rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

Anul VIII Nr. 78 2016

Aceastã ediþie se distribuie gratuit

În curteaGrãdiniþei dinOrlat vor fiamplasateaparatedestinatepetreceriitimpului liber alcopiilor într-unmod cât maiplãcut ºi cât maisigur. Vor fiamenajate,totodatã ºi locuride joacã, astfelîncât cei mici sãse bucure decele mai bunecondiþii.Lucrãrile vor fiterminate înmaxim douã luni.

În viitorul apropiat, vor fi demarate lucrãrile deamenajare a zonei dintre blocurile situate încentrul comunei. Este vorba despremodernizarea curþii interioare, aici urmând sã fierealizate pavaje, alei pietonale ºi locuri deparcare. Va fi astfel înlãturat disconfortul cu carese confruntã locatarii de aici, cu precãdere înperioadele în care plouã. Investiþia a fostcuprinsã în bugetul pentru acest an ºi va firealizatã din fondurile Consiliului Local.

Autoritãþile localedin Orlat lanseazãcãtre populaþierugãmintea de a numai parcaautoturismele petrotuare sau pespaþiile verzi din faþagospodãriilor.Solicitarea vinepentru a se asigurafluidizarea circulaþieipe trotuare.Rugãmintea estevalabilã ºi pentru ceicare obiºnuiesc sã-ºiparcheze maºinile pecarosabil, obturândastfel bunadesfãºurare atraficului rutier încomunã.

Lucrãrile de amenajare a parcãrii situatelângã Cimitir au fost finalizate. Investiþia s-aderulat conform graficului, iar porþiuneaamenajatã cu dale va putea fi utilizatã de ceicare merg la Cimitir pentru a-ºi parca maºinileîn condiþii civilizate. Investiþia a fost realizatãcu fonduri provenind din bugetul local.

Se amenajeazã curSe amenajeazã curSe amenajeazã curSe amenajeazã curSe amenajeazã curteateateateateaGrãdiniþei din OrlatGrãdiniþei din OrlatGrãdiniþei din OrlatGrãdiniþei din OrlatGrãdiniþei din Orlat

AnunþAnunþAnunþAnunþAnunþimporimporimporimporimportanttanttanttanttant

CurCurCurCurCurtea interioarã dintea interioarã dintea interioarã dintea interioarã dintea interioarã dinzona blocurilor va fizona blocurilor va fizona blocurilor va fizona blocurilor va fizona blocurilor va fi

modernizatãmodernizatãmodernizatãmodernizatãmodernizatã

A fost amenajatãA fost amenajatãA fost amenajatãA fost amenajatãA fost amenajatãparcarea de la Cimitirparcarea de la Cimitirparcarea de la Cimitirparcarea de la Cimitirparcarea de la Cimitir

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 2pag. 2

Serviciul Public Comunitar Local deEvidenþã a Persoanelor Orlat lereaminteºte cetãþenilor sã îºi verificevalabilitatea actului de identitate.

Cetãþenii sunt obligaþi sã obþinã un actde identitate în mai multe cazuri –primul act de identitate la vârsta de 14ani, la expirarea precedentului act deidentitate (solicitarea se poate face cucel mult 6 luni ºi cel puþin 2 sãptãmâniînainte de expirare), la schimbarea

Atenþie la valabilitatea cãrþiiAtenþie la valabilitatea cãrþiiAtenþie la valabilitatea cãrþiiAtenþie la valabilitatea cãrþiiAtenþie la valabilitatea cãrþiidumneavoastrã de identitate!dumneavoastrã de identitate!dumneavoastrã de identitate!dumneavoastrã de identitate!dumneavoastrã de identitate!

domiciliului sau stãrii civile, în cazulpierderii, furtului, deteriorãrii buletinuluisau cãrþii de identitate, precum ºi pentrua solicita înscrierea vizei de reºedinþã(flotant) persoanelor care locuiesctemporar la altã adresã decât cea dedomiciliu.

Actele necesare pentru obþinerea uneicãrþi de identitate se pot gãsi afiºateatât în avizierele sediului Serviciului,cât ºi pe site-ul comunei Orlat.

Oficiul Fitosanitar Sibiurecomanda efectuareatratamentului fitosanitar nr.1,la cultura de FASOLEîmpotriva ANTRACNOZEI(Colletotrichum l.) ºi BACTE-RIOZELOR (Xanthomonas p.,Pseudomonas p.).

Tratamentul este preventivºi curativ pentru boli. Serecomandã utilizarea uneivariante cu produse deprotecþie a plantelor (omolo-gate):

1. MERPAN 50 WP 0,25 % +FUNGURAN OH 50 WP 0,25%sau 2. CAPTAN 50 WP 0,25 %+ ALCUPRAL 50 PU 0,25%

Perioada optimã detratament: La rãsãrireaculturii - în faza fenologicã decotiledoane.

Înaintea de utilizareaprotecþie a plantelor, citiþi cuatenþie prospectul acestora!

BULETIN DE ABULETIN DE ABULETIN DE ABULETIN DE ABULETIN DE AVERTIZAREVERTIZAREVERTIZAREVERTIZAREVERTIZAREAmbalajele din carton

provenite de la produse, se vorplia ºi depozita, pânã lapredarea acestora ladistribuitorul de produse.

Ambalajele din materialplastic se vor clãti obligatoriu,de 3 ori, cu folosirea apeirezultate în rezervorul maºiniide tratat. Ambalajele clãtite sedepoziteazã în magazii ºi sereturneazã distribuitorului.

Pentru protecþia familiilor dealbine, în conformitate cuprevederile legale, respectivOrdinul comun nr. 45/1991 alMinisterului Agriculturii ºiAlimentaþiei, 1786/TB/1991 alMinisterului Transporturilor, 68/05.02.1992 al MinisteruluiMediului, 15b/3404/1991 alDepartamentului pentruAdministraþie Localã ºi 127/1991 al Asociaþiei Crescãtorilorde Albine din România,

privind unele mãsuri pentruprotecþia familiilor de albine,împotriva intoxicaþiilor cuproduse de protecþia plantelor,precum ºi a Protocolului decolaborare nr. 328432/31.03.2015, încheiat întreAgenþia Naþionalã Fitosanitarãºi Asociaþia Crescatorilor deAlbine din România, privindimplementarea legislaþiei, învederea protecþiei familiilor dealbine, împotriva intoxicaþiilorcu produse de protecþiaplantelor.

Se vor lua mãsuri ce seimpun pentru protecþiamediului înconjurãtor. Se vorrespecta cu stricteþe normelede lucru cu produse deprotecþie a plantelor, cele desecuritatea muncii, deprotecþia animalelor.

Întocmit,Cons. sup. Ana TIMAR

Subvenþii de peste 500 de euro pentru deþinãtorii de bovineSubvenþii de peste 500 de euro pentru deþinãtorii de bovineSubvenþii de peste 500 de euro pentru deþinãtorii de bovineSubvenþii de peste 500 de euro pentru deþinãtorii de bovineSubvenþii de peste 500 de euro pentru deþinãtorii de bovinePlãþile pentru crescãtorii deanimale vor începe în datade 25 mai, iar România vaavea subvenþii foarte mari,cel puþin la bovine, undeeste posibil ca sprijinul sãajungã ºi la 500 de euro pecap de vacã, a declaratministrul Achim Irimescu."Am discutat zilele trecute cuComisia Europeanã ºi putemajunge, teoretic ºipractic, chiar cãtre 500 deeuro la sprijinul cuplat înzootehnie pe cap de vacã.Nu intru în amãnunte de ceºi cum, dar, repet, sumelevor fi foarte bune. Cert estecã în viitor nu vor mai fi niciîntârzieri", a spus Irimescu.Dacã mai este ºi în zonãdefavorizatã, practic ajungela 800 de euro. Este vorbadespre sprijinul cuplat, lacare se mai adaugã ºiAjutorul Naþional deTranziþie, din bugetulnaþional, fostul CNDP." Sã totcreºti vaci, dupã spuseleministrului.

El a precizat cã o altã vestebunã pentru fermieri sereferã la accesul pe pãºunipentru asociaþiile ºicooperativele constituite cu"bune intenþii", nu doarpentru accesarea fonduriloreuropene."Iniþial, conform uneiinterpretãri pe fermierulactiv, am vrut sã scoatemaccesul pe pãºuni alasociaþiilor ºicooperativelor, iar, ulterior,am studiat mai pe îndeletece se întâmplã ºi am ajunsla concluzia cã vom permiteaccesul în continuare,pentru cã este nevoie deacele cooperativeconstituite cu bune intenþii,pentru a face ceva pentrumembrii cooperativelor - ºiasta ne dorim cu toþii.Am mai spus cã un Anuar alcooperativelor din anul 1938aratã cã erau peste 500 decooperative mari înRomânia, în agricultura deatunci", a precizat ministrul.

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 3pag. 3

Eventua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .

Pagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan Pãrean

Ioan Pãrean

Am avut norocul sã mãnasc într-unul din cele maifrumoase sate din Mãrgi-nimea Sibiului. Orlatul,satul meu natal, segaseºte la poalele nordiceale Munþilor Cindrel ºi la oaruncãturã de bãþ devechea ºi celebra staþiunecl imatericã Pãlt iniº. Cutoate acestea, doar dupãîmplinirea vârstei de 15 aniam cãlcat pentru primaoarã pe cãrãrile umbroaseale Pãlt iniºului. Pentruromânii satelor dinpreajmã, „nu era la modã”sã vizitezi un astfel deobiectiv turistic, un „sat aldomnilor din Sighii”, undese prãduiau banii strânºi cumultã trudã de ei, de peurmele brazdelor pluguluisau din lemnul pãdurilortrecut prin gatere. Taietoriide lemne sau ciobanii, careaveau treabã în munþii dinapropiere, evitau sã intre înPãltiniº. ªi asta din treimotive: n-aveau o þinutãadecvatã pentru a intra în„crâºmele domnilor”,n-aveau bani de cheltuitaiurea ºi se temeau cã,

Impresii despre PãltiniºImpresii despre PãltiniºImpresii despre PãltiniºImpresii despre PãltiniºImpresii despre Pãltiniºpe vârful Pãltiniº. Acum,televiziunea are o nouãantenã, mult mai înaltã, înapropierea vârfului Onceºti(1715 m.), aflat la sud destaþiune.

Întâlnirea noastrã cuPaltiniºul a avut un efectsimilar cu vizitarea, mult maitârziu, a Parisului. Nu maivazusem aºa ceva…nicichiar la Sibiu. Multe vile delemn, uºor înnegrite devreme, cu o arhitecturã totaldiferitã de cea pe care oºtiam din satele noastre,erau construite la umbrabrazi lor falnici, neatinºivreodatã de tãiºul securii.Am dat o raitã prin „satuldomnilor”, minunându-neneîncetat de mareþia locu-rilor. Când am ajuns prinpreajma vechiului of iciupoºtal, a ajuns ºi „autobuzulde Pãlt iniº” care fãceacurse între Sibiu ºi Pãltiniº,trecând prin comunaRãºinari. Am zis autobuz,dar era un fel de struþo-cãmilã între un camion ºiun vagon de tren. Cabina eraca la camioanele militare,iar pe platformã, o cutie dinmetal cu geamuri mici, încare urcarea ºi coborârea

pierea izvorului „de lascocul înalt”, izvor ce, multmai târziu, am aflat cã a datnumele sãsesc alPãltiniºului („Hohe Rinne”).

Dupã ce ne-am împãcatcu stomacul, am plecat sãne cãutam loc de culcarepentru noapte. Am gãsit unloc între niºte brazi seculari,la vreo sutã de paºi dedrumul ce ducea sprecentrul Pãltiniºului. Acolo,ne-am amenajat culcuºul.Am strâns cetinã ºi ferigi,am întins pãturile pe ele,apoi am lãsat ºi rãniþ i leacolo, pãstrând doarbricegele ºi cei câþiva lei cucare veniserãm la munte.Am acoperit totul cu cetini debrad, ca nu cumva sã vinãvreun „domn” sã ne furepãturile ºi rãniþele cu restulde mâncare. Apoi, am ieºitdin pãdure ºi am mai dat unocol staþ iuni i , cã tot nuaveam altceva mai bun defãcut. Spre seara, ne-amîntâlnit cu câþiva baieþi dinGura Râului, vecinii noºtride sat ºi cam de aceeaºivârstã cu noi, dar careaveau oarecare vechimeprin Pãltiniº, erau veteranide-ai locului, mai fuseserãde vreo douã-trei ori peacolo. Cu ei am avut curajulsã intrãm într-un restaurant,de fapt pe terasa restau-rantului …la aer. Acolo nerecomandaserã chelneriisã luãm cina. Poate cãmirosul iute de ceapa roºien-a fost estompat îndeajunsde mireasma cetini i ºideranjam „nari le dom-neºti”. Dar ce, mirosul muj-deiului de usturoi de la miciiºi fleicile lor prãjite era maiplãcut?

Am comandat câte doimici ºi o bere la halbã. Doarde-atâta aveam bani,mâncare ºi bãuturã puþinã,dar veselie cât cuprinde. Amspus glume, am cântat…cemai, ne-am simþit bine.

Problema a apãrut când,spre miezul nopþii, a trebuitsã plecãm la culcare.Gurenii aveau aranjat cubunicul unuia dintre ei, sãdoarmã în fân, la o stânã.

dacã l-ar supãra pe vreundomn, sã nu fie luaþi deurechi ºi alungaþi întrecetinile pãdurilor de bradcu ºuturi în…dos.

Am cunoscut o mulþimede oameni ai satelor de lapoalele Cindrelului, care autrãit ºi au murit fãrã sã punãvreodatã piciorul în Pãltiniº.

Era în vara anului 1970,în preajma zi lei de 23august, când împreunã cuun bun prieten am plecat sãvizitãm Pãltiniºul. Bine-înþeles cã am plecat pe jos.Aveam niºte toiege de aluncu care sã ne apãrãm desãlbãticiuni sau de câiniide la stâne, iar în spatepurtam un fel de raniþeimprovizate în care duceammerindele (pita cu slãnina,vreo 2-3 cepe roºii ºi câtevamere furate din l ivezi leguranilor, pe lângã caretrecuserãm), o sticlã cu apãºi câte douã pãturi, care sãne protejeze de rãcoareanopþii. Am mers cale devreo 3-4 ore, orientându-nedupã vechea antenã areleului de televiziune de

se fãcea prin partea dinspate. Au coborât mai mulþi„domni” decât pãrea cã arputea intra în cutia„autobuzului”. Au coborât,s-au scuturat de praf ºi auplecat în grupuri mici îndirecþii diferite. Toþi, darabsolut toþi, aveau pantaloniscurþi sau pânã sub ge-nunchi, ciorapi trei sferturiºi pãlãrii din fetru, verzi saugri, cu câte-o panã ºi câtevainsigne. În mânã purtau unfel de bastoane din lemn,care în partea pe care oþineau în palmã aveauforma unui toporaº, iar peumeri purtau raniþe adevã-rate, nu improvizate ca noi,mai mult desagi ciobãneºtidecât raniþe domneºti.

Pe la amiazã, teraselevilelor erau pline de turiºtiveseli. Mirosul mititeilor cesfârâiau pe grãtare ne-audeterminat sã cãutam unloc cu luminã ºi verdeaþã ºisã ne ospãtam din ce adu-seseram de-acasã, adicã:pita, slãnina ºi ceapazdrobitã cu pumnul pe-olespede de piatrã din apro-

Dar noi? Noi aveam ame-najat culcuºul dintre brazi.Dar, fãrã lanternã sau cevacu care sã luminãm poteca,pas de a intra în întune-cimea codrului, unde ursu’-iîmparat. Toatã vitejia de peziuã ni s-a topit atunci cândluna alungea umbrelebrazilor. Ce aveam de fãcut?A trebuit sã acceptãminvitaþia prietenilor noºtri dea dormi împreunã cu ei înfân, la stâna de pe dealulUrsului. Nu puteam sã- irefuzãm, nu era politicos.

Dimineaþa ne-am recu-parat „raniþele” ºi am plecatspre casã. Cred cã mirosulde ceapã ne-a salvatslãnina de pofta ursului saua altor bidigãnii pãroase.

Astfel mi-am petrecutprima mea zi de vizitã înPãltiniº. În urmãtorii ani, amdevenit un vizitator constant

al staþiunii, mai ales de cândam intrat în rândul„domnilor”, când dormeamîn camerã la hotel ºimâncam în salon, nu într-un colþ de terasã.

***

Odatã, cineva m-a întrebatdacã l-am cunoscut peNoica, la Paltiniº, pe cândera cu domiciliul forþat acolo.

Spre ruºinea mea, nu

l-am cunoscut ºi nici mãcarnu l-am salutat. Era în iarnaanului 1985, când partici-pasem la un concurs deturism montan pe schiuri,iar traseul pe care trebuiasã-l urmãm trecea prinapropierea Schitului de laPãlt iniº. Zãpada mare,brazii stãteau sã se rupãîncarcaþi de-atâta omãt. Amcoborât, pe schiuri, de laschi t spre cabanele dinlemn care ºtiam cã aparþinde Mitropolia Ardealului.Lângã una dintre cabane,un cetaþean îmbrãcat într-un halat a lbastru,muncitoresc, cu o bascãneagrã pe cap, curãþazãpada ce se adunaselângã peretele cabanei.Era uscãþiv, destul de înalt,cam 1,75 m, ºi se opinteacu o lopatã sã aruncezãpada nemeºitã. Atâta tot.

Am crezut cã este vreunangajat al Mitropoliei. Cândam ajuns în dreptulcantonului forestier, unprieten mai în vârstã m-aîntrebat:

- L-ai vazut pe Noica?- Care, Noica? Cine-i,

Noica? rãspund eu, totprintr-o întrebare. Chiarn-auzisem niciodatã de el.Nici de bine, nici de rãu.

- Chiar nu ºt i i cine-iNoica?

- Nu, chiar nu ºt iu!Vorbeºti de omul în halatalbastru care curãþazãpada?

- Da, chiar el! Este celmai mare filosof român înviaþã. Pentru filosofia lui,comuniºt i i i -au f ixatdomiciliul forþat, aici, laPãltiniº.

Pânã când am ajuns încentrul staþiunii, amiculmeu m-a informat desprecine este Noica. În ultimiiani, ori de câte ori ajung înzonã, merg la mormântulfilosofului de lângã SchitulPãltiniº sã-i pun o floaresau o crenguþã proaspãtãde brad.

***În anii care au urmat,

Palt iniºul a pierdut din

farmecul de odinioarã.Accesul în staþiune estemult mai facil, iar condiþiilede cazare mult mai bune,dar prin înmulþirea vilelor ºia caselor de odihnã îndetr imentul pãduri iseculare, Pãltiniºul nu maieste ceea ce-a fost. Ori,poate este doar melancoliat inereþi i pierdute. Cinepoate ºtii?!

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag 4pag 4

Fondator :Fondator :Fondator :Fondator :Fondator : pr imar pr imar pr imar pr imar pr imar Aure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l Gâþã º i º i º i º i º i Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local OrlatAdmin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie : re ferent re ferent re ferent re ferent re ferent TTTTTamaraamaraamaraamaraamara Cânean Cânean Cânean Cânean Cânean

Tiparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuLe dLe dLe dLe dLe dorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtoºioºioºioºioºi

alalalalalãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i i lor ! lor ! lor ! lor ! lor !Primãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famil i i lorl i i lorl i i lorl i i lorl i i lor

îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!

Dumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu s[-[-[-[-[- iiiii odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace!

Adresa: Primãria comunei Orlat, str. Avram Iancu nr. 202,cod postal 557170.Telefoane Primãria Orlat: 0269/571104; 0269/571455;Interioare:Secretariat - 11;Secretar - 12;Impozite ºi taxe (casierie) – 13;Biroul Agricol - 17;Contabilitate - 16;Serviciul Public Voluntar pt. Situaþii de Urgenþã - 17;Viceprimar - 15;Stare civilã – 14;Asistenþã socialã - 14;Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã aPersoanelor - 14.Fax: 0269/571104; 0269/571455

@

Date contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rie

PENTRU DEFECÞIUNI LA REÞELE ENERGIE ELECTRICÃSAU GAZ VÃ RUGÃM SÃ APELAÞI NUMERELE DE

TELEFON DE MAI JOS

TEL.GRATUIT ELECTRICA 0800801929TEL.GRATUIT EON GAZ 0800800928

Site web : wwwSite web : wwwSite web : wwwSite web : wwwSite web : www.comunaorlat . ro.comunaorlat . ro.comunaorlat . ro.comunaorlat . ro.comunaorlat . ro

E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat yahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.com

Cetãþenii comunei Orlat care doresc sã publiceanunþuri de vânzãri, cumpãrãri, prestãri servicii

º.a. în ziarul Orlat INFO pot depune acesteanunþuri la sediul Primãriei.

Primăria Comunei OrlatPrimăria Comunei Orlaturează casă de piatrăurează casă de piatră

următorilor cetăţeni căsătoriţi:următorilor cetăţeni căsătoriţi:

CONDREA ARIANA-MARIA 18.04.2016FULOP ALEXIA-ANAIS-SIMONA 02.04.2016

HANZU PETRU-VASILE ªITOMA MARIA-IOANA 14.05.2016

POªA ELENA 13.01.1969 29.04.2016VIDRAN ELENA 23.06.1931 04.05.2016TODORUÞ AUREL 17.07.1944 15.05.2016

Primăria Comunei OrlatPrimăria Comunei Orlaturează bun-venit urează bun-venit

noilor născuţi:noilor născuţi:

În ceea ce priveºteindemnizaþia lunarã,aceasta va avea încontinuare uncuantum de 85% dinmedia veniturilornete realizate înultimele 12 luni, însãaceasta va avea doarlimitã minimã, nu ºimaximã, ca înmomentul de faþã."Indemnizaþia lunarã(...) se stabileºte încuantum de 85% dinmedia veniturilornete realizate înultimele 12 luni dinultimii doi anianteriori datei naºteriicopilului, ºi nu poatefi mai micã de 85%din cuantumulsalariului minim brutpe þarã garantat înplatã", prevede Legeanr. 66/2016.

Persoanele care, înultimii doi ani (faþã deun an, cât se prevedeacum) de dinainteanaºterii copilului, auobþinut venituriimpozabile timp deminimum 12 luni vorbeneficia de concediupentru creºtereacopilului în vârstã depânã la doi ani sau, încazul copilului cuhandicap, de pânã latrei ani. În plus, spredeosebire de regulileactuale, vor putea sãcearã intrarea înconcediu ºipersoanele carecâºtigã bani dinsilviculturã ºipisciculturã.

"Persoanele care, înultimii 2 ani anterioridatei naºteriicopilului, au realizattimp de cel puþin 12luni venituri dinsalarii ºi asimilatesalariilor, venituri dinactivitãþiindependente,

De la 1 iulie, regulile de acordare aDe la 1 iulie, regulile de acordare aDe la 1 iulie, regulile de acordare aDe la 1 iulie, regulile de acordare aDe la 1 iulie, regulile de acordare aconcediului pentru creºterea copilului seconcediului pentru creºterea copilului seconcediului pentru creºterea copilului seconcediului pentru creºterea copilului seconcediului pentru creºterea copilului se

schimbã semnificativschimbã semnificativschimbã semnificativschimbã semnificativschimbã semnificativLegea nr. 66/2016 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei deUrgenþã a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul ºi indemnizaþia lunarãpentru creºterea copiilor a apãrut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 304 din20 aprilie ºi va intra în vigoare la data de 1 iulie 2016.

venituri din activitãþiagricole, silviculturã ºipisciculturã, supuseimpozitului pe venitpotrivit prevederilorLegii nr. 227/2015privind Codul fiscal, cumodificãrile ºicompletãrileulterioare, denumite încontinuare veniturisupuse impozitului,beneficiazã deconcediu pentrucreºterea copilului învârstã de pânã la 2ani, respectiv 3 ani, încazul copilului cuhandicap, precum ºide o indemnizaþielunarã", scrie în noulact normativ.

În prezent, conformOrdonanþei deUrgenþã a Guvernuluinr. 111/2010, pãrinþiitrebuie sã opteze oripentru concediupentru creºtereacopilului în vârstã depânã la un an(respectiv trei ani încazul copilului cuhandicap), ori pentruconcediu pentrucreºterea copilului învârstã de pânã la doiani. Astfel, de la 1iulie, pãrinþii vorbeneficia de o duratãunicã a concediului.

Noua lege se vaaplica începând dindata de 1 iulie (dupãcreºterea, la 1 mai, asalariului minim de la1.050 la 1.250 de lei),ceea ce înseamnã cãindemnizaþia va aveaun cuantum minim de1.062,5 lei

Nivelulindemnizaþiei va fimajorat, potrivitactului publicat recent,cu 1.062,5 lei pentrufiecare copil nãscutdintr-o sarcinãgemelarã, de tripleþisau multipleþi,

începând cu al doileacopil provenit dintr-oastfel de naºtere.

În altã ordine deidei, pãrinþii aflaþi înconcediul de creºterecare vor opta pentru orevenire mai rapidã încâmpul muncii vorprimi lunar unstimulent de inserþie încuantum de 50% dinindemnizaþia minimãaferentã concediului,adicã 531,25 lei. Înprezent, stimulentul deinserþie are uncuantum lunar de 500de lei.

La fel ca în prezent,oricare dintre cei doipãrinþi ai copilului vaputea sã cearãintrarea în concediulde creºtere ºistimulentul de inserþie.

Indemnizaþiile celoraflaþi deja înconcediul de creºterevor fi recalculate.

Legea apãrutã înMonitor urmeazã sãintre în vigoare de la 1iulie, iar aceasta se vaaplica inclusivpãrinþilor care lamomentul respectiv sevor afla deja înconcediul de creºtere.

Mai precis,persoanele aflate înconcediul pentrucreºterea copilului învârstã de pânã la unan (ori trei ani, în cazulcopilului cu handicap)

sau în platastimulentului deinserþie, precum ºi înconcediul fãrã platãpentru creºtereacopilului în vârstã depânã la doi ani îºi vorputea modificaopþiunea în baza uneicereri ºi a actelor cucare se dovedeºtesuspendarea realizãriiveniturilor impozabilepentru perioadarãmasã pânã laîmplinirea de cãtrecopil a vârstei de doiani (respectiv trei ani).

Referitor la pãrinþiiaflaþi în concediulpentru creºtereacopilului în vârstã depânã la doi ani,modificareacuantumuluiindemnizaþiei lunarese va face din oficiu, înbaza documentelorfolosite la acordareaacestui drept.