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei

vegetaţii.

Prognozarea poluării solului

Poluarea solului în cazul planului analizat, poate intervenii în două etape

distincte :

- Etapa de realizare a construcţieiilor aferente proiectului care decurge din

plan ;

- Etapa de funcționare a parcului eolian construit pentru producerea energiei

electrice.

În etapa de realizare a investiţiei se poate mentiona că pentru obiectivul

propus planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de

deşeuri de construcţie este minimă.



76


Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mici de

materiale de constructie clasice si implicit cantităţi mult mai mici de deşeuri care

rezultă din aceste activităti.

In acelasi timp, suprafețele pe care se manipulează materialele de construcții

sunt reduse, utilizarea modulelor prefabricate specifice acestui tip de proiect

implică o perioadă redusă de realizare a fiecărei centrale eoliene. De asemenea

personalul care execută lucrările este în număr redus.

Intreaga execuție a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică

activitatea unui parc divers de utilaje performante, organizarea de șantier este de

mici dimensiuni, .

Zona de execuție a lucărilor pe fiecare amplasament în parte poate genera

surse punctiforme de poluare a apelor de suprafață și solului cu ape uzate, deseuri

menajere, hidrocarburi sau diverse alte substante.

Ţinând cont de cele prezentate, rezultă că în faza de construcţie a parcului

eolian, poluarea solului poate interveni prin degradare fizică, datorate lucărilor

necesare executării fundațiior pilonilor de susținere a centralelor eoliene, prin

compactare şi modificarea structurii solului.

În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din deşeuri lichide

sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a drumurilor de acces

cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel,

trebuie să se ţină cont că în perioada de construcţie a parcului eolian se pot utiliza

până la 5÷10 tone de produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte în faza de

construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru

fundaţiile turbinelor eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru

realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din moluzul rezultat

din eventuala finalizarea şi finisarea lucrărilor de construcţie - montaj.

În etapa I, de construcţii - montaj în organizarea de şantier se vor utiliza doar

construcţii uşoare tip baracă pentru depozitarea unor materiale de construcţii în

cantități reduse şi a unor echipamente şi unelte utilizate la aceasta etapă.



77


Pentru apele uzate menajere se vor utiliza un container echipat cu grupuri

sanitare ecologice. Se va amenaja o zonă de colectare a deşeurilor, cu zone

separate pentru deșeurile menajere și deșeurile din materiale de construcții.

De asemenea solol poate fi afectat de depozitarea necorespunzătoare a

volumelor de material excavat din amplasamentul fundațiilor. Acesta va fi

gestionat în funcție de caracteristicila sale respectiv solul vegetal va fi utilizat în

activitățile de refacere a amplasamentului de la finalizarea fiecărei lucrări în parte

iar restul la reabilitarea drumurilor de acces și drumurilor de incintă.

În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanți ce pot afecta

solul și subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea și in structura solului și

a subsolului datorită modernizării drumurilor existente și a realizarii drumurilor

suplimentare de acces, a realizării platformelor de montaj, a turnării fundațiilor

(beton armat), a realizării camerei de comandă și liniei elctrice vor fi minore.

Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzatoare

fiecarei situaţii in parte și vor fi detaliate la faza de proiect tehnic.

Tehnologie de construcţii- montaj corelată cu montarea secvenţială a

turbinelor din parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce

posibilitatea de poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai bine

gestionaţi.

Poluarea solului în etapa a-II-a, în timpul desfăşurării activităţii specifice

exploatării instalaţiilor de turbine eoliene se poate produce cu deşeuri menajere şi

deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de

schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţilor.

Menționăm de asemenea că prin reabilitarea drumurilor din zonă se va

reduce poluarea cu pulberi datorată traficului (actual și viitor).

Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat ca si în cazul liniilor

electrice putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultura sau pășunat.

Surse si poluanţi generaţi

III.3. Caracteristici ale factorului de mediu AER



78


Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile.

Sursele fixe sunt acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie

localizată în spaţiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere.

Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport.

România a ratificat Conventia Cadru privind Schimbările Climatice la

nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat sa

reduca emisiile gazelor ce produc efectul de sera cu 8% fata de valorile anului

1989.

Pentru implementarea Directivei Uniunea Europeane 2001/80/Ec, amendată

de Directivele 2006/105/CE și 2009/31/CE, Guvernul Romaniei a adoptat o serie

de acte normative referitoare la limitarea emisiilor in atmosfera provenind de la

centralele mari de peste 50 MW, conform limitelor impuse prin Directivele

Uniunea Europeana ( emisii de pulberi, SO2 si NOX ), respectiv

- HG 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în

aer a unor poluanți proveniți de la instalațiile mari de ardere;

- OM MMGA/MEC/MAI nr. 833/545/859/2005 (MO nr. 888/04.10.2005)

pentru aprobarea Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf,

oxizi de azot si pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;

- OM nr. 712/2003 (MO nr. 145/18.02.2004) pentru aprobarea Ghidului

privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresivă a emisiilor

anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de

ardere

Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziţiei lui fie prin

apariţia unor noi componenţi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi

biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenţii existenţi.

Poluarea aerului poate proveni din surse naturale , dar cel mai des din surse

artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite condiţii

elimină gaze, vapori de apă etc, plantele şi animalele tot prin emanaţii, cutremurele

generatoare de praf, erupţiile vulcanice, ş.a. Ca surse artificiale de poluare sunt cele

legate de activitatea umană în industrie, transporturi, agricultură şi alte activităţi.

Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei



79


Ansamblul parc eolian din locaţia situată în comuna COTUSCA, judeţul

Botoșani sunt:

• Sursele mobile respectiv mijloacele de transport, echipate cu motoare cu

ardere internă ce funcţionează pe motorină si benzina;

• Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele organice care de

degajă de la o eventuală gospodărie de combustibili și lubrifianţi amenajată în

timpul organizării de şantier.

Prognozarea poluarii aerului

Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în

faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de

construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.

Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor

de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia

este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate simultan. Tehnic şi

economic ar fi abordarea a maxim cinci poziţii de montaj simultan. Această

abordarea nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare,

estimat fiind că toate mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în

zonă nu ar consuma, în total, mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră.

Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că

desfăşurarea activităţii de construcţii- montaj se face în actualul extravilan al

localității. Există propunerea ca pe anumite trupuri de teren aflate în imediata

vecinătate a unor construcții existente (locuințe și anexe gospodărești) să se realize

centrale, iar zona este bine ventilată de curenţii de aer.

În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul

a 5÷6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesar o gospodărie de combustibil şi

ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici.

Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul investitorului de

realizarea investiţiei.

Din procesului tehnologic de producerea energiei electrice din potenţial

eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.



80


Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care utilizează

substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea compuşilor organici

volatili din substanţele menţionate. În acelaşi timp capacitatea carcaselor

tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă (maxim 10litri) ca să poată

genera o cantitate se remarcabilă de substanţe volatile.

Mişcarea elicei turbinei eoliene determină o bună ventilare a aerului din

zonă cu efecte benefice asupra florei şi faunei din vecinătatea amplasamentului.

Acesta a fost unul din motivele pentru care capacitatea mondiala de generare

a energiei electrice folosind energia eoliana, a cunoscut o crestere cu mai mult de

30% pe an, astfel a sărit de la mai putin de 5 000 megawati in 1995, la 39 000

megawati in 2005 – o creștere de aproape opt ori.

Ca orice echipament industrial și turbinele eoliene produc în funcționare

zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcționare, a despicării aerului de palele

în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susținere, când se produce o

comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens

populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanții de turbine

și se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Așa se face că în urma

unor măsurători în natură, fabricanții dau garanții ferme asupra limitei superioare a

zgomotelor produse de turbina respectivă.

Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte

pentru amplasamentul propus pentru PUZ – ‖Parc eolian compus din turbine


transformare energie electrica‖ Comuna COTUSCA, judeţul Botoșani, respectiv în

perioada de realizare a construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor

specifice de producerea energiei electrice din potenţial eolian.

Perioada de execuție: Activităţile de construcţia PUZ – PARC EOLIAN

COMUNA COTUSCA, judeţul Botoșani, sunt lucrări de construcţii montaj şi sunt

producătoare de zgomote şi vibraţii.

III.4. Zgomot şi Vibraţii



81


Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei nivele de

observare :

zgomot la sursă;

zgomot în câmp apropiat;

zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi:

condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbția în aer, topografia terenului,

vegetaţia etc.

În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un șantier au următoarele

puteri acustice asociate (tabelul urmator):

Nr. crt Utilajul Puterea acustică asociată

1 Buldozere 110

2 Vole 112

3 Excavatoare 117

4 Compactoare 105

5 Finisoare 115

6 Basculante 107

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă. Pe

baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier

vor exista nivele de zgomot de până la 100dB (A) pentru scurte intervale de timp.

NIVELE SONORE CONTINUE ECHIVALENTE DIFERITELOR FAZE A

CONSTRUCŢIEI

FAZE A B

Pregătirea terenului 84 84

Excavare 88 78

Cimentare, compactare şi

armarea şanţurilor.

88 88

Aşezarea structurii 79 78

Terminarea, inclusivcurătarea 84 84 A: Cu orice fel de maşinării; B:Doar cu maşinăriile strict necesare

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi

vibrațiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de



82


lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la

distanţa de 100 m față de şantier se vor înregistra niveluri echivalente de zgomot

inferioare valorii de 50 dB (A).

În vederea reducerii nivelului de zgomot și vibratii beneficiarul investitiei va

trebui să impună constructorului să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură

care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte și alte noxe. Consultanţii în

acustică, Southampton şi Machynlleth au constatat că practic, orice mașină sau

utilaj cu părţile aflate în mişcare va face un sunet, iar turbinele eoliene nu fac

excepţie. Turbinele eoliene sunt bine concepute, în general liniştite în funcţiune, şi

în comparaţie cu zgomotul produs de traficul rutier, trenuri, avioane şi activităţi de

construcţie etc., zgomotul produs de turbine eoliene este foarte scăzut.În plus,

turbinele eoliene din ultimele generații sunt realizate din construcție astfel încât

nivelul de zgomot produs să fie mult diminuat față de cele din generațiile

anterioare.

Zgomotul perceput de locuitorii unei case aflate la o distanță de 300 m de un

parc eolian este aproximativ comparabil cu a unui curs de apă aflat la 50 – 100 m

distanță sau cu foșnetul de frunze la o adiere de vânt. Acest lucru este similar cu

nivelul de sunet în interiorul unei sufragerii tipice cu un foc de gaz pornit, sau în

sala de lectură a unei biblioteci neocupată sau într-un birou liniştit, cu aer

condiţionat.

Sursa / Activitate Indicative nivel de zgomot dB

(A)

Pragul de auz 0

Circulatia Rurală în timpul nopţii de

fundal

20-40

Linişte 82 35

Parc eolian la 350 m 35-45

Masina la 40 mph la 100 m 55

Ocupatii generale de birou 60

Camion la 30 mph la 100 m 65

Găurit 82pneumatic la 7 m 95

Avion cu reacţie la 250 m 105

Pragul de durere 140 Informatii preluate din Biroul Scoţian, Departamentul de Mediu, Planificare aviz, PAN 45, Annes A: eoliană, A.27.

Tehnologii de energie regenerabilă, august 1994.



83


După cum arată tabelul, sunetul a unui parc eolian în lucru este de fapt mai

puţin obişnuit traficului rutier sau un birou. Chiar şi atunci când creşte viteza

vântului, este dificil de a detecta o creştere a sunetului.

În timpul de desfăşurare a activităţilor specifice

În timpul funcţionării turbinelor eoliene zgomotul este generat de:

Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze;

Funcţionarea generatorului electric;

Funcţionarea palelor turbinei eoliene.

Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot

nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi caracteristici

fonoabsorbante.

Conform studiilor efectuate de specialişti din țările Uniunii Europene care

deţin suprafețe întinse de parcuri eoliene, turbinele de vânt moderne nu sunt

zgomotoase, majoritatea fabricanților garantând că la nivelul rotorului turbinei

zgomotul (presiunea sunetului) nu depășește 100 dB (A), echivalent cu un zgomot

din orice industrie prelucrătoare.

În cazul în care vântul bate în directia unui receptor, nivelul presiunii

sunetului la o distanță de 40 m de o turbină tipică este de 50 - 60 dB(A), ceea ce

echivalează cu nivelul unei conversații umane obișnuite. La 150 m zgomotul scade

la 45,5 dB (A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuință, iar la distanța de

peste 300 m zgomotul funcționării unor turbine se confundă cu zgomotul produs de

vântul respectiv. Dacă vântul bate din direcție contrară, nivelul zgomotului

receptionat scade cu circa 10 dB(A).

Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de

zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanțe suficiente

față de așezările umane, diverse anexe gospodărești, instituții publice, monumente

istorice și de arhitectură, parcuri, spitale și alte așezăminte de interes public.

În ce privește vibrațiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.

Zgomotul scade în intensitate dacă puterea generată de turbină (funcţie de

viteza vântului) scade şi ea.



84


Zgomotul generat de rotirea palelor turbinei este de asemenea proporţional

cu viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea nivelului de zgomot

după un algoritm dat de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-2 au scos în

evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu:

puterea turbinei;

viteza vântului;

distanţa şi înălţimea faţă de turbină.

Pentru turbine cu o putere nominală de 2,5 MW la viteza vântului de

10m/s, din calcul a rezultat 104,5 dB în imediata apropiere (10 m distanță) şi

35 – 45 dB la distanţă peste 350 m, înălţimea de măsurare fiind de 5,0 şi 10 m.

Pentru estimarea nivelului de zgomot la diferite distanţe de ansamblul de

turbine eoliene ce urmează a se monta în locaţia din extravilanul comunei

COTUSCA, pe baza unui algoritm de calcul al zgomotului se poate elabora o hartă

a curbelor de nivel de zgomot constant. Aceste hărţii conţin şi efectul dat de

compunerea zgomotelor şi vibraţiilor ca urmare a funcţionării simultane a

turbinelor eoliene.

Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din parcul eolian

COTUSCA cu amplasamentele similare din alte parcuri eoliene, pe baza analizei

hărţilor curbelor de zgomot generat de funcţionarea turbinelor, elaborate în baza

standardului german putem spune că nivelul de zgomot se încadrează în limitele

recomandate de legislaţia de mediu în domeniu.

Într-un parc eolian, din considerente de valorificare maximală a energiei

eoliene, distanța medie dintre două turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice,

ceea ce pentru turbine mari înseamna de la câteva sute de metri la peste un

kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca

stâlpii liniilor de înalta tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul

nostru, dar cu care ne-am obisnuit și pe care nu le mai consideram cu un impact

negativ asupra peisajului.

III.5. Efecte asupra peisajului



85


Amplasamentul pe care se impune implementarea planului nu se află în zone

protejate din punct de vedere al peisajelor, locația se află la periferia localității

COTUSCA, în afara zonelor circulate sau cu potențial de dezvoltare din punct de

vedere turistic. Centralele eoliene nu se vor constitui un obstacol între localitate și

zona adiacentă.

La trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din

energia cinetica a vântului transformând-o în energie electrica, iar imediat în aval

de turbine viteza scade cu circa 15 %. Datorita acestui scăderi de viteza a vântului

este de așteptat ca local umiditatea relativă a aerului sa crească cu câteva procente.

Prin creșterea umiditatii, vegetația se dezvoltă mai bine, cu efecte benefice

asupra întregului lanț trofic din acest areal. Din trecerea în revista a experientei

occidentale putem afirma că parcurile eoliene mari, cu un număr semnificativ de

turbine, dacă sunt amplasate rațional, în majoritatea amplasamentelor nu va

produce impact major asupra aerului, apelor de suprafață și subterane, vegetației și

faunei terestre, solului și subsolului și nici asupra asezărilor umane sau altor

obiective din zonă.

Deși nu se referă strict la populația dintr-o anumita zona cu parc eolian, nu

putem neglija efectul global și deosebit de important al contribuției la reducerea

emisiilor de CO2,SO2 si NOx prin producere de energie electrică utilizând forța

vântului. Aceste reduceri sunt evaluate la: 670 Kg CO2/MWh, 2,4Kg SO2/ MWh si

2000Kg NOx/ MWh.

Pe plan mondial energetica vântului se afla într-un stadiu avansat de

maturitate tehnologică, se poate aprecia că în România ponderea energiei din surse

eoliene în balanța energetică, pe termen scurt, se situează sub posibilitațile reale de

valorificare economică, datorită prețului mare și dificultăților administrative.

Aceste motive au împiedicat pâna în prezent energiile regenerabile să intre cu

adevarat în competiție cu combustibilii fosili.

III.6. Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatei si faunei

terestre.



86


V. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU

PUZ

In urma analizei caracteristicilor mediului din zona amplasamentului propus

pentru planul ”Parc eolian compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele

transport energie electrica, statie colectare si transformare energie electrica”

– în comuna COTUSCA au fost identificată o singură problemă care ar putea

influența acest plan și anume la posibilitatea ca zona să constitue un culoar de

migrație pentru păsările de interes comunitar aflate în pasaj către nordul

Europei.

Amplasamentului ―PUZ PARC EOLIAN COTUSCA‖ se afla la o distanta

2,5km de Aria de protectie avifaunistica ROSPA 0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” (HG 1284/2007). Zona poate constitui un culoar de

migratie pentru pasarile de interes comunitar aflate in pasaj.

Analiza impactului asupra biodiversitatii s-a efectuat in STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATA, elaborat conform ORD. 19/2010.

În urma observatiilor noastre in teren (martie 2010 – martie 2011) au fost

inregistrate 65 specii de păsări, aflate în pasaj sau hrănindu-se în zone de băltire

din vecinatatea pertimetrului analizat. Am mai facut observaţii şi în lunca râului

Prut pentru a putea stabili dacă speciile de păsări care vin în pasaj trec şi peste

perimetrul viitorului parc eolian întrucât întreg acest tronson reprezintă şi un

important culoar de migraţie pentru păsări. De asemenea, am ţinut cont şi de

speciile descrise în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSPA 0049

„Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” întrucât limita parcului eolian

se află la circa 2,5 km de cel mai apropiat iaz al acestui sit.

Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces până

în zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri agricole şi

zonele păşunate.

Pentru efectuarea observaţiilor s-au ales puncte din care s-a urmărit

turul de orizont. În fiecare punct s-a staţionat circa 20-30 de minute interval



87


de timp în care s-au observat păsările, efectuând diverse activităţi (deplasări

de la un trup la altul de pădure/zonă umedă, căutarea hranei, adăpare,

manifestări teritoriale). Observaţiile s-au făcut cu ajutorul binoclului şi prin

identificarea de semnale sonore specifice.

Plan de amplasare a turbinelor eoliene din PUZ Parc Eolian COTUSCA, aflata la

o distanta de 2,5km fata de ROSPA 0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-

Podrigăi”

Multe specii de păsări se abat de la culoarul principal de migraţie pe

anumite segmente pentru că găsesc în anumite zone hrană şi loc de odihnă.

Astfel unele văi devin căi de migraţie secundare. Amplasamentul viitorului

parc eolian se află pe un important culoar de migraţie a păsărilor şi anume:

calea est-elbică. Majoritatea speciilor de păsări preferă în timpul migraţiei

calea apelor (râuri, lunci, iazuri, mlaştini). Perimetrul nostru se află între râul

Prut şi situl Natura 2000 ROSPA 0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-

2.5 km



88


Başeului-Podrigăi”. Era important pentru noi să depistăm dacă specii din

Directiva Păsări trec şi peste amplasament sau prin vecinătatea acestuia.

Din totatul de specii , 9 specii sunt specii rapitoare de zi si de noapte, 13 sunt

specii de balta frecvent intalnite in perioada de primavara. Restul speciilor sunt

caracteristice zonelor de câmp deschis cu terenuri cultivate ce constituie sursa de

hrana.

Prezenta speciilor de balta in perioada de primavara ne demonstreaza ca

aceste specii au ales acest culoar de migratie spre ROSPA 0049 „Iazurile de pe

valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” datorita surselor de hrana accesibile in aceasta

perioada cât şi datorită condiţiilor favorabile de adăpost şi odihnă. In perioada de

toamna nu am mai intalnit aceeasi abundenta de specii, probabil nu au mai gasit

sursa de hrana si sau indreptat spre alte locuri.

Prezenta unui numar mare de specii rapitoare (de zi si de noapte) ne

demonstreaza faptul ca acestea sunt in cautarea hranei constituită din

micromamifere, amfibieni, reptile şi păsări.

Din observațiile lunare efectuate de către SC Mediu Research SRL pe

parcursul unui an de zile doar o singură specie (Ciconia ciconia – barza albă) a fost

observată în vecinătatea amplasamentului. Celelalte specii descrise în Formularul

Standard Natura 2000 nu au fost observate în zona în care se vor monta turbinele

eoliene. Aceasta înseamnă că speciile de păsări nu au culoarul de migrație (coridor

ecologic) peste suprafața viitorului parc eolian.

În afara speciilor de păsări descrise si analizate in STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATA au mai fost identificate și unelele specii de amfibieni și

reptile precum: Bombina variegata (izvoraș cu burta galbenă), Rana ridibunda

(broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo viridis (broască râioasă

verde), Rana temporaria (broasca roșie de munte) și Lacerta agilis (șopârla de

câmp).

În ceea ce privește mamiferele am identificat pe amplasamentul viitorului

parc eolian doar iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Identificarea speciilor de plante aflate pe terenul viitorului parc eolian s-a

realizat folosind ca lucrări de referinţă: Flora Ilustrată a României (Ciocârlan V.,

2008) şi Flora României vol I-XIII (Savulescu T. (red.), 1952-1976).

Au fost efectuate observaţii în perimetrele în care urmează a fi amplasate

turbinele eoliene cât şi în vecinătatea acestora.

Plecând de la aceste informaţii culese din literatura de specialitate am trecut

la identificarea speciilor aflate pe terenul viitorului parc eolian.



89


Pe amplasamentul viitorului parc eolian a fost identificată clasa de habitat de

culturi (teren arabil) – N 12 şi alte terenuri arabile – N 15, care sunt influenţate în

mare măsură de un climat continental.

Pe parcursul observatiilor s-au efectuat o serie de releve botanice.

Releveele demonstrează ca in zonă se edifica un habitat de Pajişti cu Festuca

valesiaca corespunzătoar asociaţiei vegetale Medicagini minime-Festucetum

valesiacae Wagner 1940 aflat printre terenurile agricole .

Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă.

De asemenea şi valoarea economică este redusă, apreciindu-se că producţia

acestora nu depăşeşte 2.500 kg iarbă/ha, cu variaţii de la o zonă la alta în funcţie de

gradul de degradare al islazului.

Vegetaţia este dominată de păiuş - Festuca valesiaca, pir crestat – Agropyron

repens şi colilie – Stipa capillata, printre care cresc un mumăr mare de graminee şi

dicotiledonate perene. Pe lângă speciile edificatoare, se întâlnesc în mod frecvent:

Dactylis glomerata, Taraxacum serotinum, Taraxacum officinale, Achillea

milefolium, Lamium amplexicaule, Erodium cicutarium, Senecio vernalis, Capsella

bursa-pastoris, Plantago lanceolata, Erophila verna, Cardaria draba, Trifolium

arvense etc.

În cadrul studiului de evaluare adecvată am analizat posibilul impact generat

de amplasarea şi funcționarea turbinele eoliene asupra biodiversităţii din situl

Natura 2000 ROSPA 0049 ―Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului – Podrigăi‖ cât

şi asupra culoarului de migraţie de pe râul Prut (calea est-elbica).

Obiectivele de conservare a ariilor de protecție de interes comunitar stabilite

conform caracteristicilor fiecărei arii naturale protejate constituie obiectivul

principal a elaborării Planurilor de management a fiecărei arii de protecție care

trebuie elaborate de fiecare custode până în anul 2013.

În lipsa unui Plan de management vom analiza evaluarea impactului planului

propus PUZ – PARC EOLIAN COMUNA COTUSCA asupra integrității sitului

Natura 2000 ROSPA 0049 ―Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului – Podrigăi‖

situat la circa 2,5 km.



90


Integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar este

afectată dacă PP poate:

Situl Natura 2000 ROSPA 0049 “Iazurile de pe

valea Ibănesei - Başeului – Podrigăi”

să reducă suprafaţa habitatelor

şi/sau numărul exemplarelor speciilor

de interes comunitar;

Amplasarea Parcului Eolian Comuna COTUSCA

nu se vor reduce suprafata habitatelor sau numărul

de specii protejate.

să ducă la fragmentarea

habitatelor de interes comunitar;

Nu se vor fragmenta habitatele de interes

comunitar, perimetrul viitorului parc eolian fiind

situat la 2,5 km în afara sitului Natura 2000.

să aibă impact negativ asupra

factorilor care determină menţinerea

stării favorabile de conservare a ariei

naturale protejate de interes comunitar;

Nu va exista un impact negativ asupra

conditiilor de habitat necesare speciilor de

vieţuitoare declarate protejate. Terenul de

amplasare a turbinelor eoliene nu prezinta conditii

specifice de cuibarire, surse de hrana sau de popas

Zona de amplasare a parcului eolian este

un teren agricol, supus in fiecare an lucrarilor

mecanizate de aratura fapt care conduce la

limitarea suprafeţelor de cuibărit.

să producă modificări ale

dinamicii relaţiilor care definesc

structura şi/sau funcţia ariei naturale

protejate de interes comunitar.

Amplasarea turbinelor eoliene nu va

modifica funcția ariei naturale protejate de interes

avifaunistic.

În cadrul studiului de evaluare adecvată s-a procedat la identificarea şi

evaluarea tuturor tipurilor de impact negativ al PUZ – PARC EOLIAN COMUNA

COTUSCA susceptibile să afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de

interes avifaunistic..



91


Identificarea

impactului

Evaluarea impactului

Tipul de impact indicatori-cheie cuantificabili

folositi la evaluarea impactului

produs prin implenenatre planului

PUZ – PARC EOLIAN COMUNA

COTUSCA

Situl Natura 2000 ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei -

Başeului – Podrigăi”

Direct 1. procentul din suprafaţa

habitatului care va fi pierdut;

Turbinele vor fi amplasate în afara sitului Natura 2000.

La realizarea lucrărilor proiectate nu se utilizează resursele naturale

din Aria de protecţie ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei -

Başeului – Podrigăi” (HG 1284/2007).

Nu vor fi afectate suprafetele din aria de protectie ROSPA 0049

“Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului – Podrigăi”

In concluzie consideram ca nu va exista fragmentare de habitate la

nivelul sitului Natura 2000.

2. procentul ce va fi pierdut din

suprafeţele habitatelor folosite

pentru necesităţile de hrană, odihnă

şi reproducere ale speciilor de

interes comunitar;

Turbinele vor fi amplasate în afara ariei de protectie.


din Aria de protecție ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei -

Başeului – Podrigăi” (HG 1284/2007),.

Nu vor fi afectate suprafetele din aria de protectie ROSPA 0049

“Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului – Podrigăi”

0% suprafata afectata

3. fragmentarea habitatelor de

interes comunitar (exprimată în

procente);

Amplasarea turbinelor nu va duce la fragmentarea habitatelor din

situl Natura 2000 ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei -

Başeului – Podrigăi”

4. durata sau persistenţa Neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista si o durata a



92


fragmentării; fragmentarii

5. durata sau persistenţa

perturbării speciilor de interes

comunitar, distanţa faţă de aria

naturală protejată de interes

comunitar;

Nu va exista un impact de durată sau persistent la nivelul sitului

Natura 2000. Distanţa faţă de aria naturală protejată de interes

avifaunistic este de circa 2,5 km.

6. schimbări în densitatea

populaţiilor (nr. de

indivizi/suprafaţă);

Amplasarea parcului eolian nu va afecta semnificativ biodiversitatea.

Totuşi, se impune o monitorizare a avifaunei în perioada de migraţie

a păsărilor în primii doi ani de funcţionare a parcului. Dacă se

constată că în această perioadă de migraţie funcţionarea parcului are

impact asupra păsărilor aflate în migraţie se vor aplica măsuri de

reducere a impactului prin reducerea funcţionării unor turbine.

7. scara de timp pentru înlocuirea

speciilor/habitatelor afectate de

implementarea planului

Neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista si o durata a

fragmentarii.

8. indicatorii chimici-cheie care pot

determina modificări legate de

resursele de apă sau de alte resurse

naturale, care pot determina

modificarea funcţiilor ecologice ale

unei arii naturale protejate de

interes comunitar.

Titularul planului va avea obligatia de-a evalua biodiversitatea din

zona parcului de eoliene în faza de constructie şi pe o perioada de

doi ani în perioadele de migratie în faza de funcționare conform

planului de monitorizare.

Indirect evaluarea impactului cauzat de PP

fără a lua în considerare măsurile

de reducere a impactului;

Avand in vedere ca nu a fost identificat impact asupra speciilor

pentru care au fost declarate ariile protejate nu exista diferente intre

situatiile cu /sau fara masuri de reducere a impactului.Implementarea

planului de monitorizare este necesara doar pentru a evidentia situatia

reala de pe acest amplasament.



93


Pe termen scurt evaluarea impactului cauzat de PP

fără a lua în considerare măsurile

de reducere a impactului;

Pe termen scurt impactul potential poate aparea in perioada de

constructie care va fi în limite admisibile conform legislaţiei din

vigoare

Pe termen lung evaluarea impactului cauzat de

planul propus fără a lua în

considerare măsurile de reducere a

impactului;

Pe termen lung estimăm un impact potential minim. Desigur că vom

putea face o analiză mult mai corectă după primii doi ani de

funcţionare.

În faza de

constructie

evaluarea impactului cauzat de



impactului;

Turbinele eoliene vor fi amplasate într-o perioadă mai lunga de timp,

esalonat astfel ca impactul va fi minim si doar punctual la ridicarea

fiecarei turbine eoliene şi la realizarea acodurilor pentru fiecare

turbina.

În faza de operare evaluarea impactului cauzat de



impactului;

Amplasarea parcului eolian nu va afecta semnificativ biodiversitatea

din situl Natura 2000 ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei -

Başeului – Podrigăi” cât şi pe cele de pe culoarul de migraţie al

râului Prut (calea est-elbică)

Rezidual evaluarea impactului rezidual care

rămâne după implementarea

măsurilor de reducere a impactului

pentru planul propus şi pentru alte

PP.

Avand in vedere ca nu a fost identificat impact asupra speciilor

pentru care au fost declarate ariile protejate nu exista diferente intre

situatiile cu /sau fara masuri de reducere a impactului. Implementarea

planului de monitorizare este necesara doar pentru a evidentia situatia

reala de pe acest amplasament.

cumulativ evaluarea impactului cumulativ al

PP propus cu alte PP:


din Aria de protecție ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei -

Başeului – Podrigăi” (HG 1284/2007) Distanța fata de locuinte se

respectă şi depăseste cu mult 300 m.

evaluarea impactului cumulativ al

PP cu alte PP fără a lua în


impactului

În perioada de functionare, impactul cumulat va fi analizat cu

precădere asupra speciilor de vieţuitoare aflate în perioadele de

migratie conform planului de monitorizare precum şi cele în căutare

de hrană sau cuibărire.



94


CONCLUZII

Funcţionarea ecosistemului depinde de relaţiile dintre speciile biocenozei, cât

şi de interacţiunea dintre acestea şi factorii de biotop. Pe baza acestor relaţii,

ecosistemul poate asigura desfăşurarea a trei funcţii esenţiale: funcţia energetică,

funcţia de circulaţie a materiei şi funcţia de autoreglare.

Între formele de viaţă şi mediu au loc permanente schimburi de energie şi

materie. Această circulaţie internă realizată prin intrări şi ieşiri continue de

substanţă şi energie, asigură o anumită stabilitate a sistemului. Intrările sunt

alcătuite în principal din energia solară, precipitaţii şi substanţe organice şi

minerale. Ieşirile sunt reprezentate în principal de: căldură, dioxid de carbon,

oxigen şi materiile pe care le antrenează apa.

În acest sens se poate spune că: orice unitate care include toate organismele de

pe un teritoriu dat, care interacţionează cu mediul şi care are o anumită structură

trofică, o diversitate de specii şi un circuit de energie şi substanţe în teritoriul

sistemului, reprezintă un ecosistem.

Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariei sunt

legate de condiţiile de hrănire, adăpost şi reproducere pe de-o parte, iar pe de altă

parte de presiunea antropică şi a tuturor factorilor externi care pot afecta

biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat. Orice modificare

survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puţin integritatea

ariei.

În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru amenajarea

parcului eolian, nu vor afecta habitatele speciilor descrise în Formularul Standard

Natura 2000 ROSPA 0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi”

deoarece terenul viitorului parc eolian este situat la o distanță de 2,5 km de iazuri.

Acesta înseamnă că din punct de vedere al zgomotelor și vibrațiilor păsările nu vor

fi afectate nici în faza de construcție și nici în faza de funcționare a parcului.

Menționăm de la început faptul că proiectantul parcului, a recurs, la folosirea unor

turbine silențioase, astfel încât, acestea să fie încadrate în limitele admise conform

legislației din vigoare.



95


VI. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE

LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL,

CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ŞI

MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI

DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL

PREGĂTIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal s-a realizat ţinând seama de

prevederile următoarelor documente naţionale şi internaţionale referitoare la

obiectivele de protecţia mediului:

1. PROGRAMUL DE MANAGEMENT URBAN AL BĂNCII

MONDIALE (1994), care conţine „Managementul urban şi mediul‖ ce face

referire la utilizarea terenului şi managementul urban ecologic.

Acesta propune o strategie integrată privind managementul terenurilor care

este orientată pe următoarele direcţii:

- Realizarea echilibrului între protecţia mediului şi dezvoltarea urbană;

- Protejarea resurselor funciare sensibile;

- Gestionarea zonelor expuse la riscuri;

- Protejarea resurselor culturale;

- Conservarea spaţiilor deschise;

- Descurajarea extinderii urbane excesive;

- Gestionarea terenurilor agricole.

Pentru implementarea acestei strategii se consideră necesare o serie de

politici şi instrumente pentru îndrumarea şi motivarea comportamentului adecvat al

actorilor, între care unele sunt legate de asigurarea infrastructurii, informarea şi

instruirea populaţiei.



96


2. DIRECTIVE PENTRU PLANIFICAREA ŞI GESTIUNEA UNUI

HABITAT COMPATIBIL CU DEZVOLTAREA DURABILĂ, un document al

Comisiei Europene ONU pentru Europa, elaborat în 1996.

Directivele se adresează în principal autorităţilor locale şi responsabililor

privind aşezările umane la nivel naţional, urmărind să ofere acestora un suport

pentru adaptarea politicilor, legislaţiei şi reglementărilor naţionale în sensul

dezvoltării unui habitat care să favorizeze calitatea vieţii, sănătatea şi bunăstarea.

Dezvoltarea Durabilă ca obiectiv, a imprimat o schimbare a însăşi viziunii

tradiţionale a amenajării şi gestiunii oraşelor, determinând apariţia noţiunii de

planificare în funcţie de ecosisteme care presupune:

- integrarea tuturor elementelor naturale, fizice, sociale, culturale şi

economice ca şi a relaţiilor dintre acestea;

- luarea în considerare a interacţiunii dintre aer, sol, apă, zgomot şi

organismele vii, inclusiv fiinţele umane;

- accentul pe natura dinamică a ecosistemelor;

- urmărirea restaurării şi conservarea integrităţii, calităţii şi sănătăţii

sistemelor.

3. DIRECTIVE ALE COMISIEI ECONOMICE ONU PENTRU

EUROPA PRIVIND ADMINISTRAREA BUNURILOR FUNCIARE,

document care a fost publicat în 1996 de către Comisia Economică ONU pentru

Europa, care are ca premise câteva principii foarte clare şi la obiect între care:

- terenul şi informaţiile referitoare la acesta sunt resurse a căror gestiune este

necesară pentru creşterea economică;

- indiferent de măsura implicării sectorului privat nu se poate asigura

dezvoltarea durabilă dacă statul nu îşi asumă gestiunea informaţiilor în ceea ce

priveşte proprietatea, valoarea şi modul de utilizare a terenurilor.

4. ACORDURI INTERNAŢIONALE ŞI ALINIEREA LA NORMELE

EUROPENE care vizează:

- Politica industrială;

- Cercetarea-dezvoltarea şi inovarea tehnologică;



97


- Politica energetică , cu Carta Albă a Energiei pentru Viitor;

- Investiţiile în domeniul mediului;

- Principiile celui de-al şaselea Plan de Acţiune Comunitar în domeniul

Protecţiei Mediului, precum şi politica Comunitară de ansamblu în domeniul

Protecţiei Mediului;

- Dezvoltarea resurselor umane - principiile Strategiei Europene de ocupare,

ca şi obiectivul pe termen lung enunţat de Consiliul European de la Lisabona, şi

anume acela ca Uniunea Europeană să devină până în 2010 economia cea mai

competitivă, bazată pe cunoştinţe tehnice;

- Susţinerea programelor de instruire;

- Continuarea dezvoltării unor noi tehnologii de comunicare şi informare

pentru toţi membrii săi.

5. DOCUMENTE EUROPENE, semnificative în domeniul amenajării

Teritoriului şi pentru acest plan:

- The European Investment Bank (EIB) supports EU environmental

policy- Environmental Action Programme (6EAP)2 and itsThematic

Strategies3, as well as - for activities outside the EU - by the mandates of the

Bank.

- Carta de la Torremolinos adoptata de Conferinţa Europeană a Miniştrilor

pentru Amenajarea Teritoriului (CEMAT) în cadrul Consiliului Europei.

- Raportul „Europa 2000‖ privind perspectivele de dezvoltare a teritoriului

comunitar care a fost actualizat ulterior sub titlul „Europa 2000‖

- Cooperare pentru amenajarea teritoriului european‖. Acest document a

servit ca bază pentru elaborarea ESDP „Perspectiva Dezvoltării Spaţiului

European‖.

- Programul comunitar INTERREG IIC, lansat de UE şi destinat în principal

amenajării teritoriului transnaţional;

- Tratatului de la Amsterdam, document UE care accentuează, asupra

politicilor de dezvoltării durabile, cuprinse în Tratatul de la Maastricht din 1992.

- - Primul program de acţiune pentru punerea în aplicare a Agendei teritoriale a

Uniunii Europene ("Primul program de acţiune"), adoptat în cadrul Consiliului



98


informal al miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului şi dezvoltarea

urbană, organizat la Ponta Delgada (Azore) la 23-24 noiembrie 2007,

- Agenda teritorială a UE: Spre o Europă mai competitivă şi mai durabilă a

diverselor regiuni ("Agenda teritorială") şi Carta de la Leipzig privind oraşele

europene durabile ("Carta de la Leipzig"), adoptate în cadrul Consiliului informal

al miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană,

organizat la Leipzig la 24-25 mai 2007,

- "Acordul de la Bristol", adoptat în cadrul Consiliului informal al miniştrilor

privind comunităţile durabile, organizat la Bristol la 6-7 decembrie 2005,

- "Acquis-ul urban", adoptat în cadrul Consiliului informal al miniştrilor

responsabili cu coeziunea teritorială, organizat la Rotterdam la 29 noiembrie 2004,

- noua Cartă de la Atena din 2003, proclamată la Lisabona la 20 noiembrie 2003 cu

ocazia Consiliului european al urbaniştilor, precum şi viziunea prezentată în cadrul

acesteia privind viitorul oraşelor europene,

- "Programul de acţiune de la Lille", adoptat în cadrul Consiliului informal al

miniştrilor responsabili cu afacerile urbane, organizat la Lille la 3 noiembrie 2000,

- Perspectiva europeană a dezvoltării teritoriului (PEDT), adoptată în cadrul

Consiliului informal al miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului organizat

la Potsdam la 11 mai 1999,

- Carta oraşelor europene pe calea durabilităţii, astfel cum a fost aprobată în cadrul

Conferinţei europene privind oraşele durabile, organizată la Aalborg, Danemarca,

la 27 mai 1994,

- Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2008 intitulată "Cartea verde privind

coeziunea teritorială: transformarea diversităţii teritoriale într-un avantaj",

- Comunicarea Comisiei din 19 iunie 2008 intitulată "Al cincilea raport intermediar

privind coeziunea economică şi socială: regiuni în creştere, o Europă în creştere",

- ghidul Comisiei intitulat "Dimensiunea urbană a politicilor comunitare pentru

perioada 2007-2013", adoptat la 24 mai 2007,

- Decizia 2006/702/CE a Consiliului din 6 octombrie 2006 privind orientările

strategice comunitare în materie de coeziune ,



99


- Rezoluţia din 21 februarie 2008 privind monitorizarea Agendei teritoriale şi a

Cartei de la Leipzig - Spre un program european de acţiune pentru dezvoltare

spaţială şi coeziune teritorială ,

Principii directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului

european‖ care are rol determinant pentru orientarea politicilor respective în

Europa, document adoptat la Hanovra la Conferinţa Europeană a Miniştrilor

Responsabili cu Amenajarea Teritoriului. Acest Document introduce următoarele

principii ale politicilor de amenajare durabilă a teritoriului:

Promovarea coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socioeconomică echilibrată

şi ameliorarea competitivităţii;

Promovarea acţiunilor de dezvoltare angrenate de funcţiunile urbane şi de

îmbunătăţirea relaţiilor rural-urban;

Promovarea condiţiilor mai echilibrate de accesibilitate;

Dezvoltarea accesului la informaţii şi cunoştinţe;

Reducerea prejudiciilor provocate mediului;

Valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural;

Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;

Dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranţei;

Promovarea turismului calitativ şi durabil;

Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.

Tabel comparativ obiectivele din documente strategice la nivel european, național,

regional și obiectivele PUZ-ului pentru care s-a întocmit prezentul raport de

mediu:

Document

strategic

Obiective UE si nationale Obiectivele

planului

Concordanta dintre

obiectivele planului

propus cu obiectivele

planurilor/programelor

la nivel strategic

Directiva

2001/77/EC

privind

Obiectul prezentei directive este de

a promova creșterea contribuției

surselor de energie regenerabile la

Dezvoltarea unui

parc eolian pentru

obţinerea energiei

100%



100


promovarea

energiei

electrice

produsa din

surse

regenerabile pe

piata unica de

energie

producția de electricitate pe piața

internă de electricitate și de a pune

bazele unui viitor cadru comunitar

în acest domeniu.

electrice prin

exploatarea

potentialului eolian

al zonei.

Comunitatea recunoaște

necesitatea promovării surselor de

energie regenerabile ca o măsură

prioritară, deoarece exploatarea lor

contribuie la protecția mediului și

la dezvoltarea durabilă

Promovarea utilizarii


al zonei

100%

Promovarea electricității produse

din surse de energie regenerabile

este o prioritate comunitară

importantă, după cum s-a subliniat

în Cartea Albă privind sursele de

energie regenerabile din motive de

securitate și diversificare a

aprovizionării cu energie, de

protecție a mediului și de coeziune

socială și economică.

Asigurarea surselor

alternative de

energie

Reducerea

importului de

combustibili fosili

100%

Intensificarea utilizării electricității

produse din surse de energie

regenerabile constituie o

componentă important a pachetului

de măsuri necesare pentru

respectarea Protocolului de la

Kyoto la Convenția-cadru a

Organizației Națiunilor Unite

privind schimbările climatic și a

oricărui pachet de măsuri destinat

respectării angajamentelor

ulterioare.

Reducerea emisiilor

de gaze cu efect de

sera

100%

Când se favorizează dezvoltarea

unei piețe pentru surse de energie

regenerabile, este necesar să se

țină cont de impactul pozitiv

asupra posibilităților de dezvoltare

regionale și locale, asupra

posibilităților de export, asupra

coeziunii sociale și încadrării în

muncă, în special în privința

întreprinderilor mici și mijlocii,

precum și asupra producătorilor de

electricitate independenți

independenta

energetica prin

producerea de

energie din surse

locale

Asigurare de locuri

de munca

100%

Planul european

de redresare

economică,

Obiectiv - de a aduce Uniunea

Europeană mai aproape de

îndeplinirea obiectivelor în ceea ce

dezvoltarea unui

parc eolian pentru

obţinerea energiei

100%



101


adoptat de

Comisie la 26

noiembrie 2008

ca măsură de

răspuns la criza

economică și

financiară din

Europa.

privește energia și schimbările

climatice, și anume securitatea și

diversificarea resurselor

energetice, funcționarea pieței

interne a energiei și reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră.

electrice prin

exploatarea


al zonei.

Reducerea emisiilor

de gaze cu efect de

sera

Strategia

Energetică a

României in

perioada 2007 –

2020;

Obiectivul general - satisfacerea

necesarului de energie atat in

prezent, cat si pe termen mediu

si lung, la un pret cat mai scazut,

adecvat unei economii moderne

de piata si unui standard de

viata civilizat, in conditii de

calitate, siguranta in alimentare,

cu respectarea principiilor

dezvoltarii durabile

Producerea de

energie electrica

pentru satisfacerea

nevoilor pietei

interne, din surse

regenerabile,

nepoluante

100%

Cresterea sigurantei energetice

prin asigurarea necesarului de

resurse energetice si limitarea

dependentei de resursele

energetice de import

Asigurarea unei

productii de energie

din surse locale

100%

Promovarea producerii energiei

pe bază de resurse regenerabile

Valorificarea


al zonei

100%

Reducerea impactului negativ al

sectorului energetic asupra

mediului înconjurător

Producerea de

energie electrica din

surse nepoluante

100%

dezvoltarea pieţelor concurenţiale

de energie electrică,

Dezvoltarea unui

parc eolian pentru

prodecerea de

energie electrica

100%

Strategia

Naţională pentru

Dezvoltare

Durabilă a

României -

Orizonturi 2013

– 2020 – 2030

Orizont 2013 Încorporarea

organica a principiilor si

practicilor dezvoltarii durabile în

ansamblul programelor si

politicilor publice ale României ca

stat membru al UE

Obiectiv national: Satisfacerea

necesarului de energie pe termen

scurt si mediu si crearea

premiselor pentru securitatea

Dezvoltarea unui

parc eolian pentru

obţinerea energiei

electrice prin

exploatarea


al zonei.

Asigurarea

independentei

energetice

100%



102


energetica a tarii pe termen lung

conform cerintelor unei economii

moderne de piata, în conditii de

siguranta si competitivitate;

îndeplinirea obligatiilor asumate în

baza Protocolului de la Kyoto

privind reducerea cu 8% a

emisiilor de gaze cu efect de sera;

promovarea si aplicarea unor

masuri de adaptare la efectele

schimbarilor climatic si

respectarea principiilor dezvoltarii

durabile

Reducerea emisiilor

de gaze cu efect de

sera

Orizont 2020: Atingerea nivelului

mediu actual al tarilor Uniunii

Europene la principalii indicatori

ai dezvoltarii durabile

Dezvoltarea zonei

rurale

100%

Orizont 2030: Apropierea

semnificativa a României de

nivelul mediu din acel an al arilor

membre ale UE din punctul de

vedere al indicatorilor dezvoltarii

durabile

Productie de energie

din surse nepoluante

100%

Planul National

de Dezvoltare

2007 – 2013

Obiective orizontale: dezvoltarea

durabilă, egalitatea de şanse şi

promovarea societăţii

informaţionale Dezvoltarea ţării

trebuie să aibă un caracter

durabil din punct de vedere

economic, social şi al protecţiei

mediului.



Dezvoltarea zonei

rurale

100%

Strategia

Regională De

Dezvoltare

Nord-Est 2007 –

2013.

obiectivul general al Strategiei

Regionale Nord-Est 2007-2013

este reducerea decalajului

existent fata de regiunile

dezvoltate ale Romaniei prin

cresterea gradului de

competitivitate si atractivitate

regional.

Dezvoltarea zonei

rurale

Promovarea unor noi

tehnologii, ecologice

Asigurarea

independentei

energetice

100%

Dezvoltarea si modernizarea

infrastructurii fizice si sociale

prezervand in acelasi timp

conditiile de mediu

promovarea unei

investitii noi pentru

productia de energie

din surse

regenerabile

100%

Dezvoltarea mediului rural in

vederea cresterii nivelului de trai a

locuitorilor

Asigurarea energiei

electrice din surse

locale

100%



103


Cresterea numarului

de locuri de munca

Strategia de

dezvoltare

economico-

socială a

județului

Botoșani pentru

perioada 2008-

2013

Obiectiv general :

Reducerea decalajelor de

dezvoltare dintre judeţul Botoşani

şi celelalte judeţe ale

regiunii Nord-Est, precum şi a

decalajelor intrajudeţene dintre

mediul rural şi urban.

Creșterea nivelului

de trai a populației

comunei prin

sporirea fondurilor

de care va dispune

comunitatea locala

(impozite de la

investitor)

100%

PRIORITATI DE

DEZVOLTARE

Dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurii fizice şi sociale, cu

respectarea şi prezervarea

condiţiilor de mediu

Acţiuni:

Dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurii de utilităţi publice şi

de comunicaţii Acţiunile de

dezvoltare şi modernizare vor viza

reabilitarea, modernizarea şi

extinderea infrastructurii de

utilităţi, la nivelul întregului judeţ,

atât în medul urban cât şi rural:

Dezvoltarea mediului de afaceri

3.1. Dezvoltarea infrastructurii de

afaceri

Acţiuni:

• investiţii în tehnologii moderne

şi/sau inovative, nepoluante;

3.4. Stimularea investiţiilor şi

promovarea produselor şi

serviciilor

5. Dezvoltarea mediului rural

5.3. Calitatea vieţii în zonele

rurale şi diversificarea economiei

rurale

Acţiuni:

• sprijinirea diversificării

economiei rurale, prin promovarea

altor sectoare de activitate;

Dezvoltarea unui

parc eolian pentru

obţinerea energiei

electrice prin

exploatarea


al zonei.

Asigurarea

independentei

energetice

Reducerea emisiilor

de gaze cu efect de

sera

Diversificarea

acrivitatilor in

mediul rural

Promovarea

tehnologiilor

moderne, nepoluante

100%

Agenda 21

adoptată la

Summit-ul de la

Promovarea dezvoltării

durabile a aşezărilor umane, prin:

- planificarea şi managementului

Dezvoltarea zonei

rurale

Promovarea unor noi

100%



104


Rio în 1992 durabil al utilizării terenului;

- asigurarea infrastructurii

integrate legate de protecţia

mediului privind asigurarea

utilităţilor respectiv apă, energie

electrică, energie termică,

salubritate şi canalizare

- promovarea unor sisteme

conforme cu principiile DD pentru

producerea şi transportul energiei;

tehnologii, ecologice

Planul Regional

de Acţiune

pentru Mediu –

Regiunea N-E

Obiectiv general Reducerea

poluării atmosferei rezultată din

instalaţii mari de ardere

Obiectiv specific Reducerea

emisiilor de CO, NOx, SO2,

pulberi



Reducerea emisiilor

de gaze cu effect de

seră

100%

Plan Local de

Acţiune pentru

Mediu - Judeţul

Botoșani

Obiectiv general Imbunatatirea

calitatii aerului in judetul Botoșani

. Obiectiv specific Reducerea emisiilor provenite din sistemele de producere a energiei



100%

Realizarea drumurilor pietruite în mediul rural

Reabilitarea

drumurilor de acces

pe terenurile agricole

100%

Stabilizarea evoluţiei terenurilor supuse eroziunii şi refacerea ecologică a acestora

Stabilizarea

terenurilor din zona

turbinelor

100%



105


VII. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA:

BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ,

FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI,

VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL,

INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI

ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI











Natura 2000 ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului – Podrigăi”


Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE ADECVATA

PE COMPONENTA BIODIVERSITATII – ORD. 19/2010 – STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATA(EA).

Pe amplasamentul vitorului parc eolian clasele de habitat sunt N12 (culturi-

teren arabil) şi N15 (alte terenuri arabile).

Acesta ar însemna ca speciile descrise în Formularul Standard Natura 2000

ROSPA 0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” să folosească

aceste habitate pentru hrană și adăpost, iar unele dintre ele și pentru cuibărit. Dacă

condițiile de hrană devin limitate ele vor parcurge și teritoriile învecinate în căutare

de hrană. Ne referim la speciile insectivore, cele omnivore, precum și la păsările

VI.1. Impactul asupra biodiversităţii, florei şi faunei



106


răpitoare. După hrănire ele se reîntorc la locurile de odihnă. Habitatul existent la

nivelul viitorului parc eolian ar putea oferi condiții de hrană favorabile în special

pentru păsările insectivore întrucât la acest nivel se găsesc numeroase insecte.

În concluzie, integritatea ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA

0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” nu este afectată de

construirea parcului eolian deoarece:

1. nu reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de

interes comunitar-viitorul parc eolian este în afara sitului Natura 2000.

2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar-viitorul parc

eolian este în afara sitului Natura 2000;

3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes avifaunistic –

amenajarea parcului eolian nu va afecta starea favorabilă de conservare a sitului. În

perioadele de migraţie a păsărilor, înălţimile de zbor sunt cuprinse între 600 – 1000

m şi trec cu uşurinţă peste amplasamentul vitorului parc eolian.

4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura

şi/sau funcţia ariei naturale protejate.

Luând în considerarea parametrii analizaţi prin indicatorii culturali respectiv,

prezenţa monumentelor istorice a monumentelor arheologice sau a locurilor de

recreere, planul nu are impact cu nici unul din elementele menţionate.

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce

investiţia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale populaţiei,

asupra migrării şi densificării populaţiei, asupra veniturilor familiale, asupra

creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă, asupra solicitării serviciilor

publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie publică ş.a.

Locaţia din comuna COTUSCA, judeţul Botoșani este situată într-o zona

intravilan și extravilană cu funcţiune de teren agricol.

VI.2. Impactul asupra valorilor materiale, patrimonial cultural,

inclusive cel architectonic arheologic şi peisagistic

VI.3. Impactul asupra populaţiei şi sănătatea umană



107


Amplasamentele au fost astfel stabilite încât să se respecte distanțele minime

față de zona de locuit.

Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce modificări

asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna COTUSCA.

Tehnologia de construcţii - montaj a turbinelor eoliene implică operaţiuni

atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă.

Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din

zonele imediat adiacente.

În concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 100

oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, amplasarii centralelor şi a altor lucrări

specifice.

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al investiţiei pe

amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu

primarul comunei COTUSCA care reprezentă și reprezentanți din Consiliului

Local, şi cu proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat

asupra existenţei unui impact negativ al parcului eolian atât în perioada de

construcţii- montaj cât şi în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de

persoanele intervievate a fost ca nu au pot avea efecte negative, din contră au

manifestat o atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii

în zonă.

Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune:

• În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine ca

indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient

de mare;

• Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial

determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

• Ca un impact social important alături de impactul economic analizat

trebuie menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de

energie face ca în Europa actual să se importe 50% din energia necesară, iar în

cazul în care nu se vor găsii soluţii alternative până în anul 2030, importul de

energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa

potenţialului eolian nu trebuie respinsă.



108


• Tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de

producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice.

După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune durează o perioadă

de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de sine stătătoare in

cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum considerabil de timp şi un

consum semnificativ de resurse materiale şi financiare, de asemenea utilizarea unor

resurse umane de înaltă calificare.

Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le aduce

investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei şi a

mediului.

Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului eolian pe amplasamentul din

extravilanul comuna COTUSCA, judeţul Botosani nu are nici un impact negativ

asupra acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea populaţiei. De

asemenea nu sunt afectaţi semnificativ principalii factori de mediu, sol apă şi aer.

Singurul parametru de mediu care ar putea fi luat în discuţii este zgomotul în

perioada de construcţie, care ar putea avea efect asupra populaţiei, dar construcţia

se află departe de zonele locuite. Impactul dat de umbra turbinelor este de

asemenea nesemnificativ pentru sănătatea populaţiei din zonă, distanţa faţă de

zonele locuite face ca umbra să nu atingă aceste zone. Se preconizează o intensă

circulaţie a aerului atmosferic care va fi benefică în special în condiţii de iarnă

când noxele provenite de la încălzirea cu combustibil solid a locuinţelor din sat vor

fi mai repede dispersate.

De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei.

Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de

construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau

mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste

materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact

asupra sănătăţii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea

construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităţii din

construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia

muncii.



109


Activitate desfăşurată de personalul care exploatează instalaţiile de

turbine din parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact semnificativ

asupra sănătăţii acestora.

Zonele de protectie sunt reglementate prin ORD.ANRE. 49/2007.

Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele

impactului generat de umbra turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul

WindPro (modulul Shadow).

Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti parametri

de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita pozitie fata de o

zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care

variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru

respectiva locatie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt:

- dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente

in format electronic in baza de date a programului

caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine, orientare

versanti) fiecarei turbine

VI.4. Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite



110


In simularea impactului umbrei a fost aleasă situaţia cea mai dezavantajoasa

(worst/case‖), când:

- durata de strălucire a Soarelui este continuă;

- turbina este permanent in funcţiune;

- rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar acesta este

acoperit in proporţie de 20% de către rotor;

- unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului (la

valori mai mici se considera un impact nul).

Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din zona

COTUSCA cu amplasamentele similare din alte parcuri eoliene rezultă, pe baza

analizei hărţilor realizate prin simularea de tip Worst/Case a umbrei generate de

turbinele eoliene rezultă un impact nesemnificativ.

Impactul nesemnificativ este justificat de distanţa mare faţă de ultima

locuinta a localitatii COTUSCA şi zona agricolă din imediata apropiere a

amplasamentului.

Deoarece in simularea de tip Worst/ Case a rezultat un impact redus al

umbrei la marginea localităţii, nu s-a mai considerat necesară aflarea impactului

real al umbrei turbinelor.

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice produc

diverse efecte asupra mediului şi oamenilor.

În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre doi

stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la nivelul

solului se generează un câmp electric de 15kV/m,care induce în corpul omenesc

curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă ,

robusteţe , şi alte caracteristici.

Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte negative dacă valoarea tensiuni

care generează câmpul este mai mare de 50kV.

VI.5. Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi

proximitatea cablurilor electrice



111


În zona de interes LEA de înaltă tensiune trec la distanţe de zona de

amplasare a turbinelor eoliene.

De remarcat că racordarea postului de transformare se face cu cabluri

subterane protejate corespunzător cu un efect nesemnificativ asupra oamenilor,

faunei şi florei.

Din experienţa de până acum a tărilor cu un puternic sector energetic din

potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor magnetice şi

electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.

Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp

electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru personalul care

deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru instalaţiile care deservesc

turbinele eoliene.

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul

comunicării. Orice structură mare mobilă poate produce interferenţe

electromagnetice.

Turbinele eoliene pot cauza interferenţă prin reflectarea semnalelor

electromagnetice la impactul cu palele turbinelor, astfel încât receptorii din

apropiere preiau atât semnalul direct cât si pe cel reflectat. Interferenţa se produce

deoarece semnalul reflectat este întârziat atât datorită lungimii de undă frecvenţelor

proprii ale turbinei cât şi efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferenţa este

mai pronunţată apare pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slabă

pentru lemn sau materiale din răşini epoxidice (absorbante).

Palele moderne, construite dintr-un longeron metalic de rezistenţă, îmbrăcat

cu poliester armat cu fibră de sticla sunt parţial transparente la undele

electromagnetice. Frecventele de comunicaţie nu sunt afectate semnificativ dacă

lungimea de undă a emiţătorului este de 4 ori mai mare decât înălţimea totală a

turbinei.

Interferenţa cu un număr mic de receptori de televiziune poate fi o problemă

ocazională care se poate rezolva printr-o gama bogata şi accesibilă de măsuri

VI.6. Interferenţa electromagnetică



112


tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmiţători şi/sau receptori

directionaţi, sau difuzării prin reţea de cablu.

Amplasamentul PARC EOLIAN COMUNA COTUSCA, judeţul

BOTOȘANI este într-o zonă cu relief de podiş jos.

Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu vegetaţie

specific culturilor agricole sau pășunilor.

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, platforme,

excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului eolian şi diverse

materiale.

Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor

consuma materialele.

La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase

utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai

atrăgătoare decât starea anterioară.

Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi elementelor

antropice din zona de amplasament. Aceste datorită înălţimi de montaj sunt vizibile

de la distanţe mari.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va

face prin :

Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii - montaj,

aducerea lui la cotele iniţiale;

Vopsirea turbinelor în culoarea gri deschis mată, culoare care va diminua

efectul asupra peisajului în special prin reducerea reflexiei luminii la distanţă.

VI.7. Impactul cumulat

1. Impactul asupra speciilor/habitatelor care se pot intalni in zona de interes

a planului

VI.7. Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului



113


In zona de vecinatate a PARCULUI EOLIAN COTUSCA nu au fost

identificate alte proiecte care sa concure la aparitia unui impact cumulate

asupra habitatelor si speciilor care se afla in vecinatatea ariei de protective

avifaunistice - ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului –

Podrigăi”

2. "Efect bariera" în directia si viteza vântului pentru alte proiecte/planuri

de parcuri eoliene

In vecinatate se dezvolta PARCUL EOLIAN COMUNA MITOC la distant

de – 2,7km

ORD; ANRE 49/2007- ,,Norma Tehnica Privind Delimitarea Zonelor de

Protectie si Siguranta Aferente Capacitatilor Energetice‖2007/



114


ANRE,spefica ca distanat reglementata ca fiind optima intre doua parcuri de

eoliene este urmatoarae:

Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi

agregatul cel mai apropiat, aparţinând celeilalte ferme eoliene, va

fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci

când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant,

respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci

când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului

predominant.

In cazul nostru diametrul unui turbogenerator = 90 m deci distanta

minima

va fi de 630 m pe directia vantului,si de 360 m perpendicular pe directia

vantului

În faza de construcţie:

Regimul gospodăririi deșeurilor produse în timpul execuției va face obiectul

organizării de șantier, în conformitate cu reglementările în vigoare, aceste deșeuri

vor fi colectate, transportate și depuse la o rampă de depozitare în vederea

neutralizării lor.

Deșeurile preconizate sunt de următoarele tipuri :

menajere sau asimilabile ;

metalice rezultate din activitățile de execuție a structurilor

metalice de rezistență și din activitatea de întreținere a

utilejelor;

deșeuri materiale de construcție, dacă nu se respectă graficele

de lucru și se rebutează încarcături de betoane;

deșeuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier;

anvelope, acmulatori, uleiuri uzate, motorină și alte produse

petroliere uzate ;

cartoanele, hârtia din ambalaje şi activitățile de birou din

cadrul organizarii de șantier.

VI.8. Gestiunea deşeurilor



115


În conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor,

deșeurilor menajere și cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul

organizării de șantier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele.

Aceste deșeuri, periodic, vor fi transportate în condiții de siguranță la rampa

de gunoi în condițiile stabilite de comun acord cu APM Botoșani, pe bază de

contract cu firme de specialitate.

Deseurile metalice se vor colecta și depozita temporar în incinta

amplasamentului și vor fi valorificate prin unități specializate.

Deşeurile din materiale de construcţii nu ridică probleme deosebite din punct

de vedere al poluării mediului. În perioada de execuție aceste deșeuri împreună cu

deșeurile inerte provenite din excavații vor fi depozitate temporar într-un spațiu

special amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior la umpluturi,

construirea căilor de acces permanente în zonă.

Cantitățile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament și transportate pe

locurile special amenajate.

Deșeurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau

valorificate ca lemn de foc pentru populație.

Acumulatorii uzați cu potențial ridicat de poluarea mediului vor fi stocați și

păstrați corespunzător în vederea valorificarii lor prin unitățile specializate.

Anvelopele uzate, dacă va fi cazul vor fi depozitate în locuri special

amenajate ca spaţii de depozitare deşeuri, apoi evacuate de societăţi abilitate pentru

colectarea şi depozitarea deşeurilor.

Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului

de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea

mediului.

În faza de funcţionare:

Producerea energiei din potenţial eolian nu generează deşeuri în mod

continuu.

Activitatea de mentenanţă a unui parc eolian poate genera deşeuri din

întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice

rezultate din această activitate sunt:



116


uleiuri uzate;

decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor;

piese de schimb (mai rar);

piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):

materiale textile de curăţat;

ambalaje rezultate de la înlocuirea unor piese;

ambalajele materialelor consumabile.

O altă sursă de producerea deşeurilor este din întreţinerea spaţiului vegetal

rămas pe areal după montarea turbinelor eoliene.

Aceste deşeuri sunt resturi vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt

biodegradabile sau pot fi incinerate întru-un spaţiu special amenajat. În cazul

incinerării lor cenuşa rezultată se constituie într-un bun îngrăşământ al terenului

vegetal.

Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic.

De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu constituie

o problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de mediu.

Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare

curentă cât şi în perioadele de întreţinere vor fi colectate în containere şi transferate

unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.

VIII. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT

TRANSFRONTIERA

Construcţia şi amplasarea turbinelor eoliene prin implementarea PUZ -

PARC EOLIAN COMUNA COTUSCA, judeţul Botoșani, nu poate avea un

impact semnificativ asupra factorilor de mediu din zonă şi cu atât mai puţin în

context transfrontalier.

De remarcat este că această investiţie vine în întâmpinarea politicilor

Europene de protecţia mediului, prin producerea de energie curată.



117


IX. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI

COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT

ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI

SAU PROGRAMULUI

Pentru prevenirea riscurilor apariţiei unor accidente de muncă în timpul

activităţilor de construcţii-montaj, lucrările se vor efectua în conformitate cu

standardele naţionale şi internaţionale aplicabile. Astfel, se va avea în vedere :

Utilizarea în stare tehnică de bună funcţionare a tuturor utilajelor,

echipamentelor şi sculelor;

Utilizarea echipamentului de protecţie şi protecţie specială în cazurile unde

se impune aceasta;

Lucrările de construcţii-montaj, instalaţii sanitare şi instalaţii electrice se vor

realiza pe baza unor proiecte tehnice în care sunt notificate şi situaţiile de risc;

Se vor prevedea echipamente şi resurse pentru prevenirea incendiilor şi

reducerea efectelor acestora;

VIII.1. Măsuri de prevenirea riscului în perioada de construcţii –montaj



118


Se vor lua în consideraţie situaţiile de vânt puternic pentru lucrările la

înălţime;

Se vor lua în consideraţie situaţiile de precipitaţii abundente pentru

protejarea amplasamentului, mijloacelor tehnice şi materialelor de pe

amplasament.

Factori de risc în perioada de exploatare a PARC EOLIAN COMUNA

COTUSCA, judeţul Botoșani

Tinând cont de condiţiile de exploatare a instalaţiilor de turbine eoliene s-au

detaşat următorii factori de risc:

Tipurile de

subsisteme surse

de pericol

Etapa

punerii

in opera

(proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie)

Eveniment iniţiator Eveniment iniţial Infuentele cimp. Factori

climatici Distanta sursa-

tinta

Extern

Mediu activ

Intern De

natura

intriseca

Asociat de

mat. de constr.

Asociat

fluidului

Evenim.

principal

Evenim. final

Stâlp turbina Proiectare,

construcţie,

exploatare

Vant,

cutremur,

precipitaţii ,

diferente de

temp

incarcari

statice

Comprimare,

rupere, indoire,

răsturnare

Coroziune,

oboseala

materialului

îndoire,

răsturnare

Rupere -

distrugerea

intregii structuri

Pale turbina Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Vant,

precipitaţii,

descărcări

electrice,

inghet,

dezgheţ

Forte

dinamice

Ciobire,

rupere 0.5

Desprinderea

bucăţilor de

gheata

Ciobire,

rupere 2.5

Rupere

Nacela Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Vant.

precipitaţii

descărcări

electice,

inghet

dezgheţ,

Forte

dinamice.

Comprimare,

răsturnare Răsturnare Distrugerea

ansamblului

Rotor Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Forte

dinamice

Rupere Rupere Distrugerea

rotorului si a

palelor turbinei

Sistem de rotire a

nacelei

Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Forte

dinamice

Compresiun. Defectare,

blocare

Scăderea

productivităţii

turbinei,

distrugerea

structurii



119


Sistem de rotire a

nacelei

Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Forte

dinamice

Compresiun. Defectare,

blocare

Scăderea

productivităţii

turbinei,

distrugerea

structurii

Frâna

mecanica

Proiectare,

exploatare Forte

dinamice

Uzura, rupere Defectare, Scăderea

productivităţii

turbinei

Distrugerea

str.structurii

Posibilităţile de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra

mediului

Alti factori importanţi care garanteaza reducerea impactului asupra mediului

sunt:

utilizarea unui personal în experienta in realizarea acestui tip de lucrari.

executarea mecanizată a unor lucrări atât în perioada de realizare a

investiţiei.

Asa cum s-a aratat in capitolele anterioare, măsurile luate pentru lucrările

propuse pentru realizarea investitiei cât şi cele de reabilitare a spaţiului în urma

terminării construcţiilor face ca impact asupra mediului natural si artificial, să

fie nesemnificativ.

Zona propusă amplasării parcului eolian comuna COTUSCA nu afectează

integritatea sitului Natura 2000- ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei -

Başeului – Podrigăi”:

nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă

comunitară;

nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă

comunitară;

nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale

protejate de interes comunitar;

nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile

de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi

faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de

interes comunitar.



120


Măsurile care se preconizează să fi luate în perioada de construcţie a

parcului eolian și în timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu normele

tehnologice și a legislaţiei de mediu în vigoare, și în mod special

respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram că factorii de

mediu din incinta Parcului si din vecinătatea acesteia, vor fi afectaţi negativ

într-o măsură destul de mică astfel încât impactul să nu aibă un caracter

semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul asupra avifaunei nu se va

manifesta semnificativ, asfel încât să afecteze semnificativ biodiversitatea,

parcul eolian va constitui un beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social

şi economic.

Având în vedere că nu există impact asupra populațiilor de păsări care

poposesc sau se află în migrație spre situl Natura 2000 - ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului – Podrigăi”propunem o serie de masuri ce vor fi luate

în considerare în vederea diminuării potențialelor efecte atât în perioada de

funcționare cât și de construire.

O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a proiectului în vederea diminuării efectelor potențiale negative de impact asupra factorilor de mediu în perioada de construcţii - montaj este dată în tabelul de mai jos

Factor de

mediu

Măsuri de reducere a

impactului

Resp.

implementare

Supraveghere

Zgomot din

activ. de

constr.

montaj

Restricţii referitoare la orele de lucru,

utilizarea unor amortizoare de zgomot

pentru echipamente, furnizarea de

informaţii pentru public, pentru a se

respecta SR 10009/1998

constructor Titular

Pulberi

(Praf)

Excavaţii supravegheate, acoperirea

camioanelor care transportă material

de umplutură se vor instala structuri

tip portal ce vor pulveriza apa pe

pământul din autobasculantele care

vor trece pe sub ele, pentru a forma o

crustă care să împiedice antrenarea

pământului de curenţii de aer;

Constructor Titular

Mirosuri

Identificarea surselor punctiforme

utilizarea unor dispozitive de stopare a

mirosurilor

Constructor Titular

Vegetaţie Se va urmări identificarea speciilor Constructor Titular



121


protejate si strict protejate, endemice,

incluse in lista rosie naţionala si in

convenţii internaţionale (inclusiv cele

de la Berna, Bonn şi cea privind

biodiversitatea).

Se va proceda la refacerea vegetaţiei

prin reconstrucţia ecologica în zona de

impact. Exemplarele de vegetaţie

protejată din locaţiile în care se vor

executa lucrări de construcţii vor fi

identificate anterior realizării

lucrărilor si se va proceda la

strămutarea acestora în arealul

rezervaţiei în care se regăsesc condiţii

identice de sol.

Faună

Supravegherea zonei şi asigurarea

identificării si protejării exemplarelor

importante.

Realizarea unei monitorizari asupra

populatiilor de pasari in perioadele de

migratie (martie-aprilie și septembrie-

octombrie) timp de doi ani în perioada

de functionare a Parcului Eolian

COTUSCA

Constructor Titular

Apă Colectarea corespunzătoare a apelor

uzate, transport prin pompare şi

depozitare, asigurarea de servicii

specializate, pentru respectarea HG

352/2005

Interzicerea descărcării oricăror

materiale în apele de suprafață sau

subterane.

Utilizarea unor tehnologii moderne de

depoluare în cazul poluării accidentale

cu hidrocarburi

Constructor Titular

Gestionarea

materialului

excavat

Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a

materialului inert excavat, in aceeaşi

zona pentru refacerea habitatelor

Evacuarea excavaţiilor în exces, după

examinarea corespunzătoare, la

depozite de deşeuri inerte;

Constructor Titular

Protecţia

proprietăţilor

Acces blocat la proprietăţile adiacente

Furnizarea de informaţii către public;

Constructor Constructor



122


adiacente solicitarea accesului temporar

Sănătatea

populaţiei şi

a

personalului

Managementul tehnic şi al resurselor

corect executat. Elaborarea planului

de intervenţie în caz de poluări

accidentale.

Constructor Titular

Mediu

ambiant

Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii

mediului

Constructor Titular

Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a

proiectului în vederea diminuării efectelor potentiale negative de impact asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare a parcului eolian este dată în tabelul de mai jos:

Problema de

mediu

Măsuri de reducere a

impactului

Resp.

implementare

Supraveghere

Impact vizual Alegerea unor materiale care se

armonizează cu împrejurimile

Utilizarea de elemente naturale pentru

ecranare

Păstrarea construcţiilor în stare

tehnică bună

Proiectant Titular

Vegetaţie Refacerea vegetaţiei prin

reconstrucţia ecologica în zona de

impact.

Titular Autoritatea

competentă

Faună Protejarea faunei și avifaunei întâlnită

local.

Autoritate cu

atribuţii în acest

sens

Autoritatea

competentă

Dacă s-au constatat efecte negative

asupra populațiilor de păsări în

perioada de migrație (păsări moarte

sau rănite incluse în Formularul

Standard a sitului Natura 2000

ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea

Ibănesei - Başeului – Podrigăi”)

recomandăm să se reducă activitatea

turbinelor care se află cel mai

apropape de situl Natura 2000 în

perioada de migratie.

Titular Titular

Sănătatea

populaţiei şi a

personalului

Folosirea procedurilor şi

echipamentelor de protecţie

corespunzătoare instalaţii de iluminat

şi semne de avertizare.

Întreţinerea instalaţiilor.

Pentru siguranţa, populaţia trebuie

Constructor/

Titular

Autoritatea

competentă



123


avertizată şi anunţată de acţiunile

desfăşurate in timpul exploatării care

o pot afecta accidental.

Deşeuri Colectarea corespunzătoare,

selectarea, depozitarea şi transportul

deşeurilor de către servicii

specializate

Titular Autoritatea

competentă

Mediu ambiant Monitorizarea factorilor de mediu

posibil a fi afectaţi

Titular /

Autoritatea

competentă

Autoritatea

competentă



124


X. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA

SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A

MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV

ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT DEFICIENŢELE TEHNICE

SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE ÎN

PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE

În cadrul acestui capitol se analizează, din punct de vedere al protecţiei

mediului atât alternative „Zero‖, cât şi alternativele studiate de titularul proiectului.

Înainte de prezentarea rezultatelor acestor analize se apreciază ca necesară

evidenţierea beneficiilor asociate opţiunii titularului privind alternativele pentru

producerea energiei electrice – cea mai importanţă categorie de alternative – şi

anume, producerea de energie electric utilizând ca sursă energia eoliană.

Tehnologia de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene

prezintă următoarele avantaje, în comparaţie cu alte tehnologii:

• eliminarea oricăror emisii de poluanţi în atmosferă, spre deosebire de

tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei care au

asociate emisii importante de poluanţi atmosferici;

• producerea de energie electrică fără emisii de gaze cu efect de seră, spre

deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei

care sunt surse majore de gaze cu efect de seră;

• contribuie la atingerea ţintelor naţionale şi ale Uniunii Europene privind

producerea de energie din surse regenerabile, precum şi cu privire la reducerea

emisiilor de gaze cu effect de seră;

• contribuie la conservarea resurselor naturale (cărbuni, gaze naturale, ţiţei,

păduri, apă), spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor;

IX.1. Analiza alternativelor



125


• riscurile pentru sănătatea publică şi pentru cea a operatorilor sunt cu mult

mai mici, atât ca arie de influenţă, cât şi ca intensitate, decât cele asociate

tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor sau pe energia nucleară;

• producerea energiei electrice se realizează fără generarea de deşeuri, spre

deosebire de tehnologiile bazate pe arderea cărbunelui şi a biomasei şi pe energia

nucleară care sunt generatoare continue de deşeuri (periculoase în cazul centralelor

nucleare);

• impactul asupra biodiversităţii este limitat, spre deosebire de impactul

asociat tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor, care poate prezenta forme

semnificative atât ca extindere, cât şi ca intensitate şi persistenţă.

I.3.4. Circulatia

IX.1.1. Alternativa „ZERO”

Alternativa „Zero‖ implică nerealizarea proiectului.

Consecinţele optării pentru această alternativă sunt:

• anularea contribuţiilor la atingerea ţintelor cu privire la: producerea de

energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,

conservarea resurselor naturale;

• anularea premiselor pentru îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi economice

din comunităţile locale, cu efecte negative privind locurile de muncă, veniturile din

chirii şi din compensaţii pentru proprietarii de terenuri, veniturile din taxe şi

impozite la bugetele locale, dezvoltarea unor activităţi conexe (servicii);

• menţinerea situaţiei actuale privind condiţiile de mediu.

Luând în considerare faptul că impactul proiectului asupra mediului este, în

ansamblu, limitat atât ca extindere, cât şi ca intensitate, se apreciază că pierderea

beneficiilor asociate realizării acestuia nu va compensa impactul generat.

IX.1.2. ALTERNATIVE DE AMPLASARE ŞI DE PROIECTARE



126


În etapa de pregătire a studiilor de oportunitate a investițiilor în parcuri

eoliene, titularul a efectuat un studiu complex a amplasamentelor pretabile la

construirea parcurilor eoliene, la nivelul întregii țări. Dintre zonele studiate, au fost

selectate aceela care îndeplinesc cumulativ mai multe criterii, dintre care două au

fost cele hotărâtoare respectiv potențialul eolian și condițiile geotehnice.

Din studiile de vânt realizate, una dintre propunerile de amplasament a fost

cea din nordul județului Botoșani, respectiv a comunei COTUSCA.

S-a trecut la identificarea amplasamentelor punctuale din cadrul comunei

COTUSCA, prin studierea amănunțită a condițiilor locale, iar din multitudinea de

amplasamente care au fost verificate s-au propus cele prezentate în documentația

PUZ și în capitolul de descriere a acestui plan.

Selecția a fost realizată astfel încât aceste locații să corespundă atât din

punct de vedere a condițiilor geologice, a distanțelor necesare a fi respectate între

turbinele eoliene cât și a condițiilor de protecție a mediului, conform legislației în

vigoare.

IX.1.3. ALTERNATIVE TEHNOLOGICE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PE BAZA ENERGIEI EOLIENE

Proiectantul a analizat diverse variante tehnologice disponibile pe piaţă şi a

optat pentru construirea unui număr mai mic de turbine eoliene de putere mai

mare, în locul alternativei unui număr mai mare de turbine eoliene de dimensiuni

mai mici, dar cu puteri mai reduse.

Pe baza experienţei internaţionale s-a demonstrat că sunt de preferat

turbinele de puteri mari în locul celor mai mici. Deşi la o primă analiză, turbinele

eoliene mai mici cu turnuri mai scurte ar părea că au un impact oarecum mai mic,

cel puţin din punct de vedere vizual, totuşi întreaga infrastructură care le serveşte

poate fi mult mai largă, pentru că este nevoie de un număr de turbine mult mai

mare pentru realizarea necesarului de energie electrică optimă din punct de vedere

economic. Din acest considerent, lucrările de construire a infrastructurii de acces şi



127


a celei de colectare şi transmitere a energiei, precum şi suprafeţele solicitate de la

proprietarii de terenuri vor fi mai mari.

Turbinele eoliene propuse în acest proiect sunt fabricate pe baza celor mai

noi tehnologii din domeniu, realizându-se atât creşterea eficienţei şi a securităţii,

precum şi minimalizarea impactului asupra mediului. Pe baza celor prezentate mai

sus, se consideră optimă varianta tehnologică aleasă de titular pentru construirea

parcului eolian COTUSCA.

Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu s-au

elaborat modele de apreciere globală menite să sintetizeze aprecierile sectoriale

asupra calităţii fiecărui factor de mediu.

Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de

interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare.

Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi pot

reprezenta abordări de tip cantitativ cât şi calitativ.

Estimarea efectelor asupra mediului are la bază o ―mărime‖ care se

determină luând în consideraţie nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizează

efectele.

Transformarea aspectelor calitative în mărimi cuantificabile se face printr-o

metodă care permite agregarea şi medierea lor pe o scară de tipul:

―+‖ influenţă pozitivă;

―0‖ fără influenţă;

―-‖ influenţă negativă.

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se exprimă prin

indici de calitate IC, care caracterizează efectele sub formă de mărimi cantitative E.

Indicii de calitate pentru fiecare factor de mediu analizat se calculează cu

relaţia:

E

IIC

IX.2. EVALUAREA IMPACTULUI



128


+1

0

-1

Ic = (0;+1], influenţe pozitive, mediul este afectat în limite admisibile;

Ic = 0, mediul nu este afectat;

Ic = [-1;0), influenţe negative, mediul este afectat în limite admisibile.

Semnul şi mărimea indicilor de calitate calculaţi au următoarele semnificaţii:

Valoarea indicelui de calitate IC este dată de relaţia IC = 1 / E.

indice de calitate pentru apă, IC = + 4;

indice de calitate pentru aer, IC = - 1;

indice de calitate pentru biodiversitate, Ic = -1;

indice de calitate pentru aşezări umane, IC = + 4;

indice de calitate pentru sol şi subsol, IC = 0.

SURSE GENERATOARE

Efecte asupra factorilor de mediu

Apă Aer Biodi-

versitate

Aşezări

umane Sol şi

subsol

A. Amplasament şi modul de ocupare a terenului

1. Distanţa de amplasare

-arii protejate 0 0 -1 0 0

-elemente de importanţă istorică şi arheologică 0 0 0 - -

2. Utilizarea terenurilor

- decapări şi rambleieri necesare 0 - -1 - -

- dezvoltarea reţelelei de apă 0 0 0 + -

- spaţii verzi + + + + +

3. Igienizarea incintei

- colectarea deşeurilor (lichide, solide) + + + + +

- depozitarea de deşeurilor + + + + +

B. Tehnologii aplicate

- în scopul realizării infrastructurii + - 0 + 0

- în scopul reţelelor edilitare + - 0 + 0

C. Încadrarea proiectului în peisaj

-existenţa infrastructurii în zona de intervenţie 0 - - + 0

-existenţa altor activaţăţi industriale în apropierea

amplasamentului analizat - 0 - - -

MĂRIMEA EFECTELOR ( E ) (+4) (-2) (-3) (+4) (0)



129


Valorile indicelui de calitate au următoarele semnificaţii:

apele de suprafaţă şi acviferele, nu vor fi afectate, nivel +4, având în vedere

dezvoltarea redusă a acesteia; singura sursă de poluare posibilă este reprezentată de

scurgerile accidentale de produse petroliere.

aerul, va fi afectat, nivel –2, în principal de particulele degajate de

activităţile de amplasare a turbinelor în faza de construcţie;

biodiversitatea -3 nu va suferi un impact deosebit, având în vedere valoarea

naturală scăzută a amplasamentului analizat, iar prin masurile minime de protectie

se va asigura integritatea zonei din punct de vedere a biodiversităţii .

aşezări umane, vor fi favorizată de proiect, nivel +4, realizarea investiţiei va

creşte siguranţa traficului şi mai ales vor apărea locuri de muncă pentru populatia

din zonă.

solul şi subsolul, nu vor suferii un impact semnificativ, iar acesta va fi doar

pe timp limitat in perioada realizării constructiilor, nivel 0 având în vedere faptul

că pe amplasamentul analizat presiunea antropică a fost exercitată anterior.

O altă posibilitate de evaluare a impactului global este aceea de a aprecia, în

baza unor indicatori sintetici, starea de sănătate sau de poluare a elementelor

componente ale mediului – metoda Rojanschi.

Se consideră mediul, în ansamblul lui ca o suprafaţă definită vectorial de un

număr de factori de mediu din cei mai relevanţi care prin unirea vârfurilor definesc

un spaţiu poligonal. Fiecare vector are o mărime egală şi defineşte starea iniţială în

arealul analizat. Fiecare din aceşti factori de mediu poate suferi un nivel de poluare

care în final îi poate deteriora parţial, într-un anume grad sau total calitatea.

Acestui nivel de poluare i se atribuie o valoare care se marchează pe vectorul

respectiv. Prin unirea acestor valori se defineşte în interiorul poligonului de stare

iniţială a mediului, un alt poligon de stare afectată a mediului. Prin raportarea

ariilor celor 2 suprafaţe, se obţine o valoare scalată care defineşte nivelul global de

afectare a mediului şi în acelaşi timp permite să se depisteze elementele

componente ale mediului afectate şi deci să se stabilească măsurile de eliminare,

reducere sau diminuare asupra mediului.



130


Pentru obiectivul analizat, în condiţiile ―variantei raţionale‖ definite sau luat

în considerare ca factori de mediu ce pot fi afectaţi următorii:

aerul;

apa;

solul şi subsolul;

fauna;

flora;

sănătatea populaţiei;

peisajul.

Pentru analizarea tuturor situaţiilor şi întocmirii unei scări a indicelui de

poluare globală s-au calculat valorile acestuia pentru cazurile posibile şi a fost

întocmită o scară de la 1 la 6 cu următoarea semnificaţie:

IPG ≤1 mediul natural neafectat de activităţile umane;

1 IPG 2 - mediul supus efectelor activităţii umane în limite admisibile;

2 IPG 3 - mediu supus activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă;

3 IPG 4 - mediu supus activităţilor umane, provocând tulburări formelor de viaţă;

4 IPG 6 - mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă;

IPG ≥ 6 mediu degradat ireversibil, impropriu formelor de viaţă.

Luând în considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si

situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de

bonitate exprimata prin note de la ―1‖ la ―10‖, care pune in evidenta efectul

poluantilor asupra mediului inconjurator.

Valorile Ip calculate sunt:

-pentru factorul de mediu apa: Ip =0 nota 10,00

-pentru factorul de mediu aer: Ip =0,25 nota 9

-pentru factorul de mediu sol-subsol: Ip =0,5 nota 9

-pentru factorul de mediu flora-fauna: Ip =0,05 nota 10

-pentru factorul de mediu asezari umane: Ip =0,25 nota 10



131


In conformitate cu ―Scara de calitate‖ pentru IPG = 1,25 rezulta ca prin

realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite

admisibile.

XI. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor

destinate protectiei mediului în lucrărilor de construcţii montaj

În timpul realizării lucrărilor de construcţii montaj pot apărea unele situaţii

care pot afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor

activităţi care pot genera asemenea situaţii. Astfel, se impune :

Monitorizarea manipulării produselor petroliere şi lubrifianţilor ca aceştia să

nu producă poluarea solului sau să se aprindă accidental;



132


Monitorizarea manipulării produselor pulverulente ca acestea să nu producă

poluarea aerului;

Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;

Monitorizarea manipulării materialelor periculoase de tipul vopselelor,

diluanţilor, detergenţilor şi coloranţilor organici şi anorganici;

Monitorizarea respectării regulelor PSI;

Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare a spaţiilor post construcţii

montaj.

Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor

destinate protectiei mediului în timpul funcţionării

Supravegherea factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare permanentă

a agentului economic care exploatează PARCUL EOLIAN COMUNA

COTUSCA, judeţul Botoșani.

Monitorizarea activităţii se va face pe deşeurile rezultate din construcţii, în

special pentru excavaţiile rezultate de la construcţia fundaţiilor turbinelor, pe

nivelul de zgomot generat de funcţionarea turbinelor din parc şi pe impactul asupra

florei şi avifaunei.

Pentru că o parte din piatra rezultată din excavaţii poate fi utilizată în

construcţia fundaţiilor evacuarea se va face când construcţia întregului parc, va fi

finalizată. Până la evacuarea excavaţiilor de pe amplasament acestea se vor

constituii în depozit de deşeuri

Pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va evita aportul de pământ

vegetal din alte zone, situate la mari distanţe, în felul acesta evitându-se

modificarea echilibrului biologic dintre plante, biodiversitatea din zonă

Asupra evacuării apelor meteorice de pe amplasament se va urmării drenarea

lor astfel încât să fie evitată acumularea acestora în vecinătatea fundaţiilor

turbinelor.

Dat fiind că un oarecare impact s-a prognozat şi asupra avifaunei din

zonă se propune ca monitorizare să fie făcută şi pentru acest impact. Studiul

comportamentul păsărilor în zonele de construcţie şi funcţionare a turbinelor

eoliene a fost o preocupare a ornitologilor încă de la începutul acestei



133


activităţi. Multitudinea factorilor de care depinde a făcut ca problema să nu

fie pe deplin elucidată, existând la ora actuală unele indicaţii care nu sunt

general valabile, ci pot fi luate în considerare sub rezerva caracteristicilor

speciale ale amplasamentului. În această situaţie monitorizarea

comportamentului păsărilor va trebui făcută după intrarea în funcţie a

turbinei, de către personalul agentului economic care deserveşte parcul de

turbine.

Daca în perioada de funcționare sa va constata ca au fost identificate specii

de pasari incluse in Formularul Standard – ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea

Ibănesei - Başeului – Podrigăi” si gasite moarte in număr semnificativ in

perioadele februarie-aprilie sau august-octombrie, recomandam să se reducă

activitatea turbinelor care se află cel mai aproape de situl Natura 2000 în

perioada de migratie cu pana 50%.

După intrare în exploatare a parcului eolian vor fi necesare şi activităţi de

monitorizarea zgomotului. Aceasta se va face :

În apropierea turbinelor eoliene;

La limita parcului eolian;

La limita ariei protejate învecinate – Dacă s-au constatat efecte negative

asupra populațiilor de păsări în perioada de migrație (păsări moarte sau

rănite incluse în Formularul Standard a sitului Natura 2000 ROSPA 0049

“Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului – Podrigăi”) - recomandăm să se

reducă activitatea turbinelor care se află cel mai apropape de situl Natura

2000 în perioada de migratie.

La limita localităţilor din apropiere.

În tabelul de mai jos este dată propunerea planului de monitorizare a

factorilor de mediu în perioada de construcţii- montaj.



134


PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE

Factor de

Mediu

Indicator Loc Frecventă/an

AVIFAUNA Monitorizarea populatiilor de specii

de păsări incluse în Formularul

Standard a sitului Natura 2000

ROSPA0049 în perioadele de

migratie timp de 2 ani.

Ampasamentul Parcului

Eolian COTUSCA

Perioadele de migratie (

martie-aprilie si

septembrie –

octombrie) timp de 2

ani.

Aer La limita

amplasamentului

Numai in perioada

construcției se va

monitoriza emisiile de

pulberi pe

amplasamentele din

vecinatatea zoneli

locuite

Sol În zona organizării de

şantier

Monitorizare pe toata

durata lucrărilor de

execuție pentru

prevenirea poluării

solului cu produse

petroliere

Ape uzate

menajere

Instalaţie de colectarea

ecologică a apelor

menajere

Periodic de câte ori va

fi cazul Eliminarea se

va face de către firme

specializate

Deşeuri Deşeuri menajere şi deşeuri

rezultate din materialele de

construcţii;

Produse petroliere

Colectarea şi stocarea

provizorie în pubele

metalice standard

Colectarea se va face în

locuri special

amenajate, de unde vor

fi selectate pentru

revalorificare

Periodic de câte ori va

fi cazul (transportul şi

eliminarea lor revin în

sarcina firmelor de

salubrizare

Periodic, se va urmări

tehnologia adoptată

pentru revalorificare

Pentru perioada de funcţionare se propune monitorizarea unor factori de

mediu legaţi în special de biodiversitatea din zona de interes.



135


XII. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

DENUMIREA PLANULUI:

PLAN URBANISTIC ZONAL CONSTRUIRE PARC EOLIAN COMPUS

DIN TURBINE EOLIENE, DRUMURI ACCES, RETELE TRANSPORT

ENERGIE ELECTRICA, STATIE COLECTARE SI TRANSFORMARE

ENERGIE ELECTRICA, comuna COTUSCA, județul BOTOSANI.

TITULARUL PLANULUI:

SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL cu sediul la adresa: Str. Centrala,

nr.842, sat Paltinis, com. Paltinis, jud. Botosani, Inregistrata la Oficiul Registrului

Comertului sub nr. J07/46/11.02.2010, CUI 25303271

Persoană de contact dnul Bjorn Lars Ahlman, Tel 0731 855 323.

PROIECTANT:

SC SARD PROIECT SRL cu sediul la adresa: cu sediul social în Cluj

Napoca, str. 13 Septembrie nr. 3, ap. 2, judeţul Cluj, Cod postal RO-400126,

înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. de înregistrare J12/2957/2006 cod fiscal

RO18995676.

Persoane de contact:

Arhitect urbanist ALEXANDRU POPESCU, Tel 0744 333681.

Arhitect MARA BÂRLĂDEANU

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU:

SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al elaboratorilor de

studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM,

BM, RS, EA, sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745

509779, nr. fax 0334 407239, email [email protected],

[email protected]

AMPLASAMENT : Parcul eolian compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele transport







136

















8.33 ha, din care:













Impactul asupra biodiversităţii, florei şi faunei



137


Natura 2000 ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului – Podrigăi”


Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE ADECVATA

PE COMPONENTA BIODIVERSITATII – ORD. 19/2010 – STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATA(EA).

Pe amplasamentul vitorului parc eolian clasele de habitat sunt N12 (culturi-

teren arabil) şi N15 (alte terenuri arabile).

Acesta ar însemna ca speciile descrise în Formularul Standard Natura 2000

ROSPA 0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” să folosească

aceste habitate pentru hrană și adăpost, iar unele dintre ele și pentru cuibărit. Dacă

condițiile de hrană devin limitate ele vor parcurge și teritoriile învecinate în căutare

de hrană. Ne referim la speciile insectivore, cele omnivore, precum și la păsările

răpitoare. După hrănire ele se reîntorc la locurile de odihnă. Habitatul existent la

nivelul viitorului parc eolian ar putea oferi condiții de hrană favorabile în special

pentru păsările insectivore întrucât la acest nivel se găsesc numeroase insecte.

În concluzie, integritatea ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA

0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” nu este afectată de

construirea parcului eolian deoarece:

1. nu reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de

interes comunitar-viitorul parc eolian este în afara sitului Natura 2000.

2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar-viitorul parc

eolian este în afara sitului Natura 2000;

3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes avifaunistic –

amenajarea parcului eolian nu va afecta starea favorabilă de conservare a sitului. În

perioadele de migraţie a păsărilor, înălţimile de zbor sunt cuprinse între 600 – 1000

m şi trec cu uşurinţă peste amplasamentul vitorului parc eolian.

4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura

şi/sau funcţia ariei naturale protejate.

Impactul asupra valorilor materiale, patrimonial cultural, inclusive

cel architectonic arheologic şi peisagistic



138


Luând în considerarea parametrii analizaţi prin indicatorii culturali respectiv,

prezenţa monumentelor istorice a monumentelor arheologice sau a locurilor de

recreere, planul nu are impact cu nici unul din elementele menţionate.

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce

investiţia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale populaţiei,

asupra migrării şi densificării populaţiei, asupra veniturilor familiale, asupra

creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă, asupra solicitării serviciilor

publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie publică ş.a.

Locaţia din comuna COTUSCA, judeţul Botoșani este situată într-o zona

intravilan și extravilană cu funcţiune de teren agricol.

Amplasamentele au fost astfel stabilite încât să se respecte distanțele minime

față de zona de locuit.

Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce modificări

asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna COTUSCA.

Tehnologia de construcţii - montaj a turbinelor eoliene implică operaţiuni

atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă.

Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din

zonele imediat adiacente.

În concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 100

oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, amplasarii centralelor şi a altor lucrări

specifice.

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al investiţiei pe

amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu

primarul comunei COTUSCA care reprezentă și reprezentanți din Consiliului

Local, şi cu proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat

asupra existenţei unui impact negativ al parcului eolian atât în perioada de

construcţii- montaj cât şi în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de

persoanele intervievate a fost ca nu au pot avea efecte negative, din contră au

manifestat o atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii

în zonă.

Impactul asupra populaţiei şi sănătatea umană



139


Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune:

• În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine ca

indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient

de mare;

• Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial

determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

• Ca un impact social important alături de impactul economic analizat

trebuie menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de

energie face ca în Europa actual să se importe 50% din energia necesară, iar în

cazul în care nu se vor găsii soluţii alternative până în anul 2030, importul de

energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa

potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

• Tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de

producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice.

După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune durează o perioadă

de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de sine stătătoare in

cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum considerabil de timp şi un

consum semnificativ de resurse materiale şi financiare, de asemenea utilizarea unor

resurse umane de înaltă calificare.

Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le aduce

investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei şi a

mediului.

Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului eolian pe amplasamentul din

extravilanul comuna COTUSCA, judeţul Botosani nu are nici un impact negativ

asupra acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea populaţiei. De

asemenea nu sunt afectaţi semnificativ principalii factori de mediu, sol apă şi aer.

Singurul parametru de mediu care ar putea fi luat în discuţii este zgomotul în

perioada de construcţie, care ar putea avea efect asupra populaţiei, dar construcţia

se află departe de zonele locuite. Impactul dat de umbra turbinelor este de

asemenea nesemnificativ pentru sănătatea populaţiei din zonă, distanţa faţă de

zonele locuite face ca umbra să nu atingă aceste zone. Se preconizează o intensă

circulaţie a aerului atmosferic care va fi benefică în special în condiţii de iarnă



140


când noxele provenite de la încălzirea cu combustibil solid a locuinţelor din sat vor

fi mai repede dispersate.

De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei.

Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de

construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau

mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste

materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact

asupra sănătăţii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea

construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităţii din

construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia

muncii.

Activitate desfăşurată de personalul care exploatează instalaţiile de

turbine din parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact semnificativ

asupra sănătăţii acestora.

Zonele de protectie sunt reglementate prin ORD.ANRE. 49/2007.

Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele

impactului generat de umbra turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul

WindPro (modulul Shadow).

Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti parametri

de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita pozitie fata de o

zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care

variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru

respectiva locatie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt:

- dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente

in format electronic in baza de date a programului

Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite



141


caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine, orientare

versanti) fiecarei turbine

In simularea impactului umbrei a fost aleasă situaţia cea mai dezavantajoasa

(worst/case‖), când:

- durata de strălucire a Soarelui este continuă;

- turbina este permanent in funcţiune;

- rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar acesta este

acoperit in proporţie de 20% de către rotor;

- unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului (la

valori mai mici se considera un impact nul).

Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din zona

COTUSCA cu amplasamentele similare din alte parcuri eoliene rezultă, pe baza

analizei hărţilor realizate prin simularea de tip Worst/Case a umbrei generate de

turbinele eoliene rezultă un impact nesemnificativ.

Impactul nesemnificativ este justificat de distanţa mare faţă de ultima

locuinta a localitatii COTUSCA şi zona agricolă din imediata apropiere a

amplasamentului.

Deoarece in simularea de tip Worst/ Case a rezultat un impact redus al

umbrei la marginea localităţii, nu s-a mai considerat necesară aflarea impactului

real al umbrei turbinelor.

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice produc

diverse efecte asupra mediului şi oamenilor.

În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre doi

stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la nivelul

solului se generează un câmp electric de 15kV/m,care induce în corpul omenesc

curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă ,

robusteţe , şi alte caracteristici.

Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi

proximitatea cablurilor electrice



142


Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte negative dacă valoarea tensiuni

care generează câmpul este mai mare de 50kV.

În zona de interes LEA de înaltă tensiune trec la distanţe de zona de

amplasare a turbinelor eoliene.

De remarcat că racordarea postului de transformare se face cu cabluri

subterane protejate corespunzător cu un efect nesemnificativ asupra oamenilor,

faunei şi florei.

Din experienţa de până acum a tărilor cu un puternic sector energetic din

potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor magnetice şi

electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.

Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp

electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru personalul care

deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru instalaţiile care deservesc

turbinele eoliene.

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul

comunicării. Orice structură mare mobilă poate produce interferenţe

electromagnetice.

Turbinele eoliene pot cauza interferenţă prin reflectarea semnalelor

electromagnetice la impactul cu palele turbinelor, astfel încât receptorii din

apropiere preiau atât semnalul direct cât si pe cel reflectat. Interferenţa se produce

deoarece semnalul reflectat este întârziat atât datorită lungimii de undă frecvenţelor

proprii ale turbinei cât şi efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferenţa este

mai pronunţată apare pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slabă

pentru lemn sau materiale din răşini epoxidice (absorbante).

Palele moderne, construite dintr-un longeron metalic de rezistenţă, îmbrăcat

cu poliester armat cu fibră de sticla sunt parţial transparente la undele

electromagnetice. Frecventele de comunicaţie nu sunt afectate semnificativ dacă

lungimea de undă a emiţătorului este de 4 ori mai mare decât înălţimea totală a

turbinei.

Interferenţa electromagnetică



143


Interferenţa cu un număr mic de receptori de televiziune poate fi o problemă

ocazională care se poate rezolva printr-o gama bogata şi accesibilă de măsuri

tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmiţători şi/sau receptori

directionaţi, sau difuzării prin reţea de cablu.

Amplasamentul PARC EOLIAN COMUNA COTUSCA, judeţul

BOTOȘANI este într-o zonă cu relief de podiş jos.

Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu vegetaţie

specific culturilor agricole sau pășunilor.

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, platforme,

excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului eolian şi diverse

materiale.

Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor

consuma materialele.

La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase

utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai

atrăgătoare decât starea anterioară.

Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi elementelor

antropice din zona de amplasament. Aceste datorită înălţimi de montaj sunt vizibile

de la distanţe mari.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va

face prin :

Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii - montaj,

aducerea lui la cotele iniţiale;

Vopsirea turbinelor în culoarea gri deschis mată, culoare care va diminua

efectul asupra peisajului în special prin reducerea reflexiei luminii la distanţă.

Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului



144


Impactul cumulat

3. Impactul asupra speciilor/habitatelor care se pot intalni in zona de interes

a planului

In zona de vecinatate a PARCULUI EOLIAN COTUSCA nu au fost

identificate alte proiecte care sa concure la aparitia unui impact cumulate

asupra habitatelor si speciilor care se afla in vecinatatea ariei de protective

avifaunistice - ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului –

Podrigăi”

4. "Efect bariera" în directia si viteza vântului pentru alte proiecte/planuri

de parcuri eoliene

In vecinatate se dezvolta PARCUL EOLIAN COMUNA MITOC la

distanat de –

ORD; ANRE 49/2007- ,,Norma Tehnica Privind Delimitarea Zonelor de

Protectie si Siguranta Aferente Capacitatilor Energetice‖2007/

ANRE,spefica ca distanat reglementata ca fiind optima intre doua parcuri de

eoliene este urmatoarae:

Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi

agregatul cel mai apropiat, aparţinând celeilalte ferme eoliene, va

fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci

când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant,

respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci

când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului

predominant.

In cazul nostru diametrul unui turbogenerator = 90 m deci distanta

minima

va fi de 630 m pe directia vantului,si de 360 m perpendicular pe directia

vantului

În faza de construcţie:

Gestiunea deşeurilor



145


Regimul gospodăririi deșeurilor produse în timpul execuției va face obiectul

organizării de șantier, în conformitate cu reglementările în vigoare, aceste deșeuri

vor fi colectate, transportate și depuse la o rampă de depozitare în vederea

neutralizării lor.

Deșeurile preconizate sunt de următoarele tipuri :

menajere sau asimilabile ;

metalice rezultate din activitățile de execuție a structurilor

metalice de rezistență și din activitatea de întreținere a

utilejelor;

deșeuri materiale de construcție, dacă nu se respectă graficele

de lucru și se rebutează încarcături de betoane;

deșeuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier;

anvelope, acmulatori, uleiuri uzate, motorină și alte produse

petroliere uzate ;

cartoanele, hârtia din ambalaje şi activitățile de birou din

cadrul organizarii de șantier.

În conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor,

deșeurilor menajere și cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul

organizării de șantier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele.

Aceste deșeuri, periodic, vor fi transportate în condiții de siguranță la rampa

de gunoi în condițiile stabilite de comun acord cu APM Botoșani, pe bază de

contract cu firme de specialitate.

Deseurile metalice se vor colecta și depozita temporar în incinta

amplasamentului și vor fi valorificate prin unități specializate.

Deşeurile din materiale de construcţii nu ridică probleme deosebite din punct

de vedere al poluării mediului. În perioada de execuție aceste deșeuri împreună cu

deșeurile inerte provenite din excavații vor fi depozitate temporar într-un spațiu

special amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior la umpluturi,

construirea căilor de acces permanente în zonă.

Cantitățile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament și transportate pe

locurile special amenajate.



146


Deșeurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau

valorificate ca lemn de foc pentru populație.

Acumulatorii uzați cu potențial ridicat de poluarea mediului vor fi stocați și

păstrați corespunzător în vederea valorificarii lor prin unitățile specializate.

Anvelopele uzate, dacă va fi cazul vor fi depozitate în locuri special

amenajate ca spaţii de depozitare deşeuri, apoi evacuate de societăţi abilitate pentru

colectarea şi depozitarea deşeurilor.

Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului

de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea

mediului.

În faza de funcţionare:

Producerea energiei din potenţial eolian nu generează deşeuri în mod

continuu.

Activitatea de mentenanţă a unui parc eolian poate genera deşeuri din

întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice

rezultate din această activitate sunt:

uleiuri uzate;

decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor;

piese de schimb (mai rar);

piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):

materiale textile de curăţat;

ambalaje rezultate de la înlocuirea unor piese;

ambalajele materialelor consumabile.

O altă sursă de producerea deşeurilor este din întreţinerea spaţiului vegetal

rămas pe areal după montarea turbinelor eoliene.

Aceste deşeuri sunt resturi vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt

biodegradabile sau pot fi incinerate întru-un spaţiu special amenajat. În cazul

incinerării lor cenuşa rezultată se constituie într-un bun îngrăşământ al terenului

vegetal.

Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic.



147


De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu constituie

o problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de mediu.

Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare

curentă cât şi în perioadele de întreţinere vor fi colectate în containere şi transferate

unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.

CONCLUZII

Recomandam amplasarea PARCULUI EOLIAN COTUSCA , jud. BOTOSANI

cu respectarea masurilor de reducere a impactului si a planului de monitorizare.



148


Bibliografie:

GH. Zamfir- Poluarea Mediului Ambiant-Ed. Junimea 1974 ;

S Visan s.a.- Mediul Inconjurator, Poluare si Protecţie - Ed. Economica

2000;

Vladimir Rojanschi s.a.- Protecţia si Ingineria Mediului- Ed.

Economica 2002 ;

Vladimir Rojanschi s.a.- Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de

Mediu- Ed. ASE-2004 ;

L.Mihaiescu s.a.- Arzatoare turbionare Ed. Tehnica 1986 ;

**** Geografia Fizica a Romaniei- Ed. Academiei 1983 ;

S. Tumanov- Calitatea aerului -Ed. Tehnica 1989 ;

V. Voicu - Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei ;

C Rauta- Poluarea si Protectia Mediului- Ed. Stiintifica si

Enciclopedica 1978.

Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare

dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea

Naturii mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45

Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice

în flora României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti

Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona,

Biriş A., 2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti,

496 pp.

Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si

Enciclopedica, Bucureşti, p. 35-39.

Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea

Bucureşti, p. 1-6.

Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind

farm. Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p.

296-298.



149


Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote

techniques for counting and estimating the number of bird-wind turbine

collisions at sea: a review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.

Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of

wind farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.

Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP

Tehnopress, Iasi, p. 35-37

Maria Rosário Partidário (env. eng., MSc, PhD) STRATEGIC

ENVIRONMENTAL ASSESSMENT (SEA) current practices, future

demands and capacity-building needs by Portugal, Lisbon

Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din

Romania - Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma

Mater, Cluj Napoca, pp. 307.

xxx. 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD

ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG

305/15.04.1999.

xxx. 2010 Wind energy developments and NATURA 2000 – Ghid EU

pentru dezvoltarea parcurilor eoliene în concordanță cu legislația EU privind

protecția naturii.

Studii și publicații disponibile pe paginile web ale autorităților.



150


CERTIFICATE INREGISTRARE IN REGISTRUL UNIC AL EVALUATORILOR

raport de mediu puz parc eolian cotuscaarpmbc.anpm.ro/upload/42714_raport de mediu puz...

Documents