CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 4 (307) 1 mart ie 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Aceastã specialitate pre-supune un curaj deosebit, n-aºspune cã este ca o aventurã.Nevoia unui curaj este absolutnecesarã ºi curajul nu sedobândeºte pur ºi simplu. Nuvorbim aici de un curaj bazatdoar pe naturã „aºa te-ai nãs-cut, cu mai mult curaj”, ci uncuraj dobândit care se acumuleazã în urma uneipregãtiri. Este nevoie de foarte multã pregãtire, demomente în care sã te autoevaluezi astfel încât sã poþiface faþã unor situaþii dificile pe care nu le-ai întâlnitºi sã le poþi rezolva.

Deºi pare un domeniudestinat exclusiv bãrbaþilor,mediul cazon a început sã fie

un punct de atracþie ºi pentru femeile zilelor noastre,care sunt interesate din ce în ce mai mult de munca înarmatã. Prin tradiþie, armata nu este o instituþie mixtã,însã, cu trecerea anilor, prezenþele feminine sunt dince în ce mai numeroase. Odatã integrate în sistem,acestea se strãduiesc sã fie mereu la înãlþime ºi sãîndeplineascã cu brio sarcinile primite. 1 ºi 8 Martiereprezintã momentul propice de a afla cât mai multelucruri despre câteva dintre aceste femei, dar ºi ceînsemnãtate au pentru dumnealor aceste zile.

Pentru cãpitanul Manuela BERCEA, alegerea cari-erei militare a fost o dorinþã mai veche ce o stãpânea

încã din timpul facultãþii când a cochetat cu ideeaîmbrãcãrii hainei militare. De la idee la faptã nu a tre-cut mult timp ºi din anul 2001, p.c.c. Manuela Berceaa devenit cadru militar pe filiera indirectã. Cei 10 anide vechime pe care îi are în sistem spun multe lucruri:cã îi place ceea ce face ºi cã a rãmas fidelã uniformei.Dupã cum afirmã, intrarea în armatã nu a reprezentatdoar o schimbare de statut, ci ºi de personalitate. Adevenit mai riguroasã, mai disciplinatã, mai ordonatãºi mai punctualã în tot ceea ce face. La coman-damentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica” este din anul2010. A venit aici de la o unitate din Braºov, de labatalionul logistic al Brigãzii 2 Vânãtori de Munte„Sarmizegetusa”. În prezent, este ºef CompartimentTradiþii Militare ºi Culturã... ((ppaaggiinnaa 55))

CC oo pp ii ii aa ii aa vv ee nn tt uu rr ii ii ºº ii ff rr aa þþ ii cc uu pp ee rr ii cc oo ll uu ll

PP oo rr tt rr ee tt ee ff ee mm ii nn ii nn ee îî nn nn uu aa nn þþ ee kk aa kk ii

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

În Monitorul Oficial al României, partea I,numãrul 125 din data de 18 februarie 2011, afost publicatã Hotãrârea Guvernului nr.106/2011 pentru aprobarea Ghidului cariereimilitare. Acesta stabileºte modalitãþile ºi re-gulile de parcurs în cariera profesionalã pentrucadrele militare în activitate (ofiþeri, maiºtrimilitari, subofiþeri) din Ministerul ApãrãriiNaþionale. Cariera cadrelor militare în activitatedin Ministerul Apãrãrii Naþionale reprezintãsuccesiunea de funcþii ocupate de cãtre ofiþeri,maiºtri militari ºi subofiþeri, raportate lacunoºtinþele generale ºi de specialitate...

Ghidu l ca r i e re i m i l i t a re

KAKI 100%

E c h i p a O M L Ts - a î n t o r s a c a s ã !

În luna august a anului tre-cut, în faþa unei audienþe nume-roase, echipa OMLT rotaþia IIIîºi începea misiunea prin apromite cã o sã îºi punãamprenta în mod pozitiv asupramodului de instruire a armateiafgane. Echipa Operaþionlã de

Consiliere ºi Legãturã, rotaþia III, condusã de locote-nent-colonelul Relu NEGUÞ, a fost dislocatã în teatrulde operaþii din Afganistan ºi pentru o perioadã de ºaseluni în provincia Zabul, districtul Qualat, având spaþi-ul de campare în Camp Apache, a avut ca misiuneîndrumarea, instruirea ºi consilierea...

LECÞIA DE ISTORIE

Armata I , momentede g lo r i e º i onoare ( IV )Eremia Teofil Grigorescu a fost un general de arti-

lerie al Armatei Române, ministru de Rãzboi între 24octombrie 1918 - 29 noiembrie 1918, erou naþional.S-a nãscut la Târgu Bujor, la 28 noiembrie 1863. A fostcãsãtorit de douã ori. A divorþat de prima soþie în anul1918 ºi s-a cãsãtorit cu Elena Negroponte, cu care aavut o relaþie în timp ce era pe front ºi în al cãrei conacgeneralul îºi va instala cartierul general în anul 1917.Fiul sãu cu Elena Negroponte, Ulyse, s-a nãscut la Bâr-lad, judeþul Vaslui, la 20 noiembrie 1917, în timp ceEremia Grigorescu era încã însurat cu prima soþie.Dupã ce va divorþa de aceasta, îºi va recunoaºte oficialfiul. Urmeazã ºcoala primarã (1870 - 1874) ºi gimna-ziul „Vasile Alecsandri” din Galaþi (1874 - 1878).Obþine diploma de bacalaureat în 1881...

MOZAIC

Toshiba va aduce pe piaþa europeanã un noutablet PC, având ca sistem de operare cea mainouã platformã Android Honeycomb. Tabletadispune de procesor dual-core NVIDIA Tegra 2,are un display multi-touch cu diagonala de 10.1inch, în format 16:10, cu rezoluþie 1.280x800pixeli, oferind astfel unspaþiu generos pentruvizualizare. TehnologiaAdaptive Display per-mite ajustarea parame-trilor precum luminozi-tate sau contrast...

T o s h i b a : t a b l e t ãp e p l a t f o r m a A n d r o i d

În calendarul ostãºesc, 1 martie reprezintã odatã-reper pentru o anumitã specialitate, cea aautomobiliºtilor militari.

Actul de naºtere al armei auto a fost 1 martie1917, când, prin Înaltul Decret nr. 245 din 22 mar-tie 1917 al regelui Ferdinand I, se înfiinþa Regi-mentul de Tracþiune Automobilã. De la înfiinþareºi pânã în prezent, istoria acestei arme s-a confun-dat cu istoria armatei române, transporturile autoreprezentând un element vital, fãrã de care oricemisiune ar fi fost un eºec.

Identificându-se cu nãzuinþele poporului nos-tru, automobiliºtii militari s-au aflat mereu în liniaîntâi, apãrând idealurile naþionale cu profesiona-lism ºi competenþã. Prin faptele lor de luptãadmirabile, prin eroismul ºi jertfa lor au contribuitla izbânzile armatei române din timpul celor douãconflagraþii mondiale.

Astãzi, în condiþiile rãzboiului modern, rea-lizãm mai mult ca oricând firescul declaraþiei cu valoarede butadã: „Fãrã transport nu se realizeazã nimic.”Realitãþile câmpului de luptã demonstreazã încã o datãfaptul cã, aproape nici o acþiune militarã nu poate fi con-ceputã fãrã sprijinul autovehiculelor.

Conºtienþi de rolul ºi importanþa armei lor în cadrulorganismului militar românesc, automobiliºtii militaricontinuã sã îmbogãþeascã glorioasele tradiþii moºteniteîn cei 94 de ani de existenþã, obþinând rezultate tot maibune în procesul de instrucþie pentru creºterea compe-tenþelor profesionale, astfel încât sã fie capabili sãîndeplineascã cu succes misiunile specifice.

Cu prilejul Zile automobiliºtilor militari le urãm tutu-ror celor care fac tot posibilul „sã se-nvârtã roata” sin-cere felicitãri, satisfacþii depline pe plan profesional ºiîn viaþa personalã ºi un cãlduros „La mulþi ani!”

Daniela ÞÃRUªI

În ziua de 17 februarie, la comandamentul Diviziei1 Infanterie “Dacica” s-a desfãºurat vizita de infor-mare ºi documentare a ofiþerilor din cadrul cursuluipost universitar de perfecþionare în conducere strate-gicã. Curasnþii conduºi de cãtre un colonel confer-enþiar doctor de la U.N.Ap. au fost primiþi de coman-dantul diviziei, general-maior Nicolaie DOHOTARIUºi ºeful de stat major al diviziei, colonel GheorgheVIªAN. Cursanþilor, comandantul diviziei le-a fãcut oscurtã prezentare privind misiunile la care au partici-pat unitãþile din subordinea diviziei, modul de acþiuneal diviziei, obiectivele trecute ºi viitoare ale comanda-mentului divizie ºi unitãþi din subordinea acesteia.

Plutonier Radu SÃCÃREA

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 4 (307) din 1 martie 2011Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

BISTRIÞA – Pe 22 februarie, s-a desfãºurat laBistriþa, în prezenþa ºefului Statului Major General,general-maior ªtefan Dãnilã, ceremonia prilejuitã deîntoarcerea în þarã a militarilor Batalionului 812 Infan-terie „ªoimii Carpaþilor" din misiunea îndeplinitã înteatrul de operaþii Afganistan. Cu acest prilej, au fost deco-rate Drapelele de Luptã ale Batalionului 811 „DragoniiTransilvani" ºi Batalionului 812 „ªoimii Carpaþilor", cuOrdinul Naþional Pentru Merit în grad de Ofiþer, cu însemnde rãzboi pentru militari. Ministrul Apãrãrii NaþionaleGabriel Oprea le-a transmis felicitãri militarilor Brigãzii 81Infanterie, eºalonul superior al celor douã batalioane, pentrumodul exemplar în care ºi-au îndeplinit misiunea încredin-þatã în teatrul de operaþii din Afganistan: „Pentru primadatã, dupã al Doilea Rãzboi Mondial, o mare unitate dinArmata României a avut dislocate într-un teatru de operaþii,în acelaºi timp, douã batalioane de manevrã ºi o componen-tã de comandã ºi stat major de nivel brigadã. Vã felicit pen-tru modul exemplar în care v-aþi îndeplinit misiunea încre-dinþatã în teatrul de operaþii din Afganistan ºi vã mulþumescîn numele Armatei României!". Referindu-se la decorareaDrapelelor de Luptã ale celor douã batalioane, ministrulOprea a subliniat cã înaltele distincþii conferite de Preºedin-tele României confirmã rezultatele deosebite obþinute decele douã batalioane, atât în misiunile din þarã, cât mai alesîn cele din teatrele de operaþii. MOSCOVA – Rusia vaînfiinþa în martie un grup interdepartamental respon-sabil de cooperarea cu Alianþa Nord-Atlanticã pentrudezvoltarea unui scut antirachetã, a declaratambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin. „Un grup delucru interdepartamental este în curs de formare. Acesta vafi creat pânã la 18 martie sau chiar mai devreme, dacã cir-cumstanþele o vor permite”, a afirmat Rogozin, în cadrulunei conferinþe de presã la Moscova. Grupul va fi respon-sabil de „coordonarea efectivã a întregului proces denegociere cu partenerii noºtri din NATO, asupra dosaruluiantirachetã”, a adãugat el. Rogozin, care a fost numit recentreprezentant special al preºedintelui rus pentru cooperareacu NATO asupra apãrãrii antirachetã, a precizat cã ºefulstatului supravegheazã personal acest dosar. Problemacooperãrii Rusia-NATO este extrem de complicatã, a afir-mat acesta. BRUXELLES – Miniºtrii europeni deexterne discutã, la Bruxelles, situaþia din Egipt ºi dinTunisia ºi ajutorul pe care îl pot da pentru perioada detranziþie spre democraþie prin care trec cele douã þãri. Ei voranaliza ºi ultimele evoluþii din Libia ºi Bahrain ºi vor cereîncetarea violenþelor. Declaraþiile fãcute la sosirea la reuni-une de ºefa diplomaþiei europene ºi de o serie de miniºtriaratã hotãrârea europenilor de a ajuta Egiptul ºi Tunisia înprocesul democratic, dar ºi îngrijorarea pentru evenimenteledin Libia în special, de unde vin informaþii despre aproape200 de persoane ucise în timpul demonstraþiilor. ªefa diplo-maþiei, Catherine Ashton, a spus cã europenii vor lansa unapel la calm ºi la încetarea violenþelor în Libia, astfel încâtvocea oamenilor sã fie auzitã. Cât priveºte ameninþareavenitã din partea preºedintelui libian Moammar Khadafi,care a spus cã va înceta sã coopereze cu europenii în luptaîmpotriva imigraþiei ilegale dacã UE va continua sã încura-jeze manifestaþiile populaþiei libiene, d-na Ashton a dat asi-gurãri cã UE va face ceea ce trebuie sã facã, în timp ce mi-nistrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, din punc-tul sãu de vedere nimeni nu se va lãsa intimidat deameninþãrile unui dictator care îºi împuºcã propriul popor.Ministrul german pentru afaceri europene, Werner Hoyer,s-a arãtat indignat de ceea ce se întâmplã în Libia, iar omo-logul sãu francez, Laurent Wauquiez, a spus cã reprimareapopulaþiei nevinovate este disproporþionatã ºi total ina-cceptabilã. La cina de lucru, miniºtrii pregãtesc reuniunealor care este programatã lunar, când vor fi analizatepropunerile concrete de ajutor pentru Tunisia ºi Egipt ºipentru întreaga regiune. TEL AVIV – Israelul consid-erã un fapt „de cea mai mare gravitate” anunþata tra-versare a Canalului Suez spre Marea Mediteranã decãtre douã nave de rãzboi iraniene, pentru prima oarã dupã1979, avertizând cã va fi nevoit sã-ºi creascã bugetul pentruapãrare în contextul tensiunilor regionale. „Componenta desecuritate este indispensabilã pentru orice acord de pace ºinoi, astãzi, suntem martori ai instabilitãþii în regiunea încare trãim ºi ai încercãrilor Iranului de a exploata aceastãsituaþie pentru a-ºi extinde influenþa în regiune prin trim-iterea a douã nave de rãzboi prin Canalul Suez", a declaratpremierul Benjamin Netanyahu. „Israelul trateazã cu ceamai mare seriozitate aceastã iniþiativã iranianã, precum ºialte evoluþii care subliniazã ceea ce noi am spus în ultimiiani ºi anume cã nevoile de securitate ale Israelului vorcreºte", a avertizat Netanyahu, în deschiderea reuniuniiConsiliului de miniºtri. (S.R.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt....aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

iinntt.. 00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt 00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 4/2011

1 Martie – Ziua automobiliºtilor militari

La 18 august 2011, se vor împlini 95 de ani de la înfi-inþarea Armatei I Române, mare unitate din compunereaArmatei României, participantã la cele douã conflagraþiimondiale ºi la numeroase alte evenimente care au mar-cat istoria naþionalã.

Continuatoarea tradiþiilor de luptã ale Armatei Ieste, astãzi, Divizia 1 Infanterie „Dacica”, ce ºi-a pro-pus, cu ocazia acestei aniversãri, sã editeze un AlbumFotografic, prin care sã reliefeze, în cuprinsul sãu,evoluþia marilor unitãþi ºi unitãþi care au fãcut parte dinaceastã structurã, pe parcursul anilor 1916-1918; 1939-1947; 1980-2000; 2000-2008; 2008-2010, pe timpuldesfãºurãrii unor activitãþi, atât în þarã, cât ºi în teatrelede operaþii.

În vederea editãrii acestui Album Fotografic,organizatorii solicitã sprijinul persoanelor care dispun înarhiva personalã de fotografii realizate pe timpul par-ticipãrii la misiuni internaþionale, începând cu anii 1990ºi pânã în prezent.

Fotografiile, puse la dispoziþie pentru realizarea aces-tui album, pot fi trimise la adresa de e-mail:relpubd1i@forter.ro

A n u n þ i m p o r t a n t

Cursanþi în vizitãla comandamentul diviziei

În Monitorul Oficial al României, partea I,numãrul 125 din data de 18 februarie 2011, a fostpublicatã Hotãrârea Guvernului nr. 106/2011pentru aprobarea Ghidului carierei militare.Acesta stabileºte modalitãþile ºi regulile de par-curs în cariera profesionalã pentru cadrele mil-itare în activitate (ofiþeri, maiºtri militari, sub-ofiþeri) din Ministerul Apãrãrii Naþionale. Cari-era cadrelor militare în activitate din MinisterulApãrãrii Naþionale reprezintã succesiunea de

funcþii ocupate de cãtre ofiþeri, maiºtri militari ºisubofiþeri, raportate la cunoºtinþele generale ºide specialitate, abilitãþile cognitive, compe-tenþele generale ºi de specialitate dobândite de laintrarea în sistemul militar ºi pânã la trecerea înrezervã sau în retragere/încetarea raporturilor deserviciu. În baza profilului pregãtirii profesion-ale, cadrele militare în activitate sunt confirmateîn arme sau servicii ºi specialitãþi militare ºisunt considerate în serviciul militar activ ca mil-itari profesioniºti. Cadrele militare în activitateîºi menþin arma sau serviciul ºi specialitatea mil-itarã în care sunt confirmate iniþial sau pe celedobândite ca urmare a trecerii dintr-o armã sauserviciu ºi specialitate militarã în alta, pe întrea-ga perioadã a carierei militare, indiferent dedomeniul în care activeazã. Confirmarea sau tre-cerea cadrelor militare în activitate dintr-o armãsau serviciu ºi specialitate militarã în alta seface în raport cu nevoile Ministerului ApãrãriiNaþionale, dupã obþinerea pregãtirii profesionalecorespunzãtoare, în condiþiile legii. Ghidulcuprinde informaþii detaliate referitoare la cari-era ofiþerilor în activitate, cariera maiºtrilor mil-itari/subofiþerilor în activitate, precum ºi regulide trecere a maiºtrilor militari/subofiþerilor înactivitate în corpul ofiþerilor în activitate. Preve-derile noului act normativ intrã în vigoare la 90de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial.

Plutonier Radu SÃCÃREA

G h i d u l c a r i e r e i m i l i t a r e

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 4 (307) din 1 martie 2011 Pagina 3

În luna august a anului trecut, în faþa unei audienþenumeroase, echipa OMLT rotaþia III îºi începea misi-unea prin a promite cã o sã îºi punã amprenta în modpozitiv asupra modului de instruire a armatei afgane.Echipa Operaþionlã de Consiliere ºi Legãturã, rotaþiaIII, condusã de locotenent-colonelul Relu NEGUÞ, afost dislocatã în teatrul de operaþii din Afganistan ºipentru o perioadã de ºase luni în provincia Zabul, dis-trictul Qualat, având spaþiul de campare în CampApache, a avut ca misiune îndrumarea, instruirea ºiconsilierea în toate ariile funcþionale în scopul dez-voltãrii capacitãþilor operaþionale a militarilor dinArmata Naþionalã Afganã. Aceastã misiune s-a înscrisîn responsabilitãþile ce revin României în cadrul struc-turilor NATO, respectiv contribuþia românã la efortulgeneral de asigurare a pãcii, securitãþii ºi siguranþei înRepublica Islamicã Afganistan. Din toate misiunile pecare le-au executat, cele mai importante au fost cele deasigurare a securitãþii ºi siguranþei pe culoarul demobilitate creat în lungul autostrãzii Kabul – Kanda-har, asigurarea securitãþii pe timpul alegerilor parla-mentare, crearea de specialiºti la toate nivelurile ºi petoate specialitãþile militare din cadrul unitãþii pe careau monitorizat-o, asigurarea securitãþii convoaielorlogistice în comun cu militarii Batalionului 5 Logisticdin Brigada 2 ANA, pe care i-au consiliat.

Ceremonialul de reaptriere a avut loc pe 22 februa-rie, o zi de iarnã în adevãratul sens al cuvântului. Cumaltfel puteau fi primiþi acasã decât numai pe o ninsoareabundentã? La ceremonial, Statul Major al ForþelorTerestre a fost reprezentat de cãtre colonel doctorVasile SOARE, ºeful componentei operaþionale te-restre, Divizia 1 Infanterie „Dacica” a fost reprezen-

tatã de cãtre lo-cotenent- colonelulMarius NICO-LAIE, iar din par-tea Brigãzii 1 Me-canizate „Argeda-va” a participatlocþiitorul coman-dantului colonelLaurenþiu DUMI-TRU. În mesajulsãu, comandantulde t a ºamen tu lu ilocotenent-colo-nelul Relu Negruþspunea: „Am de-pus mult efort ºisuflet pentru adovedi cã nu sun-tem cu nimic maiprejos decât cei-lalþi parteneri decoaliþie. Abordarearealitãþii din Afga-nistan printr-un stilaparte a fãcut cadetaºamentul sã ai-bã imaginea em-blemei sale, pasã-rea PHOENIX care aduce speranþã într-o viaþã maibunã. Avem toate motivele sã fim mândri de ceea ceam realizat ºi pentru faptul cã reprezentãm un reperpentru viitoarele detaºamente, iar medalia NON ARTI-

CLE 5 acordatã de ISAF, precum ºi certificatele deapreciere primite reprezintã simbolul recunoºtiinþeistatului roman ºi a comunitãþii internaþionale, cã amcontribuit substanþial la eradicarea terorismului ºi lareconstrucþia Afganistanului.” A urmat apoi citirea decãtre colonelul doctor Vasile Soare a mesajului minis-trului Apãrãrii Naþionale: „Vã felicit pentru modulexemplar în care aþi acþionat pentru a duce laîndeplinire misiunea încredinþatã în teatrul de operaþiidin Afganistan, la standardele de performanþã cerute ºivã urez bine aþi venit acasã! Vã mulþumesc, acum laîncheierea misiunii, pentru rezultatele obþinute ºi pen-tru profesionalismul, devotamentul ºi curajul de careaþi dat dovadã. A sosit momentul sã vã bucuraþi dereîntâlnirea cu cei dragi ºi sã vã refaceþi forþele, înmijlocul familiilor care v-au sprijinit, de aici de acasã.Dupã aceastã perioadã veþi începe o nouã etapã deinstruire, în care veþi valorifica experienþa dobânditã,lecþiile învãþate. Vã doresc în continuare succes înactivitate, împliniri profesionale ºi personale, sãnãtateºi bucurii alãturi de familii ºi de toþi cei dragi!”, spuneaministrul Apãrãrii, Gabriel Oprea în mesajul sãu. Cere-monialul a continuat cu defilarea detaºamentului înacordurile muzicii militare a Diviziei 1 Infanterie„Dacica”.

Plutonier Radu SÃCÃREA

EE cc hh ii pp aa OO MM LL TT ss - aa îî nn tt oo rr ss aa cc aa ss ãã !!

- Domnule colonel, aþi fost prezent la douã activitãþiimportante în Afganistan, în provincia Zabul ºi anumeevaluarea Batalionului 812 Manevrã „ªoimiiCarpaþilor”din Bistriþa ºi predarea-primirea comenziioperaþionale cãtre Batalionul 26 Manevrã „ScorpioniiRoºii” din Craiova. Cum apreciaþi cã ºi-au îndeplinitmandatul militarii care au încheiat misiunea ºi ce seaºteaptã de la militarii care sunt la început de drum înTO Afganistan?

- Într-adevãr, am fost desemnat sã particip în primadecadã a lunii februarie la rotirea forþelor de manevrã înTO Afganistan, ca reprezentant al Diviziei 1 Infanterie„DACICA”. Referitor la militarii Batalionului 812Manevrã „ªoimii Carpaþilor”, pot sã afirm cã ºi-auîncheiat misiunea cu succes. Aici am în vedere faptul cã,dacã ne raportãm la un cod de culori plecând de la „roºu– zonã cu grad ridicat de risc” pânã la „verde – zonã cugrad minim de risc”, militarii bistriþeni au adus aria deresponsabilitate la „galben – zonã cu grad scãzut de risc”.De la acest punct, putem spune cã începe misiunea Bata-lionului 26 Manevrã „Scorpionii Roºii”, nisiune care nuva fi deloc uºoarã: în primul rând sã menþinã situaþia ºi,pe parcurs, prin executarea într-un ritm intens a misiu-nilor, sã o îmbunãtãþeascã. Batalionul 812 Manevrㄪoimii Carpaþilor” a executat misiunile în aria deresponsabilitate repartizatã, pentru susþinerea efortuluide reconstrucþie ºi extinderea autoritãþilor guvernamen-tale afgane în procesul de menþinere a securitãþii ºi sta-bilitãþii în zonã. Doresc sã menþionez cã pe parcursulevaluãrii Batalionului 812 Manevrã „ªoimii Carpaþilor”,am remarcat în mod deosebit activitatea desfãºuratã demilitarii care au încadrat compartimentele informaþii ºioperaþii. Este adevãrat, aceºtia au avut puse la dispoziþiede partenerul american: baze de date, tehnologie, hãrþi,precum ºi alte resurse. Pe timpul predãrii-primirii misiu-

nilor, patrimoniului ºi ariei de responsabilitate între celedouã structuri, au fost executate în comun o serie deactivitãþi, recunoaºteri ºi patrulãri la nivelui fiecãrei sub-unitãþi, în toate Ops Box. În acest sens, militarii olteni ºi-au însuºit rapid toate cerinþele misiu-nilor ºi în timp scurt, au trecut la exe-cutarea acþiunilor în mod indepen-dent.

- Domnule colonel, aþi participatcu militarii Batalionului 26 Infanterie“Scorpionii Roºii” la executarea unormisiuni în aria de responsabilitate.Cum apreciaþi nivelul acestora depregãtire ºi modul lor de acþiune?

- Am avut într-adevãr ocazia sãparticip la o misiune de tip patrulã deluptã CIED ºi prezenþã în aria deresponsabilitate pe timp de noapte,îmbarcaþi pe HMMWV, cu plutonulcercetare, comandat de locotenentul Cosmin-Cãtãlin Dia-conu, în scopul asigurãrii libertãþii de miºcare ºi inter-zicerii acþiunilor insurgenþilor de pe HW1. Cu o searãînainte, la pregãtirea misiunii, am fost pus la curent cutoate detaliile necesare. Din informaþiile primite, amremarcat gradul ridicat de risc la care urmam sã neexpunem. Cu puþin timp în urmã, insurgenþii achi-ziþionaserã o rachetã ºi, de aici, am fãcut o serie de pre-supuneri: cum, când ºi unde urma sã fie folositã. Totatunci am aflat cã un insurgent primise deja „ordinul desinucidere”, având asupra sa o cantitate deloc neglijabilãde exploziv, acesta urmând sã acþioneze într-o localitateprin care noi aveam traseu. Am avut senzaþia cã toaterelele erau planificate sã se întâmple atunci, cu noi înarie. A doua zi, întreaga patrulã am primit binecu-

vântarea pãrintelui PRETORIAN ºi am plecat în misi-une. Pot sã afirm cã echipajul în care am fost repartizatca luptãtor, comandat de plt.maj. Gigi-Nicolae Palcãu,m-a fãcut sã mã simt în deplinã siguranþã; comenzile

clare ºi ferme primite de lacomandantul patrulei, profe-sionalismul militarilor doveditîn execuþie ºi, nu în ultimulrând, determinarea acestora,sunt elementele cheie care aucondus la reuºia misiunii ºiîntoarcerea noastrã în FOB fãrãprobleme deosebite.Nu pot sã nu apreciez activitateaTOC-ului, modulul-inimã alstatului major care, prin direc-torul sãu, cpt.Valeriu-AdrianJianu, a coordonat cu compe-tenþã întreaga acþiune a patrulei.

- La final, domnule colonel vã rog sã transmiteþicâteva cuvinte militarilor bistriþeni care se aflã la finalde misiune ºi militarilor olteni care astãzi îºi încep mi-siunea?

- Pentru „ªoimii Carpaþilor” – meritã aprecierile ºiconsideraþia noastrã ºi sã se întoarcã sãnãtoºi acasã, lafamiliile lor. Sã nu uitãm în aceste momente însã, de mi-litarii cãzuþi la datorie pe timpul executãrii misiunilor –eroismul de care au dat dovadã nu a fost în zadar. Sã neînclinãm întotdeauna cu respect în faþa eroilor noºtri.Pentru „Scorpionii Roºii” – sã-ºi ducã la bun sfârºit man-datul primit, sã dea tot ce e mai bun în ei – au ce arãta;multã baftã!

Maior Oliver ANGHELPlutonier-adjutant Mihai OANE

I m p r e s i i d i n A f g a n i s t a nInterviu cu domnul colonel Marius NICOLIN, ºeful Secþiei conducere operaþii la comandamentul Diviziei 1 Infanterie „DACICA”

„Cunoaºteþi inamicul ºi cunoaºte-te pe tine însuþi!;Într-o sutã de bãtãlii nu te vei expune nici unei pri-mejdii”, spunea celebrul gânditor chinez Sun Tzu. La1 octombrie 2010, lua fiinþã Batalionul 313 Cercetarecu o structurã flexibilã ºi suplã, batalionul are datoria dea prelua ºi continua tradiþiile de luptã ale Batalionului313 Cercetare care s-a aflat în organigrama Armatei I ºia Corpului 1 Armatã Teritorial.

- Domnule locotenent-colonel, în ediþia de acum doiani a ziarului „Curierul Armatei”, a fost lansat mesajuldumneavoastrã centrat pe misiunea din Kosovo aBatalionului 60 Paraºutiºti de la Buzãu. Dacã atuncieraþi comandantul unui detaºament format din 86 demilitari, astãzi conduceþi nou-înfiinþatul Batalion 313Cercetare. Schimbarea în planul profesiunii se reducecumva doar la structura locativã sau poate fi extinsã?

- Funcþia de comandant de detaºament al BatalionulROFDN 18 este diferitã de actuala funcþie de coman-dant de batalion. Totul pleacã de la regulile minime deorganizare a unei unitãþi. Este total diferitã chiar dacãfuncþia începe tot cu acelaºi cuvânt „comandant”.Detaºamentul avea o bazã logisticã deja formatã,oamenii se cunoºteau, proveneau din acelaºi colectiv,relaþiile între membrii detaºamentului erau deja for-mate, ori aici, la acest batalion, prima mea grijã a fostsã gãsesc un colectiv ºi sã realizez cadrul organizatoricpentru ca acest colectiv sã funcþioneze, pentrurezolvarea primelor probleme, înfiinþarea birourilor,realizarea legãturilor între compartimentele comanda-mentului ºi cele ale statului major astfel încâtfuncþionarea sã fie cel puþin la un nivel minim. Nu suntfoarte mulþi cei care de-a lungul carierei au avut posi-bilitatea sã înfiinþeze o unitate. Plecând de la simplu lacomplex, trebuie rezolvate anumite probleme exis-tenþiale gen, ofiþer de serviciu, CDC, dupã care, în bazaunui plan, se dezvoltã unitatea. Este foarte importanturmãtorul aspect:colectivul care se ocupã cu construcþiaunitãþii, sã aibã experienþã pe funcþiile care urmeazã sãfie încadrate. La noi este o problemã cu specialiºtii îndiferite domenii. Locaþia este doar un punct nevralgicpentru cei care îºi schimbã domiciliul. Este o schimbarecare trebuie gestionatã foarte bine. În aceastã unitatesunt foarte mulþi care provin din afara Bucureºtiuluipentru cã, dupã cum bine se ºtie, Bucureºtiul este unoraº destul de greu de suportat, mulþi oameni au reþineriîn momentul când li se propune sã-ºi desfãºoare activi-tatea în Bucureºti. Nu cred cã este foarte importantãlocaþia, din punctul meu de vedere, ci celelalte elementede la gãsirea oamenilor ºi aranjarea lor conform spe-cialitãþii. Este foarte greu sã reuºeºti sã pui omul potri-vit la locul potrivit, este greu sã reuºeºti sã-l cunoºti,pânã vezi ce abilitãþi are, dacã confirmã sau nu confir-mã.

- Mulþi dintre noi ºtiu ce semnificaþie are trinitatea(construieºti o casã, plantezi un copac, faci un copil).Din nefericire, nu ºtim ce înseamnã sã înfiinþezi o uni-tate. Pe dumneavoastrã care aþi înfiinþat o unitate cuspecific, vã invidiem. Am avea ºi de ce?

- Este o bucurie cel puþin pentru mine sã poþi sã con-struieºti ceva. Mi-a plãcut ca în urma mea sã rãmânãceva. Pe unde am trecut, am încercat într-o micã saumai mare mãsurã, sã-mi las amprenta în zona respec-tivã. La unitatea de la care am plecat ºi la care am acti-vat o perioadã însemnatã de timp, vreo 18 ani, existã ºiacum anumite lucruri pe care le-am construit, ca deexemplu, însemnul heraldic, drapelul de identificare.Am participat pânã ºi la construirea capelei din micro-

garnizoana de la Buzãu. Legat de specificul unitãþii,este ceva nou ºi pentru mine, chiar dacã am avut de-alungul carierei legãturi cu specialitatea cercetare. Laînceput, am fost comandant de grupã de cercetare mi-siuni speciale. Ceea ce ar fi de invidiat, ar fi faptul cãorice om îºi doreºte sã-ºi punã în practicã anumite idei.De multe ori mi-am propus sã încerc sã creez un colec-tiv astfel încât sã vinã zâmbind ºi sã plece la fel de lamuncã, sã creez niºte relaþii de lucru între oameni astfelîncât atmosfera sã nu fie una apãsãtoare, sã se poatãconcentra asupra lucrurilor pe care le au de fãcut. Iar, lasfârºitul programului, sã nu plece supãraþi, încruntaþipentru cã numai aºa se poate sã se dezvolte o anumitãenergie care sã-l poatãpune într-o posturãpozitivã pe individ învederea îndeplinireasarcinilor. Nu ascundfaptul cã în cele câtevaluni care au trecut dela înfiinþarea unitãþii,am avut destulemomente în carecrezut cã nu voi gãsisoluþii, dar, dupã unanumit timp petrecutîmpreunã cu colegii,am gãsit soluþiilenecesare, am depãºitmomentul ºi sper caastfel sã fie ºi în con-tinuare.

- Vorbim în contin-uare de instrucþia în toate mediile ºi condiþiile. Dar, lacapitolul coordonatelor sociologice, metodice ºi psiho-logice ale acþiunii educaþionale militare stãm din ce înce mai puþin mulþumitor. Cum se simte insuficienþamodelãrii educaþiei la nivelul subunitãþilor de cerc-etare?

- Legat de elementele de succes în construcþia uneiunitãþi, acestea sunt resursa umanã, oamenii de bunãcalitate cu care rezolvi lucruri care þi se par imposibile.Sunt oameni care, prin dãruire ºi pricepere, ºi prin do-rinþa de a trece peste greutãþi, gãsesc soluþiile necesareaproape oricând. Marea majoritate a militarilor care

compun Batalionul 313 Cercetare vin de la Batalionul495 Infanterie „Cãpitan ªtefan Soverth” ºi vreau sãspun cã am descoperit aici niºte oameni extraordinaricare au o dãruire ieºitã din comun. Aceºtia s-au pus petreabã din primele. Ne-am cunoscut în momentul încare am venit în aceastã unitate. Nu îi ºtiam dinainte,chiar dacã fãcem parte din aceeaºi familie aparaºutiºtilor sau facem parte, ne-am cunoscut aici.Fãrã sã stea prea mult pe gânduri s-au apucat sã con-struiascã, sã repare, sã vãruiascã orice a fost nevoie ºinecesar pentru a ocupa spaþiile, sã întocmeascã docu-mentele necesare care trebuie sã facã parte din uzul zil-nic al oricãrei unitãþi. Cel puþin pentru mine, a fost osurprizã plãcutã. Nu mã aºteptam sã fie atât de uniþi, debine intenþionaþi ºi capabili la niºte eforturi destul demari. Chiar ºi acum lucrãm în medie cam zece ore pe ziºi oamenii sunt conºtienþi cã trebuie fãcute anumitesacrificii.

- Am notat ºi noi preocupãrile dumneavoastrã de aselecþiona la comenzile plutoanelor ofiþeri absolvenþiai ºcolii de aplicaþie pentru cercetare. Vã rog sãcomentaþi semnificaþiile care þin de colaborarea cu ceiavizaþi, criteriile cuantificabile pentru selecþie, intere-sele tinerilor pentru apartenenþa la familiacercetaºilor?

- Am întâmpinat greutãþi în ceea ce priveºteîncadrarea unor funcþii ºi în special cele legate deofiþeri. Prima soluþie pe care am gãsit-o, a fost sã trimitechipe care sã selecþioneze militari din diferitele insti-tuþii de învãþãmânt pe care armata le are. Am gãsitoameni care doresc sã facã parte din acestã structurã,unii chiar au venit ºi ºi-au desfãºurat stagiul depregãtire în cadrul unitãþii noastre. Acum îi aºteptãm sã

vinã din pro-moþie ºi sãîncadreze acestefuncþii. Deoare-ce la baza carie-rei militare estemare nevoie despecialiºti pen-tru a putea con-duce aceste sub-unitãþi. „Dacãmerge plutonul,merge batalio-nul.” Acum îlparafrazez pe uncomandant pecare l-am avut,adicã, dacãlucrurile sed e s f ã º o a r ãfoarte bine la

nivelul subunitãþilor, unitatea se descurcã ºi trece pesteproblemele pe care le are de rezolvat. Sper cã cei carevor fi repartizaþi sã se integreze foarte bine în mijloculcolectivului. Sper ca mai departe sã facã faþã solic-itãrilor care le revin.

- Chiar sãptãmâna trecutã, într-o întâlnire militarãinteresantã, un coleg de-al dumneavoastrã, acceptaþivã rog sã îi pãstrez confidenþialitatea, îi numea pecercetaºi „copii ai aventurii ºi fraþi cu pericolul”.Apreciaþi cã existã ceva real în discursul comentatoru-lui?

- Aceastã specialitate presupune un curaj deosebit,n-aº spune cã este ca o aventurã. Nevoia unui curaj esteabsolut necesarã ºi curajul nu se dobândeºte pur ºi sim-plu. Nu vorbim aici de un curaj bazat doar pe naturã„aºa te-ai nãscut, cu mai mult curaj”, ci un curaj dobân-dit care se acumuleazã în urma unei pregãtiri. Estenevoie de foarte multã pregãtire, de momente în care sãte autoevaluezi astfel încât sã poþi face faþã unor situaþiidificile pe care nu le-ai întâlnit ºi sã le poþi rezolva.Munca aceasta de culegere de informaþii se desfãºoarãindependent, nu cere ca omul sã te ajute, eºti singur ºitrebuie sã rezolvi problemele tot singur ºi sã te întorcicu bine tot singur. Dar, existã ºi o micã dozã de „ne-bunie” sã-i spunem aºa, pentru cã, niºte lucruri extraor-dinare pe care le-ai realizat, presupun sã ai ceva înnãs-cut. Sunt oameni care pot face acest lucru ºi care nu. Încariera mea de 18 ani într-o unitate de paraºutiºti, amlucrat ºi am brevetat mai mult de 200 de militari în ter-men ºi pânã nu terminãm programul de pregãtire, aiciincluzând ºi perioada de brevetare, nu puteai sã spuidespre el cã este bun pentru cã, în momentul în careieºea în trapa avionului, tot acel spirit de conservareacoperea tot ce s-a fãcut în pregãtirea de la sol. Trebuiesã ai ºi ceva nativ în toatã chestia asta, ca sã treci pesteniºte limite.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Joi, 10 februarie a.c., în CampApache din provincia Zabul, Afga-nistan, a avut loc ceremonia transfe-rului de autoritate dintre detaºamen-tul OMLT (Operational Mentoringand Liaison Team), tip batalion,rotaþia a III-a, comandat de locote-nent-colonelul Sorinel-Relu Neguþºi detaºamentul OMLT, tip batalion,rotaþia a IV-a, comandat de locote-nent-colonelul Corneliu Viºan. Peperioada a ºase luni de misiune, ceiaproximativ 30 de militari din com-punerea detaºamentului OMLT, tip batalion, rotaþia aIII-a, au desfãºurat activitãþi de instruire ºi consiliere amilitarilor Kandakului (batalion) nr. 5 din cadrulBrigãzii 2 ANA (Armata Naþionalã Afganã). La cere-monie au participat, colonelul Nicolae Popescu -reprezentantul Centrului de Conducere Operaþionalã,colonelul James Blackburn – comandantul CombinedTeam Zabul ºi colonelul Viorel Albãstroiu, locþiitorulcomandantului Combined Team Zabul pentru operaþii

NATO. Din parteaautoritãþilor afgane a partici-pat guvernatorul provincieiZabul, Mohamad AshrafNassery, ºi ºeful poliþieiprovinciale Zabul, colonelulJallani Gholam. La finalulceremoniei, colonelul Nico-lae Popescu, a mulþumit înnumele ministrului ApãrãriiNaþionale ºi a ªefului Statu-lui Major General, militarilordin detaºamentul OMLT, tip

batalion, rotaþia a III-a, pentru determinarea ºi profe-sionalismul dovedite în cele ºase luni de misiuni într-ozonã periculoasã ºi le-a urat militarilor din cadrulOMLT, tip batalion, rotaþia a IV-a, mult succes, iar, lafinalul celor ºase luni de misiune, sã raporteze ca ºicolegii lor pe care îi înlocuiesc astãzi – misiune înde-plinitã.

Maior Oliver ANGHELFoto: Plt. adj. Cristian SURUGIU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 4 (307) din 1 martie 2011Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

CC oo pp ii ii aa ii aa vv ee nn tt uu rr ii ii ºº ii ff rr aa þþ ii cc uu pp ee rr ii cc oo ll uu llInterviu cu comandantul Batalionului 313 Cercetare, locotenent-colonel Ionuþ GHEORGHE

T r a n s f e r d e a u t o r i t a t e

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 4 (307) din 1 martie 2011

Deºi pare un domeniu destinat exclusiv bãrbaþilor,mediul cazon a început sã fie un punct de atracþie ºipentru femeile zilelor noastre, care sunt interesate dince în ce mai mult de munca înarmatã. Prin tradiþie, armata nueste o instituþie mixtã, însã, cutrecerea anilor, prezenþele fe-minine sunt din ce în ce mainumeroase. Odatã integrate însistem, acestea se strãduiesc sãfie mereu la înãlþime ºi sã în-deplineascã cu brio sarcinileprimite. 1 ºi 8 Martie a repre-zentat momentul propice de aafla cât mai multe lucruri des-pre câteva dintre aceste femei,dar ºi ce însemnãtate au pentrudumnealor aceste zile.

Pentru cãpitanul ManuelaBERCEA, alegerea cariereimilitare a fost o dorinþã maiveche ce o stãpânea încã dintimpul facultãþii când a coche-tat cu ideea îmbrãcãrii haineimilitare. De la idee la faptã nua trecut mult timp ºi din anul 2001, p.c.c. ManuelaBercea a devenit cadru militar pe filiera indirectã. Cei10 ani de vechime pe care îi are în sistem spun multelucruri: cã îi place ceea ce face ºi cã a rãmas fidelã uni-formei. Dupã cum afirmã, intrarea în armatã nu a repre-zentat doar o schimbare de statut, ci ºi de personalitate.A devenit mai riguroasã, mai disciplinatã, mai ordonatãºi mai punctualãîn tot ceea ce fa-ce. La comanda-mentul Diviziei 1Infanterie „Daci-ca” este din anul2010. A venit a-ici de la o unitatedin Braºov, de labatalionul logis-tic al Brigãzii2 Vânãtori deMunte „Sarmize-getusa”. În pre-zent, este ºefc o m p a r t i m e n tTradiþii Militareºi Culturã la Sec-þia Instrucþie adiviziei. Felul încare vorbeºte despre activitatea de zi cu zi aratã cã estepasionatã de ceea ce face: „Este o muncã laborioasã cecuprinde multe domenii de activitate, dar este ºi foarteinteresantã. Pe zi ce trece descoperã tot mai multelucruri noi care mã solicitã tot timpul. Îmi place sã fiuîn temã cu noutãþile ºi sã mã perfecþionez. Consider cãse poate învãþa ºi din mers atâta vreme cât manifeºtiinteres ºi depui tot efortul necesar. Eu sunt un exempluelocvent în acest sens. Deºi nu am absolvit o ºcoalãmilitarã, ci o facultate civilã, mi-am însuºit în timptoate cunoºtiinþele necesare.” La baza reuºitei avute înplan profesional au stat seriozitatea ºi responsabilitateaîntrucât „trebuie sã tratezi toate problemele cu maximãatenþie ºi sã nu consideri cãunele sunt mai importantedecât altele. Absolut toateaspectele sunt la fel de im-portante ºi trebuie tratatecu aceiaºi responsabilitateºi interes”. Cãpitanul Ber-cea se considerã un om real-izat din punct de vedereprofesional. Femeia Manu-ela Bercea este cu adevãratîmplinitã doar în sânul fa-miliei ºi mai ales atuncicând merge acasã ºi fetiþeleo întâmpinã în prag. Pe datade 8 Martie s-a întâmplat lafel. ªi, ca în fiecare an, i-afost pregãtitã o surprizã dinpartea celor dragi, pentrucã, istoria se repetã ºi ro-lurile se schimbã. Aseme-nea fiicelor ei, în copilãriepregãtea cu migalã ºi dra-goste felicitãri din hârtieglasatã ºi alte mici cadouri pe care apoi îi le ofereamamei, temându-se întotdeauna cã nu este suficient defrumos sau de reuºit. Acum a ajuns la stadiul în carefetiþa cea mare îi face diferite surprize ºi nici un cadounu este mai frumos sau mai important decât cel pe careîl primeºte de la ea. Iar un simplu „te iubesc mami”,abia pronunþat de cãtre cealaltã fetiþã mai micã, o face

sã fie cea mai fericitã femeie din lume.Dispusã sã se destãinuie cu toatã sinceritatea, plu-

tonierul Adriana POPESCU a spus cã a ales haina mili-tarã dintr-un motiv esenþial:a fost crescutã în acest spirit,fiind disciplinatã, conserva-toare, serioasã ºi destul de e-chilibratã. Valorile insuflateprin educaþie au fost com-pletate de cursuri de special-itate pe care le-a urmat în2003, 2006. Apoia fost activatã înrândul subofiþeri-lor. În prezent, îºidesfãºoarã acti-vitatea în cadrulCompartimentu-lui Informaþii ge-o-meteo ºi oferãdate de naturãg e o - c l i m a t i c ãmilitarilor ceurmeazã sã exe-cute misiuni. Îi

place ceea ce face, iar faptul cã îºi îndepli-neºte foarte bine sarcinile de serviciu sedatoreazã tocmai acelor valori în spiritulcãrora a fost educatã: disciplinã, verticali-tate, demnitate, seriozitate, autodeterminareºi simþul datoriei. Fãcând un oarecare bilanþ,se declarã mulþumitã de tot ceea ce a realizat

pânã în prezent. Starea de bine se datore-azã cu siguranþã reuºitelor sale, dar maiales, acestei zile speciale ºi unice, decicatãfemeii, care „oferã perspectiva unui nouînceput ºi face sã se trezeascã în fiinþanoastrã cele mai frumoase sentimente deiubire ºi cãldurã sufleteascã, dar ºi senza-þia cã lucrurile încep sã intre într-o firea-scã armonie”.

Tot despre ziuade 8 Martie, dar ºidespre începuturi-le carierei a accep-tat sã spunã câtevacuvinte ºi sublo-cotenentul CarmenLULEA. Aceastarecunoaºte cã a de-cis sã îmbrace hai-na militarã la în-

demnul tatãlui sãu, fost ofiþerde radiolocaþie, pe care îl admi-ra foarte mult încã de când eramicã. Cel mai mult o atrãgeauprestanþa ºi alura pe care o dã-deau uniforma militarã. Visul is-a împlinit, iar vestonul mili-tar, de care se simþea atrasãîncã din copilãrie, a fost îmbrã-cat abia în anul 2003, dupã ce a absolvit cursul de sub-ofiþeri pe filiera indirectã, specialitatea aviaþie, iar înanul 2008 a urmat ºi cursul de formare a ofieriilor înactivitate, tot pe filiera indirectã, în cadrul ªcolii de

Aplicaþie a Forþelor A-eriene „Aurel Vlaicu”,specialitatea „rãzboielectronic în aviaþie”.La întrebarea care estesecretul reuºitei în a-cest domeniu, rãspun-sul a fost o întreagã te-orie bazatã pe argu-mente solide: „Consi-der cã este importantsã îþi creionezi perfor-manþele pe care do-reºti sã le atingi ºi sãfii ambiþios, sã nu ce-dezi la orice piedicãcare þi se pune, sã aisuficientã încredere întine ca sã poþi ajungeacolo unde þi-ai pro-pus”. Aºadar, pe planprofesional a reuºit sãîºi îndeplineascã tot ceºi-a propus. În plan

familiar, este vorba tot de o realizare pentru cã anulacesta urmeazã sã se cãsãtoreascã. Pânã atunci, sebucurã din plin de acest început de martie care îi dã ostare de bine prin readucerea la viaþã a naturii, deveselie ºi iubire. Pentru tânara sublocotenentã, 8 Martieeste „cel mai bun prilej de a demonstra mamei ºibunicii cât de însemnate sunt pentru ea ºi cât de apre-

ciate au fost ºi vor fi în continuare. Este o zi specialãîn care îmi place sã ofer cadouri celor dragi”.

O prezenþã discretã, dar indispensabilã este ºi plu-tonierul Daniela TRÃILÃ, încadratã la compartimentulPersonal al comandamentului diviziei. Volumul demuncã este mare, însã plutonierul Trãilã ºtie sã-ºi ges-tioneze foarte bine sarcinile, ceea ce face sã fie de neîn-locuit. Deºi era foarte ocupatã, ºi-a fãcut puþin timp sã-mi împãrtãºeascã câteva gânduri despre Ziua Mamei.Am spus, Ziua Mamei dintr-un motiv bine întemeiat.Daniela ne-a mãrtuirisit cã nici acum nu considerã 8

Martie, Ziua Fe-meii, ci Ziua Ma-mei : „pe data de8 Martie sunt sãr-bãtorite mamele,cele care dau via-þã ºi ne învaþã sãiubim. Aceastã ziîmi oferã prilejulde a-i spune câtde mult înseamnãpentru mine”. Ar-gumentele ei parde nezdruncinat ºiconfirmã încã odatã o vorbã dinpopor care spunecã „Indiferent deceea ce se întâm-plã, rãmânem me-reu copiii pãrinþi-

lor noºtri”.Cãpitanul Alina BANIA ocupã din anul 2008

funcþia de psiholog în cadrul Compartimentului Asis-tenþã Psihologicã ºi Socialã la Divizia 1 Infanterie„Dacica”. Întrebatã fiind de ce a optat pentru aceastãprofesie, Alina Bania a mãrturisit faptul cã, dintotdeau-na, a avut o predilecþie spre a asculta problemele seme-nilor sãi, chiar înainte de a deprinde tainele acestei pro-

fesii. Mai mult de-cât atât, a vrut sãcunoascã ºi sã înþe-leagã cât mai binefiinþa umanã, pentrua o putea ajuta. Pen-tru a-ºi urma che-marea, Alina a ab-solvit cursurile fa-cultãþii de psiholo-gie. Dragostea pen-tru uniforma mili-tarã, dar, mai ales,dorinþa de a cunoa-ºte cât mai bine rea-litatea mediului ca-zon, chiar din interi-or, au determinat-osã intre în rândulcadrelor militare,dupã o activitate în-

delungatã ca funcþionar civil în acelaºi sistem. Deºi esteo meserie plinã de provocãri, oferã ºi satisfacþii pemãsurã. Alina Bania nu este specialistã doar în ges-tionarea crizelor (emoþionale, de comunicare,relaþionale etc.), ci este ºi un bun partener de dialog carese destãinuie cu uºurinþã, nu numai despre profesie, ciºi despre propriile trãiri, legate de acest început de mar-tie. Dupã cum a mãrturisit, pentru dumneaei, noul anîncepe, de fapt, cu 1 Martie, odatã cu sosireaprimãverii, ci nu cu 1 ianuarie, dupã cum indicã calen-darul. Aºa cum este perceputã de Alina Bania, primã-vara apare ca un „anotimp al speranþelor, când totul setrezeºte la viaþã, iar soarele strãluceºte ºi ne mângâiecu razele lui, activând hormonul fericirii, iarbaîncolþeºte, pomii înfloresc spre bucuria retinei, care nuse mai saturã de verdele ce ne înconjoarã ºi dupã caream tânjit o iarnã întreagã. ªi cel mai important estefaptul cã optimismul ocupã locul dominant în lupta cupesimismul”.

Accente de optimism trãdeazã ºi spusele MireleiHODIVOIANU, referent de specialitate cu Informare ºiRelaþii Publice. Pentru Mirela Hodivoianu, 1 Martieeste „începutul unei noi etape a vieþii. Eu identificprimãvara cu gingãºia ghiocelului ce îºi scoate timidcapul la luminã ºi cu râsetele molipsitoare ale copiilor,ceea ce îmi dã forþa ºi încrederea într-o lume maibunã. Doresc tuturor femeilor ca 1 Martie sã le fieprezent în fiecare zi, iar în loc de mãrþiºor le ofer ungând bun!”.

Un gând de recunoºtinþã ºi apreciere, venit dinadâncul inimii este cel mai potrivit mãrþiºor pentruaceste mame, soþii, colege, într-un cuvânt, femeile delângã noi.

LA MULÞI ANI!Daniela ÞÃRUªI

P o r t r e t e f e m i n i n e î n n u a n þ e k a k i

Î n fiecare an, cam pe la terminarea iernii, încalendarul creºtin ortodox este marcatã

Duminica a XXXIV-a dupã Rusalii. În anul 2011,aceastã zi este 20 februarie.

În Sfânta Scripturã, Dumnezeu se numeºte „Tatã almilostivirii”, pentru cã pururi Se milostiveºte faþã decei pãcãtoºi care se întorc din toatã inima cãtre El prinadevãrata pocãinþã. Dumnezeu zice prin prooroculIsaia: „ Când te vei întoarce ºi vei suspina, atunci tevei mântui ºi vei cunoaºte unde ai fost”. În alt loc, prinacelaºi proroc, zice Dumnezeu: „Spãlaþi-vã, curãþaþi-vã, ºtergeþi rãutãþile din sufletele voastre înainteaochilor Mei. Pãrãsiþi-vã de rãutãþile voastre. ªi de vorfi pãcatele voastre ca mohorâciunea, ca zãpada le voialbi; ºi de vor fi ca roºeala, ca lâna le voi face albe”.

Acest adevãr s-a petrecut ºi cu fiul risipitor dinSfânta Evanghelie din Duminica a XXXIV-a dupãRusalii. El mai întâi ºi-a venit întru sine, a suspinatdupã fericirea ce o avusese când era în casa tatãluisãu, apoi a zis: Câþi argaþi ai tatãlui meu sunt îndestu-laþi de pâine, iar eu pier de foame!” Care era foameafiului risipitor? Care a fost hrana lui câtã vreme era lacasa pãrinteascã? Aceastã hranã duhovniceascã pecare acum o pierduse, o formau faptele sale cele bune:credinþa, nãdejdea, dragostea, rugãciunea, înfrânarea,curãþia ºi toate celelalte virtuþi care cu adevãrat sunthranã a sufletului.

Fiul risipitor, cunoscându-ºi starea lui vrednicã deplâns ºi gândind sã se întoarcã la Pãrintele sãu cumare smerenie, nu se mai socotea vrednic a fi fiultatãlui sãu. De aceea, când a venit cãtre tatãl sãu, azis: „Nu mai sunt vrednic sã mã mai numesc fiul tãu.Primeºte-mã ca pe unul din argaþii tãi”.

Trei sunt stãrile celor ce se mântuiesc. Starea celordintâi este a fiilor, adicã a celor care, cu mare dragoste

slujesc lui Dumnezeu din toatã inima lor ºi cu toatãputerea voinþei lor se sârguiesc sã facã poruncile lui.A doua ceatã este a argaþilor, care, cãutând platã sesilesc a lucra poruncile lui Dumnezeu pentru a dobân-di fericirea cea veºnicã a Împãrãþiei Sale. Starea atreia este a robilor, adicã a celor care, temându-se depedeapsa lui Dumnezeu pentru cãlcarea poruncilorLui se silesc a pãzi toate Lui dupã mãrturia care zice:„Strãpunge cu frica Ta trupul meu, cã de judecãþileTale m-am temut”. Vedem din cuvintele SfinteiEvanghelii cã „încã departe fiind el, l-a vãzut tatãl sãuºi i s-a fãcut milã ºi, alergând, a cãzut pe grumazul luiºi l-a sãrutat”. Dar, ce sã înþelegem din aceasta?Aceasta ne aratã cã Preabunul ºi Atotºtiutorul Dum-nezeu, mai înainte de a striga omul pãcãtos „greºit-am”, cunoaºte hotãrârea lui cea din inimã de a seîntoarce cãtre El. Mare ºi nemãrginitã estemilostivirea lui Dumnezeu faþã de cei pãcãtoºi care seîntorc cãtre El din toatã inima ºi cu toatã smerenia ºihotãrârea de a-ºi îndrepta viaþa!

În pilda Fiului Risipitor vedem cã el nu fãcusefapte de pocãinþã, adicã încã nu-ºi fãcuse canonulpãcatelor sale cu care a supãrat pe pãrintele sãu. Cinumai venindu-ºi în sine ºi cunoscându-ºi starea jal-nicã în care ajunsese prin depãrtarea de pãrintele sãua atras mila ºi îndurarea Pãrintelui sãu care cu atâtabucurie ºi cu prãznuire l-a primit. Vedem, deci, cãsmerenia ºi pocãinþa iartã multe pãcate ºi fãrã altefapte bune.

Duminca fiului risipitor este a doua Duminicã aTriodului, care ne pregãteºte duhovniceºte pentruînceperea ºi trecerea cu folos a Sfântului ºi mareluiPost al Paºtelui. Evanghelia aferentã este foarte fru-moasã ºi ziditoare de suflet. Pãrintele care avea doi fiieste Tatãl nostru cel ceresc. Fiul mare simbolizeazã pe

creºtinii buni ºi ascultãtori de Dumnezeu, iar fiul celmic, pe creºtinii rãi ºi neascultãtori, asemenea lui.

Ce cumplit este pãcatul neascultãrii! Neascultareaeste fiica mândriei. De aceea, cel mândru ºi neas-cultãtor este lãsat de Dumnezeu sã cadã în pãcategrele, ca sã se smereascã ºi sã se întoarcã la pocainþã.Cel dintâi pãcat în care cad mândrii ºi neascultãtoriieste desfrânarea, o patimã grea, urâtã, ruºinoasã. Dar,dacã omul cãzut se cãieºte, îl mustrã conºtiinþa ºi vreasã se întoarcã, Tatãl cel ceresc nu-l lasã, ci îi întindemâna, îl aºteaptã, îl sãrutã cu lacrimi de bucurie ºi îliartã. Aºa a fãcut Tatãl ceresc cu „fiul risipitor” dinEvanghelie. I-a ieºit înainte, l-a sãrutat, i-a iertatpãcatele, i-a dat inel ºi hainã ºi a ospãtat cu el.

Pocãinþa fiului risipitor sã ne fie pildã, îndreptare ºiîndemn pentru toþi, iar neascultarea ºi cãderea lui îndesfrâu sã ne aducã aminte de marea primejdie ceameninþã pe copiii loviþi de necredinþã ºi desfrâu. Sã-i ajutãm pe copiii noºtri mai întâi sã nu cadã înpãcatele cele grele care sunt: necredinþa, neascultareaºi desfrânarea. Iar, dacã au cãzut ca fiul risipitor dinEvanghelie, sã-i ajutãm sã se ridice din prãpastianecredinþei ºi a desfrâului. Cum? Mai întâi sã-i ducemla un duhovnic bun ºi sã-ºi mãrturiseascã pãcatele.Apoi sã-i îndemnãm din nou la bisericã, la o viaþãsocialã normalã, ºi sã-i deprindem sã se roage ºi sãciteascã cãrþi sfinte. Numai sã luaþi aminte ca nucumva chiar pãrinþii, tatãl, mama, sã fie aceia care îºismintesc copiii ºi-i împing la tot felul de pãcate prinexemplu rãu pe care îl vãd în casã.

Sã ne întoarcem la Tatãl ceresc care ne-a zidit.Dumnezeu ne aºteaptã în pragul bisericilor. Sã venimcât avem vreme, cã ne aºteaptã ºi ne cheamã.

Adaptare dupã Pãrintele CleopaCol. (r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 4 (307) din 1 martie 2011Pagina 6

Eremia Teofil GRIGORESCUEremia Teofil Grigorescu a fost un general de arti-

lerie al Armatei Române, ministru de Rãzboi între 24octombrie 1918 - 29 noiembrie 1918, erou naþional.S-a nãscut la Târgu Bujor, la 28 noiembrie 1863. A fostcãsãtorit de douãori. A divorþat deprima soþie în anul1918 ºi s-a cãsãto-rit cu Elena Negro-ponte, cu care a a-vut o relaþie în timpce era pe front ºi înal cãrei conac ge-neralul îºi va insta-la cartierul generalîn anul 1917. Fiulsãu cu Elena Ne-groponte, Ulyse, s-a nãscut la Bârlad,judeþul Vaslui, la20 noiembrie 1917,în timp ce EremiaGrigorescu era încãînsurat cu primasoþie. Dupã ce vadivorþa de aceasta,îºi va recunoaºte o-ficial fiul.

Urmeazã ºcoalaprimarã (1870 -1874) ºi gimnaziul „Vasile Alecsandri” din Galaþi(1874 - 1878). Obþine diploma de bacalaureat în 1881,la Liceul Naþional din Iaþi. Dupã absolvirea cicluluiinferior, se înscrie la cursurile Facultãþii de ªtiinþã ºiMedicinã din acelaºi oraº. Frecventeazã doar primulan, dupã care, în 1882, pleacã la Bucureºti ºi se dedicãcarierei militare. Este admis în urma unui examen laªcoala de ofiþeri de infanterie ºi cavalerie. Dupãabsolvirea acesteia în 1884, mai urmeazã încã doi anila ªcoala de artilerie ºi geniu. Pentru cã a obþinut rezul-tate excepþionale a fost ataºat comitetului de artilerieSaint Thomas d’Acquin din Paris, urmând cursurile dematematicã la Sorbona (1887 - 1889). Dupã ce s-aîntors în þarã a publicat lucrarea „Calculul probabi-litãþilor aplicat la gurile de foc” ºi a început sã predeacursuri de algebrã superioarã ºi de artilerie la ºcolilemilitare din þarã. În 1895 a înfiinþat Pulberãria de laDudeºti, pe care a condus-o mulþi ani.

A avansat rapid în ierarhia militarã, pânã la gradulde general de brigadã (28 noiembrie 1915), apoi, întimpul Marelui Rãzboi, este avansat la gradul de ge-

neral de divizie (1 aprilie 1917), ºi general de armatã(24 ianuarie 1918). În timp ce era director al Pulbe-rãriei Armatei, a refuzat în mod repetat sã recepþionezeo comandã de fulmicoton (un tip de exploziv), achizi-þionat de la firma vienezã Blumau, pentru cã acesta nucorespundea caietului de sarcini. Din acest motiv a fost

schimbat, din ordinul ministrului de rãz-boi, Dimitrie Sturdza, din funcþia de direc-tor al Pulberãriei.

P e a i c i n u s e t r e c e !Intrarea României în Primul Rãzboi

Mondial, în 1916, îl gãseºte pe post decomandant al Diviziei 15 infanterie.Obþine victoriile de la Mulciova ºi Araba-gi în Dobrogea. De aici este trimis de ur-genþã cu divizia sa la Oituz. Va câstiga treibãtãlii decisive, reuºind sã stabilizezefrontul. Pânã în iulie 1917 rãmâne cu Di-vizia sa pe poziþii, apoi este trimis la Nã-moloasa, în calitate de comandant al Cor-pului VI Armatã. De aici, este trimis laMãrãºeºti la comanda Armatei I românã ºia celei de-a IV-a rusã. În condiþii vitrege,reuºeºte sã câº-tige bãtãlii ex-trem de grele îm-potriva germa-nilor conduºi def e l d m a r e º a l u lMackensen su-pranumit „spãr-

gãtorul de fronturi”. În final afost pentru prima datã învinsla Mãrãºeºti de armata ger-manã mult superioarã. EremiaGrigorescu este autorul lo-zincii „Pe aici nu se trece!” dela Oituz ºi a lozincii „Nici peaici nu se trece!”, de la Mãrã-ºeºti. Este considerat eroul dela Mãrãºeºti ºi Oituz. În mo-mentul reintrãrii României înrãzboi, Grigorescu a ocupat funcþia de ministru de Rãz-boi (24 octombrie 1918 - 29 noiembrie 1918) în guver-nul Coandã. Dupã Marea Unire, a îndeplinit funcþia deinspector general de armatã pânã la moartea sa, sur-venitã la 21 iulie 1919, la vârsta de 56 de ani. A fostînmormântat iniþial în cimitirul ostaºilor de laMãrãºeºti, osemintele fiindu-i mutate ulterior la Ma-usoleul de la Mãrãºeºti, în sarcofagul din partea cen-tralã a acestuia.

“Vo i sun te þ i ace ia ca re s c r i e þ ii s to r ia þã r i i ”

Puþini ºtiu însã faptul cã artizanul bãtãliilor de a-tunci s-a bucurat de cea mai înaltã apreciere a Împãra-tului Japoniei. Acesta i-a trimis o solie din parteanebiruiþilor fii ai Soarelui, rugându-l sã primeascã îndar sabia imperialã a Japoniei, cu emoþionanta dedi-caþie: „Voi sunteþi aceia care scrieþi istoria þãrii”. Dupãmoartea prematurã a marelui erou, sabia imperialã ºicea de serviciu a generalului Eremia Grigorescu, aufost încredinþate de cãtre soþia acestuia scriitoruluiMihail Sadoveanu, care nutrea o mare admiraþie faþã degeneral. Dupã moartea lui Sadoveanu, în noiembrie1961, Valeria Sadoveanu înapoiazã cele douã arme fiu-lui generalului Grigorescu, Dan Eremia care, la câtevazile dupã aceasta, le doneazã Muzeului Militar Central.Dar, acolo se aflã ºi o altã sabie a generalului, de careintelectualitatea românã trebuie sã-ºi aminteascã. DupãPacea de la Buftea, zilele fierbinþi ale verii lui 1917 îlgãseau pe generalul Grigorescu în fruntea Ministeruluide Rãzboi, iar un grup de foºti profesori ai generaluluicare a studiat la Universitatea din Iaºi au constituit ungrup de iniþiativã pentru a confecþiona o sabie de onoa-re care sã-l recompenseze pe „eroul de azi ºi studentul

de ieri”, în ideea reluãriiluptei pentru reîntregireanaþionalã. Printre iniþiato-rii acþiunii s-au numãrat:A. D. Xenopol, PetruPoni, Constantin Climes-cu, Xenofon Gheorghiu,dr. E. Riegler ºi Constan-tin Thiron, iar la 11 no-iembrie 1918 Aula Uni-versitãþii din Iaºi a de-venit neîncãpãtoare. Laceremonia înmânãrii sa-biei au participat membriai guvernului ºi corpuluidiplomatic, personalitãþimilitare ºi culturale, pro-fesori ºi studenþi. Atunci,profesorul Petru Poni –

preºedintele Academiei Române ºi ministru alInstrucþiei a înmânat sabia – o capodoperã de artã, decare era prins dragonul cu panglica Ordinului „MihaiViteazul”.

Mulþumind, generalul Grigorescu a spus cã a gravatpe sabie o inscripþie pentru eternitate „Nu am fãcutdecât sã execut un ordin pe care l-am simþit cã este alþãrii întregi”. Un rãspuns simplu ce demonstreazã mo-destia marelui general.

Plutonier Radu SÃCÃREA

AA rr mm aa tt aa II ,, mm oo mm ee nn tt ee dd ee gg ll oo rr ii ee ºº ii oo nn oo aa rr ee (( II VV ))

LECÞIA DE ISTORIE

AA tt oo tt ºº tt ii ii nn þþ aa ºº ii mm ii ll oo ss tt ii vv ii rr ee aa ll uu ii DD uu mm nn ee zz ee uuCuvânt de învãþãturã creºt inã

O barzã ducea un bãtrânel încioc. Bãtrânelul cãtre barzã:

- Hai, recunoaºte cã ne-am rãtã-cit!

☺La tribunal se audiazã martorii:- Când aþi vãzut cã inculpatul

intenþioneazã sã-ºi arunce soacra dela etaj, de ce n-aþi intervenit?

- Pentru cã, am vãzut, cã incul-patul este destul de puternic ca s-ofacã ºi singur...

☺Un arab scuturã un covor la etajul

4.Un trecãtor îl întreabã:- Ce are, nu porneºte?

☺- ªefu’, scuzaþi-mã cã am întârzi-

at, dar a trebuit sã-mi duc soþia lamaternitate pentru naºtere!

- Mã crezi tâmpit?! ªi sãptãmânatrecutã ai venit tot cu scuza asta! Ce-i nevastã-ta, iepuroaicã?

- Nu... Moaºa!☺

Vecina de alãturi bate la uºã. Eldeschide ºi ea zice :

- Auzi, abia am ajuns acasã ºi amchef sã mã distrez, sã mã îmbãt ºi sãfac dragoste toatã noaptea... tu eºtiocupat disearã?

- NUU, nuuu!!!- Atunci îmi þii ºi mie câinele ?

☺Un beþiv îºi sunã nevasta ºi-i

spune:- Draga mea, am o ºedinþã, rãmân

sã dorm la ea!☺

Bulã intrã într-o farmacie. Multãlume, înghesuialã.

- Nu vã supãraþi, vã rog sã mãlãsaþi sã intru în faþã cã am pe cine-va la pat. Oamenii cumsecade îi facloc ºi ajunge la ghiºeu. Bulã seapleacã la ghiºeu ºi spune:

- Vreau ºi io 3 prezervative.☺

Când era însãrcinatã nevastã-mea, i-am zis:

- Iubito, dacã o sã semene cutine, o sã fie magnific.

La care ea mi-a rãspuns:- ªi dacã o sã semene cu tine, o

sã fie miracol.☺

Cum au spart chinezii site-ulPentagonului?

- Fiecare a încercat câte o parolã.☺

Cum s-a numit soacra lui Adam?Adam nu a avut soacrã. El trãia

în Paradis.☺

Este varã ºi foarte cald. Soþul iesedin baie ºi îi spune soþiei:

- Iubito, e foarte cald ºi trebuie sãtund peluza. Ce crezi cã vor spunevecinii dacã ies afarã dezbrãcat?

Soþia îl priveºte ºi rãspunde:- Cã probabil m-am cãsãtorit cu

tine pentru bani...☺

Un tip la bibliotecã:- Fiþi amabilã, vreau ºi eu o carte

despre sinucideri!- Pleacã de aici, cã tu n-o mai

aduci înapoi!!☺

Soþul: - Încercãm o nouã poziþieîn seara aceasta?

Soþia: - Sigur. Tu stai la maºinade cãlcat, iar eu pe canapea, beaubere ºi râgâi...

☺Un bãrbat la librãrie: Aº dori

cartea cu titlul „Superioritatea bãr-batului faþã de femeie”.

Vânzãtoarea: Utopie ºi SF-uri laetajul 1 vã rog.

☺M-a sunat ieri o tipã: „Vino

acum, nu-i nimeni acasã”. M-am dus. Într-adevãr, nu era

nimeni. ☺

O femeie se trezeºte în miezulnopþii plinã de sudori.

Dimineaþa sudorii au plecat lamuncã.

☺

Soþul: Nu mai fi suparatã! Îþipromit cã te fac cea mai fericitãfemeie din lume.

Soþia: Când pleci? ☺

Preotul sunã la uºã .Dinãuntru se aude o voce crista-

linã: -Tu eºti, îngeraºule? -Nu, rãspunse slujitorul Domnu-

lui, dar lucrãm la aceeaºi firmã!☺

Care e diferenþa între o secretarãbunã ºi una foarte bunã?

Cea bunã spune: - Bunã dimineaþa, domnule

director.Secretara foarte bunã:- S-a facut dimineaþã, domnule

director!

MOZAICCurierul ARMATEINr. 4 (307) din 1 martie 2011

Pagina 7

Toshiba: tabletãpe platforma Android

Toshiba va aduce pe piaþa euro-peanã un nou tablet PC, având casistem de operarecea mai nouã plat-formã Android Hon-eycomb.Tableta dis-pune de procesordual-core NVIDIATegra 2, are un dis-play multi-touch cudiagonala de 10.1inch (25,7 cm), în format 16:10, curezoluþie 1.280x800 pixeli, oferindastfel un spaþiu generos pentruvizualizare. Tehnologia AdaptiveDisplay permite ajustarea para-metrilor precum luminozitate saucontrast, în conformitate cu condiþi-ile de luminozitate ale ambientului.Astfel, se afiºeazã cea mai bunãimagine, fãrã a fi nevoie ca para-metrii sã se schimbe manual. Înplus, tehnologia integratã Toshiba’sResolution+, optimizeazã calitateafiºierelor video standard, pentru aexplora la maximum potenþialulecranului HD, indiferent de cali-tatea materialului rulat. Calitateasunetului este asiguratã de îmbunã-tãþirile pentru optimizarea sunetuluiîn orice condiþii.

Noua tabletã Toshiba va oferisuport pentru Mobile Broadband(3G), giroscop integrat, accelo-metru, GPS integrat ºi camerã videofrontalã de 2 megapixel ºi o alta de5 megapixeli pe capacul spate.

Dispozitivul dispune de maimulte opþiuni pentru conectare: portHDMI pentru partajarea simplã pe

televizor a conþinutului multimedia,un port USB 2.0 pentru conectareadispozitivelor externe sau acamerelor video, dar ºi un port mini

USB pentru stocareadatelor. Un slot pen-tru cardul SD oferãîncã o opþiune de astoca sau transferafiºiere. În plus, table-ta va fi echipatã cuwireless 802.11 nWLAN. Tableta per-

mite accesul la Google AndroidMarket. Pentru a completaexperienþa Android Mar-ket, sistemul va avea pre-instalat Toshiba Places, cuacces la propriile aplicaþiidin marketplace, iar uti-lizatorii vor gãsi mai uºoraplicaþii optimizate pentruecranul de 10.1” (25.7cm).Toshiba Places oferã ºi unserviciu de sharing carepermite utilizatorilor sã-ºi încarcepropriul conþinut în cloud. Aceºtiapot împãrtaºi accesul la acestefiºiere cu prietenii sau familiaprintr-o simplã notificare.

Producãtorul intenþioneazã sã-ºiextindã gama de tablete în Europape parcursul verii 2011, odatã cunoua generaþie de tablete.

Serv i ce Pack 1 pen t ru Windows 7

Microsoft a lansat primul ser-vice pack oficial pentru Windows 7.Acesta este un update extrem deimportant pentru sistemul de opera-re Microsoft care include toate

actualizãrile de securitate lansatepânã acum, dar ºi mai multeupdate-uri de performanþã ºi stabi-litate pentru Windows 7. Windows7 SP1 include, de asemenea,îmbunãtãþiri aduse funcþiilor ºi ser-viciilor sistemului de operare, cumar fi o fiabilitate sporitã când seface conectarea la un dispozitivaudio HDMI, când se imprimã cuVizualizator XPS, fie la restaurareafolderelor anterioare în WindowsExplorer, dupã repornire. Existãmai multe modalitãþi prin care Win-

dows 7 SP1 poatefi instalat. Însã,înainte sã înce-peþi sã-l downloa-daþi, þineti mintefaptul cã aþi puteaavea nevoie demai mult spaþiuliber pe hard disk,de la 750MB la7400 MB, în

funcþie de versiunea de Windows pecare o aveþi. De asemenea, este re-comandat sã verificaþi înainte, dacãnu cumva, Windows-ul nu a fostupdatat deja la SP1. Pentru a afladacã Windows 7 SP1 este dejainstalat sau nu, daþi click pebutonul Start, apoi click dreapta peMy Computer ºi selectaþi Proprie-tãþi. Dacã apare Service Pack 1 subEdiþie Windows, înseamnã cã SP1este instalat deja pe computer.Modul recomandat, ºi cel mai uºor,de a obþine SP1 este sã activaþiactualizãrile automate din WindowsUpdate. (www.itnews.com)

Sergent Codruþ MIEILÃ

P-S-G-D-M-B-CARCIUMARITA-CARUTA-ONOR-FARA-ARCTICA-LENT-CAIS-C-SI-TALAS-TAI-O-PILI-TARE-LAN-PAS-SURA-DEPA-NARI-ER-TAUR-AREST-G-PRET-BATOZA-MAISTRI-ARAT

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVAREA INTEGRAMEIDIN NUMÃRUL TRECUT

SS oo ff tt && TT ee hh nn oo ll oo gg ii ee

Adevãrul este minciuna pocãitã.Nimeni nu se roagã la Dumnezeu

decât o datã. Ulterior, el se re-roagã.Nu te îndoi de Dumnezeu dacã nu

eºti destul de flexibil. S-ar putea sãte rupi.

Satana nu este stãpânul iadului, ciprizonierul acestuia.

Nemaicrezând în nimeni ºi înnimic, ajungi sã crezi în Dumnezeu.

A tãcea în rugãciune înseamnã alãsa pe Dumnezeu sã vorbeascã.

Dacã nu eºti Iisus Hristos nu teapuca sã reformezi Ortodoxia.

Pentru trenul care merge spre iadnu trebuie sã mai cumperi bilet.Sigur nu vei fi dat jos la primastaþie.

Lui Dumnezeu îi poþi scrie de pepãmânt, mai greu din iad. Satana nuse va face niciodatã curierul tãu.

Selecþie realizatã deColonel ªtefan MITINCU

G â n d u r i î n t r e a c ã t

ªti inþãªti inþãDescoperiri care nu ar fi fost posibile

fãrã contribuþia unor oameni curioºiDacã „necesitatea este mama invenþiei”, cum spune

o veche zicalã, atunci curiozitatea este mamadescoperirii. Nu puþine sunt exemplele celor care, mânaþide o vie curiozitate ºi dorinþa de a pãtrunde în miezullucrurilor, au fãcut ca, în prezent, sã avem o mai bunãînþelegere asupra lumii în care trãim. Iatã 5 descoperiricare nu ar fi fost posibile fãrã aportul unor semeni de-ainoºtri care nu s-au limitat la întrebãri, ci au cãutat cuinsistenþã un rãspuns:

Î n teme ie to ru l gene t i c i i moderneCãlugãrul austriac Gregor Mendel a fãcut primele

observaþii ºi studii privind transmiterea particularitãþilorgenetice pe culturi de mazãre la mijlocul secolului alXIX-lea. Nu avea abilitãþi de horticultor, însã dragosteade naturã ºi curiozitatea l-au împins sã caute rãspunsurila o mare dilemã: de ce mazãrea pe care o cultivã aveacând pãstãi galbene, când verzi, crescute din flori cândviolete, când albe, însã niciodatã o mixturã din cele douãsoiuri. Fãrã microscop, înarmat doar cu multã rãbdare ºiperseverenþã, Mendel a reuºit sã dovedeascã cã genelesunt responsabile pentru particularitãþile fizice aleoricãrei forme de viaþã. A încruciºat prin polenizare arti-ficialã 22 de soiuri de mazãre ºi a ajuns la concluzia cãperechi de gene dominante ºi recesive decid, în cazulboabelor de mazãre, dacã acestea vor avea culoareaverde sau galbenã. Din studiile sale, Mendel a scos maimulte legi de bazã ale ereditãþii. În termeni simpli, elespun cã: factorii ereditari nu se combinã, dar se transmitintacþi, fiecare generaþie de pãrinþi transmite numaijumãtate din informaþia ereditarã, urmaºi diferiþi aiaceloraºi pãrinþi primesc factori ereditari diferiþi.

DD ee rr ii vv aa cc oo nn tt ii nn ee nn tt ee ll oo rrUn pasionat al istoriei Pãmântului, Alfred Wagener,

meteorolog, geofizician ºi astronom german, a fost intri-gat sã afle cum fosile identice ale unor plante ºi animaleau putut fi gãsite pe continente separate de imensitateaoceanelor. Trecând peste ironiile ºi scepticismulcolegilor de breaslã, Wagener a lansat, la începutul seco-lului XX, aºa-numita teorie a „derivei continentelor”,sugerând cã masele de uscat au fost unite într-un trecutîndepãrtat. Potrivirea contururilor continentelor a fostdoar unul dintre argumentele invocate de Wagener înfavoarea teoriei sale: Coasta esticã a Americii de Sud,spre exemplu, pare sã urmeze întocmai contururile coas-tei vestice a continentului African. Pornind de la acesteevidenþe, ºi multe altele, Wagener a avansat conceptulunui supercontinent originar – Pangaea. Tectonica plã-cilor, care a urmat supoziþiilor lui Wagener, este astãziprincipala teorie care explicã geneza, structura ºi dinami-ca Pãmântului.

TT ee oo rr ii aa gg ee rr mm ee nn ii ll oo rrChimistul Louis Pasteur este cunoscut ca fiind primul

care a descoperit teoria germenilor, în anul 1860, deºi auexistat, ºi încã mai existã voci care atribuie acest meritbiologului Antoine Bechamp, un contemporan al sãu.Curiozitatea l-a împins sã afle de ce berea ºi vinul tind sãfermenteze, iar „vinovatã” s-a dovedit a fi o bacterie.

Aceastã descoperire a stat la baza muncii sale de-oviaþã. Într-un final, el a pus la punct procesul de pas-teurizare, prin care bacteriile prezente în unele bãuturisunt anihilate prin fierberea ºi apoi rãcirea bruscã a aces-tora. Metoda a contribuit la eliminarea laptelui contami-nat dintre sursele de infecþie. Teoria germenilor pe care aformulat-o analizând rolul bacteriilor ºi tendinþa acestorade a genera boli stã la baza medicinii moderne chiar ºiastãzi. Pasteur era convins cã microorganismele dinmediul exterior sunt principalele surse de boalã, ºi nucele existente în corpul uman, cum se credea la aceavreme.

Velcro (sistem de prindere de tip scai/arici)Pe când se întorcea dintr-o drumeþie pe care o fãcuse

în Alpii Elveþieni, în anul 1948, George de Mestral aprivit, pentru prima datã, cu alþi ochi scaieþii care i selipiserã de ciorapi. În loc sã-i îndepãrteze, pur ºi simplu,cum fãcea de obicei, a încercat sã vadã ce anume îi þineaatât de ferm lipiþi de material. De Mestral a descoperit cãtextura ºosetelor lui oferea „ochiuri” în care protuberan-þele de pe þepii scaiului se prindeau ca un cârlig. Pornindde la aceastã revelaþie, elveþianul a creat Velcro – cunos-cutul sistem de prindere de tip scai/arici, folosit înprezent de la industria vestimentarã pânã în staþiilespaþiale.

DDeessccooppeerr ii rr eeaa aanneess tteezz ii ccuu ll uu iiUndeva în secolul 19, medicul american Crawford

Long a descoperit la una dintre petrecerile unde mergeacu gaºca de prieteni oxidul de azot ºi eterul sulfuric (cumli se spunea în epocã) folosite ocazional ca droguri, pen-tru inducerea unei stãri de relaxare. Long cunoºtea dejaefectul euforizant ºi hipnotic al celor douã substanþe, deaceastã datã, însã, l-a surprins faptul cã prietenii sãiaflaþi sub influenþa lor nu simþeau durerea. Pe 30 martie1842, doctorul a realizat prima operaþie de extirpare aunei tumori la gât folosind eterul ca anestezic. De atunci,a continuat sã experimenteze pânã când a vãzut cãanestezicul pe care-l folosea a funcþionat cu adevãrat, înpofida faptului cã, la acea vreme, anestezia era aproapeinexistentã în practicile medicale. (www.hotnews.ro)

Sergent Codruþ MIEILÃ

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr.4 (307) din 1 martie 2011Pagina 8

- Domnule comandor, sunteþi la comanda Centruluide Conducere Operaþionalã. Ce reprezintã aceastãstructurã ºi care este rolul ei în coordonarea struc-turilor militare româneºti din teatrele de operaþii?

- Este o structurã înfiinþatã în cursul anului 2010, maiexact, în luna aprilie, iar eu sunt primul comandant alacesteia. Centrul de Conducere Operaþionalã vine sãcontinue misiunile îndeplinite pânã la acel moment decãtre Comandamentul Operaþional Întrunit. Aceastãstructurã executã sau asigurã comanda operaþionalã atuturor forþelor româneºti care participã la misiuni înafara teritoriului naþional ºi, bineînþeles, a militarilorcare participã la misiuni individuale în Africa, Europasau Asia. Centrul se ocupã ºi de evaluarea forþelor ceexecutã pregãtirea în þarã pentru misiune, de deplasareaacestora în teatrul de operaþii, asigurând, pe toatã durataexecutãrii acþiunilor, comanda operaþionalã, relaþionareacu partenerii de coaliþie ºi cu structurile armateinaþionale, dar ºi repatrierea militarilor din zona de ope-raþii.

- Pânã în anul 2010, Armata României avea dislocatîn teatrul de operaþii din Afganistan un singur batalionde infanterie. Începând cu jumãtatea anului 2010, înAfganistan, a fost dislocat ºi un Element de Comandã,Control ºi Stat Major, structurã ce face parte dintr-uncomandament multinaþional de tip brigadã, subcomandã americanã. De asemenea, efectivele noastreau fost mãrite cu încã un batalion de infanterie. Ceînseamnã acest lucru pentru Armata României ºi cumeste vãzut acest efort de cãtrepartenerii americani pânã lamomentul actual?

- Evident sporirea personalu-lui de stat major din teatrul deoperaþii din Afganistan ºi a efec-tivelor luptãtoare reprezintã orecunoaºtere a contribuþiei pecare forþele noastre participantela misiuni internaþionale auadus-o anterior. Prezenþa noastrãcontribuie la sporirea vizibilitãþiiArmatei României în rândulpartenerilor de coaliþie ºi, dacãvreþi, reprezintã principalul ele-ment de contribuþie consolidatãla efortul comun al alianþei pen-tru clãdirea unei ArmateNaþionale Afgane ºi pentru tre-cerea Afganistanului la o nouãetapã de dezvoltare. Personalul de stat major ce compuneelementul interimar de comandã ºi control are o con-tribuþie esenþialã în conducerea forþelor româneºti ºi aforþelor coaliþiei în teatrul de operaþii afgan, din provin-cia Zabul. Ulterior, el a intrat în componenþa unei struc-turi multinaþionale integrate conduse de partenerul ame-rican, cunoscutã sub denumirea de Combined TeamZabul. Odatã cu introducerea acestei structuri în teatrulde operaþii ºi creºterea cu efective a Armatei Românieila operaþiile desfãºurate în aceastã regiune, s-a observato îmbunãtãþire considerabilã a realizãrii celor trei linii deoperaþii pe care forþele coaliþiei le urmãresc în aceastãþarã, respectiv, securitate, guvernare ºi dezvoltare. Con-tribuþia noastrã este una consistentã în primul rând pen-tru cã, alãturi de misiunile de securizare în aria deresponsabilitate, în special, de-a lungul autostrãzii A1,care strãbate de la N-NE la S-SV provincia Zabul, pe odistanþã de aproximativ 165 km, efectivele româneºtis-au implicat ºi în instruirea forþelor de securitateafgane. Aici mã refer la armata naþionalã, forþele depoliþie ºi la forþele de siguranþã afgane. Legãturile dintreaceste forþe partenere s-au întãrit pe timpul îndepliniriimisiunilor ºi putem considera cã saltul calitativ permitetrecerea spre cea de-a treia etapã a misiunii din teatrul deoperaþii din Afganistan – etapa de tranziþie ºi preluareatreptatã a responsabilitãþilor cãtre forþele de securitatenaþionale afgane.

- Sunteþi prezent în teatrul de operaþii din Afganistanîncepând cu finalul lunii ianuarie ºi veþi sta aici operioadã de aproximativ trei sãptãmâni. Aþi participatalãturi de militarii români la misiuni în aria de respon-sabilitate. Cum apreciaþi activitãþile desfãºurate de mi-litarii noºtri în acest interval de timp?

- Vreau sã precizez de la bun început cã activitateamea, în aceastã perioadã, a avut douã componente dis-tincte. În prima jumãtate, am fãcut parte dintr-o echipãde analizã a Statului Major General ce studiazã impli-caþiile realizãrii planului de campanie a ISAF-ului pen-tru perioada 2011-2012.

În acest scop, am avut întâlniri cu personalitãþi mili-tare ce au funcþii de rãspundere în ComandamentulRegional de Sud, în Combined Team Zabul ºi, de aseme-nea, cu partenerii noºtri din teatrul de operaþii din Afga-nistan. Aceste întâlniri ne-au conturat o imagine despre

ceea ce intenþioneazã a se executa în perioada urmãtoareîn zona de operaþii. În urma concluziilor pe care le-amdesprins, vom înainta un raport cãtre Elementul deComandã Naþional în vederea luãrii unei decizii, propu-nerile noastre vizând ocuparea unor funcþii importante,atât în ISAF, cât ºi în Comandamentul Regional de Sud.De asemenea, am continuat cu redimensionarea ariei deresponsabilitate în care acþioneazã forþele noastre, redis-tribuirea forþelor în cadrul ariei de responsabilitate ºi,bineînþeles, menþinerea suportului în ceea ce priveºtecapabilitãþile critice, echipamentele esenþiale ºi suportullogistic pentru forþele româneºti din teatrul de operaþii.

Cea de-a doua parte a activitãþii mele se axeazã înprincipal pe responsabilitãþile potrivit funcþiei pe care oîndeplinesc, aceea de comandant al Centrului de Condu-cere Operaþionalã. Din acest punct de vedere, am coor-donat activitatea a douã comisii de rotire dintre Bata-lionul 812 Manevrã „ªoimii Carpaþilor” ºi Batalionul 26Manevrã „Scorpionii Roºii” ºi dintre echipele OMLT detip batalion nr.1, rotaþia a III-a ºi a IV-a. În aceastãperioadã, atât cu militarii Batalionului 20 Manevrã„Scorpionii Negri”, cât ºi cu militarii Batalionului 26Manevrã „Scorpionii Roºii” am executat activitãþi depatrulare pe timp de zi ºi pe timp de noapte. De aseme-nea, pot spune cã am participat la executarea întregiigame de misiuni pe care militarii români o desfãºoarã înteatrul de operaþii din Afganistan. Am fãcut vizite întoate bazele de operaþii înaintate ºi în bazele de patrulareîn care militarii români îºi desfãºoarã activitatea. Prindiscuþiile purtate cu ei, m-am informat, la faþa locului,despre condiþiile în care îºi desfãºoarã activitatea,condiþiile de securitate din zonã ºi, bineînþeles, desprecondiþiile de cazare ºi hrãnire. Evident cã toate acesteelemente, coroborate cu datele pe care le aveam dinrapoartele trimise în þarã de cãtre comandanþi, mi-auîntregit imaginea de ansamblu despre modul în caremilitarii români îºi îndeplinesc misiunile. Am avut întâl-niri cu militarii forþelor de coaliþie ºi cu partenerii ANSF(Forþele de Securitate Naþionale Afgane), am culesimpresii de la ei ºi am executat chiar misiuni împreunã.Pot sã vã spun cã impresiile sunt dintre cele mai bune ºimilitarii noºtri sunt apreciaþi pentru modul în care seimplicã în executarea misiunilor, pentru determinarea decare dau dovadã pe timpul îndeplinirii lor. Cred cã nueste un lucru mai îmbucurãtor decât sã auzi de la

partenerii tãi de coaliþie sau de la cei cu care execuþi mi-siuni în comun cuvinte de apreciere la adresa militarilornoºtri.

Un alt aspect pe care l-am constatat îl reprezintãrelaþiile de prietenie care s-au legat între militari ºi, dindiscuþiile pe care le-am avut, mi-am dat seama cã ei ºi-au însuºit în timp elemente de culturã ºi chiar de limbaj.Aproape în fiecare bazã în care militarii români îºidesfãºoarã activitatea, gãseºti militari din cadrul armateiafgane, poliþiei afgane sau al forþelor de securitateafgane care cunosc câteva cuvinte în limba românã. Pede altã parte, ºi militarii noºtri au învãþat foarte multecuvinte în graiul local ºi reuºesc sã poarte discuþii înlimba afganã. Toate aceste elemente au contribuit laîntãrirea relaþiilor ºi, mai ales, a încrederii între parteneripe timpul îndeplinirii misiunilor. Ca urmare, elementeleobþinute de la populaþia localã, de la militarii afgani, petimpul îndeplinirii misiunilor, au fost ºi sunt foarte utilepentru prevenirea sau dejucarea unor planuri ale forþelorde insurgenþã din zonã.

- Domnule comandor, aþi menþionat mai devreme cãaþi luat parte la transferul de autoritate dintre cele douãbatalioane de manevrã ºi dintre cele douã echipe ope-raþionale de consiliere ºi legãturã. Vã rugãm, la final,sã spuneþi câteva cuvinte celor care au încheiat misi-unea cu succes ºi, de asemenea, câteva cuvinte de încu-rajare pentru cei care se aflã deja în teatrul de operaþiiºi vor începe o misiune complexã într-o zonã dificilã dinAfganistan, ºi anume, militarii Batalionului 26 Manevrã

„Scorpionii Roºii” ºi ai EchipeiOperaþionale de Consiliere ºiLegãturã de tip batalion rotaþia aIV-a. ªi, nu în ultimul rând, vã rogsã vã adresaþi ºi familiilor milita-rilor aflaþi în teatrul de operaþiidin Afganistan.

- M-a bucurat foarte multprezenþa reprezentanþilor forþelorde coaliþie, a reprezentanþilor po-pulaþiei locale, a forþelor de securi-tate afgane la aceste ceremonialede predare-primire a zonelor deresponsabilitate, respectiv, a misi-unilor. Mesajul pe care l-am trans-mis cu aceastã ocazie a fost unulde muþumire din partea ministruluiApãrãrii Naþionale, a ºefului Statu-lui Major General, pentru modul încare militarii s-au achitat de

sarcinile pe care le-au avut. Le-am transmis încurajãripentru sarcinile deosebit de dificile pe care le au înperioada urmãtoare, þinând cont de condiþiile de securi-tate existente în teatrul de operaþii din Afganistan. Credcã aceste mesaje au un rol pozitiv asupra militarilor,deoarece am cules ºi impresiile lor, dovedindu-se cã sunthotãrâþi sã-ºi îndeplineascã cu responsabilitate, cuonoare ºi demnitate toate misiunile încredinþate.

Militarilor care acþioneazã în teatrul de operaþii ledoresc mult succes ºi vreau sã le asigur familiile cã, aici,condiþiile de cazare ºi hrãnire sunt bune, nuexcepþionale, dar ne strãduim sã le îmbunãtãþim înperioada imediat urmãtoare. Condiþiile de securitate înbazele în care îºi desfãºoarã activitatea sunt bune ºi seiau toate mãsurile necesare pentru diminuarea riscurilor.Existã tot suportul din partea forþelor de coaliþie ºi dinpartea forþelor naþionale afgane pentru îndeplinirea cusucces a misiunilor. Din punctul de vedere al Comanda-mentului Regional de Sud – RC - South, de la Kandahar,ºi al Combined Team Zabul sunt create toate condiþiileca cea mai mare parte din riscurile care apar sã poatã fidepãºite cu succes de cãtre forþele noastre. Familiileacestora trebuie sã fie liniºtite, deoarece militarii noºtrise bucurã de tot suportul în þarã, existând o preocupareconstantã a Ministerului Apãrãrii Naþionale de a le fi alã-turi ºi de a face în aºa fel încât sã nu le lipseascã nimicîn ceea ce priveºte relaþionarea cu þara, cu familia petimpul celor ºase luni. Evident cã ºi la acest capitol maisunt câteva lucruri de fãcut. În perioada anterioarã s-aufãcut eforturi consistente pentru a îmbunãtãþiirelaþionarea cu þara ºi, în etapa urmãtoare, sunt pre-vãzute mãsuri care sã ducã la optimizarea sau la armo-nizarea relaþiilor între militarii din teatrul de operaþii ºifamiliile acestora din þarã. În acest moment, în toatebazele în care militarii români îºi desfãºoarã activitatea,existã posibilitatea de relaþionare cu familia. Noi suntemalãturi de militari în permanenþã ºi le acordãm tot supor-tul necesar pentru realizarea misiunilor ºi îi sprijinim cutoate mijloacele ºi posibilitãþile noastre.

Sunt convins cã militarii ce, în aceastã perioadã, îºiîncep misiunea, vor face cinste Armatei române, poporu-lui ºi þãrii din care fac parte, iar noi le urãm, ca la finalulcelor ºase luni, sã raporteze – Misiune îndeplinitã!

Maior Oliver ANGHELFoto: Plt. adj. Cristian SURUGIU

PP uu ll ss uu ll tt ee aa tt rr uu ll uu ii dd ee oo pp ee rr aa þþ ii ii AA ff gg aa nn ii ss tt aa nnInterviu cu comandantul Centrului de Conducere Operaþionalã din Statul Major General,

domnul comandor Costel AVRÃMESCU

FUNCÞI I ÎNDEPL INITE :Comandant al Centrului de Conducere

Operaþionalã, Bucureºti (din anul 2010);ªef de Stat Major al Comandamentului 2

Operaþional Întrunit „Mareºal AlexandruAverescu”, Buzãu (2008 - 2010);

Comandantul ªcolii Militare de Maiºtri Mili-tari a Forþelor Navale „Amiral Ion Murgescu”,Constanþa (2004-2008);

Ofiþer Specialist în Grupul de Experþi pentruForþele Navale la Inspectoratul MinisteruluiApãrãrii Naþionale, Bucureºti (2000-2004);

Comandantul Divizionului 61 VedeteDragoare Fluviale, Drobeta Turnu Severin(1996-2000);

ªef de Stat Major al Divizionului 61 VedeteDragoare Fluviale, Drobeta Turnu Severin(1995-1996);

Ofiþer student la Academia Navalã „Mirceacel Bãtrân”, Facultatea de Comandã, Stat Majorºi Tehnicã Militarã, Constanþa (1993-1995);

Specialist artilerie ºi arme sub apã laDivizionul 61 Vedete Dragoare Fluviale, Drobe-ta Turnu Severin (1990-1993);

Specialist navigaþie la Divizionul 61 VedeteDragoare Fluviale, Drobeta Turnu Severin(1987-1990);

Comandant Secþia Vedete Dragoare Fluvialela Divizionul 61 Vedete Dragoare Fluviale, Dro-beta Turnu Severin (1983-1987);

Comandant Vedete Dragoare Fluviale laDivizionul 73 Vedete Dragoare Fluviale, Galaþi(1981-1983);

Ofiþer Secund la Vedete Dragoare Fluviale laDivizionul 73 Vedete Dragoare Fluviale, Galaþi(1980-1981).