CCuurriieerruullAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞÞUÞÞEA))

Muzeul Mili-tar Naþional esteuna dintre insti-tuþiile culturaleromâneºti al cãreirenume a depãºitdemult graniþeleþãrii, datoritã pro-fesionalismuluiangajaþilor sãi ºi acolecþiilor pe carele adãposteºte.De curând, cu

ocazia Zilelor Muzeului Militar Naþional (7-8mai) porþile s-au deschis publicului pentru onouã expoziþie, temporarã, dedicatã încheieriicelui de-al doilea rãzboi mondial în Europa. Înafarã de turul obiºnuit care se face într-unmuzeu, organizatorii au dorit sã reconstituieatmosfera vremii, scop în care fanfara a inter-pretat cântece ºi marºuri din timpul rãzboiului,s-a organizat un minipoligon de tragere cuarmament cu aer comprimat ºi nu a lipsit nicihrana de rãzboi, preparatã la bucãtãria de cam-panie, care a fost distribuitã tuturor partici-panþilor. (pag. 6)

Anul VII nr. 9 (173) 16 mai 2005 12 pagini 5500 (0,55) lei

ACTUALITATE

CURIER ªTI INÞIFIC

DIN LUMEA MILITARÃ

CCoonnttrroovveerrssee rroommâânnoo-ssoovviieett iicceeRãzboiul antihitlerist –

subiect de disputã între Bucureºti ºi Moscova

Finala Campionatului militar de judo, faza pe Minis-terul Apãrãrii Naþionale, a avut loc în perioada 10-12 mar-

tie, în cocheta salã de sport a Regi-mentului 30 Gardã ºi Protocol„Mihai Viteazul”. Competiþia s-adesfãºurat pe douã categorii depregãtire: unitãþi de instrucþie ºiinstituþii militare de învãþãmânt.

Departamentul Apãrãrii al SUA aexecutat teste cu albine care trans-portã plãcuþe de radiofrecvenþã(Radio Frequency Tags), dedimensiuni mici, pentru descoperireaminelor terestre.

Programul, în valoare de 3 milioane de dolari, a fostfinanþat de Agenþia pentru Proiecte de Cercetare Avansateîn Domeniul Apãrãrii DARPA (Defense AdvancedResearch Projects Agency) ºi a fost executat de ingineridin cadrul Laboratorului Naþional Pacific Northwest ºi dinUniversitatea din Montana.

Anul acesta, s-au împlinit ºase decenii de laîncheierea celei de-a doua conflagraþii mondiale,

cel mai amplu ºi sângeros con-flict militar pe care l-a cunoscutomenirea. Moment de bilanþ ºide retrospectivã, în acelaºi timp.

Campionatul militar de judo Cei mai buni judokani

din armatã sunt la Corpul 1

PPaaggiinnaa 1111

CC ll ii vv ee BB aa rr kk ee rr nn ee bb ââ nn tt uu ii ee

dd ii nn nn oo uu

Anul trecut, în ziua de Crãciun, cu puþin înainte de treidimineaþa, sonda Huygens se detaºa cu succes de nava-bazã Cassini. Începea cãlãtoria spre o lume plinã de mi-stere: Titan, cel mai mare satelit al pla-netei Saturn. Este singura “Lunã” dinsistemul solar care are o atmosferã ces-ar apropia, potrivit specialiºtilor, deatmosfera primitivã terestrã.

Sonda spaþialã Huygensa coborât pe Titan

Cu uncomandament nufoarte numeros,având cadre dinmai multe unitãþide geniu dinforþele terestre,dar foarte binepregãtite, cuexperienþã în conducerea trupelor ºicu misiuni externe îndeplinite, amreuºit sã ne acomodãm repede la ce-rinþele comandamentului DivizieiMultinaþionale Centru-Sud(MNDCS) sub comanda cãreia seaflã detaºamentul. De obicei, o

echipã decomandã seformeazã în 6 luni– un an, dar, încazul nostru, a tre-buit sã depãºimrapid toate bari-erele ºi sã selucreze într-un

ritm alert din cauza multitudinii demisiuni de organizat, care au impusmodificarea zi dupã zi a plani-ficãrii; de la luarea în primire, pânãla asigurarea protecþiei contingen-tului, în total, peste 56 misiunicomplexe. ((ppaagg.. 77))

DDEESSCCOOPPEERRIIRREEAA MMIINNEELLOORRCCUU AAJJUUTTOORRUULL AALLBBIINNEELLOORR

LECÞIA DE ISTORIE

Muzeul Militar Naþional – cartea de istorie a României

Interviu cu directorul Muzeului Militar Naþional, locotenent-ccolonelul Vasile POPA

CCoorreessppoonnddeennþþãã ddiinn IIrraakk

GENIªTII SUNT LA DATORIE

Dupã o perioadã lungã în carenevoile de pregãtire a personaluluide deservire a macaralelor au fostasigurate prin firme civile, la preþuri prohibitive, în urma apariþiei uneiprescripþii tehnice emise de Grupul de experþi pentru supravegheretehnicã din Inspectoratul M.Ap.N., în primãvara acestui an s-a reluataceastã activitate.

Pregãtirea tematicii teoretice a cursului s-a realizat sub directasupraveghere a colonelului inginer Aurel GHEORGHE din Inspectora-tul M.Ap.N. de cãtre lt.ing. Mãdãlin GOPªA din Batalionul 84 Mente-nanþã. Suportul logistic a fost asigurat cu sprijinul Secþiei Logistice dincomandamentul C1 A Trt. Înaintea începerii cursului, acesta a fost auto-rizat în conformitate cu Prescripþia tehnicã –colecþia ISCIR –R1-2003.

Pe data de 28.02.2005 a început la Batalionul 84 Mentenanþã primaserie de pregãtire a macaragiilor pentru deservirea macaralelor din grupaA, în special, pentru macaraua AMT 950 de 40 t. Cursul a avut un pro-nunþat caracter practic aplicativ. Lecþiile teoretice de la salã au fost com-pletate fericit cu practica efectuatã la macara. Aceasta s-a realizat pe tim-pul executãrii misiunilor specifice de încãrcare – descãrcare a materi-alelor în folosul unitãþilor subordonate. Datoritã interesului depus de

cursanþi, îndrumãtorul de practicã,plutonierul major Sergiu IFRIM dinBatalionul 1 CIMIC, macaragiul titu-

lar, se „ plângea” cã, timp de o lunã, cât a durat practica, nu s-a mai urcatla comenzile macaralei, toate activitãþile practice fiind executate de cãtreaceºtia. Atenþia manifestatã de acesta în supravegherea lucrului ºideprinderile cãpãtate ºi perfecþionate de cãtre cursanþi, au fãcut ca toatemisiunile sã se execute în timp util ºi, lucrul cel mai important, fãrã niciun fel de incident periculos.

La data examenului de autorizare desfãºurat în perioada 27-28.04.2005, emoþiile inerente oricãrui examen au fost repede spulberatede hotãrârea ºi precizia arãtate de absolvenþi în mânuirea macaralei. Maiemoþionaþi decât ei au fost ºeful cursului ºi îndrumãtorul de practicã.Emoþiile acestora s-au risipit la terminarea examenului ºi punereamacaralei în poziþia „pentru marº” .

În urma examenului trecut cu brio, toþi cei zece proaspeþi macaragiisunt gata pentru a deservi cu profesionalism macaralele din dotare, înþarã sau în teatrele de operaþii.

Maior inginer ªtefan MOLDOVAN

În contextul actual, când România estemembru NATO, armata parcurge un procesviguros de modernizare ºi perfecþionare, iararma Apãrare N.B.C., are un loc ºi un rolclar definite. Apãrarea N.B.C. reprezintãun tip de sprijin al acþiunilor întrunite, careinclude un ansamblu de mãsuri ºi acþiuniplanificate ºi executate continuu, într-oconcepþie unitarã, pentru îndeplinirea misi-unilor ca urmare a pericolului întrebuinþãriiADMNBC / evenimentelor EADA, con-tribuind la operativitatea întregului spectrude sarcini în condiþiile ameninþãrii N.B.C.,într-un mediu contaminat R.B.C. ºi în situ-aþii cu riscuri similare.

Gazele toxice au constituit un mijloc deluptã redutabil în Primul Rãzboi Mondial,care a provocat pe fronturile europene circa1.300.000 de victime omeneºti, numãrulmorþilor fiind aproximativ 90.000.

Gazele toxice de luptã au fost între-buinþate de Puterile Centrale în vara anului1917 ºi în operaþiunile din Moldova.

Primele mãsuri de apãrare contragazelor în Armata Românã au fost luateîncepând din primãvara anului 1917 ºi aufost finalizate în Ordinul Circular nr.12071, din 26 octombrie 1917, semnat deºeful Statului Major General, generalul decorp de armatã adjutant Constantin Prezan.

În ciuda oprobiului omenirii, care acondamnat armele chimice dupã încheierearãzboiului, dar ºi a Protocolului de la Gene-va, prin care se interzicea folosirea pe câm-pul de luptã a agenþilor toxici, tot maimulte state au început sã dezvolte pro-grame chimice de înarmare, ori sã achi-ziþioneze asemenea arme, iar proliferarea ºiperfecþionarea acestora au continuat ne-stingherite, astfel cã, în arsenalele multorarmate s-au stocat cantitãþi imense demuniþii chimice ºi vectori de transport laþintã.

Pe Frontul Român, gazele toxice au fostîntrebuinþate sporadic ºi fãrã sã producã unnumãr semnificativ de victime, dar caurmare a tendinþelor noului fenomen, aschimbãrilor majore petrecute în arta mili-tarã, precum ºi a mãsurilor de protecþieluate în general în armatele þãrilor Europei,Marele Stat Major Român a întreprins ime-diat dupã Tratatele de Pace de la Paris unstudiu aprofundat pe aceastã temã ºi, la 15mai 1923, istoria armatei noastre consem-neazã înfiinþarea printr-o decizie ministe-rialã a unui COMITET CONSULTATIVpentru chestiunile tehnice privitoare larãzboiul chimic. Ulterior, Secþia IV Gazedin Direcþia a XI-a Tehnicã Superioarã adevenit organul executiv abilitat sã ia îndiscuþie observaþiile ºi concluziile acestuicomitet ºi sã înainteze propuneri de apli-care în armatã a mãsurilor corespunzãtoare.

În 1926, s-au înfiinþat la corpurile de

a r m a t ã ,divizii, regi-mente ºiba ta l ioane ,funcþiile de“inspector deg a z e ” ,r e s p e c t i v“ofiþer spe-cialist cug a z e l e ” ,“ofiþer cugazele” ºi“subofiþer cug a z e l e ” .Aceºti ofiþerip r o v e n e a udin armelea r t i l e r i e ,geniu, infan-terie, aviaþieºi cavalerie ºierau pregãtiþiprin cursuride “formaþi-une” (de for-mare) laªcoala deApãrare Con-tra Gazelor.

Încã de laînceput, opreocupareimportantã aconstituit-of o r m a r e acadrelor dechimie mili-tarã. Din 20 noiembrie 1924 a început sãfuncþioneze în cazarma amintitã ªCOALADE APÃRARE CONTRA GAZELORunde, între cele douã rãzboaie mondiale,s-au desfãºurat cursuri de “informaþiune”(informare) pentru comandanþii de diviziiºi regimente ºi cursuri de “formaþiune”(formare) pentru ofiþerii ºi subofiþerii dealte arme cu responsabilitãþi pe liniaapãrãrii contra gazelor la mari unitãþi ºiunitãþi.

Principala structurã operaþionalã înperioada interbelicã a fost BATALIONULDE APÃRARE CONTRA GAZELOR dincadrul centrului de instrucþie al armei,alcãtuit din trei companii de apãrare contragazelor, organizate identic, o companiedepozit de materiale chimice ºi subunitãþide batalion (o grupã de aruncãtoare deflãcãri, o grupã de mortiere, o grupã demitraliere ºi plutonul aprovizionare ºigospodãrie).

Astfel, la 15 septembrie 1948, a luatfiinþã DIRECÞIA APÃRÃRIIANTICHIMICE, care începând cu 4 iulie1951 ºi-a schimbat denumirea în COMAN-

DAMENTUL TRUPELOR CHIMICE.La 1 august 1990, Comandamentul

Trupelor Chimice s-a transformat înINSPECTORATUL GENERAL AL PRO-TECÞIEI ANTICHIMICE, a cãrui activi-tate a încetat la 1 decembrie 1993.

În prezent, problemele apãrãrii N.B.C.sunt gestionate de ªCOALA DE APLI-CAÞIE PENTRU APÃRARE N.B.C., princrearea în 2002 a instituþiei inspectoruluipentru apãrare N.B.C., ºi de comparti-mentele de apãrare N.B.C. existente lastatele majore ale categoriilor de forþe, pre-cum ºi de ofiþerii din compartimenteleoperaþii, informaþii ºi logistice ale struc-turilor de nivel operativ ºi tactic.

În cadrul procesului de modernizare aArmatei României, ca urmare a ampli-ficãrii riscurilor de naturã chimicã, biolo-gicã, radiologicã ºi nuclearã (CBRN), loculºi rolul armei Apãrare N.B.C. trebuiereconsiderate în sensul creºterii respon-sabilitãþilor pentru oferirea rãspunderiloradecvate la aceste noi provocãri.

Colonel ªtefan MITINCU

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 9 (173) din 16 mai 2005

Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

SUA: Lui Bush nu-i place CPI. PreºedinteleStatelor Unite, George W. Bush, ºi-a reiterat, joi, opoziþiafaþã de Curtea Penalã Internaþionalã (CPI), reamintind cãþara sa nu doreºte ca militarii americani sã fie judecaþi demagistraþi care nu au fost aleºi, relateazã AFP. În dezacordcu þãrile europene, Statele Unite au iniþiat de mai mulþi anio campanie vastã pentru scoaterea de sub jurisdicþia TPI acetãþenilor americani, atât civili, cât ºi militari. Washing-tonul a anunþat, marþi, 3 mai, cã Angola a devenit cea de-a100-a þarã care a acceptat sã le ofere cetãþenilor americanide pe teritoriul sãu imunitate în faþa acestei instanþe. Acrescut preþul militarilor uciºi. Camera Reprezentanþilordin SUA a aprobat o creºtere semnificativã a sumelor acor-date familiilor militarilor morþi în luptã, acestea putânddepãºi 500.000 de dolari, relateazã AFP. Prima acordatã înurma decesului unui militar va fi mãritã de la 12.420 dedolari, la 100.000 de dolari, iar limita maximã a asigurãriide viaþã ar putea ajunge la 400.000 de dolari, de la 250.000,suma maximã actualã. Majorarea acestor sume a fost cerutãde asociaþiile foºtilor combatanþi ºi a familiilor voluntarilorºi a fost anunþatã public de Pentagon în luna februarie2004. Aceastã mãsurã este retroactivã de la 7 octombrie2001, datã la care a izbucnit conflictul din Afganistan.

Fostul comandant de la Abu Ghraib a fost degradat.Fostul comandant al închisorii irakiene Abu Ghraib, gene-ralul Janis Karpinski, a fost degradatã la gradul de colonel,conform deciziei preºedintelui George W. Bush, dupã ces-a declarat vinovatã de neîndeplinirea îndatoririlor ºi furt.Armata a anunþat cã “preºedintele a aprobat un aviz pentrua-i retrage lui Janis Karpinski gradul de general”, fiinddegradatã la gradul de colonel în rezervã. În afara soldaþiloracuzaþi, ea este singurul militar sancþionat în legãturã cuacest scandal, o anchetã militarã recomandând la 23 aprilietrecerea sa în rezervã. IRAK: Al-Qaida irakianã vrearãzbunare. Reþeaua Al-Qaida din Irak a chemat musul-manii la rãzbunare, dupã ce un puºcaº marin american, fil-mat în noiembrie 2004, în timp ce executa un irakian neî-narmat, într-o moschee din Fallujah, a fost exonerat deacuzaþii, se aratã într-un nou comunicat al organizaþieiteroriste, citat de Agenþia France Presse (AFP). Un comu-nicat militar a explicat cã acel caporal implicat în ucidereairakianului, a cãrui identitate nu a fost divulgatã, nu ar tre-bui adus în faþa justiþiei militare, apreciind cã el a acþionatîn legitimã apãrare. La 13 noiembrie 2004, caporalul ºi ungrup de puºcaºi marini au fost filmaþi într-o moschee dinoraºul sunnit irakian Fallujah, de cãtre cameramanul care îiînsoþea în timp ce deschideau focul împotriva unui bãrbatrãnit, întins pe jos. COREEA DE NORD: Provocarenuclearã. Casa Albã a avertizat, vineri, 6 mai, cã un even-tual test nuclear nord-coreean ar fi un “nou act de provo-care”, în timp ce Coreea de Sud ºi Japonia au declarat cã nudeþin informaþii precise referitoare la intenþia Phenianuluide a efectua un asemenea exerciþiu, relateazã AFP. StateleUnite doresc în continuare rezolvarea dosarului nuclearnord-coreean în cadrul negocierilor multipartite, la careparticipã cele douã Coree, Statele Unite, China, Japonia ºiRusia. Phenianul a declarat, recent, cã refuzã sã reianegocierile din cauza atitudinii “ostile” a Washingtonului.Potrivit experþilor americani citaþi de New York Times,imagini din satelit indicã faptul cã regimul de la Phenian aînceput sã pregãteascã un test nuclear. GERMANIA:Fãrã arme nucleare americane. Ministrul german alApãrãrii, Peter Struck, a anunþat cã intenþioneazã sã discutecu partenerii din NATO despre o eventualã retragere afocoaselor nucleare americane staþionate încã în Germania.În ceea ce priveºte un eventual apel al Guvernului germanprivind retragerea armelor nucleare, Struck a apreciat cãacest subiect “trebuie clarificat de comun acord cu celelalteþãri europene din Alianþã pe teritoriul cãrora mai sunt încãstaþionate arme nucleare”. Totuºi, el a reamintit cã “95%din armele nucleare staþionate în Europa au fost deja retrasedupã cãderea Zidului Berlinului”. RUSIA: Fost mi-nistru inculpat de justiþia americanã. Fostul ministru ruspentru Energie atomicã, Evgheni Adamov, arestat, luni, 2mai, în Elveþia la cererea justiþiei americane, a fost inculpatde justiþia din Pittsburgh pentru escrocherie împotrivaadministraþiei americane, tãinuire de lucruri furate, spãlarede bani ºi fraudã fiscalã, relateazã AFP. Anunþul a fostfãcut joi, 5 mai, de Departamentul Justiþiei. El riscã pânã la60 de ani de închisoare ºi o amendã de 1,75 milioane dedolari, a declarat procurorul din Pittsburgh, BethBuchanan. (D.A.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul_armatei@yahoo.fr

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuuiinntt.. 00112299

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 11.000 lei, iar banii se vor depune

în contul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, trezoreria sec-torului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi înevidentã cu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupãdepunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

LLtt..ccooll.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchheeMMrr.. EEmmaannuueell BBããrrbbuulleessccuuMMrr.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu iinntt..00115566

ISSN

1582-1269

B 64405

C 9 / 2005

Ca în fiecare an, în preajma Zilei armei Apãrare N.B.C. (15 mai –n.a.), sub patronajul comandantului ªcolii de Aplicaþie pentru ApãrareN.B.C., la sediul acestuia, din Câmpulung Muscel, s-au desfãºurat douãactivitãþi definitorii pentru prezentul ºi viitorul acestei specialitãþi mi-litare.

Astfel, în perioada 12 - 14.04.2005 a avut loc Seminarul pe problemespecifice apãrãrii N.B.C., iar între 27 – 29.04.2005 ºi-a þinut lucrãrileSesiunea anualã de comunicãri ºtiinþifice, la care au participat cadre cufuncþii de rãspundere ºi cu experienþã în armã, respectiv ºefii de secþii ºide birouri din S.M.G., S.M.F.T., S.M.F.N., specialiºti din comanda-mentele de C.A., comandanþi de batalioane de apãrare N.B.C., ingineri ºicercetãtori chimiºti.

Pe ordinea de zi a celor douã manifestãri de prestigiu s-a aflat dez-baterea unor teme, dintre cele mai actuale în domeniu, printre care s-aunumãrat: “Metodologia de instruire a structurilor militare în Poligonul deInstruire al Armei Apãrare N.B.C.”, “Materialele toxice industriale”,“Noile riscuri C.B.R.N.” ºi altele.

La reuniunile actuale ale chimiºtilor militari, din cadrul C.1 A. Trt. auparticipat colonelul Lucian DIACONU, lt.col. Constantin GHEORGHEºi subsemnatul, reflectând pe timpul dezbaterilor experienþa propriedobânditã în anii de slujire credincioasã a armei care i-a consacrat ca spe-cialiºti în chimie militarã.

Ca de obicei, chimiºtii militari în activitate au adus omagiul lor pre-decesorilor din aceastã armã, profesori, comandanþi, ºefi de armã, ofiþeri,maiºtri militari, subofiþeri, dar au ºi transmis generaþiilor viitoare necesi-tatea ducerii pe mai departe a tradiþiilor armei.

Nu întâmplãtor, în contextul creºterii continue a importanþei apãrãriiN.B.C., manifestãrile au fost onorate de prezenþa ºefului S.M.F.T., dl.gl.lt.dr. Sorin IOAN care, pe lângã aprecierile fãcute la adresa activitãþilordin domeniu, a încurajat specialiºtii în domeniu sã întreprindã tot ceea ceeste necesar pentru crearea în garnizoana Câmpulung Muscel a unui Cen-tru de excelenþã de tip NATO pentru apãrarea N.B.C.

În încheiere, din partea unui veteran al chimiei militare, cele mai aleseurãri pentru chimiºtii din trecut, prezenþi ºi viitori.

CHIMIªTII CORPULUI –PREZENÞI LA MANIFESTÃRILE

NAÞIONALE DE PROFIL

82 de ani de la înfiinþarea primelorstructuri de apãrare contra gazelor înArmata Românã

APÃRAREA N.B.C.(CHIMIA MILITARÃ)

ÎN ARMATA ROMÂNIEI

O nouã serie de macaragii

Infanteria, Regina bãtãli-ilor, a sãrbãtorit de curând175 de ani de la înfiinþare. Cuacest prilej, în perioada 25-30 aprilie, Structura de instrucþie ºiDoctrinã a Statului Major al Forþelor Terestre ºi ªcoala de Apli-caþii pentru Infanterie ºi Vânãtori de Munte din Fãgãraº au orga-nizat un duplex de manifestãri ºtiinþifice, culturale ºi sportive, alcãror apogeu a fost atins în ziua de 28 aprilie, în poligonul Cincu,unde, o companie de infanterie dintr-o unitate a Brigãzii 81Mecanizatã, a prezentat exerciþiul demonstrativ “Compania deinfanterie în ofensivã”.

Timp de câteva ore, poligonul a fost transformat într-un ve-ritabil câmp de luptã, în care infanteriºtii au utilizat eficienttehnica de luptã, mijloacele de foc din dotare într-o dinamicãimpresionantã demonstrând încã o datã puterea de luptã a aces-tei arme. Traiectoriile întinse, loviturile armamentului greu deinfanterie ºi ale rachetelor antitanc dirijate, puse parcã cu mâna,au completat, dacã mai era nevoie, acest tablou de luptã, aceastãredutabilã demonstraþie de profesionalism.

Momentul a fost savurat de oficialitãþi ºi de cei prezenþi, careau fost încântaþi de capacitãþile ºi capabilitãþile demonstrate deinfanteriºti. Au fost apreciate, de asemenea, performanþele fizice

ºi sportive demonstrateîn cadrul unei suite deexerciþii de arte marþiale.

La încheierea activitãþii din poligonul Cincu, publicul ºi jur-naliºtii au putut vizita standurile cu tehnicã ºi echipamente deluptã din dotarea infanteriºtilor, vânãtorilor de munte ºi a cer-cetaºilor. “Vedeta” standului a fost, de departe, noua creaþie aindustriei româneºti de apãrare, maºina de luptã a infanteriei“Jderul”. Cu acest prilej, a fost prezentatã ºi revista “Infanteriaromânã modernã”, ediþia aniversarã, realizatã în condiþii graficedeosebite. În paginile sale, publicaþia realizeazã o trecere înrevistã a principalelor etape din evoluþia armei. Revista a fostsolicitatã de cãtre majoritatea celor participanþi, nu numai pentrugrafica excelentã a publicaþiei, ci ºi pentru articolele sale, de orealã valoare.

Activitãþile dedicate celebrãrii Zilei Infanteriei au continuatpe data de 29 aprilie, cu ceremonia depunerii coroanelor de florila monumentul Infanteriei din Parcul Kiseleff. Au fost prezenþi laacest ceremonial ºi au depus coroane, ºeful Statului Major alForþelor Terestre, gl. lt. dr. Sorin IOAN ºi ºefii structurilor dinSMFT.

Maior Emanuel BÃRBULESCU

La Batalionul 96 Geniu s-adesfãºurat miercuri 3 mai ceremoniade revenire în þarã a instructorilor mi-litari din Detaºamentul ANA TRAIN-ING III care au participat, în perioadaaugust 2004 – aprilie 2005, la misi-unea Enduring Freedom în Afga-nistan. La activitate au participat:comandantul ComandamentuluiForþelor Terestre, gl.bg.dr. MihaiCHIRIÞÃ, ofiþeri din S.M.F.T.,comandantul C.1 Trt. ºi Cdm. 2 Op.Î.

În mesajul sãu, dl.gl.bg.dr. MihaiCHIRIÞÃ i-a felicitat pe militari, evi-denþiind dãruirea ºi profesionalismulbazat pe pregãtirea specificã ºi expe-rienþa care i-a ajutat sã ducã laîndeplinire misiunea de instruire aefectivelor pentru noua ArmatãNaþionalã a Afganistanului.

Detaºamentul ANA TRAINING a luat parte laprocesul de constituire ºi operaþionalizare a noiiarmate afgane în baza Hotãrârii ParlamentuluiRomâniei nr.12/ mai 2003 îndeplinind misiuni deinstruire a militarilor afgani, mentenanþa ºirepunerea în funcþiune a armamentului ºi tehniciide luptã.

Comandantul detaºamentului, dl. lt.col. VirgilPETRI a relatat despre activitãþile desfãºurate,riscurile ºi dificultãþile cu care s-au confruntat.Instructorii români (din compunerea detaºamentu-lui) au pregãtit subunitãþi de infanterie, cercetare,

tancuri. De asemenea, au derulat activitãþi de spri-jin pentru elaborarea programelor de înzestrare ºiinstruire precum ºi de managementul donaþiilor.

Pentru rezultatele obþinute, în cadrul unoractivitãþi desfãºurate în comun cu militari din þãriale coaliþiei, instructorii noºtri au primit aprecieri,nivelul de pregãtire dovedindu-se a fi apreciat caun nivel înalt ºi cu nimic mai prejos decât al cama-razilor lor.

Ceremonia s-a încheiat cu defilareadetaºamentului prin faþa participanþilor ºi a mem-brilor familiilor militarilor sosiþi din misiune.

Curierul ARMATEINr. 9 (173) din 16 mai 2005

Pagina 3ACTUALITATE

DDeettaaººaammeennttuull AANNAA TTRRAAIINNIINNGG IIIIII aa rreevveenniitt îînn þþaarrãã

Misiune îndeplinitã

Finala Campionatului militar de judo,faza pe Ministerul Apãrãrii Naþionale, aavut loc în perioada 10-12 martie, încocheta salã de sport a Regimentului 30Gardã ºi Protocol „Mihai Viteazul”. Com-petiþia s-a desfãºurat pe douã categorii depregãtire: unitãþi de instrucþie ºi instituþiimilitare de învãþãmânt, însumând 84 deconcurenþi.

Finala de judo s-a desfãºurat marþi, 10mai, pe 6 categorii: 60, 66, 73, 81, 90 ºi 100kg. Lotul Corpului 1 Armatã Teritorial s-adovedit a fi deosebit de puternic prin va-loarea sportivilor înscriºi la toate categori-ile din concurs. Victoriile lui IonuþFÃCOIANU (categoria 66 kg) ºi AlexandruPENA (categoria 90 kg), la care s-au adãu-gat punctele acumulate de Silviu MUHA(categoria 60 kg), Florin OANCEA (cate-goria 73 kg), Leonard STÃNCULESCU(categoria 81 kg) ºi Samuel APOSTOL(categoria 100 kg), clasaþi pe locul secund,au propulsat lotul Corpului pe locul I, cu 25de puncte. Pe locurile al doilea ºi al treileas - a uc l a s a tl o t u r i l es p o r t i v eale Statu-lui Majora lF o r þ e l o rAeriene, cu 19puncte ºi Sta-tului Major alF o r þ e l o rNavale, cu 16puncte acumu-late.

La insti-tuþiile militarede învãþãmânt,cei mai tari au

fost tot “pãmântenii”, deoarece pe primatreaptã a podiumului a suit echipa Acade-miei Forþelor Terestre, cu un total de 25 depuncte. Celelalte douã trepte au fost ocu-pate de concurenþii Academiei Navale (19puncte) ºi Academiei Tehnice Militare (16puncte), dupã care s-au clasat, în ordine,echipele ªcolii Militare de Maiºtri Militaride Marinã (13 puncte) ºi AcademieiForþelor Aeriene (10 puncte).

Premierea a avut loc în ziua demiercuri, 11 mai, în prezenþa reprezen-tanþilor Statului Major General ºi FederaþieiRomâne de Judo. Concurenþilor li s-auoferit diplome, medalii ºi cupe, iarreprezentantului Federaþiei Române deJudo ºi comandantului Regimentului 30Gardã ºi Protocol le-au fost înmânate pla-chete în semn de preþuire pentru sprijinulacordat în organizarea ºi desfãºurarea com-petiþiei.

Prin rezultatele obþinute, lotul pregãtitde mr. Lucicã STROE îºi întãreºte poziþiadominantã în cadrul acestei competiþiireuºind sã se impunã în faþa unor adversariredutabili.

Campionatul militar de judo

Cei mai buni judokani din armatã sunt la Corpul 1

Garnizoana Caracal va fi gazda festi-

valului-concurs de muzicã folk“Voci tinere”, care va avea loc în

perioada 25-27 mai la cercul militar din localitate.Desfãºurat sub patronajul Satului Major al

Forþelor Terestre, compartimentul Tradiþii Mi-litare, festivalul din acest an va avea ca preºedinte

al juriului pe cunoscuta interpretã de muzicã folk,Tatiana STEPA.

Dupã preselecþia din perioada 1 aprilie – 10mai, au rãmas în concurs un numãr de 23 de soliºtivocali ºi 12 grupuri de folk, colaboratori aicercurilor militare, studenþi ai Academiei ForþelorTerestre ºi elevi din Colegiile Militare Naþionale“Dimitrie Cantemir” ºi “Mihai Viteazul”.

Maior Emanuel BÃRBULESCU

VVooccii ddee pprriimmããvvaarrãã

Prin ordin al ministrului apãrãriinaþionale, începând cu data de 01 mai2005, generalul de brigadã dr. MihaiCHIRIÞÃ, comandantul Comanda-mentului Forþelor Terestre, a fostnumit comandant al ªcolii de Apli-caþie pentru Tancuri ºi Auto „MihaiViteazul”, ºi comandant al Garni-zoanei Piteºti. Generalul de brigadã

dr. Mihai CHIRIÞÃ îi succede generalului de brigadã dr. ing.Ilie GÂÞÃ, care a fost trecut în rezervã. La ComandamentulForþelor Terestre a fost numit generalul de brigadã IonBUCACIUC.

Nucºoara, judeþul Argeº. ªi-a început cariera militarã în1977, când a absolvit ªcoala Militarã de Ofiþeri de Artilerie (ºef de promoþie). A absolvit Academia de Înalte Studii Mil-itare – ºef de promoþie - (1984), Curs postuniversitar de per-fecþionare în conducerea marilor unitãþi operative din trupelede uscat (1997), cursul de comandã ºi stat major intercategoriide forþe armate JOINT ºi operaþii multinaþionale (2000), iardin anul 2001 deþine titlul de doctor în ºtiinþe militare.

Între anii 1977-1985 a îndeplinit funcþii de comandã ºistat major în unitãþi ale Trupelor de Uscat, iar în perioada1985 - 2000 a îndeplinit funcþii de ºef de birou ºi de secþie înInspectoratul General al Artileriei, ºef birou pregãtire de luptãartilerie la Statul Major al Trupelor de Uscat, comandant alCentrului de Perfecþionare a Pregãtirii Cadrelor de Artilerie,ºef birou artilerie la Statul Major al Trupelor de Uscat.

Între anii 2001-2003 a fost comandant al ªcolii Militarede Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre din Piteºti,iar, din 2003 ºi pânã în prezent, a îndeplinit funcþii de con-ducere în cadrul Statului Major al Forþelor Terestre (2003-2004 - ºef de stat major la Comandamentul Forþelor Terestre,2004 - ºef Instrucþie ºi Doctrinã ºi inspector general alForþelor Terestre, 2004 - 2005 - comandant al Comandamen-tului Forþelor Terestre).

Maior Marian RÃDULESCU

UN NOU COMANDANT

ªcoala de Aplicaþiepentru Tancuri ºi Auto “Mihai Viteazul”

Infanteria Românã în sãrbãtoare

Foto: Eugen MIHAI

Amplul proces de reformã ºi restructurare care se desfãºoarã înArmata României nu a ocolit ºi nici nu va ocoli marile unitãþi ºiunitãþi din compunerea C.1 A.Trt.. Una dintre aceste activitãþi aconstat în predarea de cãtre Bg.1 Mc. a Batalionului 2 I.“Cãlugãreni” la Bg.34 Mc.Trt.

Desfãºuratã în perioada 09-10.05.2005, activitatea deosebit deimportantã a fost executatã în condiþiuni foarte bune de cãtre ceirãmaºi acasã. La aceastã datã, B.2 I. “Cãlugãreni” este dislocat înteatrul de operaþii din Irak în cadrul Operaþiunii Antica Babilonya.

Dincolo de latura regulamentarã a acestei activitãþi, s-a pututobserva cu uºurinþã starea emoþionalã existentã. “B.2 I.“Cãlugãreni” a constituit pentru Bg.1 Mc. vârful de lance. A acu-mulat o bogatã experienþã în misiunile internaþionale pe care le-a executat. Are un bogat palmares în cadrul acestui gen de activ-itãþi. Pot spune acum, la despãrþire de unitatea fanion a Bg.1 Mc.,cã, aici, la B.2 I. “Cãlugãreni”, s-a reuºit realizarea a douã lucrurideosebit de importante: 1. realizarea unei echipe la nivelul comen-zii ºi a statului major al batalionului care, la orice orã, poate primiºi executa în condiþiuni foarte bune misiuni într-un teatru de oper-aþii; 2. realizarea unei baze materiale care permite desfãºurarea înbune condiþii a instruirii personalului batalionului ºi nu numai alui. Le urez, acum, în ceas de despãrþire, foºtilor mei colegi ºi sub-ordonaþi, multã sãnãtate ºi succes în misiunile pe care le au de

îndeplinit, atât în þarã, câtºi în teatrul de operaþii”, adeclarat comandantulBg.1 Mc., col. AdrianLESCAN.

“Pentru Bg.34 Mc. Trt. accederea în structurile sale a B.2 I.“Cãlugãreni” este un câºtig din punct de vedere calitativ. Avem laaceastã datã o unitate care desfãºoarã misiuni în teatrul de operaþiidin Kosovo, sub egida EUFOR. Nu cu un palmares la fel de bogatca al B. 2 I. Cãlugãreni. Dar, adunate sub acelaºi drapel, vom faceca nivelul de pregãtire al Bg. 34 Mc. Trt. sã câºtige în amploareasa. Denumirea de Cãlugãreni nu ne este strãinã. Deoarece R.40“Cãlugãreni”, alãturi de R.34 I. “Constanþa” ºi R.36 I. “VasileLupu”, au fãcut parte din Divizia a 9-a ºi au luptat împreunã, atâtîn primul, cât ºi în al doilea rãzboi mondial. Putem spune cã este orevenire în familie. Îi urãm acestui copil, care pânã astãzi aaparþinut Bg.1 Mc., un bun venit în rândurile Bg.34 Mc. Trt.,brigadã care îl primeºte cu braþele deschise”, a declarat locþiitorulcomandantului Bg.34 Mc. Trt., col. Teodor ICHIMESCU.

La încheierea activitãþii de predare-primire a B.2 I.“Cãlugãreni”, reprezentanþii comenzii Bg.34 Mc. Trt. s-au întâlnitcu personalul batalionului prezent în unitate. Cu cei aflaþi în teatrulde operaþii s-a luat legãtura telefonic pentru a li se aduce lacunoºtinþã despre noua subordonare a militarilor bucureºteni,informându-i cã, la reîntoarcerea lor în þarã, vor fi aºteptaþi deaceastã datã, de cãtre marea familie a celor de la Bg.34 Mc. Trt.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Batalionul 2 Infanterie “Cãlugãreni”a trecut la Brigada 34 Mecanizatã Teritorialã

Ziua de 9 Mai are o însemnãtate multiplã pentruromâni, fiind o datã care marcheazã douã momenteistorice semnificative – proclamarea Independenþei de Statîn 1877 ºi finalul participãrii þãrii noastre la coaliþia anti-hitleristã. Cu aceastã ocazie, ministrul Apãrãrii Naþionale,Teodor ATANASIU, a declarat: “Armata românã are o sãr-bãtoare multiplã la care au participat oameni de stat,oameni politici ºi reprezentanþi ai armatei române de ieriºi de azi”. În cursul dimineþii, în parcul Carol, a avut loc ºiceremonia de depunere de coroane de flori dedicatã me-moriei eroilor cãzuþi pentru patrie. Cu acest prilej,reprezentanþi ai Preºedinþiei, Guvernului, Prefecturii ºiPrimãriei Capitalei, asociaþiile veteranilor de rãzboi, pre-cum ºi ai unor organizaþii guvernamentale ºi nonguverna-mentale au depus coroane de flori ºi au pãstrat un momentde reculegere în faþa flãcãrii care arde în permanenþã lacãpãtâiul Ostaºului Necunoscut. Au mai participat, alãturi

de Teodor ATANASIU, ministrulAdministraþiei ºi InternelorVasile BLAGA, preºedinteleComisiei pentru Apãrare, OrdinePublicã ºi Siguranþã Naþionalãdin Senat, Ioan TALPEª, alþireprezentanþi ai celor douãCamere ale Parlamentului, ºefulStatului Major General, generaldr. Eugen BÃDÃLAN, precumºi ceilalþi ºefi ai categoriilor deforþe din armata românã,preºedintele AsociaþieiNaþionale a Veteranilor deRãzboi, Constantin DRAGNEAºi ataºaþii militari strãini acredi-taþi la Bucureºti. La finalul cere-moniei, militarii Regimentului30 Gardã ºi Protocol “MihaiViteazul” au prezentat onorul ºiau defilat prin faþa mormântuluiOstaºului Necunoscut.

Ziuavictoriei la Galaþi

Autoritãþile locale gãlãþeneîn frunte cu prefectul MihaiCAPRÃ au participat luni, 9mai, la festivitãþile prilejuite deîmplinirea a 60 de ani de la ter-minarea celui de-al doilea rãzboi

mondial ºi de la celebrarea Zilei Europei. Ceremoniile audebutat la Mausoleul Eroilor din Cimitirul “Eternitatea”,cu primirea onorului, salutul Drapelului de Luptã ºi tre-cerea în revistã a Gãrzii de Onoare, dupã care au urmatintonarea imnului de stat al României ºi un ceremonialreligios de pomenire a eroilor cãzuþi la datorie pentrupatrie. Reprezentanþii instituþiilor administraþiei locale ºipartidelor politice au depus coroane de flori, iar, la final, aavut loc defilarea Gãrzii de Onoare.

9 Mai la TulceaAutoritãþile tulcene au organizat cu aceastã ocazie o

serie de manifestãri prilejuite de împlinirea a 60 de ani dela victoria împotriva fascismului. Manifestãrile au începutla ora 9.00, cu depuneri de coroane la Monumentul Eroilorºi Cimitirul Eroilor, iar, la un interval de douã ore, în PiaþaCivicã, a avut loc arborarea drapelelor Uniunii Europeneºi României, intonarea imnurilor celor douã naþiuni, pre-cum ºi defilarea Gãrzii de Onoare. La Muzeul de ªtiinþeNaturale a avut loc un vernisaj de fotografie intitulat “Amvãzut Europa” urmat de un spectacol de muzicã, dans ºipoezie gãzduit de Palatul Copiilor ºi de un spectacol fol-cloric susþinut de formaþii artistice din: Macedonia,Bistriþa Nãsãud, Buzãu ºi Tulcea desfãºurat în PiaþaCivicã.

Cristina FRATU

Data de 9 mai 1950 are o semnificaþie fundamentalã pentruconstrucþia Europei moderne, pentru ceea ce reprezintã, astãzi,Uniunea Europeanã, cu toate împlinirile ºi neîmplinirile,proiectele ºi temerile mai vechi, ori mai noi. Marele vizionar alconstrucþiei Europei unite, Robert Schuman, rostea atunci cele-bra „Declaraþie” pentru unirea þãrilor din Europa ºi punea bazeleunui edificiu politic menit sã asigure pacea durabilã ºi prosperi-tatea naþiunilor libere de pe continentul european.

9 mai 1945 reprezintã o altã datã de o deosebitã importanþãîn istoriografia mondialã ºi, bineînþeles, în istoria României, ºianume, sfârºitul celui de-al doilea rãzboi mondial ºi victoriaîmpotriva fascismului, victorie la care România ºi-a adus o con-tribuþie deosebitã.

9 mai 1877 este ziua când a avut loc proclamarea oficialã aindependenþei depline a þãrii, când parlamentul român a fostîntrunit în acest scop, în sesiune extraordinarã, pentru a da cursaspiraþiilor întregului popor. În acea zi istoricã, rãspunzând inter-pelãrii deputatului Nicolae Fleva, Mihail Kogãlniceanu, mi-nistrul de externe, într-un memorabil discurs, menþionând cãlegãturile de vasalitate ale României cu Imperiul Otoman eraurupte, a declarat: “Suntem independenþi, suntem naþiune de sinestãtãtoare”. Se afirma, astfel, nãzuinþa sta-tornicã a poporului român de a trãi liber ºiindependent, de a-ºi hotãrî el însuºi caleape care sã o urmeze în viitor.

Astfel, aceastã zi plinã de semnificaþiia fost sãrbãtoritã cum se cuvine în Craiovade garnizoana militarã împreunã cuadministraþia publicã localã.

Manifestãrile au debutat cu un cere-monial militar religios, organizat de Gar-nizoana Militarã Craiova unde, dupãoficierea unei slujbe religioase, au luatcuvântul personalitãþi ale administraþieipublice locale, subprefectul judeþului Dolj,dl. Ion GIUGEA, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Dolj, dl. Ion PRIOTEASA ºi pri-marul municipiului Craiova, dl. AntonieSOLOMON. Au urmat veteranul de rãzboimr.(r) Gheorghe GEORGESCU ºi coman-dantul Garnizoanei Craiova, dl. col. dr.Virgil BÃLÃCEANU, care au dorit sã evi-denþieze rolul deosebit pe care l-a avutArmata României în cucerirea indepen-denþei de stat ºi în victoria împotriva fas-cismului.

Au fost depuse coroane de flori dinpartea tuturor instituþiilor importante alejudeþului, activitatea fiind încheiatã cudefilarea Gãrzii de Onoare, întãritã cu unpluton de veterani din cel de-al doilearãzboi mondial.

Garda de Onoare a traversat cu cântecoraºul, însoþitã de muzica militarã, desti-naþia finalã fiind platoul din faþa Teatrului

Naþional din Craiova undemuzica militarã a susþinutun concert de fanfarã pen-

tru cetãþenii municipiului Craiova.Manifestãrile au continuat la Cercul Militar din Craiova

unde a avut loc expoziþia de documente “9 Mai 1977, 9 Mai1945 în documente din arhivele doljene” organizatã ºi prezentatãde dl. profesor Ion ZARZARA, directorul Direcþiei judeþene aarhivelor naþionale Dolj.

A urmat un mic spectacol intitulat “Omagiu eroilor neamu-lui” organizat de Cercul Militar Craiova prin ºeful acestei insti-tuþii, d-na col.(r) Ecaterina OREVICEANU. În cadrul acestuispectacol, corul Cercului Militar ºi al Studioului Teritorial deRadio Oltenia au interpretat piese cu semnificaþie europeanã ºinaþionalã. Manifestarea a fost încheiatã printr-o expoziþie de pic-turã intitulatã “Contemplãri” a maestrului Marin PASCU.

Spre searã, la orele 21.00, Garnizoana Militarã Craiova aorganizat o retragere cu torþe, detaºamentul fiind organizat dinºase plutoane, pe itinerarul Comandamentul Brigãzii 2 InfanterieUºoarã “Rovine”, Calea Bucureºti, Teatrul Naþional, Primãrie,Prefecturã. Aceastã ultimã activitate a încheiat ºirul mani-festãrilor dedicate acestei importante zile din calendarul euro-pean, dar ºi naþional.

Maior Renato NADOLU

9 Mai în Cetatea Bãniei

În perioada 06-10 mai 2005, la ªcoala de Aplicaþie pen-tru Tancuri ºi Auto “Mihai Viteazul” ºi la Cercul MilitarPiteºti au avut loc manifestãri prilejuite de aniversarea la 9mai a 60 de ani de la victoria Coaliþiei Naþiunilor Unite încel de-al doilea rãzboi mondial ºi a Zilei Europei.

La clubul unitãþii, în biblioteci ºi în sala de tradiþii mi-litare s-au prezentat expuneri cu privire la contribuþiaArmatei Române la împlinirea idealurilor naþionale, par-ticiparea tanchiºtilor români la luptele de eliberare din celde-al doilea rãzboi mondial; s-au fãcut prezentãri de carteistoricã.

Luni, 09 mai, cu începere de la ora 10.00, la CimitirulEroilor din str. Stadionului, Garnizoana Piteºti, în colabo-rare cu Prefectura Judeþului Argeº, Consiliul JudeþeanArgeº ºi Primãria Municipiului Piteºti, s-a organizat o ce-remonie publicã cu depuneri de coroane, jerbe ºi buchetede flori.

Alãturi de cadrele militare active ºi în rezervã, veteranide rãzboi, au mai participat la aceastã manifestarereprezentanþi ai administraþiei publice locale, partidelorpolitice, instituþiilor locale, organizaþiilor nonguvernamen-

tale, mass-media, publicul larg.Cercul Militar Piteºti a gãzduit, în perioada 06-

10.05.2005, expoziþia foto-documentarã „Armata Românã– drum de luptã, drum de glorii”, precum ºi expoziþiafotograficã „Veterani de rãzboi argeºeni”. În holul mare alCercului Militar a funcþionat expoziþia de carte „ArmataRomânã pe drumul onoarei ºi vitejiei ”, precum ºi o vitrinãde carte cu tema: „Porþi deschise cãtre Europa” .

Membrii Cercului de educaþie moral-civicã, juridicã ºiecologicã ECO-CIVICA al ªcolii de Aplicaþie au dezbãtutieri aspecte privind Uniunea Europeanã ºi aquisul comuni-tar în educaþie.

Duminicã 08 mai, la clubul unitãþii, sub genericul „A fiºi a gândi european”, au fost prezentate expuneri privindistoria unificãrii europene ºi simbolurile UniuniiEuropene, cunoaºterea ºi înþelegerea rolului instituþiiloreuropene ºi a statutului de cetãþean european, iar luni, 09mai, orele 13.00, Muzica Militarã a Garnizoanei Piteºti aconcertat pe Terasa Cercului Militar .

Maior Marian RÃDULESCU

MANIFESTÃRI LA ªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU TANCURI ªI AUTO “MIHAI VITEAZUL” CU PRILEJUL ANIVERSÃRII A

60 DE ANI DE LA VICTORIA COALIÞIEI NAÞIUNILOR UNITE ªI ZILEI EUROPEI

Curierul ARMATEINr. 9(173) din 16 MAI 2005Pagina 4

TREI SÃRBÃTORI ÎNTR-O SINGURÃ ZI

Ceremonial militarla Mormântul

Ostaºului Necunoscut

Firma OTO Breda a terminat de dezvoltat turela de ultimãgeneraþie OTO T60/70A, pentru douã persoane, cu tun cal. 60mm. Turela a fost dezvoltatã pentru a îndeplini cerinþele uti-lizatorilor care au nevoie de un autovehicul blindat dotat cuarmament capabil sã scoatã din luptã blindatele uºoare ºimaºinile de luptã ale infanteriei (MLI). În ultima vreme, MLIsunt dotate cu tun de calibru mai mare ºi dispun de o protecþieprin blindaj sporitã, în special pe arcul frontal.

Deºi, misiunea lor principalã este scoaterea din luptã a MLIexistente ºi viitoare, se pune tot mai mult accent pe capacitateade a angaja cu succes ºi þinte secundare ca militari neadãpostiþi,buncãre, autovehicule neblindate ºi elicoptere.

Întrucât se prevede ca turela OTO T60/70A sã rãmânã înserviciu cel puþin 20 de ani, proiectanþii au avut în vedere ºiposibilitãþi de modernizare. Pentru a putea îndeplini cerinþeleimpuse, firma OTO Breda a utilizat un tun cal. 60 mm,muniþie cu performanþe ridicate, sistem de încãrcare automatã,sistem de conducere a focului (SCF) digitalizat ºi echipamentelectric pentru comanda tunului.

Noua turelã OTO T60/70A este construitã din plãci deblindaj sudate, care asigurã protecþie împotriva gloanþelor demitralierã cal. 14,5 mm ºi împotriva schijelor.

În configuraþia sa de bazã, turela cântãreºte 5.000 kg, darea poate fi înzestratã ºi cu un strat suplimentar de blindaj pasiv,care sã o protejeze împotriva proiectilelor perforante cal. 35mm, în zona arcului frontal. Postul ochitorului este în dreaptaturelei, iar al comandantului se aflã în stânga acesteia. Fiecaredintre ele are deasupra un oblon care se deschide spre spate.

Armamentul principal constã în tunul OTO Breda cu þeavãghintuitã cal. 60 mm, denumit OTO 60/70, cu þeavã autofre-tatã cu lungimea de 4,2 m. Lungimea reculului este de 270mm, cu o forþã de 9.000 kg. Þeava are extractor de fum. Nu afost necesarã montarea unei frâne de gurã.

Au fost dezvoltate douã tipuri de muniþie: exploziv-trasoareHE-T (High-Explosive Tracer) ºi perforantã subcalibru stabi-lizatã cu ampenaje, cu coafã detaºabilã, trasoare APFSDS-T(Armour-Piercing, Fin-Stabilised Discarding Sabot-Tracer).Ambele tipuri au tub convenþional din alamã. Tragerea estecomandatã electric ºi cadenþa de tragere este de un proiectil ladouã secunde. În partea din faþã a coºului turelei sunt montatevertical douã încãrcãtoare tip tambur, fiecare cu câte opt lovi-turi gata pentru tragere. De obicei, într-un încãrcãtor sunt lovi-turi HE-T iar în celãlalt lovituri APPSDS-T.

Proiectilul APFSDS-T cântãreºte 850 g ºi are o vitezã lagura þevii de 1.680 m/s ºi un raport lungime/diametruîmbunãtãþit. Nu au fost date publicitãþii detalii privind putereade perforare, dar se presupune cã depãºeºte 120 mm de blindajde oþel, înclinat la 60° faþã de verticalã, la o distanþã de tragerede 2.000 m. Lovitura HE-T cântãreºte 7,4 kg ºi are o vitezã lagura þevii de 1.000 m. Proiectilul cântãreºte 3,07 kg, are focoscu acþiune triplã ºi un spaþiu lovit de circa 660 m2. Se afirmã cãare un efect sigur împotriva personalului, autovehiculelorneblindate ºi elicopterelor.

Focosul cu acþiune triplã a proiectilului HE-T poate fi reglatpentru impact, timp sau proximitate, în funcþie de tipul þintei cetrebuie lovitã.

Închizãtorul tip panã, cu miºcare pe verticalã, se deschideîntâi manual, utilizând o pârghie, dar tragerea ºi ejectarea tubu-lui gol se fac complet automatizat. Sunt prevãzute ºi comenzimanuale pentru cazul defectãrii sistemului de alimentare cuenergie electricã.

Atât comandantul, cât ºi ochitorul pot ochi ºi trage cu arma-mentul principal ºi secundar, atât de pe loc, cât ºi din miºcare.Turela se poate roti 3600 iar unghiul de înãlþare al tunului estecuprins între valorile -60 ºi +400.

Comandantul dispune de un aparat de ochireGALILEO, stabilizat în douã planuri, cu imaginepanoramicã (cu grosismentele X2,5 ºi X10) pen-tru timp de zi ºi cu intensificare de luminã pentrutimp de noapte. Procedura tipicã de angajare aunei þinte prevede detectarea ei de cãtre coman-dant ºi preluarea acesteia de cãtre ochitor, caredispune de un aparat de ochire GALILEO stabi-lizat, de zi ºi de noapte, cu telemetru laser ce nuprezintã pericol pentru ochi.

Opþional, aparatele de vedere/ochire alecomandantului ºi ochitorului pot fi dotate cucamere termice în IR de generaþia a doua. Înplus, comandantul dispune de cinci periscoapepentru observare pe timp de zi, în timp ce ochi-torul dispune de doar douã periscoape.

Sistemul de conducere a focului computerizatinclude aparatul de ochire al comandantului,ecranul monitorului comandantului, aparatul de vedere cuimagine termicã al ochitorului, aparatul de ochire al ochitorului,montat pe plafonul turelei, panourile de comandã ale coman-dantului ºi ochitorului, panoul de afiºare, sistemul de comandãelectronicã a sistemului de încãrcare automatã, cutia de dis-tribuþie ºi comandã, senzorul azimutal ºi giroscoapele tunului ºiturelei. Elementul principal al SCF este calculatorul digital cuprocesare paralelã pe 32 biþi care prelucreazã automat ele-mentele de tragere, þinând seama de distanþa pânã la þintã (sta-bilitã cu telemetrul laser), unghiul de înãlþare, unghiul de ochireîn direcþie, viteza unghiularã (stabilitã cu giroscopul tunului),unghiul de înclinare longitudinalã, unghiul de înclinare lateralã,temperatura loviturii ºi uzura þevii.

În partea dreaptã a tunului este montatã o mitralierã jume-latã, cal. 7,62 mm. O a doua mitralierã, identicã, poate fi mon-tatã pe plafonul turelei, pentru autoapãrare ºi apãrare A.A. Pefiecare parte a turelei este montat câte un set de patru aruncã-toare de grenade cal. 76 mm, acþionate electric, îndreptate spreînainte. Muniþia poate consta în grenade fumigene sau

explozive. Opþional, se poate monta un sistem de avertizare lailuminarea cu laser, care poate comanda direct lansareagrenadelor fumigene.

Unitatea de foc a turelei este de 32 de lovituri cal. 60 mm(16+16), 200 cartuºe cal. 7,62 mm gata de tragere pentrumitraliera coaxialã, 100 cartuºe cal. 7,62 mm gata de tragerepentru mitraliera A.A. ºi 1.000 de cartuºe cal. 7,62 mm ca re-zervã.

Turela a fost instalatã pe prototipul cutiei blindate DARDOHITFIST, dezvoltatã de firma OTO Breda pentru realizareaunei MLI pentru T.U. ale Italiei.

La cerere, pe fiecare parte a turelei ar putea fi montatã câteo instalaþie de lansare pentru racheta A.T. dirijatã TOW, cubãtaia de 3.750 m, similar cu configuraþia turelei cu tun cal. 25mm montatã pe transportorul DARDO HITFIST.

Turela OTO T60/70A a fost astfel proiectatã încât sã poatãfi montatã pe o gamã largã de ºasiuri pe ºenile sau pe roþi cu ogreutate mai mare de 10 t, ca de exemplu: BMP-1, BMR 6006x6, PIRANHA 6x6, STORMER, M 113 ºi WARRIOR.

Departamentul Apãrãrii alSUA a executat teste cu albinecare transportã plãcuþe deradiofrecvenþã (Radio Fre-quency Tags) de dimensiunimici, pentru descoperireaminelor terestre.

Programul, în valoare de 3milioane de dolari, a fostfinanþat de Agenþia pentru

Proiecte de Cercetare Avansate în Domeniul Apãrãrii DARPA(Defense Advanced Research Projects Agency) ºi a fost execu-tat de ingineri din cadrul Laboratorului Naþional Pacific North-west ºi din Universitatea din Montana. El prevedea montareade plãcuþe de radiofrecvenþã, cu greutatea de 27 mg, pe spatelea 50 de albine, pentru a le urmãri deplasãrile ºi a detecta oriceexpunere la cantitãþi mici de explozivi.

Plãcuþele, dezvoltate comercial, cu dimensiuni cât jumãtatede bob de orez, au fost urmãrite /”citite” cu ajutorul unui spec-trometru de masã, montat în stup.

La plecarea unei albine din stup, se pornea dispozitivul decitire, care scana un cod de 10 biþi, înscris pe fiecare plãcuþã, ºitransmitea unui modem codul de identificare, direcþia ºi timpul

de zbor, pentru fiecare albinã.Acesta transmitea datele unui calculator central. Procesul

se repeta la întoarcerea albinei în stup.În interiorul stupului - amplasat în zona în care existau

mine terestre – a fost montat un dispozitiv de analizã, dezvoltatîn comun de Laboratoarele Naþionale Sandia, LaboratorulNaþional Oak Ridge ºi Agenþia pentru Protecþia Mediului, careexecuta scanãri pentru a descoperi substanþe chimice existenteîn explozivi. Informaþiile culese din urmãrirea albinei, cuplatecu aceastã analizã, ar putea ajuta la localizarea minelor terestre.Utilizând aparaturã electronicã ºi software specializate,inginerii au fost capabili sã “citeascã” informaþiile de peplãcuþe, cum ar fi urme de TNT sau alte substanþe chimice.

În cadrul programului de încercãri s-a urmãrit dacãplãcuþele de radiofrecvenþã sunt suficient de uºoare pentru a fitransportate de albine ºi dacã energia electromagneticã cufrecvenþa de 135 kHz nu afecteazã comportamentul albinelor.

Programul de cercetãri este o parte a unui program maiamplu, iniþiat de DARPA, pentru a descoperi care specii deinsecte, peºti sau nevertebrate pot fi utilizate pentru monito-rizarea condiþiilor de mediu, inclusiv a prezenþei armei chimicesau biologice.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Stabi l irea obiect ivuluiObiectivul primordial al ruºilor, cel declarat, a fost pãs-

trarea integritãþii teritoriale a Federaþiei Ruse ºi stabilireaordinii constituþionale în Cecenia. Au fost douã probleme înstabilirea acestei duble misiuni pentru militari.

Prima, Cecenia nu putea merge în altã direcþie atâta timpcât, din punct de vedere geografic ºi economic, era depen-dentã de Rusia (analizã geopoliticã total eronatã a conduceriiruse). Dacã guvernul rus dorea câºtigarea “inimilor ºiminþilor “ populaþiei cecene ºi sã-i convingã sã rãmânã încadrul federaþiei Ruse, atunci ploaia de bombe de aviaþie ºiatacurile masive cu artileria asupra obiectivelor civile, a fosto decizie greºitã. Eºecul în folosirea mijloacelor persuasive adus la eºecul folosirii forþei armate.

A doua problemã a constat în faptul cã liderii politici tre-buiau sã ia în considerare cadrul legal de folosire a armateipentru stabilirea ordinii în Cecenia. Deºi, noua Constituþieacorda preºedintelui puteri lãrgite (destul de lãrgite pentru ajustifica folosirea forþei împotriva oricãrui inamic extern),decizia de folosire a armatei împotriva unei ameninþãriinterne nu a fost pusã în dezbaterea Dumei de Stat ºi deaceea nu a câºtigat sprijinul popular. În trecut, Ministerul deInterne era responsabil cu astfel de misiuni, iar acumfolosirea armatei împotriva propriilor cetãþeni stabilea unprecedent periculos, larg criticat de mass-media rusescã.De-a lungul celor 21 de luni de conflict s-a fãcut prea puþinpentru a câºtiga sprijinul popular. Decizia arbitrarã defolosire a armatei împotriva cecenilor a erodat serios popu-laritatea conducãtorilor de la Kremlin.

Obiectivul real al intervenþiei ruseºti a fost îndepãrtarealui Dudaev, distrugerea clanului sau/ ºi înlocuirea cu cinevacare sã se supunã politicii Kremlinului. Dupã eºecurile ante-rioare, liderii politici i-au atacat dur pe militari pentru“soluþiile chirurgicale” adoptate, fapt ce i-a fãcut pe aceºtiasã intre în luptã nepregãtiþi. Mai mult, o atmosferã lipsitã desinceritate ºi teamã a caracterizat multe din încercãrile con-

ducãtorilor ruºi de anegocia un tratat depace cu cecenii. Întimp ce politicieniipurtau discuþii despreîncetarea focului,

forþele militare desfãºurau acþiuni de luptã.

OfensivaNimeni nu poate acuza Rusia cã nu a dat dovadã de spi-

rit ofensiv. Totuºi, condiþiile de ducere a unei operaþii ofen-sive de succes necesitã forþe bine pregãtite ºi echipate. Apleca la luptã în grabã pentru a face pe placul politicienilorsau pentru a atinge alte obiective non-militare, duce deseorila un mãcel. Atacul iniþial asupra oraºului Groznîi este oilustrare vie a acestui fapt. În loc sã identifice efortul princi-pal, forþele ruseºti s-au deplasat pe trei coloane izolate, fãrãnici o legãturã sau sprijin între ele. Au fost consemnaterapoarte ale comandanþilor prin care aceºtia fãcuserã promi-siuni pentru favoruri personale acelor subordonaþi care îºiîndeplineau misiunea la timp. Ocuparea satelor sau a unorpuncte cheie din teren s-a fãcut cu un numãr mare de pierderiîn tehnicã ºi personal. Deºi trupele ruseºti au reuºit sã înalþesteagul deasupra Palatului Prezidenþial, ei nu au reuºit nicio-datã sã securizeze oraºul.

Pe mãsurã ce luptele continuau în zonele din sud ºi vestale oraºului, ruºii reuºiserã sã cureþe regiunea de rebeliiceceni, dar cu preþul unor lupte crâncene. Cecenii seîntorceau de fiecare datã în oraº (în special, noaptea) ºirecâºtigau iniþiativa. În ciuda superioritãþii, ruºii nu s-aubucurat niciodatã de libertatea de acþiune. Ineficient înîndeplinirea obiectivelor propuse, principiul ofensivei ruseºtipoate fi interpretat ca aruncarea a sute de tone de proiectilede artilerie asupra þintelor. Din mai multe motive, probabil,niciodatã nu se va ºti cu exactitate cantitatea de proiectiletrase asupra oraºului Groznîi. Existã totuºi un indicator alintensitãþii: pe timpul bombardamentului asupra oraºuluiSarajevo se auzeau în jur de 3. 500 de explozii pe zi, în timpce în Groznîi se auzeau în jur de 4. 000 de explozii pe orã.

Concentrarea forþeiÎn Cecenia, ruºii au aplicat acelaºi principiu al concen-

trãrii forþei ca pe timpul celui de-al doilea rãzboi mondial,

dar care, de data aceasta, s-a dovedit a fi un eºec, din treimotive: (1) mii de soldaþi neinstruiþi, prost conduºi ºi luptândpentru o cauzã dubioasã au dovedit cã sunt vulnerabil în faþaunui numãr mic de luptãtori bine antrenaþi ºi motivaþi ce lup-tau pentru apãrarea pãmântului lor. Avantajul zdrobitor întehnicã de luptã s-a dovedit a fi ineficient în situaþia unuiconflict de acest tip; (2) ca principiul concentrãrii forþei sãfuncþioneze, trebuie ca toate elementele implicate în acþiunesã fie bine sincronizate, sã acþioneze ca un “pumn”.Diferitele categorii de forþe ruseºti nu au fost coordonate înacþiunile desfãºurate, unitãþile nu au cooperat între ele ºi înmulte cazuri au luptat una împotriva celeilalte; (3) sprijinullogistic este esenþial în aplicarea acestui principiu. Dinmotive mai mult subiective, soldaþii erau nevoiþi sã intre înluptã înfometaþi ºi prost îmbrãcaþi, motiv pentru care uniirefuzau sã execute ordinele.

Economia de forþe ºi mijloaceFãrã o pregãtire ºi o planificare detaliatã este greu de

aplicat acest principiu. Din cauza problemelor de comandã ºicontrol, întrebuinþarea ºi repartiþia forþelor s-au fãcut pe bazesentimentale. Incapabili sã acþioneze eficient împotrivarebelilor ceceni ºi sã distrugã centrul de greutate al acestora,ruºii au adoptat metoda “distrugerii totale”. Au tras tone debombe de artilerie asupra oraºului în speranþa cã-i vor scoatepe lunetiºti din ascunzãtorile lor. Întrebuinþarea ineficientã aforþelor ºi mijloacelor aflate la dispoziþie a fãcut ca un pro-cent semnificativ al populaþiei neutre sã treacã de partearebelilor ºi chiar sã devinã combatanþi.

Ruºii au trimis tancurile în oraº fãrã sprijinul infanteriei,au introdus în luptã infanteriºti marini nefamiliarizaþi culupta în localitãþi, au tras un “covor” de bombe asupraoraºului, au distrus sate întregi, dovedind astfel cã nu auorganizat judicios forþele ºi nu au fãcut economie în între-buinþarea resurselor la dispoziþie. Insensibili, fãrã respectfaþã de fiinþa umanã, generalii ruºi au trimis propriile trupesã desfãºoare atacuri sinucigaºe. În loc sã distrugã “creierul”de comandã ºi control cecen, ruºii s-au angajat în luptã, cuorice þintã, fãrã discernamânt. Un analist politic rus con-cluziona:” nu am câºtigat nimic în Cecenia, mai mult amacþionat ca niºte orbi, ca niºte copii handicapaþi”.

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 9 (173) din 16 mai 2005

Pagina 5

Primul rãzboi ruso - cecen: 1994 - 1996

Încãlcarea principiilor luptei armate

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnrr.. vviiiittoorr))Locotenent-colonel Marius POTÂRNICHE

DESCOPERIREA MINELOR CU AJUTORUL ALBINELOR

TURELA ITALIANÃ CU TUN CAL. 60 mm

Muzeul Militar Naþional este una dintre instituþiileculturale româneºti al cãrei renume a depãºit demultgraniþele þãrii, datoritã profesionalismului angajaþilorsãi ºi a colecþiilor pe care le adãposteºte. De curând, cuocazia Zilelor Muzeului Militar Naþional (7-8 mai)porþile s-au deschis publicului pentru o nouã expoziþie,temporarã, dedicatã încheierii celui de-al doilea rãzboimondial în Europa. În afarã de turul obiºnuit care seface într-un muzeu, organizatorii au dorit sã reconstitu-ie atmosfera vremii, scop în care fanfara a interpretatcântece ºi marºuri din timpul rãzboiului, s-a organizatun minipoligon de tragere cu armament cu aer compri-mat ºi nu a lipsit nici hrana de rãzboi, preparatã labucãtãria de campanie, care a fost distribuitã tuturorparticipanþilor.

Despre acest eveniment important în viaþa Capitaleiºi despre activitatea Muzeului Militar Naþional ne-ainformat domnul locotenent-colonel Vasile POPA. Aabsolvit ªcoala Militarã de Ofiþeri de Transmisiuni ca ºefal promoþiei 1982, a terminat Facultatea de Istorie ºiFilosofie a Universitãþii Bucureºti în 1990, iar, din 2000,ºi-a luat doctoratul în ºtiinþe istorice la UniversitateaCraiova. Înainte de a fi numit, în iunie 2004, la conduc-erea instituþiei bucureºtene, a îndeplinit funcþiile de ºefde secþie ºi locþiitor al comandantului Serviciului deArhive ºi Documentare Militarã.

–– DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell,, ccuumm ss-aa nnããssccuutt iiddeeeeaarreeaalliizzããrriiii aacceesstteeii eexxppoozziiþþiiii??

– Aceastã expoziþie este doar un punct din Planul nostrude activitãþi pe care l-am întocmit pentru a aniversa 60 de anide la terminarea celui de-al doilea rãzboi mondial în Europa.A fost o expoziþie tematicã, intitulatã “In memoriam 9 mai1945 – 9 mai 2005” ºi a deschis seria manifestãrilor dedicateacestui eveniment. Tema centralã asupra cãreia ne-am foca-lizat atenþia a fost prezentarea ostaºului comun, cu universulsãu complex, indiferent de frontul pe care a luptat ºi de naþi-unea cãreia i-a aparþinut, detaºându-ne de elemente care auconotaþii politice sau ideologice. Am dorit foarte mult sã îlprezentãm în adevãrata sa luminã pe cel care ºi-a lãsat jertfade sânge pe diferite fronturi. Aceasta a fost ideea ºi pot sãspun cã am reuºit. Cu mijloacele noastre specifice,muzeografice, am pus în luminã aspecte care prezintã viaþaostaºului de rând, indiferent unde s-a aflat el: în maºina deluptã ca servant, la manºa avionului, în postul de santinelã, labucãtãria de campanie sau în alte locuri din cadrul unitãþiisale.

–– CCoonnffoorrmmcceelloorr ssppuussee,, sseeccoonnssttaattãã ccãã aaffoosstt oo aaccttiivviittaatteeffooaarrttee bbiinneepprreeggããttiittãã.. ÎÎnn cceeccoonnssttãã aacceeaassttããppaarrttee nneevvããzzuuttããaa eexxppoozziiþþiieeii??

– Toateaceste activitãþise pregãtescdupã om e t o d o l o g i es p e c i f i cmuzeograficã,în sensul cã,dupã ce stabi-lim anumiteteme, se facestudiul ºi te-matica de idei a expoziþiei. Urmeazã apoi o selecþie riguroasãa obiectelor relevante ce urmeazã a fi prezentate ºi pe care ledeþinem în patrimoniul nostru general. Nu este chiar atât desimplã aceastã operaþiune, întrucât sunt extrem de multeobiecte în patrimoniu, provenind din diverse colecþii ºi, a-tunci, trebuie sã se procedeze într-o manierã riguroasã,ºtiinþificã, pentru a reuºi o exprimare cât mai apropiatã detema propusã.

–– DDiinn ppuunnccttuull dduummnneeaavvooaassttrrãã ddee vveeddeerree,, ccuumm aa ffoosstt ppeerr-cceeppuuttãã ddee ppuubblliicc eexxppoozziiþþiiaa oorrggaanniizzaattãã ddee dduummnneeaavvooaassttrrãã??

– Am adus în mijlocul nostru oameni reprezentativi, dindomeniul istoriei militare ºi al muzeografiei. Au rãspuns cumultã amabilitate domnul academician Florin CONSTANTI-NIU, domnul profesor universitar doctor Alexandru DUÞU –fost ofiþer al Ministerului Apãrãrii Naþionale –, veterani derãzboi, oameni care sunt permanent în dialog cu istoria mili-tarã ºi cu fenomenul istoric în general. Din aceastã cauzã ºipentru cã ne-am preocupat serios sã realizãm expoziþii la unstandard foarte înalt, aºa cum ne place sã le facem, am avuto audienþã mare, interesatã ºi plãcut impresionatã la sfârºitulacestui eveniment. Am încercat sã prezentãm, sub aspectmuzeografic, elementele de care am vorbit anterior ºi, înacelaºi timp, sã creãm o serie de momente care sã marchezeîn mod deosebit evenimentul pe care l-am organizat. Amrealizat o gardã a Drapelului de luptã care a prezentat onorulºi, de asemenea, ca un semn de recunoºtinþã ºi omagiu pen-

tru cei care au pierit pe fronturile celui de al doilea rãzboimondial, s-a prezentat onorul funebru. A fost un momentcare a impresionat întreaga asistenþã ºi pentru care am primitfelicitãri.

–– ÎÎnn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee eexxppoozziiþþiiiillee ppeerrmmaanneennttee aallee MMuuzzeeuu-lluuii MMiilliittaarr NNaaþþiioonnaall,, ccaarree ddiinnttrree eellee aattrraagg ppuubblliiccuull îînn mmooddccoonnssttaanntt??

– Nu aº putea sã dau un rãspuns foarte exact, deoarece,muzeul, în ansamblul sãu, este interesant pentru cei care neviziteazã, el fiind o paginã de istorie a României, cu toateetapele sale istorice, începând de la perioada veche ºi ter-minând cu istoria contemporanã. Aº putea sã fac menþiuneacã suntem singurul muzeu din þarã cu un sector de expoziþiipermanente pentru epoca contemporanã. Vizitatorii, înfuncþie de preocupãrile pe care le au, se pot orienta spre unulsau altul dintre sectoarele expoziþiei. De regulã se parcurgeîntreg sectorul de vizitare, începând cu sectorul de istorieveche ºi terminând cu cel de istorie contemporanã ºi, maideparte, expoziþiile specializate pe anumite colecþii: expo-ziþia de þinute militare, expoziþia de arme albe ºi de foc,expoziþia de aeronauticã, expoziþia de caleºti regale, parculde tehnicã militarã.

–– ÎÎnn ccee mmããssuurrãã ccoollaabboorraaþþii ccuu iinnssttiittuuþþiiii ccuullttuurraallee ssiimmiillaarreeddiinn þþaarrãã ººii ddiinn ssttrrããiinnããttaattee??

– Suntem într-o relaþie de colaborare pe linie de speciali-tate cu toate instituþiile muzeale din þarã. Avem dese con-sultãri privind implementarea multor proceduri muzeograficeprivind aplicarea legislaþiei în domeniu, pentru cã suntemsub o dublã jurisdicþie: a Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi aMinisterului Culturii ºi Cultelor. De asemenea, colaborãmfoarte bine pe proiecte culturale comune, facem schimburi deelemente de patrimoniu pentru organizarea ºi desfãºurareaacestora. Numai în acest an avem organizate, prin colabo-rare, trei expoziþii: cu Fãgãraºul, cu Maramureºul ºi cu Brãi-la. Am trimis obiecte de patrimoniu ºi am colaborat pentru astabili tematica de idei a acestor expoziþii sau proiecte cul-turale, în general. De asemenea, suntem în relaþii de colabo-rare ºi cu muzeele militare din þãrile vecine. Pot menþionarelaþia de colaborare cu Muzeul Militar din Ungaria, undedeschidem expoziþii cu ocazia Zilei Armatei Române ºi oexpoziþie în Serbia ºi Muntenegru, pe care o vernisãm cuocazia Zilei Naþionale a României. În Planul de relaþii inter-naþionale sunt incluse ºi schimburi de experienþã ºi cu muzeedin alte þãri, mai ales din cele care fac parte din AlianþaNord-Atlanticã. Tot aici, pot include preocupãrile noastrepentru reînnoirea ºi renovarea unor sectoare ale expoziþieipermanente, având în vedere faptul cã muzeul este realizat în

anii ‘80 ºi se simte nevoia unor ajustãri ºi a unorlucrãri de restaurare. Chiar în momentul de faþã, sun-tem într-un plin proces de restaurare a sectorului deexpoziþie veche, pe care sperãm sã îl putem reda cir-cuitului public în aproximativ douã luni. La MuzeulMilitar Naþional organizãm diferite alte activitãþi dininstituþii aparþinând Ministerului Apãrãrii Naþionalesau din afara acestuia, cum ar fi: simpozioane, lan-sãri de carte ºi altele asemenea. Chiar luna trecutãam avut douã astfel de activitãþi: un simpozion, pe 12aprilie, la care a participat regele Mihai I alRomâniei ºi o lansare de carte “Sistemul de pensiidin Statele Unite ale Americii”.

–– TTooaattee aaccttiivviittããþþiillee eennuummeerraattee iimmpplliiccãã mmuullttããmmuunnccãã ººii pprrooffeessiioonnaalliissmm ddiinn ppaarrtteeaa aannggaajjaaþþiilloorrdduummnneeaavvooaassttrrãã.. CCuumm vvãã ccaarraacctteerriizzaaþþii ssuubboorrddoonnaaþþiiii??

– Personalul muzeului poate fi împãrþit în douãcategorii distincte, ambele având importanþa lor îndesfãºurarea activitãþilor noastre. În activitatea despecialitate sunt implicaþi, desigur, specialiºtii înmuzeografie; au studii superioare, foarte multã expe-rienþã ºi ºtiu sã îºi facã treaba aºa cum trebuie ºi sãrealizeze proiecte interesante. Avem, însã, ºi o laturãadministrativã a Muzeului Militar Naþional,deoarece la aceastã instituþie se ruleazã foarte multemateriale ºi valori. Acest compartiment, care nu estesesizat de cãtre public, are importanþa sa ºi estefoarte însemnat pentru buna desfãºurare a activitãþii.Pentru cã, una fãrã cealaltã, nu se poate!

–– CCee eevveenniimmeennttee pprreeggããttiiþþii ppeennttrruu ppuubblliicc îînnvviiiittoorruull aapprrooppiiaatt??

– Suntem în pregãtirea unor manifestãri ample.Avem de organizat, pânã la sfârºitul acestui an,ºapte expoziþii tematice, în þarã. În perioada ime-diat urmãtoare, pânã la sfârºitul verii, avem deorganizat câteva expoziþii cuprinse în Planul nostrutematic ºi menþionez: expoziþia dedicatã eveni-mentelor de la 23 August, pe cea denumitã “Donaþiiºi donatori”, pe care o organizãm în mod tradiþionalºi, prin ea, punem în evidenþã obiectele ce ne-auintrat în patrimoniu prin donaþii. La fel, poate fimenþionatã expoziþia retrospectivã “Horia Boam-bã”, cu care sperãm sã atragem, vara aceasta, pu-blicul vizitator.

A consemnat, locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 9 (173) din 16 mai 2005

Pagina 6

Muzeul Militar Naþional – cartea de istorie a RomânieiIInntteerrvviiuu ccuu ddiirreeccttoorruull MMuuzzeeuulluuii MMiilliittaarr NNaaþþiioonnaall,, llooccootteenneenntt-ccoolloonneelluull VVaassiillee PPOOPPAA

Marþi, 26 aprilie, ora 7.00. Trecerea Bac Smârdan, pe malulbrãilean. Lume pestriþã, somnoroasã se înghesuie printre maºinipentru a “traversa” Dunãrea. Bãtrânul fluviu, vãlurit de valurisubþiri încãrcate de murdãrie industrialã, curge alene, pleoscãindpe marginile pontonului. Pescãruºi mulþi înþeapã zãrile în cercurimari. Miroase a mâl ºi a peºte sãrat. Soarele alb îºi bagã nasul înadâncuri, luminându-le.

SSeemmnnee rreelleeSmârdanul freamãtã de câini. Sunt la tot pasul. κi încãlzesc

în soare blana încâlcitã de scaieþi. La stânga, pe firul digului,aºezaþi în ºir indian, unul în altul, vreo treizeci de pescari dau la“peºtiºorul de aur”. Nu vorbesc între ei. Aºteaptã cu ochii þintãlipiþi de pluta care rar se lasã scufundatã de baboi mici, cât dege-tul, înºelaþi de nada de mãmãligã. Adulþii cu aripioare cunoscdeja finalul poveºtilor pescãreºti ºi nu vor sã ajungã “material”de saramurã.

La cotul digului fosta plajã a Smârdanului e acoperitã ochi deapã. Vacile locului îºi umplu burþile urmãrite de ochii vigilenþi aiunui ciobãnesc mioritic. Dupã dig, pãmântul e moale, reavãn. Unbãrbat în tricou roºu îl încearcã cu piciorul. “Sunt infiltraþii îndig?”, îl întreb. “Nu, mai degrabã Dunãrea muºcã de sub dig.Apa trece dincolo de el ºi înmoaie pãmântul. Nu bãlteºte încã.Oricum, nu-i a bunã! Se aude cã vine un val mare. Atunci sã teþii! Autoritãþile au luat mãsuri de întãrire a digului, prin adãu-garea de pãmânt în zonele critice. ªi, spun cã, deocamdatã, infil-traþiile sunt normale la baza digului. Dumnezeu ºtie ce-o sã fie!”

MMiiccaa VVeenneeþþiieeUliþa principalã e încadratã de case. Cei care locuiesc pe

partea stângã a drumului par mai înstãriþi. Moda termopanului

face furori acolo. Ba transparente, ba fumurii, geamurile din maimulte “foiþe” încadreazã construcþiile pitice, dându-le un aersnob. Mã gândesc la chestia aia cu “a privit un fluviu direct înochi?” Oare cum se va vedea Dunãrea prin termopane? Nu e oîntrebare rãutãcioasã, e cruda realitate. Casele sunt la o azvârli-turã de bãþ. ªi, dacã va fi sã vinã valul “ucigaº”, casele cu ter-mopane cu tot vor completa povestea Atlantidei.

Lângã bisericã, un bloc cu douã etaje. Un miros greu, defecale, “împrospãteazã” aerul. Alãturi, la numãrul 139, apabãlteºte în curte. Proprietarul ªtefan Alionte, brãilean get-beget,îºi varsã oful: “Blocul are canalizare care duce la Dunãre. Auapãrut infiltraþii pe sub bloc ºi apa a intrat în curþile noastre. Tre-buie rezolvatã într-un fel problema canalizãrii, pentru cã e posi-bil sã fie o erupþie mare, care va inunda toatã zona. Apa are forþãºi, dacã vine val mare, poate rupe ºoseaua. Va distruge oameni ºiferme de vaci; mii de hectare vor fi inundate. Nu-i jucãrie! Din‘70 n-am mai vãzut aºa ceva. Eu sunt brãilean, am apartamentacolo. Închid ºi plec, cã ºi aºa toatã grãdina ºi via sunt compro-mise. N-auziþi concertul broaºtelor? Dar oamenii ãºtia care nu auunde sã se ducã? Ce se va alege de ei?”

Sãtenii care locuiesc pe partea dreaptã a drumului auDunãrea în curte. E raiul raþelor ºi gâºtelor care nu mai contenesccu bãlãceala. Ai zice cã sunt case pustii, dar rufele întinse lauscat susþin contrariul. Chirpiciul caselor “bolnav de reuma-tism”, ud pânã la piele”, se scufundã treptat. Printre sacii depãmânt, aºteaptã bãrcile, pregãtite de “start”. Aproape fiecarecasã are barca ei. În caz de potop, doar oamenii, nu ºi animalele,îºi vor încerca norocul spre o palmã de uscat. Sau, ar mai avea oºansã. Sã se refugieze pe mulþimea de epave, care completeazãpeisajul. Îl completeazã ºi îmbunãtãþesc totodatã calitatea apeicu motorina “noastrã, cea de toate zilele”.

“...Doamne, se va alege praful de sãrãcia noastrã. Pe zi cetrece, apa pãtrunde tot mai adânc. A ajuns pânã ºi la Primãrie”,se tânguie o bãtrânã. A alergat într-un suflet sã prindã bacul spreBrãila pentru a ajunge la piaþã cu douã sticle de lapte ºi cevaverdeþuri. “Ai dreptate, tanti Ioana”, îi rãspunde o femeierobustã, de vreo cincizeci de ani. “Mã gândesc la tãticu’, sãracu’!A ajuns la 90 de ani. Nu se mai miºcã. Toatã ziua stã la geam ºise roagã sã nu vinã puhoiul. Suntem neputincioºi, tanti Ioana. ªitare pãcãtoºi. Copiii nu au nici o vinã. ªi nici bietele animale”.

ZZvvoonn ssaauu rreeaalliittaattee??Se spune cã un val de un metru vine pe Dunãre în jos, de la

Porþile de Fier.

Gabriela RUSU

Reportaj cu zvonuri pe Dunãre

““AATTAACCUULL”” ddee llaa SSmmâârrddaann!!

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 9 (173) din 16 mai 2005

Pagina 7

Cu un comandament nu foarte numeros, având cadre dinmai multe unitãþi de geniu din forþele terestre, dar foarte binepregãtite, cu experienþã în conducerea trupelor ºi cu misiuniexterne îndeplinite, am reuºit sã ne acomodãm repede la ce-rinþele comandamentului Diviziei Multinaþionale Centru-Sud (MNDCS) sub comanda cãreia se aflã detaºamentul. Deobicei, o echipã de comandã se formeazã în 6 luni – un an,dar, în cazul nostru, a trebuit sã depãºim rapid toate bariereleºi sã se lucreze într-un ritm alert din cauza multitudinii demisiuni de organizat, care au impus modificarea zi dupã zi aplanificãrii; de la luarea în primire, pânã la asigurarea pro-tecþiei contingentului, în total, peste 56 misiuni complexe.

Pot spune acum despre comanda detaºamentului formatãdin maiorul Cornel TUDORACHE – un locþiitor care tot tim-pul este în miºcare ºi urmãreºte misiunile subunitãþilor, cãpi-tanul Dan CEBUC - ofiþerul de legãturã prin mâna cãruiatrec toate ordinele de misiune ºi care se împarte între orga-nizarea misiunilor, legãtura cu divizia ºi relaþiile cu publicul,locotenent-colonelul Nuþã ªINDRILARU – ofiþerul careasigurã toate informaþiile ºi organizeazã foarte bine misiu-nile din punct de vedere al protecþiei forþelor, cãpitanulStelicã COPÃCEANU – ofiþerul care nu are altã variantã deraport ºi anume “tehnica este în totalitate operativã, iar asi-gurarea cu materiale este realizatã”. Dacã am o grupã decomandã formatã din ofiþeri foarte buni, acelaºi lucru spun ºidespre subofiþerii de stat major: plutonierul major GeorgeDINU, plutonierul Marius SFÂRLEA, militarul angajatIonel IVAN, care vin ºi realizeazã tot ceea ce se concepe lanivelul comandamentului.

Dacã cineva vrea sã mulþumeascã detaºamentului despremodul cum se acþioneazã, va trebui sã le mulþumeascã înprimul rând lor. ªi, de ce sã nu amintesc cã le-au fost adusemulþumiri personale ºi au þinut sã vinã în cadrul detaºamen-tului, gl. SKRZYPCZAK – comandantul MNDCS, gl.BUCK – locþiitorul comandantului MNDCS, gl. ALSON –locþiitorul comandantului forþei multinaþionale.

Transmisioniºtii sunt de bazã

“Odatã ajunºi în T.O. (teatrul de operaþii) din Irak – afir-mã plutonierul major Aurel MANOLE, legãtura cu þara nuera una din cele mai bune, dar, la numai câteva zile, cu spri-jinul conducerii Ministerului Apãrãri Naþionale, ne-a sositechipament modern, de ultimã generaþie. Militarii transmi-sioniºti, sprijiniþi de comanda detaºamentului, au muncit fãrãîncetare timp de cinci zile pentru a ajuta la instalarea echipa-mentului de comunicaþii ºi au învãþat, relativ repede, modulde exploatare a acestuia. Acum ne putem mândri cu aparatu-ra noastrã, cu calitatea legãturilor efectuate, în condiþiile încare temperaturile în aceastã zonã ajung chiar la 50o Celsius.Dispunem de legãturi de voce, fax, video, radio ºi transmiteridate, atât pe canale nesecretizate, cât ºi secretizate.

Transmisioniºtii sunt consideraþi vocea ºi urecheacomandantului; ei asigurã legãturile necesare conduceriisubunitãþilor în camp, pe timpul deplasãrii convoaielor, cât ºicu eºaloanele superioare din þarã, fãrã încetare. Militarii careîncadreazã subunitatea au un nivel de pregãtire foarte bun,sunt buni specialiºti în exploatarea tehnicii din dotare, iarstarea moralului este ridicatã atunci când tehnicafuncþioneazã la parametri optimi.

Cei prin care se realizeazã funcþionarea sistemului decomunicaþii ºi informaticã sunt: maistrul militar clasa VLiviu BADIU ºi militarii angajaþi Irinel AVRAMESCU,Mãdãlin SIGHINAª, Vasile IVÃNUªCÃ, Florin STOICA.”

Cercetareadetaºamentului

Sergentul major AlinCHELARIU ne spune cã: “Grupacercetare este subunitatea care rea-lizeazã cercetarea de geniu în folo-sul propriu ºi asigurã protecþiasuplimentarã pe timpul deplasãriiîn convoi ºi pe timpul altor misiuniîn afara bazelor.

Chiar dacã n-au mai fost în mi-siune, militarii grupei cercetaresunt dintre cei mai buni militari aidetaºamentului, cãrora comandan-tul le spune <<echipa DELTA>>.Pe data de 24 aprilie au participatla o misiune importantã pentrudivizia multinaþionalã, în cooperarecu militarii forþelor specialepoloneze ºi ai forþelor de deminareslovace în vederea cercetãrii unuidrum de 20 km, care face legãturaîntre douã mari rute de

aprovizionare.Misiunea a fost una dificilã, dar într-un timp foarte scurt

au obþinut toate datele de cercetat. În urma analizei acestoras-a putut raporta în 3 ore cã drumul poate fi redeschis trafi-cului ºi condiþiile oferite de acesta sunt bune.

Cei care formeazã aceastã echipã minunatã sunt : mili-tarii angajaþi Costel MITU, Sorin CIUCAªU, DorelCOSMA, Eusebiu ANGHEL, Viorel ZLOTE. ªi ei suntochii ºi vesta antiglonþ a comandantului”.

Grupa mentenanþãMaistrul militar principal Ion PETRE ne transmite:

“Odatã ajuns în teatrul de operaþii ºi luând contact cu climade aici, mi-am dat seama cã pe funcþia pe care sunt încadratvoi avea mult de lucru la tehnica detaºamentului. Avândexperienþa misiunii din Angola, am reuºit sã rezolvãm toateproblemele apãrute la tehnica de auto ºi geniu cauzate detemperaturile extrem de ridicate, de praful dinatmosferã.

Cu o echipã de mentenanþã micã, dar inimoasãîi facem fericiþi pe ºoferii ºi mecanicii conductoriprin menþinerea în starea de operativitate a tehnicii.Implicit aceºtia pot sã-ºi îndeplineascã misiunile latimp.

Toþi cei din cadrul echipei sunt profesioniºti ºi-lamintesc aici pe militarul angajat MãdãlinSAMOILÃ, dar nu aceasta este problema, ci timpulaflat la dispoziþie pentru reparare, deoarece vinecomandantul de pluton ºi spune <<meºtere, nu mãlãsa, mâine trebuie sã funcþioneze, plec în misiunesau trebuie sã termin lucrarea de infrastructurã>> –atunci mobilizezi echipa ºi repari la lumina staþieide iluminat sau sari peste masã. Mã bucur cã auîncredere în mine chiar dacã, la început, se uitauurât la mine deoarece le-am cerut tuturor ºoferilor ºimecanicilor conductori sã scoatã tehnica din parc ºisã o introducã numai atunci când funcþioneazã.

Sper, ca la sfârºitul misiunii sã raportez cã toatãtehnica detaºamentului este operativã ºi cã am rezolvat cusucces tot ceea ce a depins de mine”.

MEDICUL E LA DATORIE Locotenentul medic Marius CAUNEAC spune: “Nu voi

uita niciodatã acea primã zi în care am pus piciorul pepãmânt irakian. Primul ºoc a fost acela termic, cu toate cã amavut norocul de a nu prinde din prima zi valorile maxime aleverii irakiene. Unii dintre noi aveau experienþa misiuniloranterioare, majoritatea, însã, nu. Se împleteau astfel, o sume-denie de sentimente în sufletul nostru, dintre care aº puteaaminti curiozitatea, dar ºi frica de nou, de ce ne-ar puteaaºtepta.

Fiind împãrþiþi în cele douã locaþii, la fel ºi personalulmedical am urmat aceeaºi procedurã pentru a încerca sã neajutãm oamenii în îndeplinirea sarcinilor. Nu e uºor, darreuºim sã facem faþã provocãrilor, prevenþia fiind primul pasîn menþinerea stãrii de sãnãtate a oamenilor. Cele maifrecvente cazuri au fost cele legate de aparatul respirator,

digestiv, locomotor, datorate adaptãrii la condiþiile de viaþãºi de muncã. Au fost rezolvate corect, atât datoritã oamenilorpe care-i am în subordine, cât ºi datoritã bunei colaborãri custructurile similare ale celorlalte contingente aflate aici.

Sunt convins ca vom duce la bun sfârºit tot ceea ceni s-a încredinþat aici ºi cã ne vom întoarce sãnãtoºi acasã, lacei dragi. Doamne-ajutã!”

“Veteranul” ºi “pufosul” misiuniiPlutonier major Viorel IVANCIA –“Misiunea în Irak este

a doua experienþã de acest gen în afara graniþelor României,prima fiind în Bosnia-Herþegovina, deci nu este o noutatepentru mine în ceea ce priveºte condiþiile ºi acþiunile ce sedesfãºoarã în teatrele de operaþii cu specific medico-militar.

Cu toate diferenþele geo-climatice, de culturã ºi religiedintre noi ºi poporul irakian, bucuriile ºi nevoile lor sunt ace-leaºi ca ºi ale noastre, iar prin actul medical am constatat cãacestea sunt universale ºi sunt bucuros cã am putut aducealinare prin specificul meseriei mele acestor oameni.”

Militarul angajat pe bazã de contract Marius GHIN-DEANU – “În Irak sunt la prima mea misiune de acest gen,ce se desfãºoarã în afara graniþelor României. M-am acomo-dat foarte repede, atât cu clima, care este foarte diferitã faþãde cea din þarã, cât ºi cu condiþiile de viaþã din teatrul deoperaþii. Prin funcþia pe care o îndeplinesc, atât eu, cât ºiºefii mei direcþi, îi ajutãm pe militarii din detaºament alinân-du-le, atât suferinþele fizice, cât ºi pe cele sufleteºti”.

În perioada 18 la 23 aprilie, militarii Detaºamentu-lui de Geniu Irak IV au continuat misiunile ºi lucrãrile genis-tice stabilite ca perioadã pânã la sfârºitul lunii mai ºi care, înspecial, se referã la: amenajarea unor noi linii de apã mena-jerã pe toatã suprafaþa campului Charlie, uneori lucrându-seîntr-un ritm foarte rapid pentru ca întreruperea apei sã nu fiepe o perioadã prea mare de timp; amenajarea de noi plat-forme pentru dispunerea tehnicii ºi “corimec-elor” necesarespaþiului de locuit în campul Charlie; amenajarea drumurilordin campurile Echo ºi Charlie - numai pânã acum s-au rea-lizat 6 km; executarea lucrãrilor de protecþie astfel încât sãcreascã gradul de protecþie a personalului ºi tehnicii în cam-pul Echo, realizându-se ºi instalându-se 650 de elemente“ALASKA” ºi 250 de “HESCO” - bastioane; amenajarea

spaþiilor de locuit ºi lucru în cadrul campului Echo; de puþintimp s-a terminat o nouã misiune a plutonului poduri privindinspecþia de nivel 1 la podurile “Maybe Johnson” din aria deresponsabilitate a diviziei. Misiunea s-a organizat în coope-rare cu 3 unitãþi de divizie - poloneze, salvadoriene ºiucrainiene, unitãþi care au asigurat protecþia pe timpul misi-unii. Armata irakianã a asigurat protecþia podurilor inspec-tate. Misiunea s-a derulat fãrã probleme, iar succesul aces-teia a depins de profesionalismul militarilor din cadrul plu-tonului poduri: plutonier major Valeriu BUCUR ºi militariiangajaþi George NISCOV, Adrian ªTEFÃNOIU, FlorianIONIÞÃ, ªtefãnuþ SCÂNTEIE care au executat inspecþiileîntr-un timp cât mai scurt pentru ca misiunea sã nu devinãpericuloasã, þinând seama de faptul cã orice staþionare maimare de 30 minute într-o zonã poate fi fatalã. Dificultateaacestei misiuni a constat în cooperarea permanentã cu 3unitãþi de divizie, din contingente diferite, pe o arie de300km2 .

Locotenent-colonel Gheorghe SOARE

Corespondenþã din Irak

GENIªTII SUNT LA DATORIE

Comandamentul detaºamentului

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 9 (173) din 16 mai 2005

Pagina 8

Harta arãta prin anii’30, cã unde-va spre sud, oraºul se încheia cu unsat insalubru. La marginea comuneiªerban Vodã de odinioarã, spre uliþade þarã numitã drumul Gãzarului, alocuit poate cel mai trist poet român.Era o mahala, în care, casele sepierdeau printre maidane ºi bãltoacerãmase amintire de la marile ploi nudemult trecute. Mozaicul de case ºispaþii nefolosite forma un sat care senumea “Progresul”. Numele luidãinuie ºi, astãzi, în cel al pieþeiomonime aflatã pe ªoseaua Giurgiu-lui.

Pe vremuri, aceastã ºosea era un drum de þarã careîndrãznea sã se apropie de oraº doar pânã în centrul comuneiªerban Vodã (astãzi, perimetrul Pieptãnari ºi împrejurimile).Sudul oraºului avea o altã atmosferã. De pildã, nordul era cos-mopolit, mai înverzit, cu parcuri strãbãtute de trãsuri în fiecaresearã.

Sudul aparþinea celor mulþi, însinguraþilor care vieþuiau dela o zi la alta. Erau vremuri care te obligau sã gândeºti baco-vian: “am greºit colosal cã m-am nãscut în acest secol… .”

Bacovia afirma: “nu mã plictisesc ºi nu mã neliniºtesc însingurãtate”. Bacovia a iubit oamenii, dar a pãstrat o relativãselecþie ºi a preferat singurãtatea, deoarece, “melancolia firiimele nu ar fi niciodatã înþeleasã”.

Mahalaua din sudul oraºului era teritoriul neaºezat al satu-lui care se încorda din rãsputeri sã imite oraºul, sã i se apropie,precum o rudã sãrmanã de departe. Aºa apare ima-ginea “târgului mizerabil” cu “uliþa plinã de dugheni,glod ºi coceni”, târgul în care sãrãcia alimenta spe-ranþe iluzorii în “crâºme murdare”.

Pe drumurile desfundate, greu de urmãrit cumãsura atentã a paºilor, printre maidane înverzite, îiaflãm pe “acei învinºi, pe veci pierduþi…, ori în ta-verne, ori în mansarde; ºi acei nebuni, rãtãcitori,tãcuþi, gesticulând pe bulevarde…” .

Alãturi de solitari înveþi sã reziºti ignoranþei ºimizeriei cotidiene, cuprinsã nu atât de neliniºtile celorcare conduc, cât de indiferenþa acestora. Rãmânerefugiul în uitare, alcool ºi izolare.

Copleºit de monotonia continuã ºi depresivã amahalalei tomnatice, atunci când vântul bate cu tãriedinspre câmpiile Burnazului, “eu trebuie sã beau, sãuit ceea ce nu ºtie nimeni, ascuns în pivniþa adâncã,fãrã a spune un cuvânt. Singur sã fumez acolo neºtiutde nimeni. Altfel e greu pe pãmânt…” .

Prin “mãhãlãlile” unde “mai neagrã noaptea pare”,“tuºind a ºi murit o fatã”, cãci “ºivoaie-n case inun-darã” ºi trec “prin ziduri vechi ce stau în dãrâmare”.ªi, nu departe, se aflã parcul, cel fãcut de regele CarolI pe la 1906. În jurul sãu, se aflau cartiere mãrginaºe,Gramontul cu vechea þigãnie mitropolitanã, satuldevenit mai nou mahalaua Bãrbãtescu Nou înspre“Cuþitul de Argint” ºi apoi comuna ªerban Vodã cuîntinsele maidane ale nimãnui. Aleile parcului luaserãceva din tristeþea mahalagiilor care populau aceastãparte de oraº ºi, nu de puþine ori, în noapte ºi tãcereadâncã, “pe un nebun l-am auzit rãcnind”. Dar cinemai are timp de urletul nebunului urmãrit de haluci-

naþiile sale precum frunzele pe care toamna ploioasã le spul-berã de pe ramuri? Ce mai conteazã când “un palid visãtor s-aîmpuºcat”, fiind “pierdut într-o provincie pustie” ºi “e vânt ºi-orice speranþã e pierdutã”. Într-o lume plinã de nevoi “derevoltã ºi jale” tu “tot mai citeºti probleme sociale…”, la ce-þimai folosesc?

Cum sã nu “simþi fiori de nebunie” când neliniºtile tale numai au scop, un capãt de drum sau o posibilã înþelegere? Maha-laua depresivã este doar o epavã cotidianã, dintr-un roman alvreunui solitar lucid precum Dinu Pilat (Moarte cotidianã ºiTinereþe ciudatã) sau Ury Benador (Subiect banal, Finalgrotesc, Ghetto-Secolul XX, Gablonþ); moartea prin înfometarea poetului ªtefan Peticã, sinuciderea cu un foc de revolver într-un parc bucureºtean ales de bietul Urmuz pentru ultima saîmpãcare cu lumea. Care lume? Aceea a manelelor lascive, amahalalei învolburate în seminþe de dovleac ºi fãrâmiþatã detãlpile goale în praful verilor fierbinþi. Drumul spre nebuniereprezintã contrastul dintre cum îþi imaginezi cã vrei sã trãieºtiºi realitatea care te obligã la contrariu.

George Bacovia a relatat acest sentiment straniu la marginede Bucureºti ºi l-a salvat putinþa sa de a iubi însingurarea, alecãrei dureri au fost întoarse spre poezie, spre binele lui spiri-tual.

Bacovia rãmâne unul dintre poeþii români care a scrisdespre starea sufleteascã a mahalalei. O stare sufleteascã decare sunt legate atâtea suflete nefericite ºi astãzi. Situaþiedatoratã ºi “mulþimii de gnomi” (A.E.Baconsky) care a ajuns sãînlocuiascã adevãratele valori sociale. Destinul sãu se retrageîn sine ºi îl lasã acolo sã-ºi vindece rãnile sufleteºti cãci “maibine singuratec ºi uitat,/pierdut sã te retragi nepãsãtor,/ în þaraasta plinã de humor,/ mai bine singuratec ºi uitat.”

În umorul searbãd al neajunºilor ajunºi, panicaþi în faþa va-lorilor spirituale ºi agresivi cu ele, cercul închis al versuluibacovian, poate fi o strofã a unui imn naþional: “O, genii întris-tate care mor/ În cerc barbar ºi fãrã sentiment,/ Prin asta eºticelebrã-n Orient, /O, þarã tristã, plinã de humor…”.

Adrian MAJURU

CARNETCULTURAL

Cartea din vitrinãAºteptându-i pe barbari

Cercul Militar PloieºtiÎn “Zilele Ploieºtiului”

Cercul Militar NaþionalMMiiccii ii mmuuzziiccaannþþ ii

ddiinn BBrreemmeenn

Iubiþi tineri, consider cã este binevenita vorbi despre bucuria pe care creºtinis-mul, Evanghelia (vestea cea bunã) o aducîn lume, cãci religia creºtinã este o religiea bucuriei. Ea aduce vestea cea bunã amântuirii neamului omenesc, a salvãrii luide sub robia pãcatului ºi a morþii.

Încã simþim în aer semnele ºi aromelesãrbãtorii pascale, încã simþim prezenþaluminii cu care Sãptãmâna Luminatã s-aîncheiat de curând, încã simþim binecu-vântarea Învierii Hristice în preajma ºi îninimile noastre.

În general, tinereþea are acest dar dum-nezeiesc al bucuriei. Oamenii tineri au ofoarte mare deschidere cãtre semeni, aubucuria întâlnirii cu aproapele. Ei sunt maipuþin vicleniþi, mai puþin însemnaþi depoverile pãcatelor. Hristos Însuºi, a fostcunoscut în lume doar la vremea copilãrieiºi a tinereþii. El a fost Dumnezeul tânãr,Cel care a adus în lume vestea bucuriei.Evanghelie chiar înseamnã “Vestea ceabunã”, vestea care s-a propovãduit în lumeºi a dat fiecãruia dintre noi ºansa de acâºtiga viaþã veºnicã ºi de a scãpa dinrobia copleºitoare a pãcatului. O robie carenu are efect numai în lumea aceasta, dis-trugând trupul ºi spiritul, ci ºi în lumeaviitoare, luându-ne ºansa nemuririi.

ªi ultima fericire a lui Hristos nespune: “Bucuraþi-vã ºi vã veseliþi, cãciplata voastrã multã este în ceruri!” (Matei5,12). Observãm apoi viaþa liturgicã dincultul creºtin-ortodox, unde toate slujbeleBisericii au în ele mesajul bucuriei. Muzi-

ca noastrã religioasã, muzica bizantinã îngeneral, au inflexiuni ºi modulaþii carecreeazã spiritului o stare de bucurie aparte,diferitã de veselie, care este acea bucuriece se exprimã, de obicei, prin râs. Aici, încreºtinism, bucuria este de altã naturã, estespiritualizatã. Ea înalþã sufletul ºi chiartrupul omului din starea teluricã, pãmân-teascã, la una celestã, dumnezeiascã, ce teface sã te duci cu gândul la imponderabi-litate. Nu este vorba de fenomenul fizic însine, ci de o stare sufleteascã, prin caresimþim plutirea din adâncurile fiinþei.Simþim aceastã forþã interioarã cum creºteºi ne înalþã cãtre Dumnezeu.

Este o bucurie aparte despre care sevorbeºte foarte mult în literatura bi-sericeascã, este o bucurie care ne face sãîntrevedem veºnicia, sã putem “pipãi”mântuirea, sã “simþim” cum va fi în lumeaviitoare. Dar, în acelaºi timp, aceastãbucurie creºtinã este ºi un semn al exis-tenþei vieþii de dincolo de moarte. Pentrucã ceea ce sufletul simte, când se aflã înaceastã stare de bucurie, este absolut unic,fãrã echivalent în sfera trãirilor sufleteºti.Oricare dintre noi, care am cãlcat cel puþino datã în bisericã, am simþit asemenea stãride spirit la un moment dat.

Desigur, cã nu putem sã vorbim desprebucurie, fãrã sã ne gândim ºi la încercãrileprin care trece fiinþa umanã. Iatã cã, acum,o parte din þarã se aflã sub ape ºi suntoameni care trãiesc amãrãciunea ºisupãrarea pentru cã au pierdut parte dinbunurile materiale. Sunt ºi vieþi omeneºti

care s-au pierdut în aceste prigoniri alenaturii, dar, nici în aceste clipe, nu putemsã ne îndepãrtãm de bucuria nãdejdii înDumnezeu. ªi în aceste clipe, Dumnezeune poartã de grijã, ne mângâie prin iubireaSa, chiar dacã ne ceartã, cãci ne aratã cãnu totdeauna suntem buni chivernisitori aicelor lumeºti, dar ne ºi deschide ochii, sãvedem cât sunt ele de trecãtoare. Neîntãreºte apoi în solidaritatea noastrã, îngândul de frãþietate. Românii redeviniubitori unii cu alþii: se strâng ajutoare, sefac danii. Semne ale milosteniei creºtine,ale frãþietãþii. Sunt mângâieri Dum-nezeieºti, cãci, iatã, nu ne-am rãtãcit uniide alþii. Este o dovadã cã ºi în suferinþã,credinciosul ortodox autentic gãseºtemotive de a da slavã lui Dumnezeu, de a-Imulþumi, pentru cã se aflã în stare debucurie comunitarã, de bucurie frãþeascã,de bucurie angelicã.

Este un subiect de meditaþie deosebit,pe marginea cãruia se poate vorbi, scriesau gândi foarte mult. Mã opresc aici pen-tru cã pagina mã obligã, dar nu fãrã ungând de rugãciune cãtre Bunul Dumnezeupentru toþi cei care slujesc, într-o formãsau alta, neamul acesta ºi þara, pentru toþicei care se aflã la datorie, pentru toþi ceicare trudesc pentru mai-binele celui careeste aproape, pentru toþi cei aflaþi în nevoiºi suferinþã. Bunul Dumnezeu sã ne deaputere, sãnãtate, binecuvântare cereascã!ªi, sã mãrturisim cu bucurie “Hristos aînviat!”

Preot Niculae CONSTANTIN

DDeesspprree oo aannuummee bbuuccuurriiee

UUnn ccrroonniiccaarr aall mmaahhaallaalleeii ddeepprreessiivvee

Cercul Militar Ploieºti a fost, în prima jumãtate alunii, gaza unor evenimente culturale ce aveau sã pre-meargã celebrarea triplei semnificaþii a zilei de 9 Mai:Ziua Independenþei României, Ziua Europei, ºi aniver-sarea victoriei Naþiunilor Unite în al doilea rãzboi mon-dial. Este vorba de un simpozion, care s-a realizat încolaborare cu Muzeul prahovean de Istorie, la sfârºitulcãruia, profesorul Nelu STAN, colaborator de bazã alinstituþiei militare prahovene, împreunã cu DominicaSORESCU-VOICU ºi cu Nicolae VICOL, angajaþi aicercului militar, au prezentat un program artistic. Nu aulipsit versurile, cântecele ostãºeºti ºi cele patriotice.

În perioada 19-21 mai, Cercul Militar va fi angrenatîntr-o altã acþiune importantã din municipiul prahovean.Sunt Zilele Ploieºtiului, când organizatorii vor “plimba”participanþii “Prin Ploieºtiul lui nenea Iancu”. Suita deactivitãþi culturale ºi artistice organizate de Casa de Cul-turã a Sindicatelor ºi Muzeul de Istorie vor beneficia ºide contribuþia membrilor ºi colaboratorilor Cercului Mi-litar Ploieºti. Aceºtia vor susþine, pe data de 21 mai, însala de spectacole a teatrului “Toma Caragiu”, specta-colul de estradã “Cãlãtori în voia sorþii”. (D.A.)

GEORGE BACOVIA

CCuuvvâânntt ddee îînnvvããþþããttuurrãã

La editura online LiterNet a apãrut recent volumul “Filantro-pica”, ce conþine scenariul original al lui Nae Caranfil, dupã carea fost realizat, în 2001, filmul cu acelaºi nume.

A n d r e iGorza scriad e s p r e“Filantropica”lui Caranfil cã“Se înalþã pesolul tranziþieiromâneºti, darînãlþimile ºiperspectivele sunt fascinante pentru orice vizitator, indiferent deunde e ºi pe ce sol e obiºnuit sã calce; ºi, indiferent cât se vaschimba compoziþia solului, “Filantropica” va putea fi descope-ritã cu fascinaþie, iar ºi iar. A fost fãcutã sã dureze. E ceea ce secheamã a thing of beauty”.

Volumul poate fi descãrcat gratuit de pe site-ul editurii Liter-Net, la adresa http//:www.editura.liternet.ro. Alte titluri de pepagina-gazdã a site-ului: Ovidiu Bufnilã – “Norii”, LeonardOprea – “Cãmaºa de forþã”, Cristian Juncu – “Ciupercutze”, Ro-dica Mandache – “Povestea Elisabetei Rizea”. Volumele se potdescãrca gratuit, singura taxã plãtitã fiind cea pentru conexiuneade Internet de la domiciliu. Fiºierele sunt în format pdf ºi nudepãºesc 2 Mo.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Magistratul are un con-tur incert ºi o misiune ingratã.El trebuie sã împartã dreptateaîntr-un fort situat departe deinima Imperiului. Nu are nume,ci doar fiºa de post. Nu i sepretinde iniþiativã, ci doar vi-gilenþã. Cãci, fortul ar sta, zice-se, sub ameninþarea barbarilor.Nimeni nu ºtie precis cum aratãºi cum se comportã aceºtia.Conteazã doar veghea perpetuãºi interiorizarea datoriei faþã deImperiu. Asta, pânã când, înfort, îºi face apariþia colonelulJoii, purtãtorul trufaº al ordinului de la centru. În el, seadunã tot ce s-ar cuveni sã disparã: cruzime gratuitã,inflexibilitate bovinã, dispreþ suveran faþã de rasã.

Încet-încet, îl descoperim ºi pe barbar. Nici o sur-prizã. Barbarul nu este vânãtorul care depinde detoanele naturii sau cerºetorul momit de aburii uneicafele, ci, tocmai, eroul civilizator în epoleþi, instalat învoluptatea torturii ºi venit sã recicleze cu biciul ceea cenu a putut pricepe cu mintea îngrãditã sub chipiu.

În anul 2003, J.M. Coetzee a primit Premiul Nobelpentru literaturã. Cartea a apãrut în traducerea MihaeleiNICULESCU ºi poate fi achiziþionatã la preþul de165.000 lei, dacã este comandatã de la editurã, prinInternet (www.humanitas.ro).

Se apropie perioada estivalã ºi, ca de obicei, insti-tuþia culturalã bucureºteanã ne îmbie cu bucuria curatãa copiilor. Pentru cã vara începe cu ziua celor mai micilocuitori ai planetei, Cercul Militar le-a lãsat libere, înperioada 23 mai – 6 iunie, simezele celor douã sãli deexpoziþie ºi, astfel, la sala Rondã, trecãtorii de pe bule-vardul Elisabeta vor putea admira creaþiile Ralucãi-Mãdãlina TOMA, o artistã în vârstã de numai 12 ani.La sala vecinã, la Foaier, vor fi expuse creaþiile claseide picturã – copii a Cercului Militar Naþional. Princreaþiile lor vor sã le arate adulþilor cum se vede prinochii celor mici “Lumea copilãriei”. Trupa de “pitici”,Andantino, a Cercului Militar Naþional va prezenta, pe4 iunie, la ora 11.00, premiera piesei de teatru muzical“Muzicanþii din Bremen”, sub bagheta profesorilorªtefan IORDACHE ºi Mihaela MATEI.

Cu regret se anunþã ºi apropiatul final al ciclului deconferinþe pe care instituþia culturalã bucureºteanã l-asusþinut în aceastã stagiune. Pe 19 mai, pãrintele Nicu-lae CONSTANTIN va conferenþia, în cadrul ciclului“Nevoia de credinþã a omului contemporan” pe o temãîncãrcatã de dramatism: “Rãmâi cu mine Doamne... cãse apropie întunericul!”. Istoricul Adrian MAJURU,director al Muzeului “Nicolae Minovoci”, va þine, pe26 mai, penultima expunere, “Bucureºti: istoria per-iferiei subterane”, din ciclul de conferinþe “Europaacasã la ea”. O punere în temã despre subiectul confer-inþei a fost realizatã de domnul Adrian MAJURUprintr-un scurt articol în pagina de istorie. Cele douãconferinþe vor fi urmate, ca de obicei, de douã producþiiamericane ale anului 2004: “Pus pe jar” ºi “Celularul”.

Reamintim cã accesul la sãlile de expoziþii esteliber, zilnic între orele 11.00-18.00, în timp ce, la ser-ile culturale, care încep la orele 17.15, se poate parti-cipa numai pe bazã de invitaþie. Invitaþiile se pot procu-ra de la ofiþerii care rãspund de activitatea culturalã înunitãþi sau sunând direct la Palatul Cercului MilitarNaþional, telefon 021-3138680 sau 0724-991815.

Filantropica pe Internet

Intervalul de timp cuprins între anii 1955-1968, acoperã numaio parte din activitatea României în cadrul Organizaþiei Tratatuluide la Varºovia, una dintre cele douã alianþe politico-militare a cãrorexistenþã a influenþat în mod hotãrâtor viaþa internaþionalã postbe-licã. Acest spaþiu cronologic se circumscrie în lunga perioadã, depeste patru decenii, ce a urmat încheierii celui de-al doilea rãzboimondial ºi, pe care, conºtiinþa colectivã a popoarelor a perceput-oºi denumit-o starea de „nici pace, nici rãzboi” sau „Rãzboiul Rece”.

Deosebit de complexã ºi contradictorie, aceastã perioadã a fostdominatã de tensiuni ºi convulsii ºi a cunoscut numeroase momentecalde, aºa-zisele „rãzboaie locale, care, nu o datã, au fost pe punc-tul sã împingã omenirea într-un rãzboi mondial. Din pericolul celmai mare, a rãmas – în aceastã perioadã, declanºarea rãzboiuluinuclear de cãtre superputerile lumii – U.R.S.S. ºi S.U.A. – caredeþineau aceastã armã.

România, aflatã ºi de acea datã, ca ºi în întreaga ei existenþã, încalea marilor dispute europene, a fost profund influenþatã înevoluþia sa de situaþia politico-militarã ºi economicã în care a fostplasatã la sfârºitul celei de-a doua conflagraþii mondiale.

În cele aproape patru decenii de existenþã (1955-1991), Orga-nizaþia Tratatului de la Varºovia s-a confruntat cu numeroase pro-bleme dificile: unele au avut loc în interiorul alianþei, cum au fostevenimentele din Ungaria (1956), criza Berlinului (1961), criza dinCehoslovacia (1968) ºi din Polonia /1980-1981); altele, în diferitezone ale globului, cum a fost criza cubanezã(1962), disputa so-vieto-chinezã de la începutul deceniului al ºaptelea, intervenþiaU.R.S.S. în Afganistan (1979), ca sã amintim pe cele mai impor-tante.

Se poate observa, astfel, contribuþia României la toate acþiunile

Organizaþiei Tratatului de la Varºovia, la început strict subordonatãUniunii Sovietice, apoi, încet-încet, trecând spre adoptarea uneipoziþii distincte în cadrul O.T.V., în care s-a þinut cont tot mai multde interesele naþionale ale statului român.

Activitatea României în cadrul Organizaþiei Tratatului de laVarºovia a avut ca principal scop, chiar dacã nu a fost declarat ofi-cial, reglementarea statutului postbelic al statului naþional unitarromân ca stat suveran, independent, în condiþiile în care Românianu a putut (ºi nici nu a dorit) sã se sustragã de la îndeplinirea obli-gaþiilor ce îi reveneau în calitate de membru fondator al Organiza-þiei Tratatului de la Varºovia.

Aceastã stare de lucruri s-a putut observa mai ales înperioada 1948-1955, când au fost încheiate tratate bilaterale cumajoritatea statelor viitoare membre ale Organizaþiei Tratatului dela Varºovia.

Pentru a analiza situaþia postbelicã a României, a fost necesarãstudierea modului în care a fost reglementatã problema retrageriitrupelor sovietice din România, ca acþiune ce se impunea în con-formitate cu actele juridice internaþionale (Tratatul de la Paris,1947) dupã reglementarea statutului postbelic al Austriei.

Aceastã stãruinþã asupra aspectelor juridice ale participãriiRomâniei în cadrul Organizaþiei Tratatului de la Varºovia, atât înplan real, concret istoric, din epocã, cât ºi în cercetarea de recon-stituire ºi analizã rezultã din urmãtoarele aspecte esenþiale: dincapul locului (din 1955), România a înþeles cã forþa ei în cadrulOrganizaþiei Tratatului de la Varºovia este, de fapt, forþa dreptuluiinternaþional, potrivit cãruia, tratatele trebuie respectate.

Contribuþiile româneºti în cadrul O.T.V. au fost, în principal, înacest domeniu, pentru statuarea ºi respectarea unor norme clare,

care sã înlãture ingerinþele U.R.S.S. în treburile interne aleRomâniei – tocmai pentru cã, aceste ingerinþe s-au produs în modbrutal.

Activitatea României în cadrul Organizaþiei Tratatului de laVarºovia a inclus douã mari aspecte: respectarea prevederilorTratatului ºi preocuparea pentru scopul esenþial al OrganizaþieiTratatului de la Varºovia – securitatea colectivã -, în care sã segãseascã, în mod real, securitatea individualã a României; con-tracararea ingerinþelor strãine în treburile interne ale României ºi aaltor state de cãtre membri Organizaþiei Tratatului de la Varºovia,cu obligarea tuturor de a fi egali în faþa prevederilor Tratatului.

Tocmai, încãlcarea unor prevederi ale Tratatului de laVarºovia, în special, de cãtre U.R.S.S.(amplasarea rachetelor înCuba, de exemplu), a sporit riscurile, a erodat securitatea ºi „apregãtit” crizele (cel puþin, câteva dintre ele – esenþiale, precuminvazia din anul 1968 în Cehoslovacia).

Evaluând cu realism evoluþia situaþiei politico-militare dinepocã, se poate spune cã România ºi-a pãstrat identitatea ºi demni-tatea de stat suveran în perioada postbelicã ºi a desfãºurat o susþi-nutã activitate pentru rezolvarea, pe cale paºnicã, a problemelorcomplexe care au apãrut pe continentul european. Instituirea unuisistem de securitate european viabil, diminuarea încordãrii ºi pro-gresul destinderii internaþionale au constituit doar câteva dintredezideratele politicii externe româneºti. La acestea s-a adãugat, încontradicþie cu teoria „suveranitãþii limitate”, formulatã de L.I.Brejnev, principiul potrivit cãruia, fiecare stat trebuie sã asigureconducerea naþionalã ºi sã poarte întreaga rãspundere pentru orga-nizarea, înzestrarea ºi instruirea propriilor forþe militare.

Anul acesta, s-au împlinit ºase decenii de la încheierea celeide-a doua conflagraþii mondiale, cel mai amplu ºi sângeros con-flict militar pe care l-a cunoscut omenirea. Moment de bilanþ ºide retrospectivã, în acelaºi timp.

Participarea României la cel de-al doilea rãzboi mondial acuprins, aºa cum se cunoaºte, douã mari perioade – Campania dinEst (22 iunie 1941 – 23 august 1944), alãturi de Germania nazistãºi împotriva Uniunii Sovietice; Campania din Vest (23 august1944 – 12 mai 1945), împreunã cu fostul adversar, Uniunea Sovi-eticã, ºi împotriva Germaniei, fostul aliat.

Pânã în 1989, Campania din Vest a beneficiat în modcvasiexclusiv de atenþia istoriografiei române, cei trei ani airãzboiului în Est fiind aproape excluºi din câmpul cercetãrii. Înacest caz, avem de-a face cu o evoluþie interesantã sub raportistoriografic. Dupã intrarea României în sfera de influenþã sovi-eticã, întoarcerea de arme, de la 23 august 1944 – realizatã deregele Mihai I, armatã ºi o coaliþie de forþe politice reunite înBlocul Naþional Democrat – ºi efortul românesc de rãzboi care aurmat au fost trecute în plan secund.

Timp de aproape un deceniu ºi jumãtate s-a vorbit ºi scris cuinsistenþã despre “eliberarea” României de cãtre Armata Roºie,care a dus greul rãzboiului împotriva Germaniei. De la jumãtateadeceniului al ºaselea ºi, mai ales, dupã retragerea trupelor sovi-etice din România (1958), regimul politic de la Bucureºti a pro-movat o politicã de autonomie faþã de Moscova, al cãrei apogeueste considerat Declaraþia din aprilie 1964, denumitã, oarecumimpropriu, “Declaraþia de Independenþã”.

Procesul de distanþare faþã de Moscova a implicat ºi o recon-siderare a concepþiilor dominante pânã atunci în studierea ºipredarea istoriei româneºti ºi universale. Între subiectele care aufost supuse revizuirii s-a aflat ºi Campania din Vest, cunoscutãprin sintagma “rãzboiul antihitlerist”. În esenþã, a fost reevaluatãcontribuþia româneascã, atât la “întoarcerea de arme”, cât ºioperaþiile ºi luptele desfãºurate pe teritoriul naþional, în Ungaria,Cehoslovacia ºi Austria.

Procesul de revizuire în plan istoriografic a fost însoþit denumeroase dispute purtate în presa cotidianã, revistele de spe-cialitate, în manifestãrile ºtiinþifice desfãºurate în þarã ºi înstrãinãtate. Încununarea acestui efort “revizionist” a fost elabo-rarea ºi publicarea, în 1966, a unei masive lucrãri – “România înRãzboiul Antihitlerist”. Ea a reflectat noua concepþie a regimu-lui de la Bucureºti în privinþa participãrii României la efortul derãzboi împotriva Germaniei, concepþie care a rãmas, practic, învigoare pânã în decembrie 1989.

Desigur, acest proces de reconsiderare a fost, în sine, un faptpozitiv, deoarece a eliminat multe din tezele ºi ideile propagan-dei sovietice, care mistificau grosolan realitatea istoricã. El afost, însã, limitat ºi selectiv, deoarece regimul a impus serioaseconstrângeri ideologice investigãrii ºtiinþifice. Cu titlu de exem-plu, amintim despre teza rolului conducãtor al partidului,devenitã “tabu istoriografic”, care a înlocuit rolul “fratelui maimare” de pânã atunci. Documentul adresat SecretariatuluiComitetului Central al P.M.R. atestã atât procesul de reconside-rare a efortului românesc de rãzboi, cât ºi amploarea disputelor

româno-sovietice pe aceastã temã.“(...)În urma studierii exponatelor

din muzeul redeschis la Moscova,s-au constatat urmãtoarele aspectemai importante referitoare la þaranoastrã:

În sectoarele care ilustreazã luptapentru apãrarea Puterii Sovieticeîmpotriva duºmanilor interni ºi aintervenþioniºtilor strãini, este com-plet omisã lupta voluntarilor româniîn cadrul Armatei Roºii. Despre vol-untarii cehoslovaci, unguri, chinezi,coreeni sunt expuse fotografii carescot în evidenþã activitatea lor.

Prezenþa armatei româno-anto-nesciene în rãzboiul antisovietic esteredatã pe hãrþi în toate operaþiile lacare a participat alãturi de Armatele6 ºi 8 germano-fasciste.

Contribuþia adusã de România larãzboiul antihitlerist este în cea maimare parte denaturatã în modintenþionat. Cea mai grosolanã încãl-care a adevãrului istoric se poatevedea în sala intitulatã Eliberareaþãrilor Europei Centrale de sud-est încare este expusã ºi harta Operaþiilepentru eliberarea României, 20 august – 25 octombrie 1944.Conþinutul titlului hãrþii este consecvent susþinut prin materi-alizarea ofensivei continue a armatei sovietice în Moldova,Dobrogea, partea de sud a României, Banat ºi Transilvania. Acþi-unile forþelor insurecþionale ºi ale armatei române nu sunt mar-cate pe aceastã hartã; sunt trecute douã mici aliniamente în Tran-silvania (valoarea aproximativã a câte unui regiment), iarsãgeþile trasate pe aceste aliniamente aratã acþiuni ofensivenereuºite ale unitãþilor române (...).

Aceste denaturãri ale adevãrului istoric privind contribuþiaRomâniei la rãzboiul antihitlerist au ca scop de a nega rolulpoporului român mobilizat ºi condus de P.C.R. în eliberarea sa desub jugul hitlerist ºi de a demonstra vizitatorilor muzeului cãRomânia a fost eliberatã în întregime de armata sovieticã. PentruBulgaria, Polonia, Iugoslavia se respectã adevãrul istoric; cu aju-torul unor hãrþi, fotografii ºi documente se aratã, în mod obiectivºi elogios, rolul popoarelor respective în eliberarea lor de subjugul ocupanþilor hitleriºti (...).

Pentru Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, mai puþinRomânia, sunt amenajate panouri-vitrinã de perete (aproximativ3x2 m fiecare), vitrine orizontale sub cele de perete, albume mariîn care sunt expuse fotografii ºi documente. Referitor la Româ-nia, în aceastã salã, sunt expuse urmãtoarele materiale:

- în cadrul unui panou-vitrinã de perete este expusã ofotografie de mãrime obiºnuitã cu explicaþia: Tancuri sovietice ºisubunitãþi din armata românã în marº spre linia frontului, iar sub

fotografie se aflã textul articolului 3 din Constituþia R.P.R.,elaboratã în 1952: “Republica Popularã Românã s-a nãscut ºis-a întãrit ca rezultat al eliberãrii þãrii de cãtre Forþele Armateale U.R.S.S. de sub jugul fascismului ºi de sub dominaþiaimperialistã, ca rezultat al doborârii puterii moºierilor ºi capi-taliºtilor de cãtre masele populare de la oraºe ºi sate, în fruntecu clasa muncitoare, sub conducerea P.C.R.” (...).

Într-un album se aflã urmãtoarele fotografii: acþiuni ofen-sive ale armatei sovietice în apropierea Iaºiului; adunare alucrãtorilor politici din Armata 40, închinatã problemelormuncii politice de partid în legãturã cu ieºirea la graniþa cuRomânia; Batalionul 143 Infanterie Marinã sovietic trecând pestrãzile Constanþei; semnarea Convenþiei de armistiþiu întreputerile aliate, reprezentate de Malinovski – care semneazã - ,ºi România, reprezentatã de L. Pãtrãºcanu, Dãmãceanu, ªtirbeiºi Gh. Popp, la Moscova, 12.09.1944.

În ,mai existã ºi alte materiale cu “erori” care se apreciazã anu fi întâmplãtoare. Astfel, în sala intitulatã Izgonirea duºmanu-lui de la graniþele U.R.S.S. existã harta Operaþiile ofensive alearmatei sovietice în 1944. În afarã de aspectele negative arãtatela punctul 3, alineatele 1 ºi 2, pe aceastã hartã mai apar în plusurmãtoarele: Frontul 3 ucrainean este notat la nord de Dunãre,lãsând impresia cã pe teritoriul României au acþionat trupele adouã fronturi, iar Armatele 1 ºi 4 române sunt notate în Ardealcu albastru, fãrã aliniamente, culoare cu care sunt reprezentatearmatele hitleriste ºi horthyste, deºi iniþialele pentru armateleromâne sunt aºezate înapoia aliniamentului trupelor sovietice(...).

Lipsa aliniamentelor trupelor române, notarea cu albastru acelor douã armate române în Ardeal ºi formulãrile date expli-caþiilor de la legenda hãrþii pot convinge pe vizitatori, nu numaicã armata românã nu a luptat pe teritoriul þãrii noastre, ci, maimult, cã ea ar fi fost ostilã armatei sovietice.

În centrul sãlii Izgonirea duºmanului de la graniþele U.R.S.S.este instalat un panou fotografic de aproximativ 3x2 m care îiaratã pe grãnicerii sovietici fixând semnul de stat la graniþa cuRomânia. Acest panou are urmãtorul text: Trupele sovietice auajuns la graniþa cu România. Grãnicerii sovietici fixeazã semnulde stat – 26 martie 1944.

Participarea Armatelor 1 ºi 4 române la operaþiile pentru eli-berarea Ungariei ºi Cehoslovaciei este redatã corect, însã nu searatã nici o cifrã care sã scoatã în evidenþã numãrul militarilorcare au luptat sau efortul economic al României în rãzboiul anti-hitlerist.

La sosirea cu avionul la Moscova, delegatul român nu a fostaºteptat de nimeni, deºi Secþiei Legãturi Externe a MinisteruluiApãrãrii al U.R.S.S. i se comunicase, de cãtre ataºatul nostrumilitar, ziua ºi ora sosirii.

Delegatul român, colonelul Militaru Victor, nu a avut posi-bilitatea sã comunice observaþiile de mai sus unei persoane com-petente, deoarece nimeni din Direcþia Superioarã Politicã aarmatei sau alte organe ale Ministerului Apãrãrii al U.R.S.S. nua stat de vorbã cu ºefii muzeelor din celelalte þãri socialiste”.

MINISTRUL FORÞELOR ARMATE ALE R.P.R.General de armatã Leontin Sãlãjan

Sursa: Arhivele Naþionale Istorice Centrale, fond CC al PCR, dosarnr.194/1965

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 9 (173) din 16 mai 2005

Pagina 9

Istoria celor fãrã de istorie continuã sãfie o temã de care istoricii încã se feresc.Este ocolitã chiar ºi de funcþionarii statului,care ar trebui sã cunoascã îndeaproapefenomenul social subteran. Ei ar trebui sãreflecteze asupra fenomenului mizerieisociale ºi al sãrãciei educaþionale, care seextinde progresiv cãtre tot mai variate struc-turi ale societãþii româneºti, sã descoperesoluþii.

Istoria celor fãrã de istorie vine dedeparte, de la o mare distanþã de documentulistoric scris. Lumea lor a fost întâi circum-scrisã de mitologie ºi folclor, apoi decutumele ºi obiceiurile locurilor ºi, în celedin urmã, de lumea supravegheatã a statuluicare a încercat sã ofere definiri, catalogãri,iar apoi sã impunã restricþii, control ºisupraveghere.

Proiectul de faþã se doreºte a fi o ple-doarie pentru istoria marginalului, pentrustudierea ºi, astfel, ameliorarea destinelorcelor alungaþi în afara istoriei oficiale, fru-moase, atent controlate.

Ceea ce ne-am propus în primul rând afost sã dovedim faptul cã istoria marginalu-lui este un domeniu de confluenþã ºi de inter-ferenþã culturalã, de intersectare cu istoria, aunor variate discipline precum geografiaurbanã, sociologia, antropologia, medicina,

literatura, etnografia, arta etc. Abordareaunui asemenea subiect înseamnã un efortconstant de studiu interdisciplinar.

Lumea periferiilor sociale este o ade-vãratã societate subteranã, cu o evoluþieparalelã faþã de aceea pe care o cunoaºtem cutoþii, dar care poate determina în anumite cir-cumstanþe istorice schimbãri neaºteptate,deformãri culturale ºi spirituale de nebãnuit.Cei din urmã vor fi cei dintâi. Aceastã lumeîngenuncheatã la marginea societãþii nu tre-buie ignoratã, abandonatã sau alungatã dinorganismul social. Ea are propria-i ierarhie,propriile-i valori morale ºi chiar instrumentede organizare ºi de impunere a modelelorcomportamentale fermentate în interiorulsãu. Este un adevãrat organism social ºi cul-tural, care, în viitor, se poate ridica împotri-va „realizaþilor”, a „normalilor”, pentru a-isupune unei noi ordini: anarhia.

Excluºii, sufletele ce aleg sã trãiascã alt-fel, sunt semenii noºtri, care, într-un scurtpasaj al vieþii lor, s-au prãbuºit ºi nu s-aumai putut ridica. Poate cã, acolo, în lumeasubteranã ºi nocturnã descoperi cu uºurinþãfaptul cã „destinul înseamnã locul ºi momen-tul în care te naºti”. Însã, ceea ce este maimonstruos, în spatele fiecãruia dintre noi, sesimte uneori respirarea prãbuºirii.

Adrian MAJURU

OO iissttoorriiee aa cceelloorr ffããrrãã ddee iissttoorriiee

România ºi-a pãstrat identitatea ºi demnitatea de stat suveran

Cristiana MARIN

Rãzboiul antihitlerist – subiect de disputã

între Bucureºti ºi Moscova

Controverse româno-sovietice

Preluare din Revista “Document” an VII, nr. 4(26)/2004

Tratatul de la Varºovia în anii 1964-11968

Chiar dacã lupul va repopula cândva vestulStatelor Unite, diversitatea geneticã a speciei va fifoarte sãracã faþã de cea a secolului al XIX-lea,când s-a dus o politicã de exterminare a acestui ani-mal. Existenþa unei mari populaþii de Canis lupus înCanada ºi Alaska - aproape 70.000 de exemplare – dã unele spe-ranþe specialiºtilor americani ºi suedezi cã diversitatea geneticã afost conservatã ºi cã ea poate fi reintrodusã în Statele Unite.

Aceste speranþe, se afirmã în revista francezã “Sciences etavenir”, par a fi contrazise de studiile lui Carles Vila, RobertWayne ºi Jennifer Leonard care au comparat patrimoniul genetic la34 de specimene de lup gri “istoric”, conservate la Muzeul de Isto-rie Naturalã din Washington, cu cel al speciei actuale. Cercetãtorii

au pus în evidenþã 13 profile genetice diferite pentru 34 de specii“istorice”, faþã de 10 profile pentru 96 specii moderne.

Înainte de exterminarea lor, cãtre începutul secolului al XX-lea, în vestul Statelor Unite ºi în Mexic trãiau peste 400.000 delupi. Aceste animale au fost reintroduse cu succes în YellowstoneNational Park, în Wyoming. Vila ºi colegii sãi au subliniat totuºi cãun habitat organizat prin “pungi” nu le permite lupilor deplasãrileobiºnuite pe distanþe foarte mari ºi încruciºarea cu alte populaþii,lucru ce duce la îmbogãþirea geneticã a speciei.

CURIER ªTIINÞIFIC Curierul ARMATEINr. 9 (173) din 16 mai 2005

Pagina 10

Specialiºtii se întreabã dacã sonda Mars Express vaavea ocazia sã observe vreun vulcan în activitate pePlaneta Roºie. Imaginile sondei plasate pe orbitamarþianã au pus în evidenþã activitãþi vulcanice ºiglaciare recente pe Marte. Potrivit unei echipe inter-naþionale de cercetãtori, care ºi-a publicat descoperireala sfârºitul anului trecut în revista “Nature”, marii vul-cani marþieni sunt activi de foarte mult timp, iar în anu-mite situri activitatea vulcanicã nu ar avea decât douãmilioane de ani. Acest aspect dã speranþe cercetãtorilorcã vulcanii mai pot fi activi ºi la aceastã datã.

Sonda Mars Express a luat imagini color tridimen-sionale de înaltã rezoluþie (10-20 metri per pixel) careau permis echipei coordonate de cãtre Gerhard Neukumsã reconstituie imagini foarte precise ale craterelor celorcinci mari vulcani marþieni: munþii Olympus, Ascraeus,Arsia, Albor Tholus ºi Hecates Tholus.

Aceste cinci cratere au cunoscut modificãri recente,precizeazã cercetãtorii, nu mai vechi de douã milioanede ani. La baza muntelui Olympus – cel mai mare vul-can din sistemul solar – depozitele glaciare atestã fazerepetate ale activitãþii vulcanice care merg înapoi în

timp pânã la 4 milioanede ani. Datele trans-mise de cãtre o altãsondã, Mars GlobalSurveyor, sugeraserãdeja o activitate vul-canicã destul de recen-tã pe Planeta Roºie.Imaginile de pe MarsExpress sunt încã ºimai precise.

Potrivit celor pu-blicate de cãtre cercetãtori în revista Nature, aceºti vul-cani ar putea erupe din nou. Observarea unui astfel defenomen ar fi o ºansã nesperatã, precizeazã GerhardNeukum, deoarece se pare cã Mars Explorer este lalocul potrivit ºi la timpul potrivit. Cu toate acestea, oprobabilitate mai mare de a observa fenomenul ar existadacã s-ar creºte numãrul sondelor de observare plasatepe orbita marþianã. Dacã s-ar repera o astfel de þintã,aceasta ar deveni sursa principalã de date pentru cer-cetarea vieþii pe Marte.

SSccaaddee ddiivveerrssiittaatteeaaggeenneettiiccãã aa ssppeecciieeii

Chiar dacã ne aflãm în plinã perioadãpost-pascalã, când nu mai poate ningedecât, eventual, cu petalele florilor de prun,nu stricã sã ne gândim la milioanele decadouri pe care Moºul reuºeºte sã le aducãîntr-o singurã noapte. Cârcotaºii – nu ceide la postul TV “Prima” – pretind cã, dinpunct de vedere fizic, aceastã sarcinã a luiMoº Crãciun, ar fi imposibil de îndeplinit.Aceasta s-ar datora, potrivit lor, faptuluicã, pentru a duce toate cadourile la desti-naþie, ar trebui sã alerge atât de repede,încât, din cauza frecãrii cu aerul, ar arde caun meteorit (la care s-ar mai adãuga ºi forþade gravitaþie). Cu toate acestea, copiii (ceicuminþi, se înþelege!) pot confirma cã mult-doritele cadouri îi aºteaptã dimineaþa lapoalele bradului. ªi, asta, an de an! Pentrua rezolva aceastã foarte importantã pro-blemã, magazinul virtual forsking.ro afãcut apel la specialiºti de marcã;astrofizicieni, matematicieni ºi alþi experþiºi-au pus mintea la contribuþie, au analizatsituaþia ºi au trimis rezultatele.

Un scut ionicDacã Moº Crãciun doreºte sã ducã

toate cadourile tuturor copiilor merituoºi,trãsura sa ar trebui sã meargã atât derepede, încât s-ar dezintegra datoritãfrecãrii cu aerul. Or, dupã cât se pare,Moºul cãlãtoreºte fãrã probleme, lãsând

doar o micã urmã incandescentã în spateletrãsurii. Cum face? Foarte simplu! afirmãastrofizicianul Knut Jorgen Odegaard.

Moº Crãciun ºi-a meºterit un scut ionicde particule cu sarcinã, unite între ele de uncâmp magnetic. Acest scut înconjoarã înîntregime trãsura cu pricina.

Ceva dimensiuni suplimentare

Orice s-ar spune, livrarea la domiciliu atuturor cadourilor necesitã mari cheltuielide timp ºi de energie. Potrivit lui Ode-ggard, Moº Crãciun le fabricã în spaþiu.Mai mult, el nu se mulþumeºte sã trãiascãdoar în 4 dimensiuni, ci, se pare, cã sesimte foarte confortabil în 11 ºi chiar 26 dedimensiuni. De fapt, cu cât sunt mai multe,cu atât mai bine!

Einstein îi sare în ajutorDar cum reuºeºte sã ajungã în atâtea

dimensiuni? O curioasã coincidenþã pare aaduce în faþa opiniei publice cârdãºia din-tre Einstein ºi Moº Crãciun, despre caresavantul nu a publicat nimic în 1930. Însã,

chiar în acea perioadã, Moºul ºi-a luat noullook roº-alb (sub impulsul unei bãuturicarbo-gazoase) ºi s-a pus pe treabã. O sim-plã întâmplare? Cu siguranþã, nu!

Gãsireacadoului potrivit

Se ºtie cã Moºul nu greºeºte decât rareori. Copiii au cadourile pe care ºi le doresc,chiar dacã nu i-au scris lui Moº Crãciun.Soluþia este la îndemânã, cum explicã AneChrvik, expert la Elfes Cie. Cãciulile ºibonetele pe care le poartã copiii iarna potînregistra activitatea cerebralã, ºi interpre-ta câmpurile magnetice infinitesimale cre-ate de cãtre dorinþe. Pentru captarea aces-tora sunt folosite coarnele renilor, caresunt, de fapt, sisteme de recepþie ultra-sofisticate.

Trãsura zburãtoareAltã imposibilitate – spun cârcotaºii –

este sã faci sã zboare trãsura la care suntînhãmaþi renii. Nils Lid Hjort, profesor dematematicã vede acest lucru ca fiind foartenormal. “Moº Crãciun foloseºte, cu sigu-ranþã, energia vidului. Trãsura ºi reniifolosesc energia repulsivã pentru compen-sarea gravitaþiei în vederea zborului”.

DANA/ DANIELA/DOINA/ DAN/ DANIEL –de la expresia germanicã“locuitor al Danemarcei”

DAVID – origineacuvântului se aflã în ebraicãºi înseamnã “de iubit”

DELIA (gr.) – “cea depe insula Delos”

DIANA – de la“diviana”, nume latin pentru“zeiþã”

DIONISIE – din greces-cul “Dionysius”, ce înseam-nã “fiul zeului Dionysos”

DOLORES – provinedin expresia spaniolã pentru“supãrare, durere”

DOMINIC – de lacuvântul latin ce înseamnã“lord”

DORIN – prenume deorigine greacã ce indicãapartenenþa la grupul etnical dorilor; iar derivat din“theodor”, înseamnã “darulDomnului”

DRAGOª – îºi are ori-ginea în cuvântul slav careînseamnã “dulce glorie”

DUMITRU – de la zeulDemetrius, zeul agriculturii

ELENA/ ELEONORA/NORA – nume grecesc pen-tru “razã de soare”

ELISABETA (ebr.) –“cea care îl cinsteºte peJehova”

ELVIRA – de la “aliwer”, o frazã germanicãanticã ce înseamnã “într-adevãr strãin”; în spaniolã,înseamnã “cea mãreaþã” sau“ cea care pãstreazã”

E M A N U E L A /EMANUEL – de la“Imanuel”, nume ebraic ceînseamnã “Dumnezeu estecu noi”

EMILIA/ EMIL – de la“aemilus”, nume latin datcelui “dornic, nerãbdãtor,zelos”

EUFROSINA – din gre-cescul “Euphrosyne” – “ceaseninã”

EUGENIA/ EUGEN –de la “eugenios”, nume gre-cesc pentru “aristocrat”

EUSEBIU – de laexpresia greceascã ceînseamnã “religios”

Cristina FRATU

P R O V E N I E N Þ AN U M E L O RD E B O T E Z

AAccttiivviittaattee vvuullccaanniiccãã rreecceennttãã ppee MMaarrttee

Anul trecut, în ziua deCrãciun, cu puþin înainte detrei dimineaþa, sonda Huygensse detaºa cu succes de nava-bazã Cassini. Începea cãlãto-ria spre o lume plinã de mis-tere: Titan, cel mai maresatelit al planetei Saturn. Estesingura “Lunã” din sistemulsolar care are o atmosferã ces-ar apropia, potrivit spe-cialiºtilor, de atmosfera primi-tivã terestrã.

Cãtre sfârºitul anului tre-cut asupra lui Titan încã maiplana misterul, deoarece primele observaþii realizate de pe Cassini nu au permisoamenilor de ºtiinþã sã determine natura exactã a solului: solid sau lichid. Altsubiect de cercetare este absenþa reliefului ºi a urmelor specifice pe care le lasãimpactul cu meteoriþii, ceea ce dã de înþeles cã satelitul are o activitate geologicãrecentã sau chiar actualã. Totuºi, nici un vulcan nu este vizibil la suprafaþa aces-tuia.

Sonda Huygens a coborât pe Titan la jumãtatea lunii ianuarie a.c. dupã ce,timp de aproape douã ore ºi jumãtate, a traversat atmosfera satelitului. Pe timpulcoborârii, sonda a trimis date despre compoziþia “aerului” titanian folosindorbitalul Cassini drept releu, urmând ca, dupã aterizare, sã mai continue trans-misia încã douã ore.

Titan a fost descoperit în 1655, de cãtre astronautul olandez Christiaan Huy-gens. Sonda Voyager 1 a luat primele imagini ale satelitului în anul 1980,dezvãluind o “lunã” saturnianã complet ascunsã de propria-i atmosferã.

SSoonnddaa ssppaaþþiiaallãã HHuuyyggeennssaa ccoobboorrââtt ppee TTiittaann

Pentru a obþine o reacþie chimicã controlatã într-un nano-tub de carbon, câþiva cercetãtori britanici îºi pot asuma pater-nitatea creãrii celui mai mic tub pentru probe care a fost creatvreodatã. Revista “Sciences et avenir” informeazã cã DavidBritz de la Universitatea Oxford împreunã cu colegii sãi aufabricat nano-tuburi de 1,2 nm diametru ºi 200 nm lungime(1nm = nanometru = 1/1.000.000.000 m). Pentru aceasta, eiau folosit niºte “recipienþi” din carton cristalin de forma unormingii de fotbal, pe care le-au aranjat în lanþuri.

Ca sã obþinã aceastã polimerizare, chimiºtii au adãugatcâte un atom de oxigen fiecãrei formaþiuni de carbon înaintede a le pune în nano-tuburi. În condiþii de temperaturã ºi pre-siune particulare, acestea s-au unit între ele, formând un sin-gur lanþ. Nanotubul astfel realizat nu a interferat cu reacþiachimicã, dupã cum aratã autorii în materialul publicat în“Chemical Communications”.

Înainte de a vedea dacã în cele din urmã acest nano-tubva fi folosit numai în cercetarea fundamentalã, ori îºi va gãsiºi alte aplicaþii mai “pãmântene”, revista francezãinformeazã cã mai este un prag de trecut: sã se scoatã for-maþiunile polimerizate din tub. Deocamdatã cercetãtorii nuºtiu cum sã facã acest lucru.

S-a obþinut cel mai ieftin nano-tub

FFiizziiccaa lluuii MMooºº CCrrããcciiuunn

Maimuþa capucinîncepe sã scobeascã pãmân-tul pentru a scoate un tuber-cul de Thiloa, dupã care seopreºte, cautã rapid în jurulsãu ºi apucã o piatrã. κireia apoi activitatea lovindrepetat pentru a spargetuberculul. Aceste imaginifilmate de cercetãtori dinBrazilia ºi relatate în revista“Sciences et avenir” confir-mã îndemânarea ºi inge-niozitatea maimuþeicapucin. Dacã folosireauneltelor a fost deja con-

statatã la maimuþele captive, obser-varea în sãlbãticie este mult mai rarã.

Antonio de Maura ºi Phyllis Leeau þinut sub observaþie timp de mai multe luni patru grupuri decapucini (Cerbus apella libidinosus) în pãdurea Caatinga din sta-tul Piani aflat în nord-estul Braziliei. Maimuþele folosesc aproapecotidian unelte în vederea procurãrii hranei.

Potrivit celor publicate de cercetãtori în revista “Science”,acestea constau în pietre cu care sparg seminþe, tuberculi sauramuri de cactus sau chiar pentru a vâna o ºopârlã; beþigaºe cucare cautã în gãuri dupã insecte, apã sau miere. Astfel, maimuþelecapucin au mai multe strategii pentru a-ºi procura hrana mai uºor.

Acest comportament este mult mai frecvent ºi mai nuanþat lapanide (cimpanzei) ºi mai rar la maimuþele cu coadã, se specificãîn publicaþia citatã.

Trusa de scule a maimuþei capucin

Paginã realizatã delocotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Plictisit nevoiemare, Clive Barkerºi-a luat ideile în

spinare ºi nu s-a oprit decât în biroul lui JohnWoo. Rezultatul a fost Demonik, titlu horrorce va fi publicat de compania lui Woo, TigerHill Entertainment, împreunã cu Majesco, iartreaba va fi fãcutã de Terminal Reality,pãrinþii zvãpãiatei Blood Rayne. Ca de obi-cei, Clive Barker îºi va face de cap cu sce-nariul, secvenþele cinematice ºi vocile dinjoc. ªi dacã va fi bãiatcuminte, Clive arepromis ºi un film peaceeaºi temã. Oare cineva fi regizor ºi scenar-ist?

Valve - ºi pe Net, ºi pe raftPentru a calma nevrozele retailer-ilor,

Valve a anunþat oficial cã va continua sã-ºidistribuie produsele în varianta clasicã depachet CD sau DVD. Anunþul vine dupã ceValve a reuºit sã rezilieze contractul cu pu-blisher-ul Vivendi, toatã lumea fiind fermconvinsã cã toate jocurile companiei vor luadrumul Steam-ului, începând din august.Acum toatã lumea e fericitã, mai puþinVivendi, care a pierdut toate licenþele PC,plus o frumuseþe de portale Half-Life 2 pen-

tru Xbox.

Anarchy Onlinecucereºte lumi noi

Funcom anunþã cã iarna aceasta MoºCrãciun va aduce iubitorilor de MMORPG,

în general, ºide AnarchyOnline, înspecial, une x p a n s i o npack nou,intitulat LostEden. Raiulîn cauzã este

bazat pe teritorii ce orbiteazã în jurul planeteiRubi-Ka ºi va genera noi ocazii de luptã întrecele douã mari facþiuni ale jocului, Omni-Tekºi The Clan. Ori, un rãzboi bun are ºi arme pemãsurã, motiv pentru care Lost Eden va venidotat cu SAM sites, tunuri masive, platformeorbitale de luptã, arme, armuri, abilitãþi ºi ofelie de lãmâie în cocktail.

Evident, toate aceste bunãtãþi nu suntgratis. Lost Eden nu va schimba cu nimicstrategia de marketing. Cine vrea expansionpack “va ironiza” Funcom cu o taxã lunarã,cine nu, va bate câmpii doar în lumea iniþialãa Anarchy Online.

Knights of the Temple 2 -Paul n-are stare

Degeaba a învins Paul de Raque tonele deinamici puse împotrivã-i. Degeaba a fãcut

febrã muscularãmânuind sabia (ºio urticarienasoalã purtândarmura!) înprimul Knights ofthe Temple. Abiase instalase ºi elcomod la biroul

de Mare Maestru al Ordinului Templierilor,cã au ºi sunat producãtorii: “Paul, ne pare rãusã te deranjãm, dar am dat de dracu’. La pro-priu. Vine cu o armatã sã facã praf peisajul.Dacã ne ajuþi, îþi oferim ocazia sã cutreieri învoia cea bunã un oraº roman pãrãsit, tem-niþele Saracenilor, insule misterioase, ruine ºicatacombe cât încape. Îþi dãm dialog interac-tiv, 18 quest-uri secundare, elemente RPG,mai multe variante de final ºi multiplayer.Promitem cã nu va fi o aventurã liniarã.”

ªi dus a fost Paul. Alte veºti (cum ar fidata revenirii pe monitoare) nu se ºtiu despreel, dar probabil cã se distreazã pentru cã ne-atrimis câteva vederi din vacanþã!

Cristina FRATU

MOZAICCurierul ARMATEINr. 9 (173) din 16 mai 2005

Pagina 11

☺La uºã sunã un þigan

ºi întreabã:- Nu aveþi cumva vreo

vechiturã de care v-aþi putea lipsi?- Stai puþin s-o chem pe soacrã-

mea!

☺- De ce îºi lasã bãieþii þiganilor

mustaþã?- Ca sã semene mai mult cu mama

lor!

☺Un þigan îºi conducea Mercedesul

ºi deodatã face panã de cauciuc. Se dãjos din maºinã sã schimbe roata. Unalt þigan apare ºi îl întreabã:

- Ce faci aici, mâncaþi-aº?- Pãi scot roata.Atunci al doilea þigan sparge par-

brizul ºi spune satisfãcut:- Gata, frate, eu iau casetofonul!

☺Þiganu’ cãtre cumãtru’-sãu:- Sã vezi, mâncaþi-aº, nevastã-mea

a cumpãrat o perie de WC.- ªi cum e?- Merge, dar ziarul era mai bun!

☺Þiganii între ei:

- Cumetre, vino sã-mi vezi copilulnou nãscut!

- E drãgãlaº, dar nu-i puþin cammic?

- Mic? Pãi, cât de mare ai vrea sãfie dupã douã sãptãmâni de cãsnicie?

☺Un tip trecea printr-o pãdure. La

un moment dat, vede un þigan legat cufrânghie de mijloc atârnat de o cracã.

- Ce faci acolo, bãi þigane?- Nu vezi? M-am spânzurat!- Pãi nu aºa, cioara dracului, de

gât!- Am încercat , da’ mã

sufoc!

☺- Ce fel de restaurant e

ãsta? Supã nu mai este,tocãniþã nu mai este, salatãnu mai este. Adu-mi, terog, paltonul.

- Nici paltonul nu maieste!

☺- Salut, bine cã te-am

întâlnit! Poþi sã-mi împru-muþi 100.000 de lei?

- Îmi pare rãu, dar n-ambani la mine!

- Dar acasã?- Acasã toþi sunt bine,

sãnãtoºi, mulþumesc!

☺- Mãmico, dã-mi ºi mie

voie sã înot în bazinulacela mare.

- Nu se poate, apa efoarte adâncã ºi e pe-riculos.

- Dar tata de ce arevoie?

- Tata e asigurat!☺

- Ce s-a întâmplat cufiul tãu? Nu l-am vãzut

de multã vreme!- L-a nenorocit progresul ºtiinþei!- Razele Roentgen?- Nu, amprentele digitale!

SS HH OO WW BB II ZZParadã de chiloþei

ºi cãzãturi la premiile MTV

VIRUS ANTI-MANELE

CClliivvee BBaarrkkeerr nnee bbâânnttuuiiee ddiinn nnoouu

CONFORMCU LEGILE

FINITÃ

URMÃRIÞI(fig.)

UIMITOR

SFÂRLEZE

FANTOMÃ

SUBTERAN

PÃRÞI!

CHIORª

SE DAU LAALEGERI

VÂSCOS

NIMICURI

PARCELE

IMITATIVE

UNU BIS!

GHEM DEACE

ARICI!

SE SPUNELA GREU

A OMITE

PRIVEªTEÎNAPOI

LEZIUNE

BLEU

ASTFEL

NIMIC ÎNSINE!

INIMÃ DEMAMÃ

CENTRU DEGREUTATE!

A ÎNDESA

VAGÃVIOLENT

DE LA LUME ADUNATE...

C, S, D, T, F, CÃSÃTORITÃ, PANORAMIC, PÃGUBITORI, CERERE, ARAL, CITI, V, ANI, TA,ARAT, T, LATERAL, ZA, TONIFICAT, TEREN,AERE.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

1. Cum se numeºte cea mai îngustã strâmtoarenavigabilã?

2. Cine a fost constructorul Farului din Alexan-dria?

3.ªtiþi ce constructor a început înãlþarea uriaºeibazilici Sfânta Sofia din Constantinopole?

4. Care a fost primul voievod român care ºi-a sta-bilit capitala la Iaºi?

5. Când a fost construit palatul Cotroceni?6. Cine a spus: “Sã te fereascã Dumnezeu de

omul care n-a citit decât o carte. Acela ajunge maicurând la o sistemã absolutã, merge pânã la a voi sãprefacã societatea dupã capul sãu, dupã ideile ce ºile-a format; uitã adevãrurile sociale cele mai funda-mentale, uitã cã progresul moral este libertatea ºi cãprogresul material este de a produce cât se poatemai ieftin, de-a pune pe om în stare bunã ºi a-i creatimp de a-ºi rãdica gândirea mai sus de mulþumirimateriale...”?

Rãspunsurile testului 8 (172)1. În anul 820 d.Ch. succesorul lui Harun Al-Raºid,

califul Al-Manun a ordonat începerea lucrãrilor destrãpungere a Marii Piramide.

2. Cele mai vechi faruri au fost turnurile construitede libieni ºi de cuºiþi în Egiptul de Jos. Poetul grecLasches, în veacul VIII Î.Ch., menþiona cel mai vechi far,cunoscut în istorie, amplasat pe promontoriul Sigeion(azi, capul Ienichei, în Troada), pe coasta egeeanã a AsieiMici, în apropierea strâmtorii Helespont (Dardanele).

3. În anul 1582 s-a construit la Londra, ca o noutateîn domeniul edilitar, o primã reþea de distribuire a apeipotabile la domiciliu. Presiunea necesarã era realizatãgravitaþional; în secolele urmãtoare, presiunea necesarãdistribuþiei ºi ridicãrii nivelului apei s-a obþinut cu aju-torul pompelor.

4. Istoricii moderni sunt de pãrere cã numele Dobro-gei – vechi teritoriu daco-roman- vine de la numeledespotului Dobrotei care a organizat în secolul al XIV-leao formaþiune statalã independentã între Dunãre ºi MareaNeagrã. Aceasta a intrat în componenþa Þãrii Româneºtisub domnia lui Mircea cel Bãtrân (1386-1418).

5. Potrivit jurnalului regal þinut de Aristotel, Alexan-dru cel Mare, în a treia zi de febrã, a fost transportat într-una din camerele teraselor acestei grãdini, unde se pre-supune cã a ºi murit în ziua a doua de la începutul bolii,în anul 323 Î.Ch.

6. M. EMINESCU, Fragmentarium, 79Selecþie relizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Într-o joi searã, la SalaPalatului, a avut loc ceremoniaMTV Romanian Music Awards2005, o paradã comicã în caremulte din vedete ºi-au fãcutapariþia pe covorul roºu sub oploaie de blitz-uri, care a culmi-nat cu o ploaie de cãzãturi pe

scena din sticlã foarte alunecoasã. Show-ul serii n-aconstat, deci, în discretele þinute vestimentare ale divelormondene ale þãrii, ori în recitalurile propriu-zise!

Pentru topul celor mai tari “cãzãturi” au concurat,spre deliciul telespectatorilor ºi al spectatorilor, Betty(Etnic), Pepe ºi vedeta serii, Danzel, care a declarat lapetrecerea de dupã ceremonie cã o sã doarmã pe burtã osãptãmânã, deoarece partea sa dorsalã a avut rãu de sufe-rit de pe urma impactului. De altfel, belgianul a dispãrutpentru câteva secunde sub sticla fisuratã, de unde a fostrecuperat cu mare greutate.

Prevestind cãldurile verii, frumoasele noastre s-auprezentat una mai “transparentã” decât alta. Astfel au fostlimpezite privirile bãrbaþilor din salã, fetele demonstrân-du-ºi încã o datã “talentul”!

Unii au venit cu TAB-ul ...alþii cu limuzina... Cere-monia a fost, conform celor spuse de trupeþii de la Para-ziþii, “un spectacol minunat în care s-a fãcut numai play-back”. Dacã multe vedete au ajuns la Sala Palatului în ceamai lungã limuzinã din Bucureºti (12m), Paraziþii auvenit într-un TAB, escortaþi de maºini militare, cusirenele pornite, priveliºte ce i-a bãgat în sperieþi pebãtrânii din centrul Bucureºtiului. Au fost totuºi rãsplãtiþicu premiul pentru “Cel mai bun album”, iar Omblandondin acelaºi grup a primit premiul pentru “Cel mai bunhip-hop” (alãturi de Raku).

Iatã lista premiilorCel mai bun grup: Voltaj - “ªi ce?” Cea mai bunã piesã: Activ - “Doar cu tine” Cea mai bunã interpretã solo: Nicola - “Îþi

mulþumesc” Cel mai bun interpret solo: Pepe - “Numai iubirea” Cel mai bun hip-hop: Omblandon feat. Raku - “Egali

din naºtere” Cel mai bun artist debutant: Pavel Stratan - “Eu beau” Cel mai bun etno: Etnic &Haiducii - “Zorilor” Cel mai bun album: Paraziþii - “Primii 10 ani”Cel mai bun dance: Morandi - “Love me”Cel mai bun rock: Cargo Cel mai bun website: www. andreeab.roCea mai bunã prestaþie live: Viþa-de-Vie - Cluj MTV

Live Cel mai bun pop: Direcþia 5 - “Eºti îngerul meu” Cel mai bun videoclip (MTV): Sensor - “Help Your-

self”Premiul pentru întreaga carierã: Teo Peter (post

mortem).

Maneliºtii suntvânaþi ºi on-line! Decurând, divizia desecuritate a datelor dincadrul companieiromâneºti SOFTWIN,BitDefender, a anunþatrãspândirea rapidã avirusului Win32.Anti-man.A, al cãrui cre-ator este cu siguranþãun român. Autorul virusului demonstreazã o aversiunedusã la extrem faþã de manele, fapt care l-a determinat sãîncerce exterminarea acestui gen muzical cu mijloaceproprii, “luând practic ostatice” calculatoarelemaneliºtilor. Principala acþiune a virusului este aceea de aºterge de pe calculatorul virusat toate fiºierele multimediacare conþin nume ale unor cunoscuþi interpreþi de manelesau titlurile acestora.

În numai 5 ore, virusul a reuºit sã infecteze peste 300de calculatoare în România datoritã ingeniozitãþiimesajelor e-mail sub care se propagã ºi din cauza lipseiprotecþiei antivirus a utilizatorilor. (F.C.)

Lucrãrile la podul metalic ce va ficonstruit la 800 de metri înamonte de podul de la Mãrãci-

neni, din judeþul Buzãu, care s-a prãbuºit,în seara zilei de miercuri, 11 mai, au fostîntrerupte, a doua zi, timp de o orã, dincauza lipsei unor materiale de calitate, atransmis agenþia Mediafax.

P o t r i v i tcomandantu-lui Brigãzii 10Geniu, gene-ral de brigadãA l e x a n d r uDAVID, citatde sursaamintitã, auapãrut pro-bleme dincauza mate-rialelor lem-noase puse ladispoziþie deM i n i s t e r u l

Transporturilor prin autoritãþile locale,deoarece, acestea nu au corespuns dinpunct de vedere calitativ. Materialul soli-citat era necesar pentru pilonii podului,care sunt construiþi din lemn de esenþãtare, pentru a rezista unui debit crescutde apã. Din aceasta cauzã, militarii dinBatalionul 3 Geniu au întârziat cu o orã

plantarea pilonilor în pãmânt.Prezent, joi, 12 mai, la Buzãu, pe

ºantierul amenajat la Mãrãcineni, mi-nistrul Apãrãrii Naþionale, TeodorATANASIU, a declarat cã problema ivitãva fi rezolvatã astfel încât sã nu existetimpi morþi în amenajarea podului care vareda traficul uºor pe drumul European 85.

“Deocamdatã, materialele pentru exe-cuþie au sosit, altele trebuie sã mai aparãºi în cursul zilei de azi – a precizat dum-nealui, citat de Mediafax. MinisterulTransporturilor ne-a asigurat cã vomavea materialele necesare astfel încât sãnu avem timpi morþi. Primele materialeau fost luate, însã nu din cele care core-spund cu standardele noastre pentru aîncepe execuþia, fãrã sã stãm sã cãutãmcele mai bune materiale.” Pe mãsurã cetrece timpul, militarii buzoieni vor iden-tifica ºi materialele necesare astfel încâtsã nu se mai confruntre cu o astfel desituaþie.Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

În perioada 6-10 mai 2005, Colegiul Militar Liceal “ªtefan celMare” a gãzduit Campionatele militare de minifotbal, ºah ºi cros,etapele finale pe forþele terestre. Acestea sunt organizate de StatulMajor al Forþelor Terestre prin Biroul Educaþie Fizicã, preºedintelecomitetului de organizare fiind lt. col. Ioan ARMANU. La com-petiþii au participat loturile sportive ale Colegiului Militar Liceal“Mihai Viteazul” din Alba Iulia, Colegiului Militar Liceal “Dim-itrie Cantemir” din Breaza ºi Colegiului Militar Liceal “ªtefan celMare” din Câmpulung Moldovenesc.

Anul acesta, Colegiului Militar Liceal “ªtefan cel Mare” dinCâmpulung Moldovenesc i-a venit rândul sã gãzduiascã întrecerilesportive din cadrul Campionatelor militare de ºah, cros ºi minifot-bal - finalele pe forþele terestre. Aici, la poalele Rarãului, educaþiafizicã ºi întreaga activitate sportivã completeazã ºi susþinepregãtirea intelectualã a elevilor. Dintotdeauna, componenþiiloturilor sportive câmpulungene au luptat pentru a ocupa primelepoziþii în confruntãrile ºcolare, în concursurile sportive ºi aplicativmilitare. Dovada cã au reuºit este vitrina cu numeroasele cupecucerite în întrecerile dintre colegiile militare ºi la campionateleºcolare. De asemenea, la concursurile sportive ºi aplicativ militare,elevii câmpulungeni s-au situat, în ultimii ºase ani consecutiv, pelocul I, iar în ultimii doi ani au obþinut “Cupa pentru cea mai bunãactivitate sportivã desfãºuratã în Forþele Terestre”.

La competiþia de cros, primii la linia de sosire au fost sportiviicâmpulungeni. Atât fetele, cât ºi bãieþii, n-au înºelat aºteptãrilesuporterilor, care i-au susþinut permanent cu aplauze ºi urale, pe untraseu de 2000m ºi respectiv 3000m. Podiumul la aceastã probã afost ocupat integral de reprezentanþii colegiului câmpulungean, pelocul I situându-se, la bãieþi, elevul fruntaº LucianVASILOVSCHI, iar la fete, eleva Roxana MACSIM.

Cele mai disputate întreceri au fost, cu siguranþã, meciurile deminifotbal. Pe rând, fiecare dintre cele trei colegii ºi-au adjudecatvictoria: mai întâi echipa colegiului militar din Alba Iulia, apoi, adoua zi, soarele a ieºit în ajutorul sportivilor lui ªtefan ºi i-a condusspre victorie, iar, la finalul competiþiei, colegii de la Breaza auînscris 6 goluri ºi au primit 4 de la “albanezi”. Aºa cã, în condiþiide egalitate, s-a apelat la criteriul de departajare, prevãzut de regu-lament, cel al numãrului de cartonaºe galbene ºi roºii primite defiecare echipã, echipa colegiului din Alba Iulia ocupând primatreaptã a podiumului.

Cadrul special al cabinetului de geografie a fost folosit ca stim-ulent pentru cei ce s-au aventurat în întrecerile “sportului minþii”-ºahul. S-a jucat în sistem turneu, câte douã runde pe zi. Elevii de lacolegiul din Alba Iulia, cap. Carmen ILIE ºi cap. Viorel ANDONEºi-au învins adversarii de la celelalte douã instituþii de învãþãmânt.

Pe tot parcursul campionatelor, fair-play-ul s-a manifestat ca oexpresie a profesionalismului arbitrilor, pe de-o parte ºi al respec-tului pentru sportivii adversari, pe de altã parte. La finalul întrece-rilor, domnul locotenent-colonel Ioan ARMANU a subliniat:“Campionatele s-au desfãºurat într-o atmosferã caldã, datã de fairplay-ul participanþilor ºi al galeriei gazdelor. În cele trei zile de con-curs, în care soarele a alternat cu ploaia, fiecare lot a luptat pentruocuparea locului I. Aici, la Câmpulung Moldovenesc, s-au pus învaloare efortul depus ºi competenþele confirmate pe timpulconcursului, fiecare concurent fiind un câºtigãtor. Au învins ceimai buni, dar, mai ales, sportul, miºcarea, tinereþea, prietenia.Aceste întreceri au constituit o ultimã verificare înaintea celui maiimportant concurs la nivelul colegiilor militare, Olimpiada de Varãa Sportului Militar Liceal.”

Elev sergent Lavinia ZMEU

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 9 (173) din 16 mai 2005

Pagina 12

LLeeccþþiiee ddee iissttoorriieellaa TTâârrgguu-JJiiuu

Luni, 9 mai, în garnizoana Târgu-Jius-au desfãºurat o serie de manifestãri cul-turale organizate de administraþia localã,dedicate celor 128 de ani de la proclamareaindependenþei României, celor 60 de ani dela încheierea rãzboiului în Europa ºi aniver-sarea Zilei Europei.

În sala de festivitãþi a MuzeuluiJudeþean Gorj s-a desfãºurat un simpozionunde, alãturi de personalitãþi ale vieþii cul-turale din municipiul de pe Jiu, au confe-renþiat ºi domnul colonel(r) CostinelLOGA, preºedintele Asociaþiei “Cultuleroilor” filiala Gorj, pe tema “60 de ani dela încheierea celui de-al doilea rãzboi mon-dial în Europa”, urmat, apoi, de domnulcolonel(r) Ion BÃRBULESCU, ºeful filialeigorjene a Uniunii Naþionale a Cadrelor Mi-litare în Rezervã ºi în Retragere “GeneralDragalina” care, în expunerea sa“Blestemul rãzboiului – implicaþiile Con-venþiei de armistiþiu asupra evoluþiei vieþiipolitice româneºti” s-a referit, mai ales, lasfârºitul rãzboiului ºi la perioada post-con-flict.

La aceastã activitate au participatreprezentanþi ai administraþiei judeþene ºilocale, cadre militare în activitate, în re-zervã ºi în retragere, veterani de rãzboi,istorici, profesori ºi elevi de la instituþiile deînvãþãmânt ale municipiului Târgu-Jiu.

În expunerea sa, preluatã ºi de unele dincotidianele locale, domnul colonel (r)Costinel LOGA identifica trei perioade(etape) distincte ale celui de-al doilea rãzboimondial. Prima stã în umbra pactuluiRibbentrop-Molotov (1 septembrie 1939 – 6decembrie 1941). A fost etapa în caremaºina de rãzboi hitleristã a desfãºurat “oofensivã cvasipermanentã” reuºind, în scurttimp, expansiunea în centrul ºi vestulEuropei, ajungând pânã în Iugoslavia ºiAlbania. Aceeaºi acþiune o desfãºura, dinest, ºi Uniunea Sovieticã, invadând Polonia,“înºfãcând din teritoriul acesteia o suprafaþãimportantã”, apoi Finlanda ºi România, întimp ce Ungaria anexa partea de nord-vest aTransilvaniei.

A doua etapã identificatã de domnulcolonel(r) Costinel LOGA este marcatã deînfrângerea Germaniei în faþa Moscovei ºi“intrarea în rãzboi, la 8 decembrie 1941” aStatelor Unite. Este etapa în care s-audesfãºurat bãtãliile de la Stalingrad, Midvoiºi El Alamein, în urma cãrora trupele ger-mane au pierdut iniþiativa pe front. “În iulie1943, operaþia ofensivã de la Kursk-Osel,s-a soldat cu un adevãrat dezastru pentruarmata germanã”.

Cea de-a treia etapã (1944-1945),înfrângerea coaliþiei hitleriste, este caracte-rizatã prin câteva evenimente cu implicaþiimajore în deznodãmântul rãzboiului: debar-carea din Normandia, care a obligat Germa-nia “sã lupte pe douã fronturi diametralopuse” ºi desprinderea României de Germa-nia care, potrivit observatorilor vremii, ascurtat rãzboiul cu cel puþin 6 luni. (D.A.)

Promovarea progresului economic ºi social (piaþaunicã a fost instituitã în 1993, iar moneda unicã a fostlansatã în 1999).

Afirmarea identitãþii Uniunii Europene pe scenainternaþionalã (prin ajutor umanitar pentru þãrilenemembre, o politicã externã ºi de securitate comunã,implicare în rezolvarea crizelor internaþionale, poziþiicomune în cadrul organizaþiilor internaþionale).

Instituirea cetãþeniei europene (care nu înlocuieºtecetãþenia naþionalã, dar o completeazã, conferind unnumãr de drepturi civile ºi politice cetãþeniloreuropeni).

Dezvoltarea unei zone de libertate, securitate ºijustiþie (legatã de funcþionarea pieþei interne ºi, în par-ticular, de libera circulaþie a persoanelor).

Existenþa ºi consolidarea relaþiilor în baza dreptu-lui comunitar (corpul legislaþiei adoptate de cãtreinstituþiile europene, împreunã cu Tratatele fonda-toare). (D.A.)

Sursa: Agenþia pentru Strategii Guvernamentalewww.publicinfo.ro

Paºi pe drumurile Europei - obiectivele

Uniunii Europene

Geniº t i i buzo ien i sunt în mis iune de lup tã pe t imp de pace

Integrare europeanã

Campionatele mil itare de la Câmpulung Moldovenesc

OO nn oo uu ãã pp rr oo vv oo cc aa rr ee !!

Primele structuri ale poliþiei militare auapãrut la 1 septembrie 1893, când, prin ÎnaltulDecret nr. 9210, a fost promulgatã Legea asuprajandarmeriei rurale. În aceastã lege, la articolul52, se preciza cã: “Serviciul ordinar cuprinde:Poliþia administrativã ºi preventivã; Poliþia dru-murilor ºi þarinilor; Poliþia judiciarã; Transfe-rarea arestaþilor civili; Poliþia militarã; Transfe-rarea arestaþilor militari”. În regulamentul deaplicare a acestei legi se prevedeau, la Secþiuneaa-III-a, “POLIÞIA MILITARÔ, articolele 253-273, sarcinile ºi misiunile acesteia, dintre caremenþionãm: Cãutarea ºi arestarea dezertorilorsau a militarilor care au întârziat din permisii sauconcedii; Verificarea militarilor bolnavi care segãsesc la domiciliu; Pãstrarea ordinii ºi disci-plinei pe timpul deplasãrilor sau în locurile deodihnã; Escortarea militarilor pedepsiþi discipli-nar.

În campania anului 1917 ºi în timpul primu-lui rãzboi mondial existau unitãþi de poliþierepartizate astfel: companie de poliþie militarã -repartizatã la Marele Cartier General; la fiecarecomandament de armatã - un pluton de poliþiemilitarã; la fiecare comandament de corp dearmatã - câte o secþie de poliþie militarã. Înperioada interbelicã, se regãsesc subunitãþi depoliþie militarã de sine stãtãtoare. Astfel, înconþinutul Regulamentului provizoriu asupraserviciului jandarmeriei în campanie, ediþia1928, se prevãd urmãtoarele structuri pentrupoliþia militarã. La Marele Cartier General: com-panie de poliþie cu patru plutoane (circa 200 deoameni). La Armatã: companie de poliþie cupatru plutoane (circa 200 de oameni. Companiilede poliþie de la comandamentele etapelor dearmatã aveau patru plutoane (circa 200 deoameni). Batalioanele de poliþie erau repartizate

ca mijloace suplimentare ale Marelui CartierGeneral, când nevoile impuneau acest lucru.

La Corpul de Armatã: un pluton de poliþiemilitarã, cu un efectiv de 50 de oameni. LaDivizie:

companie depoliþie cu ºase plu-toane, o grupã demitraliere ºi o grupãcãlare (circa 300 deoameni). Dupã operioadã de formareºi de sedimentare aacestor unitãþi ºi su-bunitãþi, s-a confir-mat utilitatea acestuidemers, aºa încât, înperioada celor douãrãzboaie mondiale ºiîn cea interbelicã,armata a mobilizat ºia folosit cu maximãeficienþã elementelede poliþie militarã, misiunile ºi sarcinile acesteiafiind bine definite.

Dupã o perioadã de existenþã, destul deîndelungatã, jandarmeria ºi poliþia militarã aufost desfiinþate, la 23 ianuarie 1949, prin Decre-tul nr.25 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionalea Republicii Populare Române.

Conform ordinului ministrului apãrãriinaþionale nr. M-02505 din 07.04.1990, se înfi-inþeazã un batalion de poliþie militarã, înBucureºti, ºi câte o companie la Timiºoara, Cluj-Napoca ºi Târgu-Mureº; ulterior, au mai fostînfiinþate companii de poliþie militarã la Oradea,Craiova, Miercurea-Ciuc, Buzãu, Braºov, Sibiuºi Constanþa.

De la înfiinþare, Poliþia Militarã a executatmisiuni care vizau, în special,activitatea mili-tarã, dar a desfãºurat ºi activitãþi a cãror sferãcuprindea ºi societatea civilã, unde personalularmatei acþioneazã ca parte integrantã.

Poliþia Militarã este structura specializatã aMinisterului Apãrãrii Naþionale care vegheazã larespectarea disciplinei militare indiferent de tim-pul, anotimpul sau locul unde personalul armateiîºi desfãºoarã activitatea.

Aprecierile exprimate de diferite personal-itãþi militare ºi civile, române ºi strãine asupraprofesionalismului poliþiºtilor militari lamenþinerea ordinii publice ºi siguranþei cetãþe-nilor în misiunile executate în Angola, Somalia,Kosovo, Bosnia-Herþegovina, Kuweit, Congo,Afganistan, Irak probeazã nivelul ridicat deinstruire atins. Un alt exemplu în sensul confir-mãrii efortului depus, profesionalismului ºidãruirii poliþiºtilor militari îl constituie ºi deco-rarea drapelului de luptã al Batalionului 265Poliþie Militarã în data de 19 martie 2004 cuordinul “Virtutea Militarã” în grad de cavaler, cuînsemn pentru militari, pentru activitateadesfãºuratã în Irak. (P.I.)

ZIUA POLIÞ IªT ILOR MIL ITARI

TTrraaddiiþþiiee ººii ccoonnttiinnuuiittaattee