raport de mediu puz parc energetic fotovoltaic hosman final

1

RAPORT DE MEDIUPENTRUPLANUL URBANISTIC ZONAL PARC ENERGETIC FOTOVOLTAIC, LOCALITATEA HOSMAN, COMUNA NOCRICH, JUDEUL SIBIU, BENEFICIAR S.C. SIFEE PV ENERGY S.R.L.

Expert evaluator de mediu Ecolog PETRESCU Mihai-Ciprian Expert evaluator de mediu Ecolog MICLUU Camelia

Iulie 2011PETRESCU MIHAI-CIPRIAN P.F.A. CIF: 26172620, Nr. ORC: F32/1368/30.10.2009 SIBIU, str. Ogorului nr. 28, bl. 2, sc. A, ap. 4 E-mail: [email protected] Tel.: 0742/84.33.51

Raport de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Parc energetic fotovoltaic, localitatea Hosman, comuna Nocrich, judeul Sibiu, beneficiar S.C. SIFEE PV ENERGY S.R.L.

2

COMISIA DE NREGISTRARE REGISTRUL NAIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECIA MEDIULUI

*** EXTRAS ***Nume i date de contact ale PERSOANEI JURIDICE/ PERSOANEI FIZICE Localitatea Judeul Data susinerii Tipul de studii Tipul interviului i pentru protectia Certificatului nscrierii n mediului pentru de Registrul National/ care este nregistrare Rennoire certificat nregistrat emis i persoana valabilitatea fizic/persoana acestuia juridic RM , RIM, BM, RA, RS, EA 14.04.2011 RM, RIM, EA Certificat de nregistrare valabil 5 ani

Nr. Crt.

381. PETRESCU MIHAI-CIPRIAN Str. Oasa nr. 6, sc. C, et. 3, ap. 9 Tel 0742 843 351 Fax Email [email protected] 149. MICLUU CAMELIA B-dul Mihai Viteazul nr. 7, Scara B, et. 5, Ap. 60 Tel 0769 628880; 0766 630062 Fax 0269 211907 Email: [email protected]

Sibiu

Sibiu

Sibiu

Sibiu

29.03.2010

RM, RIM, BM, EA Certificat de nregistrare valabil 5 ani

PETRESCU MIHAI-CIPRIAN P.F.A. CIF: 26172620, Nr. ORC: F32/1368/30.10.2009

SIBIU, str. Ogorului nr. 28, bl. 2, sc. A, ap. 4 E-mail: [email protected] Tel.: 0742/84.33.51


3

CUPRINSLista prescurtarilor............................................................................................................................ Glosar de termeni si expresii............................................................................................................. 1. Cerinte legale privind elaborarea RM si a PUZ......................................................................... 2. Prezentarea PUZ............................................................................................................................ 2.1. Continutul si obiectivele principale al PUZ............................................................... 2.2. Date tehnice privind producerea energiei electrice cu panouri fotovoltaice.............. 2.2.1. Descrierea sistemului fotovoltaic......................................................... 2.2.2. Alegerea amplasamentului................................................................... 2.2.3. Derularea PUZ si a proiectului aferent................................................ 2.2.4. Asigurarea cu utilitati a proiectului..................................................... 2.3. Relatia cu alte programe si planuri relevante............................................................. 3. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului........................................................................... 3.1. Starea actuala a mediului............................................................................................ 3.1.1. Factorul de mediu Apa..................................................................... 3.1.2. Factorul de mediu Aer...................................................................... 3.1.3. Factorul de mediu Sol...................................................................... 3.1.4 Factorul de mediu Biodiversitate...................................................... 3.1.5 Conservarea resurselor naturale............................................................ 3.1.6. Sanatatea umana.................................................................................. 3.1.7. Gestionarea deseurilor......................................................................... 3.1.8. Riscuri naturale.................................................................................... 3.1.9. Patrimoniul cultural............................................................................. 3.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din PUZ............ 4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ................................... 5. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUZ................................................................. 6. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international relevante pentru PUZ.............................................................................................................. 7. Potentialele efecte semnificative asupra mediului...................................................................... 7.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor PUZ asupra obiectivelor de mediu.. 7.3. Gradul de afectare a biodiversitatii si a ecosistemelor, arii si situri protejate...... 7.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUZ asupra obiectivelor de mediu. 8. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in context transfrontalier......................................................................................................................... 9. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii PUZ........................................................................ 10. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese............................................................. 11. Masurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului..................................................................................................................................... Rezumat fara caracter tehnic.................................................................................................. 4 5 6 9 9 18 20 22 23 25 27 36 36 36 39 40 41 46 47 47 48 50 51 56 57 59 62 64 68 71 73 74 79 82 85




4

Lista prescurtarilorANPM Agentia nationala pentru protectia mediului APM Agentia pentru protectia mediului ARPM Agentia regionala pentru protectia mediului CF Carte Funciara CJ Consiliul judetean CMA Concentratie maxima admisa CSC Comitetul special constituit pentru efectuarea etapei de incadrare DA Directia apelor DSP Directia de Sanatate Publica EIM Evaluarea impactului asupra mediului EM Evaluare de mediu GA Gospodarirea apelor GL Grup de lucru HG Hotarare de guvern ISU Inspectoratul pentru situatii de urgenta L Lege MMDD Ministerul Mediului si dezvoltarii Durabile ONG Organizatie nongurvernamentala Ord Ordin OUG Ordonanta de urgenta PLAM Plan local de actiune pentru mediu POS Plan operational sectorial P/P planuri si/sau programe PUG Plan urbanistic general PUD Plan urbanistic de detaliu RLU Regulament local de urbanism RM Raport de mediu SEA Evaluarea de mediu pentru planuri si programe (evaluare strategica de mediu) SGA Sistemul de gospodarirea apelor UE Uniunea Europeana




5

Glosar de termeni si expresiiAviz de mediu pentru planuri si programe act tehnico-juridic scris, emis de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau in programul supus adoptarii. Arii protejate zone in care s-a pus la punct o serie de instrumente de gestionare care sa raspunda cerintelor de supraveghere, protectie si asigurare a valorii ecologice a spatiului natural. Evaluare de mediu elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritatilor publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor, luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea informarii asupra deciziei luate; Planuri si programe planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeana, ca si orice modificari ale acestora, care: se elaboreaza si/sau se adopta de catre o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregatite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de catre Parlament sau Guvern; si sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative. Public una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, in concordanta cu legislatia sau cu practica nationala, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora. Raport de mediu parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicarii acestora si alternativele lor rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta. Rezervatii naturale Zone in care se asigura conditii naturale necesare protejarii speciilor semnificative la nivel national, comunitatilor biotice sau caracteristicilor fizice de mediu. Poluarea atmosferica Consta in modificarea compozitiei chimice a aerului datorata, in principal, proceselor industriale, producerii energiei electrice si termice si circulatiei autovehiculelor. Una din caracteristicile poluarii aerului in mediul urban consta in faptul ca poate varia considerabil nu numai de la o localitate la alta dar si in interiorul aceleiasi zone urbane. Substante poluante reprezinta acele substante rezultate in urma desfasurarii activitatii economice sau de trafic rutier, emise in atmosfera, care, datorita caracterului lor nociv, pot inrautatii calitatea aerului. Titularul planului sau programului orice autoritate publica, precum si orice persoana fizica sau juridica care promoveaza un plan sau un program. Zona protejata Unitate teritoriala naturala sau construita, delimitata geografic si/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural si/sau construit.PETRESCU MIHAI-CIPRIAN P.F.A. CIF: 26172620, Nr. ORC: F32/1368/30.10.2009 SIBIU, str. Ogorului nr. 28, bl. 2, sc. A, ap. 4 E-mail: [email protected] Tel.: 0742/84.33.51


6

1. CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA RM SI A PUZIn context European, cele mai importante doua instrumente juridice referitoare la SEA sunt: Directiva CE 2002/42/CE referitoare la evaluarea efectelor asupra mediului ale anumitor P/P; Protocolul privind SEA la Conventia privind impactul asupra mediului in context transfrontiera (Conventia de la Espoo).

Directiva SEA 2001/42/CE, art. 1) are obiectivul declarat de a contribui la integrarea considerentelor de mediu in elaborarea si adoptarea planurilor si programelor, in vederea promovarii dezvoltarii durabile. Scopul Directivei SEA este acela de a asigura ca efectele asupra mediului ale anumitor P/P sunt identificate in timpul elaborarii si inainte de momentul adoptarii acestora. Directiva SEA a fost adoptata in 2001 si a trebuit sa fie transpusa de statele membre in legislatia nationala, astfel s-a publicat HG 1076/2004 care stabileste procedura de evaluare de mediu pentru anumite planuri si programe (P/P). In concordanta cu prevederile Directivei SEA, HG 1076/2004 prevede ca SEA este obligatorie pentru anumite P/P si ca pentru alte P/P trebuie determinata necesitatea de a se supune SEA. Prin Ord. 995/2006 s-a adoptat lista P/P care intra sub incidenta HG 1076/2004, respectiv a planurilor pentru care trebuie realizata o evaluare de mediu, in aceasta lista fiind inculse si planurile urbanistice generale. Directiva Habitate si Directiva Pasari au fost si ele transpuse in legislatia nationala care prevede ca orice P/P care poate afecta in mod semnificativ o Arie de protectie speciala sau Arie speciala de conservare, trebuie supus unei evaluari a mediului care sa tina seama de obiectivele de conservare din aria respectiva. Etapele procedurii SEA sunt: Incadrarea, Definirea domeniului, Evaluarea P/P, Intocmirea RM privind efectele semnificative probabile ale propunerii de dezvoltare,




7

-

Desfasurarea consultarilor cu privire la propunerea de dezvoltare si Raportului de Mediu aferent (in aceasta etapa se consulta autoritatile de resort si publicul), Luarea in calcul a RM si a rezultatelor consultarii in procesul de luare a deciziei, Oferirea de informatii publice inainte si dupa adoptarea propunerii de dezvoltare si prezentarea modului in care s-a tinut seama de rezultatele EM, Monitorizarea efectelor implementarii deciziei.

Pentru ca Directiva SEA (2001/42/EC), transpusa in legislatia nationala prin HG 1076/2004, se coreleaza cu alte Directive care privesc protectia mediului, prezenta evaluare de mediu s-a raportat constant la aceste acte comunitare: Directiva Cadru Apa 2000//60/EC (WDF), care introduce notiunile de Program de Masuri (sau de Amenajare) si Plan de Management Bazinal, pentru a coordona masurile privind calitatea apei in fiecare bazin; Directiva privind nitratii 91/676/EC, care prevede Programe de Actiune pentru zonele amenintate de poluarea cu nitrati cauzata de agricultura; programele sunt directionate catre introducerea anumitor practici agricole; Directiva Cadru Deseuri 75/442/EC, care prevede Planuri de Management ale Deseurilor; Directiva Cadru Aer 96/62/EC, care stipuleaza ca in zonele si aglomerari in care nivelul unuia sau mai multor poluanti depaseste anumite valori-limita, se impune implementarea unui Plan sau Program pentru atingerea valorilor-limita intr-un interval de timp specificat; Directiva Habitate 92/43/EC, care are ca scop stabilirea unei retele ecologice europene coerente, de zone speciale de conservare; scopul este de a recunoaste ca situl respectiv gazduieste valori naturale care merita sa fie protejate.

-

-

-

Raportul de mediu s-a realizat in baza cerintelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri si programe asupra mediului transpusa in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Continutul Raportului de Mediu respecta prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Metodologia utilizata in evaluarea strategiei de mediu include si recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a Evaluarii de Mediu pentru Planuri si Programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor si Agentia Nationala de Protectie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 si Ghidul privind




8

evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism (MMDD, 2007). Raportul de Mediu a urmarit prezentarea aspectelor generale ale PUZ, teritoriul acoperit, precum si activitatile preconizate sa decurga din implementarea PUZ, ca: stabilirea noilor folosinte ale terenului pentru dezvoltare si a regulilor privind dimensiunea dezvoltarii si conformarea cu legislatia in vigoare; amenajarea si utilizarea terenului; dezvoltarea infrastructurii rutiere si de utilitati; modificari ale activitatilor economice care pot interveni intr-o sfera mai larga etc. In RM s-a facut prezentarea metodelor si tehnicilor utilizate in evaluarea de mediu, corelarea obiectivelor PUG cu P/P relevante pentru acesta, s-au determinat aspectele de mediu care trebuie evaluate din perspectiva elementelor cheie ale PUZ si s-a facut identificarea obiectivelor de mediu relevante. A interesat cu predilectie analiza efectelor semnificative ale planului in zona, datorita schimbarii folosintei actuale a terenului, efecte asupra potentialelor planuri si proiecte care ar putea sa se dezvolte in zona, asupra componentelor mediului si in special asupra zonelor protejate din arealul analizat. S-au urmarit problemele semnificative de mediu, inclusiv starea actuala a mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii PUZ. S-au stabilit masurile de reducere si/sau intarire a efectelor implementarii PUZ asupra componentelor mediului si s-au facut recomandari in acest sens, precum si s-a propus un program de monitorizare. Prin Raportul de Mediu s-au sintetizat toate rezultatele si concluziile evaluarii, si s-au avut in vedere si consultarile publicului si a autoritatilor de reglementare interesate.

Planul urbanistic zonal PARC ENERGETIC FOTOVOLTAIC a fost elaborat de Birou Individual de Arhitectura - Arh Stanciu Georgeta, Str. Anton Pann, nr. 8A,Sibiu, in baza Conform Legii 453/2001, (art. 20, aliniat 2), ulterior aprobarii PUG, pot fi introduse in intravilanul localitatiilor si unele terenuri din extravilan numai in conditii temeinic fundamentate pe baza de planuri urbanistice zonale,PUZ,aprobate potrivit legii. In baza acestui PUZ se va urmari parcurgerea procedurii legale de introducere in intravilan, schimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor prin scoatere din circuitul agricol, intocmirea documentatiilor pe specialitati pentru executarea utilitatilor, drumurilor, faza DTAC, PT etc. Prin definitie PUZ-ul stabileste reglementari specifice pentru o zona dintr-o localitate urbana sau rurala, compusa din mai multe parcele, acoperind toate functiunile: locuire, servicii, productie, circulatie, spatii verzi, institutii publice etc. Conform art. 44 ,art.47 ,art 48 din Legea 350/2001 (r) Planul urbanistic zonal are caracter de reglementarePETRESCU MIHAI-CIPRIAN P.F.A. CIF: 26172620, Nr. ORC: F32/1368/30.10.2009 SIBIU, str. Ogorului nr. 28, bl. 2, sc. A, ap. 4 E-mail: [email protected] Tel.: 0742/84.33.51


9

specifica detaliata si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localitatii. PUZ s-a elaborat pe baza reglementarilor tehnice din Metodologia de elaborare si continutul cadru al Planului Urbanistic Zonal respectiv Planului Urbanistic de Detaliu, aprobat prin Ord. nr. 176/N/16.08.2000.

2. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONALPrin initiativa titularului se doreste promovarea unei documentatii de urbanism, faza PUZ, pentru un teren aflat in proprietatea acestuia : S.C. SIFEE PV ENERGY S.R.L. Terenul studiat prin PUZ, se afla situat in extravilanul localitatii Hosman. Scopul declarat al PUZ este de schimbare a destinatiei terenului din arabil in teren pentru constructii si constituirii unui trup intravilan pentru construirea unui parc energetic fotovoltaic. In acest scop Consiliul Local Nocrich a emis Certificatul de Urbanism nr. 13/27.10.2010, prin care se solicita intocmirea unui PUZ. Consiliul Local,in procesul de intocmire a programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor comunei,a hotarat emiterea Avizului de oportunitate in baza caruia s-a emis si Certificatul de Urbanism mai sus mentionat. Initiativa realizarii unui parc fotovoltaic face parte dintr-o strategie mai larga, de a transforma noile cunostinte in inovare tehnologica in scopul producerii de energie electrica din surse neconventionale. In urma implementarii acestor tehnologii se asigura surse ieftine de energie alternativa aducand in acest sens un plus pentru protectia mediului, din perspectiva accesarii unei surse de energie neconventionala, cat si din perspectiva echiparii edilitare a zonei.

2.1. Continutul si obiectivele principale al PUZDate generale privind PUZ-ul Denumirea planului: PARC ENERGETIC FOTOVOLTAIC Adresa de implementare a PUZ: Hosman, extravilan DJ106 la km 22+800 (Lunca Plopului) Titularul planului: S.C. SIFEE PV ENERGY S.R.L.SIBIU, str. Ogorului nr. 28, bl. 2, sc. A, ap. 4 E-mail: [email protected] Tel.: 0742/84.33.51



10

-

Adresa sediului socal al titularului: loc. Selimbar, str. Mihai Viteazu, nr. 11, jud. Sibiu Persoana de contact: Tufis Georgiana Tel: 0740 030399 Suprafata studiata prin PUZ: 117.000 mp Suprafata ferenta PUZ aflata in proprietatea titularului: 97.000 mp Data realizarii planului: februarie 2011

Planul urbanistic zonal cuprinde 3 (trei) volume: Volumul 1 Memoriu general Volumul 2 Regulament local de urbanism Volumul 3 Parte desenata

Memoriul general este structurat pe urmatoarele capitole: 1. Introducere (date de recunoastere a investitiei; obiectul PUZ; surse de documentare); 2. Stadiul actual al dezvoltarii (evolutia zonei; incadrarea in localitate; elemente ale cadrului natural; circulatia existenta si modernizarea ei; ocuparea terenurilor; echiparea edilitara; probleme de mediu si protectia mediului, optiuni ale populatiei); 3. Propuneri de organizare urbanistica (concluzii ale studiilor de fundamentare; propuneri ale PUG aprobat; valorificarea cadrului natural; zonificarea functionala reglementari; bilant teritorial; indici urbanisici; dezvoltarea echiparii edilitare; obiective de utilitate publica); 4. Concluzii masuri in continuare. Pe terenul studiat in acest PUZ, beneficiarul intentioneaza sa construiasca un parc fotovoltaic,aflat in imediata apropiere a orasului Sibiu. (cca 23,0 km), dupa ce se parcurg toate etapele necesare. Zona are potential de dezvoltare datorita : amplasarii terenului fata de drumul judetean DJ106 (Sibiu-Agnita) ; gradului de insorire a terenului.




11

Principalele obiective ale PUZ: Obiectiv strategic: Schimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor prin scoatere din circuitul agricol, pentru constituirea unui trup intravilan, in scopul construirii unui parc energetic fotovoltaic de cu o capacitate de 3 MW. Obiective specifice: O1: schimbarea folosintei terenului din teren agricol, in teren pentru constructii O2 : introducerea terenului in intravilan, ca trup izolat O3: asigurarea unui acces racordat la DJ106, petru parcul fotovoltaic O4: amplasarea repetitiva de panouri fotovoltatice in scopul producerii de energie verde Stadiul actual al dezvoltarii: Evolutia zonei: Intravilanul localitatilor comunei Nocrich, in speta loc. Hosman, a fost stabilit prin planul urbanistic general PUG aprobat prin HCL. Consiliul Local,in procesul de intocmire a programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor comunei, a hotarat emiterea avizului de oportunitate in baza caruia s-a emis si Certificatul de Urbanism. In baza PUZ se urmareste parcurgerea procedurii legale de introducere in intravilan, schimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor prin scoatere din circuitul agricol, intocmirea documentatiilor pe specialitati pentru executarea utilitatilor, drumurilor, faza DTAC, PT etc. Pe terenul studiat in acest PUZ, beneficiarul intentioneaza sa construiasca un parc fotovoltaic,aflat in imediata apropiere a orasului Sibiu (cca 23,0 km), dupa ce se parcurg toate etapele necesare. Zona are potential de dezvoltare datorita : amplasarii terenului fata de drumul judetean DJ106; existentei liniei de joasa tensiune 20kVA, pe traseul DJ1006 gradului de insorire a terenului.SIBIU, str. Ogorului nr. 28, bl. 2, sc. A, ap. 4 E-mail: [email protected] Tel.: 0742/84.33.51



12

Incadrarea in localitate Zona, situata in partea V-NV a teritoriului localitatii Hosman, este adiacenta drumului judetean DJ106 (Sibiu Agnita), pe partea dreapta (la 22+800 m de mun. Sibiu). Elemente ale cadrului natural Relieful apartine unitatii geomorfologice majore s Depresiunii Sibiului delimitata la est de Muntii Fagaras. Zona este caracterizata morfologic de dealuri cu altitudini cuprinse intre 400 si 700 m. Din punct de vedere geologic, zona apartine partii central sudice a unitatii structurale majore Depresiunea Transilvaniei. Din punct de vedere hidrologic, terenul apartine bazinului Hartibaciului. Apa freatica se gaseste in general la adancimi de 4-6 m fata de CTN. Nu s-au intalnit infiltratii de apa pana la 4,00 m. Circulatia existenta si modernizare Terenul studiat este adiacent cu latura lunga a drumului judetean DJ106 (SibiuAgnita). Accesul la teren se realizeaza direct din drumul judetean. Pentru a nu se creea probleme in rezolvarea circulatiei, se propun urmatoarele: prevederea unui singur acces in zona din drumul judetean DJ106, km 22+800 m, acces ce se va realiza conform cu o documentatie de specialitate avizata de Serviciul de Drumuri din cadrul Consililui Judetean Sibiu. existent si pentru inlaturarea

In spiritul valorificarii potentialului disfunctionalitatiilor se propun urmatoarele:

realizarea acceselor carosabile in cadrul zonei, si anume: asigurarea unui acces racordat la DJ106 si o retea de drumuri in interiorul parcului fotovoltaic. Pentru a lasa un grad cat mai mare de eficientizare a investitiei nu sunt propuse cai interioare de acces (in afara celor perimetrale), datorita urmatoarelor criterii :




13

-

faza urmatoare PUZ va fi un concurs de solutie organizat de beneficiar pentru o cat mai eficienta exploatare a suprafetei date; functie de solutia aleasa panourile vor avea anumite gabarite; functie de gabaritele panourilor va aparea trama cailor de acces; spatiile verzi vor fi distribuite cu conditia sa reprezinte cca 20% din suprafata ; rezolvarea corecta a racordarii la DJ106 in baza unei documentatii de specialitate avizate conform legislatiei; dimensionarea corecta a gabaritelor cailor de acces

Pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru interventii in caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu. Accesele si pasajele carosabile nu trebuie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa fie libere in permanenta. Ocuparea terenurilor In zona studiata nu exista terenuri ocupate cu fond costruit, deci gradul de ocupare a terenurilor este de 0,00%. Terenul este proprietate privata, conform actelor de proprietate anexate. Asigurarea cu servicii de interes general a zonei se va rezolva prin cooperare cu localitatile limitrofe, respectiv cu municipiul Sibiu si localitatea resedinta de comuna, Nocrich. Echipare edilitara Zona nu dispune de retele edilitare proprii. Exista retele electrice -LEA 20kv, proprietatea S.C. Electrica S.A. in lungul drumului judetean si pe conturul estic si sudic al amplasamentului. Probleme de mediu si protectia mediului Nu exista riscuri naturale in zona studiata inventariate si catalogate ca atare de catre Consiliul Judetean Sibiu. Elaborarea acestui PUZ este determinata de intentia de inscriere in tendinta de implementare a tehnologiilor pentru producerea energiilor nepoluante. Parcul fotovoltaic are la baza o matrice repetitiva de panouri cu cristale de siliciu care prin efectul lor fotovoltaic genereaza curent electric. Acestea se vor pozitiona in incinta, in urma unui concurs de solutie, pentru a se obtine un grad cat mai mare de eficientizare a investitiei.




14

Se va urmari diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare a solului si aerului, specifice perioadei de executie, in care accidental,sunt posibile scurgeri de carburant de la utilaje (sau pe parcursul exploatarii de la masinile de interventie) si limitarea extinderii prafului prin montarea panourilor perimetrale santierului. Aceasta poluare este nesemnificativa si poate fi inlaturata fara urmari. Canalizarea pluviala va avea in vedere dirijarea apelor meteorice in emisari naturali adiacenti zonei (paraul ce bordeaza partea sud-vestica a terenului). Dupa terminarea lucrarilor de infrastructura si de montarea a panourilor fotovoltaice se va realiza o sistematizare verticala a zonei, se vor recupera terenurile degradate prin inlaturarea resturilor materialelor de constructii, refacerea stratului vegetal, se va amenaja zona verde prin inierbare. Suprafata destinata parcului fotovoltaic va fi o zona verde pe care panourile vor fi amplasate pe suporti care vor permite cresterea vegetatiei Se vor betona aleile carosabile pentru evitarea poluarii solului. Optiuni ale populatiei Proiectul de fata a fost initiat de investitori particulari si sustinut de Primaria Nocrich. Scopul realizarii acestui proiect corespunde si nevoilor actuale de adoptare si aliniere la aquis-ul comunitar privind politicile si obiectivele energetice ale UE. Propuneri de dezvoltare urbanistica Prevederi ale PUG aprobat Prin PUG aprobat, aflat in perioada de valabilitate prelungita in lucru fiind un nou PUG, zona care face obiectul prezentului plan de reglementare este in extravilanul localitatii Hosman. Valorificarea cadrului natural Terenul prezinta o usoara panta spre sud-est, asadar proiectarea retelei stradale interioare va tine cont de aceasta, astfel ca miscarile de terasament sa fie cat mai reduse, iar aleile carosabile rezultate sa aiba pante sub 5%. Amplasarea panourilor fotovoltaice nu prezinta dificultati in relationarea cu panta terenului si cu racordarea la aleile carosabile propuse. Profilul orizontal al terenului favorizeaza implementarea unor functiuni cum ar fi a celor cerute prin tema, acestea avand posibilitatea unei functionari optime in absentaPETRESCU MIHAI-CIPRIAN P.F.A. CIF: 26172620, Nr. ORC: F32/1368/30.10.2009 SIBIU, str. Ogorului nr. 28, bl. 2, sc. A, ap. 4 E-mail: [email protected] Tel.: 0742/84.33.51


15

elementelor naturale care ar putea umbri panourile producatoare de energie. In aceste conditii propunerile de urbanism pot asigura organizarea eficienta a teritoriului cu prevederea unui procent de minim 20% spatii verzi. Conditii de fundare : din studiul geotehnic rezulta conditii normale de fundare. Zonificarea functionala-reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici Planul Urbanistic Zonal s-a elaborat avand in vedere urmatorii parametrii : zonificarea functionala a parcelei avand ca scop cresterea eficientei prin folosirea intensiva a terenului; vecinatatea cu o artera importanta de circulatie existenta DJ 106 Sibiu-Agnita si cu linia electrica de joasa tensiune.

Principala functiune propusa pentru zona studiata este: amplasarea repetitiva de panouri fotovoltaice amplasate pe stalpi si alei de acces pentru intretinere parc fotovoltatic cu o capacitate de 3 MW. Parcul fotovoltaic, menit sa produca energie electrica destinata retelei nationale, va gazdui o retea de panouri fotovoltaice, statii de transformare a energiei necesare colectarii si transmiterii acesteia, cat si cai de acces necesare deservirii parcului. Functiuni admise: - echipamente necesare bunei functionari a parcului. Zona studiata face parte din unitatea teritoriala Epv-(conform PUG prezent), care permite enuntarea reglementarilor precum si a conditiilor de conformare si construire prevazute de regulament. UTR -Epv- are ca limite la NV, DJ106, in V-SV un parau, iar la SE linia ferata cu ecartament ingust Sibiu-Agnita (monument istoric). In spiritul valorificarii potentialului existent si pentru inlaturarea disfunctionalitatiilor se propune, dupa cum s-a mai mentionat, realizarea acceselor carosabile in cadrul zonei conforme cu propunerile, si anume : asigurarea unui acces racordat la DJ106 la km 22+800 m si o retea de drumuri in interiorul parcului fotovoltaic drumuri pietruite. Pentru a lasa un grad cat mai mare de eficientizare a investitiei nu sunt propuse cai interioare de acces in afara celor perimetrale, datorita urmatoarelor criterii: cat mai eficienta exploatare a suprafetei date ; functie de solutia aleasa panourile vor avea anumite gabarite ; functie de gabaritele panourilor va aparea trama cailor de acces ;SIBIU, str. Ogorului nr. 28, bl. 2, sc. A, ap. 4 E-mail: [email protected] Tel.: 0742/84.33.51



16

-

spatiile verzi vor fi distribuite cu conditia sa reprezinte cca 20% din suprafata ; rezolvarea corecta a racordarii la DJ106 in baza unei documentatii de specialitate avizata conform legislatiei ; dimensionarea corecta a gabaritelor cailor de acces cu respectarea conditiilor de amplasare si conformare a constructiilor impuse prin regulamentul de urbanism aferent PUZ si in conformitate cu dispozitii, legi si ordine ale Ministerului Protectiei Mediului, Sanatatii si alte Hotarari Guvernamentale. Etapizarea problemelor: a. avizare PUZ b. realizarea investitiei

Bilantul teritorial este intocmit pe total pentru situatia existenta si pentru cea propusa si din care rezulta mutatiile ce intervin in ocuparea propusa a terenurilor : BILANT TERITORIAL Suprafata totala studiata, din care : - teren arabil extravilan - drum judetean Suprafata aferenta PUZ, din care: - suprafata ocupata de panouri PV - drumuri de distributie in zona - zone verzi EXISTENT mp 117.000 117.000 2.950 PROPUS mp 117.000 17.050 2.950 97.000 76.100* 1.570 19.333

Nota : *aceasta suprafata este proiectia ortogonala a panourilor pe sol. De fapt suprafata efectiva ocupata de panourile fotovoltaice este de cca. 15.200 mp (20%). Principalii indici urbanistici ai PUZ : Procentul de ocupare a terenului (POT), in UTR -Epv-, zona exclusiv destinata parcului fotovoltaic, grad de ocupare 85% . Coeficientul de utilizare a terenului se preconizeaza a fi maxim 0,8.

Dezvoltarea echiparii edilitare Reteaua de energie electrica :

Se utilizeaza instalatiile proprii electrice de transformare, care vor asigura ulterior legarea la reteaua electrica existenta la marginea DJ106 (Sibiu-Agnita), retea de josa tensiune.PETRESCU MIHAI-CIPRIAN P.F.A. CIF: 26172620, Nr. ORC: F32/1368/30.10.2009 SIBIU, str. Ogorului nr. 28, bl. 2, sc. A, ap. 4 E-mail: [email protected] Tel.: 0742/84.33.51


17

-

Alimentarea cu apa :

Parcul fotovoltaic nu are consum de apa si implicit nici debite de apa uzata menajera. Apele pluviale vor ramane ca si pana acum in teren, fiind preluat surplusul de paraul limitrof amplasamentului. Obiective de utilitate publica : nu se prevad alte obiective de utilitate publica. Proiecte prioritare de investitii: realizarea racordului la DJ 106 in baza unui proiect de specialitate si a avizelor specifice.

RLU aferent PUZ:In parcul fotovoltaic zona de implantare a panourilor coincide cu limitele spre N,V,E ale parcelei destinate acestei investitii.Pe latura sudica din cauza existentei liniei de cale ferata cu ecartament ingust, se propune retragerea panourilor la cca. 10 m fata de limita proprietatii. Pentru a lasa un grad cat mai mare ideii de eficientizare a investitiei nu sunt propuse cai interioare de acces datorita urmatoarelor criterii : in urma elaborarii PUZ se va lansa un concurs de solutii pentru o cat mai eficienta exploatare a suprafetei date. functie de solutia aleasa panourile fotovoltaice vor avea anumite gabarite functie de gabaritele panourilor va aparea trama cailor de acces de asemenea spatiile verzi configurate in cadrul suprafetelor ocupate de panouri vor putea fi redistribuite in functie de solutia aleasa cu conditia de a intruni aceeasi suprafata. Parcul fotovoltaic este caracterizat de urmatorii indici urbanistici : POT max=85 % CUT max=1,00 Accesele, pozitia si numarul acestora, inclusiv insertia in Drumul Judetean se vor reglementa in urma aceluiasi concurs de solutii.




18

Reguli privind spatiile verzi si imprejmuirile: Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii spatiilor verzi in suprafata de 15% din total suprafata. Imprejmuirile in aliniament intereseaza atat domeniul public cat si cel privat, prevederile privind amplasarea si conformarea lor putand fi stabilite regulamente ale Administratiei Publice Locale. Dincolo de caracterul lor strict utilitar ele sunt de interes public datorita calitatii participante la crearea peisajului urban. Imprejmuirile amplasate pe laturile laterale si posterioara ale parcelei sunt realizate din ratiuni de delimitare si de protectie a proprietatii private pentru evitarea intruziunilor precum si relatiile de vecinatate sunt reglementate de prevederile Codului Civil. Se vor amenaja spatii inierbate precum si plantatii de aliniament conform plansei de reglementari urbanistice. Imprejmuirile vor avea un caracter arhitectural si trebuie sa participe la ameliorarea aspectului exterior atat prin alegerea materialului de constructie cat si a esentelor vegetale cat si calitatea executiei. Imprejmuirile realizate spre aliniament vor fi de preferinta transparente. Imprejmuirile realizate pe limitele laterale si pposterioara vor fi de preferinta opace. Inaltimea maxima considerata necesara pentru protectia proprietatii este de 2,00 m cu posibilitatea lizarii unui soclu plin de maxim 40 cm. Vor putea fi dublate de un gard viu.

2.2. Date tehnice privind producerea energiei electrice cu panouri fotovoltaiceLa atingerea suprafetei pamantului radiatia solara are o putere de 1000 W/mp. Cantitatea de energie radianta transmisa de soare variaza in spatiu si timp (odata cu schimbarea anotimpurilor). Cantitatea de energie captata la orice locatie data depinde de unghiul de elevatie () si de unghiul de azimut () din acel loc si din acel moment.




19

Intensitatea radiatiei solare este cantitatea de radiatie solara, ce cade pe o anumita suprafata terestra in decursul unei perioade de timp si se determina cu ajutorul pirheliometrelor si a radiometrelor. Spectrul si intensitatea radiatiei solare difuze depind de natura particulelor intalnite. Cand atmosfera este curata sunt imprastiate indeosebi radiatiile cu lungimi de unda mici, ceea ce explica albastrul cerului. Intensitatea radiatiei solare directe depinde de starea atmosferei si de pozitia pe glob, avand variatii zilnice si anuale in functie de miscarea globului terestru, aceasta fiind cauza modificrilor de temperatura de la zi la noapte si de la un anotimp la altul. Energia solara este inepuizabila si este ecologica. Captarea energiei solare nu este poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, dovedindu-se a fi o solutie foarte buna la problema energetica globala. UE s-a angajat sa lupte impotriva schimbarilor climatice, ratificand in acest sens Protocolul de la Kyoto i angajandu-se sa reduca emisiile anuale de gaze cu efect de sera. In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai importanta reducerea dependentei de acesti combustibili. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaz nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza i modelul de dezvoltare, prin descentralizarea resurselor. Avantajele sistemelor bazate pe energie regenerabila solara sunt urmatoarele: Surs de energie gratuita, inepuizabil i infinit regenerabila - reduce riscurile asociate preurilor volatile ale combustibililor fosili; Energie curata care ajut la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser; Nu exist poluare n timpul funcionrii. Nu sunt emisii de gaze, deeuri, risc de accidente fizice; Modularitate - dimensiunea instalaiei poate fi ajustat cu uurin n conformitate cu nevoile i resursele disponibile. Echipamentul de producie poate fi instalat n apropierea locului de consum, evitndu-se astfel pierderile de electricitate datorate distribuiei i transportului; Durabilitate grad de degradare scazut in timp, durata medie de utilizare de 25 30 ani; Intretinere facila Activitaile, costurile de ntreinere i reparaii sunt minime deoarece nu exist pri n micare.

-




20

2.2.1. Descrierea sistemului fotovoltaic Celulele solare convertesc lumina soarelui direct n energie electric. Celulele sunt fabricate din materiale semiconductoare similare cu cele utilizate n computer la cipuri. Cnd lumina este absorbit de aceste materiale, energia solara este transformata intr-un flux de electroni care produce electricitate. Acest proces de conversie a luminii in energie electric se numete efect fotovoltaic. De aceea celulele fotovoltaice nu trebuiesc confundate cu alte sisteme solare. Ele sunt marcate cu simbolul PV.

Panourile solare fotovoltaice sunt, de obicei, combinarea n module care detin aproximativ 40 de celule. Un numr mai mare din aceste module pot forma uniti de civa metri. Componentele panoului solar: Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protectie pe fata expus la soare; Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc siliconic) n care se fixeaz celulele solare; Celule solare monocristaline sau policristaline conectate ntre ele prin benzi de cositor, Caserarea fetei posterioare a panoului cu o folie stratificat din material plastic rezistent la intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) si Polyester, Priz de conectare prevzut cu diod de protectie respectiv diod de scurtcircuitare si racord, Ram din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare si montare, pentru fixare si rigidizarea legturii.




21

Sistemul fotovoltaic este compus din: 1. Panouri fotovoltaice, Un modul fotovoltaic este format dintr-un sistem de celule solare conectate ntre ele astfel nct s furnizeze o putere electric (pe modul) n medie cuprins ntre 50 i 300W. Pentru a crete puterea electric trebuie conectate mai multe module: mai multe module n serie formeaz o band iar mai multe benzi formeaz un cmp fotovoltaic. Mai multe panouri interconectate pot furniza suficient energie pentru uz casnic. Pentru utilajele electrice de mare putere sau pentru aplicaii industriale sau de utilitate public sunt necesare sute de panouri ce vor fi interconectate pentru a forma un singur, mare sistem PV. 2. Structuri de sustinere Panourile solare sunt plate i pot fi montate la un unghi de expunere sud - fix care s le permit s capteze lumina soarelui n decursul unei zile. 3. Invertor, ce tranforma curentul continuu DC in curent alternativ AC Invertoarele sunt componente electronice ale sistemului fotovoltaic care transforma curentul continuu obtinut cu ajutorul modulelor fotovoltaice in curent alternativ, curent care este folosit de majoritatea componentelor electrice folosite in viata de zi cu zi. Invertoarele monitorizeaza si controleaza intreaga instalatie fotovoltaica, asigura functionarea la capacitate maxima si colecteaza datele specifice operarii. In cazul conectarii la retea a sistemelor fotovoltaice, invertoarele asigura decontarea in mod automat de la aceasta atunci cand este necesar. 4. Transformator Transformatorul permite, transformarea unei tensiuni n alt tensiune, transformare necesar pentru transportul (transferul) i distribuia cu pierderi minime de energie electric n curent alternativ. 5. Contor electric pentru a masura cantitatea de energie produsa si livrata in retea Grupul de masura este prevazut cu contor electronic de energie electrica (activ+reactiv) cu curba de sarcina, modem inclus, dublu sens, alimentare de rezerva, interfata de comunicare si intergabil in sistemul de telegestiune. Amplasarea in teren a panourilor fotovoltaice, respecta anumite reguli pentru a se obtine un randament maxim. In elaborarea schemei de amplasament se tine cont dePETRESCU MIHAI-CIPRIAN P.F.A. CIF: 26172620, Nr. ORC: F32/1368/30.10.2009 SIBIU, str. Ogorului nr. 28, bl. 2, sc. A, ap. 4 E-mail: [email protected] Tel.: 0742/84.33.51


22

caracteristicile terenului, orientarea geografica a acestuia si alti factori (drumuri, linii electrice, etc). Panourile vor fi orientate sudic, la un unghi de nclinare aproximativ egal cu unghiul de latitudine, dei ele vor funciona si atunci cnd sunt montate orizontal (de fapt, in zile innorate acesta pozitionare este mai buna, intrucat lumina este difuz i reflectat). Un unghi de nclinare mai mare va spori randamentul n timpul lunilor de iarna, n detrimentul unui randament mai redus n timpul verii.

2.2.2. Alegerea amplasamentului La alegerea amplasamentului propus pentru s-au avut in vedere urmatoarele criterii: Radiatia solara anuala care va asigura eficienta investitiei; Vecinatatea cu retele de transport a energiei electrice care sa permita racordarea in conditii optime la Sistemul Energetic National astfel incat sa fie diminuat impactul dezvoltarii unor noi retele de transport precum si minimizarea pierderilor datorate transportului energiei electrice; Existenta unei infrastructuri rutiere care sa asigure accesul facil in zona; Terenul este slab productiv, montarea centralei fotovoltaice pe acest amplasament neaducand prejudicii productiei agricole din zona. Distributia panourilor in cadrul amplasamentului asigura: 3MW. Parcul fotovoltaic Hosman este situat in estul judetului Sibiu, pe teritoriul administrativ al satului Hosman, comuna Nocrich, situata in partea de centru a Romaniei, la aproximativ 24 km de orasul Sibiu. Accesul la amplasament se face din drumul judetean DJ106 care face legatura intre localitatile Sibiu si Avrig. Eficienta si randament; Reducerea influentelor reciproce a panourilor prin evitarea efectului de umbrire; Optimizarea investitiilor si a costurilor; Eficienta economica a parcului fotovoltaic; Costuri reduse privind intretinerea si exploatarea parcului fotovoltaic. Parcul fotovoltaic Hosman cuprinde panouri fotovoltaice ce genereaza puterea de




23

2.2.3. Derularea PUZ si a proiectului aferent Managementul proiectului Managementul proiectului este asigurat de SIFEE PV ENERGY, iar proiectarea de specialitate este realizata de firme recunoscute din domeniile: urbanism, cadastru, studii geotehnice, structura, rezistenta si fundatii, studii energetice, studii de mediu etc. Perioada de realizare si implementare Perioada de realizare a proiectului de parc fotovoltaic este de circa 6 luni pentru lucrarile de constructii - montaj. Proiecte si studii Pentru a pregatii corespunzator o astfel de investitie este necesara intrunirea a trei elemente esentiale si anume disponibilitatea de teren in vederea construirii, posibilitatea de conectare la Sistemul Energetic National (SEN) si potential acoperitor de energie din sursa solara. In cazul prezentului studiu terenul este agricol, fara alte constructii sau aplicatii. Studiul de fezabilitate economica se bazeaza pe potentialul de energie solara. Relevante pentru realizarea acestui studiu sunt masuratorile si analiza datelor privind iradiatia solara. Datele obtinute prin intermediul sistemului pus la dispozitie de European Commission Joint Research Centre, Ispra, Italia sunt de natura sa incurajeze beneficiarul pentru continuarea si realizarea investitiei. Puterea electrica maxima instalata in aceasta investitie va fi de 3 MW, capacitate acceptata de sistemul de transport SEN si oferita de amplasamentul geografic al terenului. Solutiile propuse de catre proiectantul de specialitate, pentru reteaua de distributie interioara a parcului fotovoltaic este cu conductori subterani, statia de transformare este supraterana iar racordul la SEN, se realizeaza prin linie de 20KV. Lungimea racordului, intre statia de transformare si linia electrica a SEN, ce preia energia produsa in parcul fotovoltaic, este de circa 20 m. Constructie - montaj Interventiile majore vor avea loc cu ocazia executarii sapaturilor pentru fundatiile panourilor. Intrucat amplasamentele obiectivelor ce urmeaza a fi realizate, in cadrul parcului, se gasesc la proximitatea drumurilor de acces, realizarea proiectului nu reclama o retea noua.




24

Centrala fotovoltaica este compusa din panouri fotovoltaice din siliciu cristalin, montate pe sisteme fixe. Modulele fotovoltaice recomandate pentru constructia centralei vor fi din siliciu monocristalin sau policristalin, al caror randament de conversie este mai mare de 13,5%. Varianta cu sisteme fixe implica investitii mai profitabile din punct de vedere economic. Numarul de module fotovoltaice care vor fi procurate trebuie sa fie mai mare cu 0,2%, ntruct se pot sparge unele module n timpul manipularii si montarii. Modulele fotovoltaice se vor monta pe profile cu pozitie fixa din aluminiu, otel zincat sau otel inoxidabil, iar acestea vor fi pozitionate cu fata spre sud. Acesta este cel mai robust sistem, neavand parti n miscare. Intretinerea si reparatiile sunt reduse astfel la minim. Nu sunt situatii de umbrire n locatia propusa. De asemenea distanta ntre sirurile de panouri va fi suficienta ca sa evite umbrirea unor module de catre sirul din fata, pe tot parcursul zilei. Fundatiile pe care se monteaza suportii vor fi perfect orizontale. Racordarea la retea se realizeaza prin 2 transformatoare de 0,4/20 kV 2000 kVA. Panourile fotovoltaice vor fi protejate cu paratrasnete, conform normelor CEI. Centrala fotovoltaica trebuie prevazuta cu un sistem de achizitie a datelor, monitorizare electrica si monitorizare a parametrilor atmosferici. n mod obligatoriu trebui sa fie prevazut cu senzori de: radiatie solara n plan orizontal (de tip piranometru), radiatie solara n planul modulelor, temperatura, vnt, directie a vntului, temperatura pe spatele modulelor fotovoltaice (unul sau doi senzori). Protectia muncii pentru echipele de montaj va fi conform specificului tehnologiei. Constructia centralei necesita amenajarea unor drumuri de acces si alei ntre panouri, pentru asigurarea mentenatei n orice conditii atmosferice. Exploatare Functionarea parcului nu presupune activitate umana cu urmarire directa la fata locului. Urmarirea productiei si a bunei functionarii a parcului se va face prin intermediul mijloacelor de comunicare electronica, camerelor video de supraveghere.




25

2.2.4. Asigurarea cu utilitati a proiectului Drumuri Situarea parcului fotovolataic in vecinatatea localitatii Hosman si la drumul judetean 106 Sibiu - Agnita, ofera acces facil la viitorul amplasament al panourilor fotovoltaice, pentru urmarirea comportarii in timp, intretinere si posibile interventii necesare.

Transport Aducerea la fata locului a intregii cantitati de materiale, panouri, profile se realizeaza rutier si presupune creerea de spatii de depozitare pe terenul viitorului parc fotovoltaic. Descarcarea din mijloacele auto se realizeaza cu utilaje specifice sau manual respectandu-se Normele de protectie a muncii specifice activitatilor de descarcare, manipulare si depozitare. Energie electrica Parcul fotovoltaic este prevazut cu un racord de 7 kw necesar activitatilor de protectie si paza, monitorizare, intretinere si service a panourilor si a intregului parc fotovoltaic. In timpul noptii panourile nu produc energie, dar consumatori de energie electrica exista in perimetrul parcului fotovoltaic, de aceea se va realiza un racord electric specific consumatorilor de energie electrica. Comunicatii Sistemele de comunicatii se vor dezvolta in primul rand pe structura GSM si internet. In functie de solutiile propuse de operatorul de transport al energiei se asigura si retele de fibra optica, pentru telegestiunea parcului fotovoltaic de catre Dispecerul de transport al energiei electrice. Caracteristicile procesului de productie Procesul de productie se descrie ca fiind o transformare a energiei solare in energie electrica. Capacitatea de productie In conformitate cu datele tehnice si studiile efectuate, capacitatea de productie a parcului fotovoltaic este de 3 MW si este asigurat prin montarea si punerea in functiune a




26

modulelor fotovoltaice. Energia electrica furnizata de aceste panouri asigura alimentarea cu energie a zonelor si locurilor de productie din zona adiacenta. Materii prime In cazul de fata, materia prima este energia solara, mai exact particulele razelor de lumina care prin diferite procese chimice este transformata in energie solara. Principiul de functionare a panourilor fotovoltaice poarta denumirea de efect fotoelectric. Lumina este compusa din particule mici, fotoni, energia acestora fiind proporionala cu frecventa de oscilatie a campului electromagnetic, E = h x f unde E este energia fotonului, h coeficientul Planck (6.626 x 10-34 Js), f frecventa luminii. Cand o suprafata de metal, respectiv panourile fotovoltaice, sunt expuse unui flux de radiatie electromagnetica, in cazul nostru radiatile solare, poate sa genereze, electroni liberi, care produc curent electric daca sunt accelerati sub aciunea unui camp electric. Produse obtinute Singurul produs obtinut din exploatarea parcului fotovoltaic este energia electrica. Luand in calcul puterea instalata de 3 MW si faptul ca o putere instalata de 1 MWp conduce la o productie medie de 3,26 MWh productia anuala va fi de circa 3.400 MWh. Intreaga cantitate de energie va fi injectata in SEN. Oportunitatea investitiei Diminuarea rezervelor nationale de titei a Romaniei de la 78 milioane tone la 28 de milioane tone in 2020, conform prognozelor elaborate de institutii abilitate si reducerea rezervelor de gaze naturale de la 155 la 77 miliarde mc determina gasirea si promovarea de surse alternative, ecologice si regenerabile de energie. Potentialul national al resurselor energetice regenarabile Conform estimarilor ICEMENERG, potentialul anual de energie electrica, defalcat pe sectoare regenerabile de productie, se prezinta astfel: 23TWh eolian, 1.2TWh solar si 39.6TWh hidro. Sursele geotermale, biogazul si biomasa sunt luate in calcul mai mult la producerea de energie termica si mai putin de energie electrica. Romania se afla localizata intr-o suprafata cu un potential solar ridicat, avand aproximativ 210 zile cu soare pe an si flux solar anual cuprins intre 1.000 kWh/mp/an si 1.300 kWh/mp/an. Previziuni Intrucat consumul de energie electrica a Romaniei se situeaza la jumatatea valorii medii europene, prognoza este de crestere a consumului. Astfel consumul de energie electrica a tarii, va creste anual cu 3%, productia depasind consumul intern, fiind astfel directionata spre export. In viitorul imediat ponderea energiilor regenerabile in cadrul productiei de energie va creste. In acest sens s-au emis legi si hotariri de promovare a




27

energiilor regenerabile prin emiterea de certificate verzi, in cuantum diferit in functie de sursa regenerabila folosita, tranzactionabile pe o bursa a certificatelor verzi.

2.3. Relatia cu alte programe si planuri relevantePlanul urbanistic general creaza cadru pentru activitati si proiecte noi; integreaza prevederi punctuale referitoare la teritoriul administrativ al comunei Nocrich alte planuri si programe, dupa cum urmeaza: - Planul national de actiune pentru protectia mediului si Obiectivele nationale si regionale de mediu pentru perioada 2007-2010 Planul regional de actiune pentru mediu regiunea 7 Centru Planul local de actiune pentru mediu judetul Sibiu

- Planul de amenajare a teritoriului national, toate sectiunile aprobate (Sectiunea 1 Cai de comunicatii; Sectiunea 2 Apa; Sectiunea 3 Zone protejate, naturale si construite; Sectiunea 4 Reteaua de localitati; Sectiunea 5 Zone de riscuri naturale; Sectiunea 6 Zone cu resurse turistice); - Planul de amenajare a teritoriului zonal Valea Hartibaciului, judetul Sibiu (PATZ); Strategia de amenajarea a teritoriului Planul de amenajare a teritoriului judetului Sibiu (PATJ)

- Strategia si Planul de dezvoltare a judetului Sibiu, pentru perioada 2006-2007-2013 Strategia de dezvoltare a comunei Nocrich Strategia energetica a Romaniei in perioada 2010-2020

- Planul National de Actiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile, 2010 Strategia nationala in domeniul energiei regenerabile

- Strategia Regiunii Centru pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie 2010-2020 - Prevederile Planului Judetean (Regional) de Gestiune a Deseurilor ca instrument de implementare la nivel judetean a Strategiei Nationale de Gestiune a DeseurilorPETRESCU MIHAI-CIPRIAN P.F.A. CIF: 26172620, Nr. ORC: F32/1368/30.10.2009 SIBIU, str. Ogorului nr. 28, bl. 2, sc. A, ap. 4 E-mail: [email protected] Tel.: 0742/84.33.51


28

-

Sistemul de Gestionare Integrata a Deseurilor (SIGD) Planul de Management al BH Olt nationala si planul de actiune pentru conservarea

- Srategia biodiversitatii 2010-2012 -

Directiva Habitate.

- Prevederile legislatiei privind monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.

Cu privire la strategiile locale de dezvoltare se fac urmatoarele detalieri: La aceasta data, comuna Nocrich dispune de o strategie de dezvoltare locala realista. In cadrul acestei strategii este prezentata situatia existenta si sunt identificate corect nevoile reale de dezvoltare a orasului. Propunerile de dezvoltare economica si sociala asigura satisfacerea nevoilor si se bazeaza, in principal, pe resursele financiare care ar putea fi atrase din surse europene si guvernamentale. Capabilitatea administratiei locale de a atrage fonduri europene a fost demonstrata prin numarul mare de proiecte de finantare in diverse domenii ale infrastructurii. Strategia de dezvoltare a localitatii pentru perioada urmatoare, fixeaza un obiectiv strategic de formare la cerintele epocii actuale si fixeaza liniile directoare principale de actiune: Extinderea intravilanului comunei ; Reabilitarea infrastructurii edilitare existente (in special drumuri/ strazi, retea de apa si de canalizare); Extinderea spatiilor verzi si locurilor destinate sportului si recrearii ; Reabilitarea vetrei comunei.

De asemenea, Primaria dispune de o serie de proiecte tehnice care fundamenteaza investitiile in domeniile deficitare: Canalizare ape uzate menajere; Constructii civile si industriale; Alimentare cu apa potabila;




29

-

Cai de acces si circulatie; Gestionarea deseurilor; Spatii verzi.

Primaria Nocrich are constituite compartimentele functionale necesare implementarii masurilor preconizate in strategia de dezvoltare, iar actualul Plan Urbanistic General va fi actualizat si corelat cu aceasta strategie si, in acelasi timp, va asigura suportul si instrumentele necesare atingerii obiectivului strategic propus. Strategia de dezvoltare are nevoie, pentru amplasarea infrastructurilor specifice, de cadrul legal din punct de vedere urbanistic, iar acest cadru este stabilit prin PUG-ul aflat in lucru, care va furniza instrumente si reguli privind: respectarea cerintelor de ocupare a terenurilor (din punct de vedere juridic, tehnic, natural); conformarea tuturor constructiilor la specificul arhitectural local si la cerintele de functionalitate moderne; alocarea unor functiuni dominante zonelor functionale si respectarea acestora.

Strategia locala existenta nu prefigureaza doar investitii; actiunile sociale, culturale, de cult, de invatamant, de distractie adresate intregii populatii sau adresate pe componente ale acesteia (de varsta, de sex, de nationalitate, de religie, de studii etc.) au nevoie de infrastructura si reguli clare pentru a se manifesta eficient, in interesul intregii colectivitati; prioritatile si suportul in domeniul cererii infrastructurilor, regulile de desfasurare, stabilirea responsabilitatilor vor fi prezentate in PUG-ul in lucru, constituindu-se intr-un instrument de baza in punerea in aplicare strategiei de dezvoltare comunitara. Comuna Nocrich intretine relatii de colaborare cu comunele invecinate, in scopul dezvoltarii economico-sociale unitare a zonei; astfel au luat fiinta urmatoarele asociatii intercomunitare: a.Asociatia "Consortiu de Dezvoltare Intercomunitara Sibiu-Agnita" Formata din consiliile locale, Agnita, Altana, Chirpar, Marpod si Nocrich reprezentate prin primari, asociatia are ca obiect principal de activitate administrarea liniei inguste de cale ferata Sibiu-Agnita. b.Asociatia GAL Microregiunea Hartibaciu




30

STRATEGIA ENERGETICA NATIONALA accentueaza imperios directia producerii de energie cu precadere din resurse necoventionale, regenerabile si prietenoase pentru mediu. Prin PUZ se intentioneaza promovarea unui proiect care utilizeaza tehnologii de ultima ora, conferind independenta energetica zonei si confort ridicat comunitatilor din zona. Comisia Europeana a schitat bazele unei politici comunitare in domeniul energiei, avand ca deziderate combaterea incalzirii globale, stimularea concurentei, utilizarea tehnologiilor si tehnicilor avansate, si reducerea dependentei energetice a UE de hidrocarburi si gaze naturale. S-a impus la nivelul UE, deci si a Romaniei, realizarea unei strategii energetice viabile, bazata pe reducerea importurilor, stabilizarea macroeconomica, promovarea tehnologiilor neconventionale, alternative si regenerabile. Astfel, la ora actuala Comisia Europeana pledeaza pentru investitii in sfera producerii de energie regenerabila, a carei pondere sa fie de 20% pana in anul 2020, in conditiile in care aceasta nu depaseste 7%. Politica nationala urmeaza tendinta europeana de producere de energie verde, in acest scop se promoveaza noile tehnoligii curate. Aportul adus de investitia de fata, in sistemul national este estimata la 3,4 GWh/an.



31

In tabelul de mai jos se face corelarea dintre obiectivele specifice ale PUZ si principalele planuri relevante:Obiective specifice PUZ PNAPM PRAM PLAM Sibiu PATN PATZ Valea Hartibaciului PATJ Sibiu Plan dezvoltare jud. Sibiu Strategia de dezvoltare a com. Nocrich Strategia energetica a Romaniei Planul National de Actiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile Strategia nationala in domeniul energiei regenerabile Strategia Regiunii Centru pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie 2010-2020 0 PJGD SIGD Sibiu Plan de management BH Olt Directiva Apa Strategia nationala si planul de actiune pentru conservarea biodiversitatii 2010-2012 Directiva Habitate Prevederile legislatiei privind monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. 0

Schimbarea folosintei terenului din teren agricol, in teren pentru constructii Introducerea terenului in intravilan ca trup izolat Asigurarea unui acces racordat la DJ106, peNtru parcul fotovoltaic Amplasarea repetitiva de panouri fotovoltatice in scopul producerii de energie verde

?

+

+

0

?

?

+

+

0

0

+

?

0

0

+

+

0

0

?

0

+

+

+

+

+

?

0

Semnificatie simbol: + obiectiv compatibil cu obiectivele principale ale planului/strategiei/directivei 0 relatie neutra de compatibilitate obiectiv incompatibil cu obiectivele principale ale planului/strategiei/directivei ? compatibilitatea depinde de anumite prezumptii



32 Propunerile PUZ, vin sa contribuie evident la atingerea tintelor si obiectivelor fixate prin Strategia SER Regiunea 7 Centru. Prin Strategia se mentioneaza ca energia solara poate fi valorificata aproape in toate unitatile de refief, aceasta prezentant anumite particularitati impuse de relief (orientarea culmilor pe directia sud, elevatia) si parametrii climatici (durata de stralucire a Soarelui, nebulozitatea, etc). Obiectivul general al strategiei SER: Cresterea competitivitatii economice in Regiunea Centru si asigurarea unui standard de viata civilizat prin promovarea producerii si utilizarii energiei pe baza de resurse regenerabile, in conditiile respectarii principiilor dezvoltarii durabile. Corelarea obiectivului strategic al PUZ cu obiectivele specific ale Strategiei SER 7 Centru:Stratega SER 7 Centru Axe prioritare: Obiective specifice Obiectiv strategic al PUZ: Schimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor prin scoatere din circuitul agricol, pentru constituirea unui trup intravilan, in scopul construirii unui parc energetic fotovoltaic de cu o capacitate de 3 MW. 0

Axa prioritara 1 Gestionarea eficienta a energiei prin politici locale bine fundamentate si prin modernizarea activitatii structurilor locale si regionale de administrare a energiei Axa prioritara 2 Valorificarea potentialului natural din Regiunea Centru in scopul producerii de energie din resurse regenerabile

- Imbunatatirea serviciilor energetice si a utilizarii cu eficienta a energiei prin intensificarea actiunilor administratiei publice judetene si locale; - Cresterea ponderii utilizarii surselor de energii regenerabile prin coordonarea activitatilor actorilor implicati, prin documentele de programare; - Corelarea politicilor locale legate de utilizarea energiei regenerabile cu politicile europene prin aderarea la initiativele organismelor europene si actiuni de promovare. - Cresterea contribusiei Regiunii Centru la atingerea tintei impusa de Comisia Europeana (asigurarea consumului energetic din SRE in procent de 24% pana in anul 2020). - Imbunatatirea procesului decizional privind valorificarea SRE si realizarea investitiilor potrivite in tehnologia necesara avand la baza studii, analize, masuratori in teren, planuri harti de detaliu - Informarea grupurilor tinta cu privire la existenta, importanta si posibilitatile de utilizare a SRE - Stimularea alimentarii cu energie produsa din SRE a potentialilor beneficiari - Cresterea atractivitatii regionale ca locatie pentru investitii in domeniul energiilor regenerabile prin crearea unei infrastructuri de afaceri corespunzatoare Mentinerea capacitatilor existente de productie a energiei pentru a asigura pe termen mediu si lung securitatea furnizarii si reducerea pierderilor in retele; Continuarea in paralel a procesului de imbunatatire a eficientei energetice pe intregul lant pentru a accelera ritmul de descrestere a intensitatii energetice, in mod special in ceea ce priveste consumatorul final; Continuarea valorificarii intensive a energiei

? 0

+

+

+ + +

Axa prioritara 3 Stimularea utilizarii de catre firmele din regiune a energiilor alternative

+ ?

+



Raport de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Parc energetic fotovoltaic, localitatea Hosman, comuna Nocrich, judeul Sibiu, beneficiar S.C. SIFEE PV ENERGY S.R.L.regenerabile, impreuna cu diversificarea utilizarii acestor resurse, cu exceptia resurselor hidroenergetice valorificate in unitati de mare capacitate. - Sprijinirea cercetarii si inovarii in domeniul energiilor regenerabila in cadrul politicii de dezvoltare regionala - Incurajarea participarii institutiilor de CD in proiecte si retele internationale de cercetare, dezvoltare inovare - Sprijinirea dezvoltarii unui pol de excelenta regional in domeniul cercetarii aplicate si transferului tehnologic

33

Axa prioritara 4 Cresterea valorificarii rezultatelor cercetarii si dezvoltarea potentialului pentru inovare, in domeniul energiilor regenerabile Axa prioritara 5 Imbunatatirea calificarii fortei de munca si dezvoltarea aptitudinilor manageriale ale persoanelor implicate in domeniul energiilor regenerabile

0 0 0

- Calificarea, recalificare, instruirea fortei de munca din Regiunea Centru in domeniul surselor regenerabile de energie - Sprijinirea dezvoltarii unei culturi antreprenoriale printr-o noua abordare in cadrul sistemului educational regional - Dezvoltarea serviciilor de consultanta orientate catre nevoile inovative ale companiilor care activeaza in domeniul surselor regenerabile de energie

0

0 0

Din studiul Analiza potentialului energetic regenerabil pe baza resurselor climatice din Regiunea Centru, se prezinta Harta potentialului solar la nivelul Regiunii Centru (conform Proiect Resurse regenerabile de energie - o solutie pentru dezvoltarea durabila a doua regiuni Europene (RenERg EUReg)).




34

Se observa ca zona vaii Hartibaciului este cu un potential energetic solar, mediu spre ridicat, deci propunerea PUZ este oportuna pentru aceasta zona si din acest punct de vedere. Alte planuri si proiecte derulate si/sau existente in zona de implementare a PUZ: Comuna Marpod, impreuna cu comuna Nocrich a initiat Proiectul Integrat: Dezvoltarea infrastructurii de baza in localitaile Marpod, Ilimbav, Nocrich si Hosman, judeul Sibiu, prin constituirea Asociaiei de Dezvoltare intercomunitara (ADI) Apa Canal Marpod-Nocrich, conform legislaiei naionale in vigoare (Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonana Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaii si fundaii, cu modificarile si completarile ulterioare). Sursa de Finanare a Proiectului Integrat Dezvoltarea infrastructurii de baza in localitaile Marpod, Ilimbav, Nocrich si Hosman este constituita din fonduri europene, nerambursabile, accesate prin MADR (Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale), prin FEADR (Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurala - Masura 322 "Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale" -Axa III- Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale. Proiectul Integrat va fi finalizat in 2013, conform contractului de finantare, incheiat cu APDRP (Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit) si cuprinde urmatoarele obiective de investitii : - Retele de canalizare si epurarea apelor uzate in localitatile Marpod, Ilimbav, Nocrich si Hosman, reprezentand investitia in infrstructura de apa uzata. - Alimentare cu apa in localitaile Marpod, Ilimbav, Nocrich si Hosman, reprezentand investiia in infrastructura de apa potabila. Implementarea PUZ nu influenteaza si nu este influentata de implementarea acestor proiecte. Cu privire la alte plaunuri urbanistice dezvoltate in zona de implementare a PUZ, se face precizarea ca s-a demarat procedura pentru o investitie asemanatoare in zona, un alt investior manifestandu-si interesul pentru o astfel de dezvoltare prin solicitatarea unui certificat de urbanism in acest sens. Nu exista posibilitatea ca cele 2 initiative sa se influenteze in sens negativ, reciproc.




35

Cu privire la proiecte care ar putea fi influentate sau pot influenta implementarea PUZ se face precizarea ca la distanta semnificativa fata de parcela de implementare a PUZ s-au identificat agenti economici care actioneaza in domeniul prelucrarii lemnului (gater) si industriei textile (confectii), activitati care nu intersecteaza obiectivele propuse prin PUZ.



36

3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI 3.1. Starea factorilor de mediuComuna Nocrich de care apartine si satul Hosman, este amplasata in zona centrala a judetului Sibiu si are in component sa satele: Nocrich resedinta de comuna, Hosman, Fofeldea, Ghijasa de Jos si Tichindeal, fiind inconjurata de urmatoarele unitati geografice: La S- orasul Avrig si com. Porumbacu de Jos La N- com. Altana La V- com. Vurpar La E- com. Marpod

Din punct de vedere al reliefului, teritoriul satului Hosman este situat in centru Podisului Hartibaciului. Profilul fizico-geografic al localitatii este dat de caracteristicile de relief ale acestuia. Zona este caracterizata de un peisaj colinar, cu inaltimi medii de 500 m, marcat de natura sedimentara a depozitelor Miocene si Pliocene. Vaile raurilor au fragmentat relieful de coline, determinand aparitia a numeroase interfluvii si vai inguste cvasiparalele. Zona satului Hosman pe intreaga vale a Hartibaciului nu este inclusa in sfera localitatilor puternic poluate din Romania, motivul fiind slaba dezvoltare a industriei. Evaluarea starii actuale a mediului, s-a facut pe baza informatiilor si a datelor disponibile in momentul elaborarii Raportului de Mediu. Conform HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu/aspectele de mediu care trebuie avuti in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe sunt: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural si arheologic, peisajul, gestionarea deseurilor, infrastructura rutiera. Principala sursa de documentare privind calitatea factorilor de mediu in zona, a fost Raportul anual privind Starea Mediului in jud. Sibiu (2009).

3.1.1. Factorul de mediu Apa Principalul curs de apa care strabate intreaga zona este raul Hartibaciu, iar in partea de Vest a amplasamentului se gaseste cursul paraului Hosman.




37

Raul Hartibaciu izvoraste de la cca. 675 m din Dealul Soars (726 m) si traverseaza Podisul Hartibaciu. Principalele date morfometrice, conform Atlasului Cadastrului Apelor din Romania, referitoare la Hartibaciu sunt: lungime totala- 110 km altitudinea amonte- 670 m altitudinea aval- 383 m panta medie- 3% coeficientul de sinuozitate- 1,86 suprafata bazinului- 1025 kmp altitudinea medie a bazinului- 509 m suprafata fondului forestier din bazin- 22.470 ha

Satul Hosman este traversat de la SV la N de paraul cu acelasi nume, ce margineste si parcela; acesta izvoraste din colinele de la V de sat si se varsa in raul Hartibaciu, avand o lungime de 9 km. Cu privire la calitatea apelor de suprafata, nu se pot face aprecieri deoarece nu sunt date diponibile pentru paraul Hosman. Avand in vedere ca pana in prezent satul Hosman nu dispune de un sistem centralizat de canalizare al apelor uzate din gospodarii exista posibilitatea impurificarii cursurilor de apa suterane si de suprafata. Cu privire la calitatea raului Hartibaciu in zona, se face precizarea ca aceasta este afectata de lipsa retelelor de canalizare in localitatile traversate de acest rau in special orasul Agnita. Hartibaciu amonte Agnita se incadreaza in categoria a-II-a de calitate; Hartibaciu aval de orasul Agnita este degradat datorita colectarii apelor reziduale menajere si industriale neepurate, deoarece nu exista statie de epurare oraseneasca.

Pe parcursul intregului an valorile indicatorilor bacteriologici oscileaza ajungand in sezonul de vara/toamna sa atinga cotele cele mai mari, acest lucru explicandu-se prin temperatura, precipitatii, materiale alohtone si alogene, concentratia nutrientilor existenti in apa, exploatarea lemnului, exploatarea padurilor, asezari umane.




38

Ingrasamintele naturale si artificiale, amendamentele, tratamentele aplicate in exces pe terenurile agricole in mod direct sau indirect constituie surse de poluare a apelor de suprafata Imbunatatirea calitatii raului Hartibaciu pana la confluenta cu raul Cibin, se explica prin capacitatea mare de autoepurare a raului, astfel incat in aceasta sectiune raul se incadreaza in categoria a-II-a de calitate. Conform Raportului annual privind Starea Mediului in judetul Sibiu (2009), cursul raului Hartibaciu se incadreaza pe diferite sectiuni in clasele de calitate: Amonte Barcut: clasa a II-a Aval Agnita: calsa a IV-a Cornatel: clasa a II-a Apele subterane Conform Raportului pe anul 2009, pe teritoriul BH Olt judetul Sibiu au fost identificate, delimitate si descrise un numar de 4 corpuri de ape subterane: CORPUL ROOT 1080050 (Depresiunea Sibiu); CORPUL ROOT 1080060 (Lunca paraului Hartibaciu ); Corpul ROGWOT 1080070 (Depresiunea Fagaras); Corpul ROGWOT 2000120 ( Nocrich-Bunesti ).

Corpul ROOT06 (Lunca paraului Hartibaciu) Corpul de apa este de tip poros permeabil si este localizat in depozitele de varsta cuaternara din lunca paraului Hartibaciu, afluent pe partea stanga al raului Cibin. Depozitele aluvionare se caracterizeaza printr-o granulometrie fina, fiind alcatuite din nisipuri fine, argiloase sau prafoase, local mai grosiere sau cu elemente de pietris, cu intercalatii de argile nisipoase sau prafoase sau prafuri argiloase. Stratul acvifer este discontinuu, cu aspect lentiliform, avand grosimi de 1-7 m. Patul orizontului acvifer este alcatuit din marne, marne si argile nisipoase. Acoperisul stratului acvifer este constituit dintr-o patura subtire de sol, sau nivele argiloase, argiloase nisipoase, cu grosimi de pana la 3 m. Nivelul hidrostatic se afla la adancimi de 0,14-3,15 m.




39

Datorita predominarii depozitelor aluvionare fine, debitele specifice au, in general, valori de sub 1 l/s/m, iar coeficientii de filtratie sunt in jur de 10 m/zi. Local, unde creste granulometria depozitelor, parametrii hidrogeologici au valori mai ridicate: q=5,67 l/s/m, k=38 m/zi, T=190 m2/zi. Alimentarea corpului de apa se face din precipitatii, valoarea infiltratiei eficace fiind de 31,5-63 mm/an, iar drenarea acestuia este facuta de catre paraul Hartibaciu. Din punct de vedere chimic, apa subterana este de tipul bicarbonato sulfato calcico magneziana. In privinta calitatii apelor subterane in zona PUZ, se precizeaza ca dejectiile animaliere provenite din unele gospodarii rurale se pot constitui in surse punctiforme de poluare. Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si industriale, spalate de precipitatii dau nastere levigatului care incarcat de substante organice si compusi toxici constituie un efluent poluator pentru emisar. Evacuarile rezultate din activitatile gospodaresti duc la prezenta indicatorului amoniu in apele subterane, fiind afectata panza freatica.

3.1.2. Factorul de mediu Aer Pozitia geografica, caracteristicile reliefului determina un climat temperat moderat specific tinuturilor de dealuri si de podisuri inalte. Precipitatiile medii anuale, cu valori intre 600 si 700 mm, variaza atat lunar, cat si anotimpual. Numarul anual al zilelor cu precipitatii este cuprins intre 130 si 140, in semestrul cald scazand mai mult de 2/3 din cantitatea anuala. In perioada 1961-1979 cantitatile maxime de precipitatii cazute in 24 de ore au fost inregistrate in august (in cinci ani) iunie si iulie (in cate patru ani fiecare) si in mai (in trei ani), maxima lunara inregistrandu-se in iulie. Media cantitatilor maxime de precipitatii in 24 de ore pune in evidenta lunile iulie si iunie ca lunile cele mai ploioase. Lunile cu media cea mai mica a cantitatilor maxime in 24 de ore sunt decembrie, apoi februarie. Temperatura medie anuala a aerului variaza intre 8 si 9C, a lunii ianuarie intre -3 si -4C, iar a lunii iulie intre 18 si 20C, valoarile medii ale temperaturilor zilnice sunt mai mari de 0C Numarul anual al zilelor cu strat de zapada este de 50-75 pe valea Hirtibaciului, si de 75-100 in vecinatatea orasului. Cicluri gelivale, respectiv alternante inghet - dezghet,




40

se pot produce intr-un interval destul de mare, si anume in 220 de zile. Toate elementele climatice definesc un topoclimat de vale mai moderat decat cel al dealurilor inalte. La nivelul satului Hosman, nu s-a identificat activitati industriale sau agricole care sa duca la emisii semnificative in aerul atmosferic si care ar putea afecta calitatea acestui factor de mediu.deci, tinand cont de activitatea industriala redusa din zona satului Hosman putem spune ca aerul nu prezinta o poluare semnificativa incadrandu-se in parametrii normali.

3.1.3. Factorul de mediu Sol Conditiile geotehnice ale terenului: Nu sunt disponibile informatii privind caracteristicile geotehnice ale solului pe amplasamentul de implementare PUZ. Ca o caracteristica generala a zonei, se face precizarea ca Podisul Hartibaciului este marcat de natura sedimentara a depozitelor Miocene si Pliocene. Amplasarea parcelei de interes in zona de lunca a raului Hartibaciu, ne indreptateste sa afirmam ca in structura lito-stratigrafica se intalnesc predominant prafuri si nisipuri in diferite combinatii procentuale, lentile de mal si intercalatii de pamanturi turboase la diferite nivele. Aceste depozite aluvionare

raport de mediu puz parc energetic fotovoltaic hosman final

Documents