1. memoriu tehnic1.1 PREZENTARE GENERALADenumirea lucrarea: Cldire cu structura metalica pentru depozitarea materialelor de construcie;Amplasament: localitatea Bacu ;Necesitatea si oportunitatea temei : Se propune construirea unei cldiri ce va adposti funciunii necesare desfurrii activitilor de depozitare si birouri de lucru.

1.2 CARACTERISTICI GEOTHNICE ALE TERENULI DE AMPLASAMENTDin interpretarea rezultatelor de laborator efectuate pe probe de teren recoltate cu ocazia executrii prospeciunilor, se pot afirma urmtoarele :Din punct de vedere geologic zona este caracterizata de prezenta formaiunilor in vrsta sarmatian si cuaternara. Sarmatanul- fundamentul zonei este reprezentat de argila marnoasa bazala, vnata cenuie, prezenta la adncimi de peste 16 mCuartenarul este prezentat din : Soluri vegetale si umpluturi de pmnt in grosimi de 0.70-1.20 m: Argila prfoasa loessoid in grosimi de 5.50-5.70 m; Praf argilos nisipos in grosimi de 1-2 m; Nisip fin mijlociu, mare, saturat, in grosimi de 2-3 m; Argila galbena cafenie, prfoasa, pachet in grosime de 5-6 m; Argila stratificata galbena cafenie, plastic vrtos cu intercalaii si pungi de nisip , grosimi de 3-6 m, sub care este prezent orizontul marnos degradat in situ in grosime de 1-2m.Apa subteran este cantonata in pachetul granular permeabil, fiind prezenta la adncimi de peste 14 m.Conform studiului geotehnic terenul de fundare reprezint urmtoarele caracteristici:Ic = 0.8 indicele de consistentac = 15.2 [kPa]- coeziunea = 12o unghiul de frecare interioara = 18.34 [kN/m3] greutatea volumic

1.3 NCADRAREA N CLASE I CATEGORIIConform Normativului P100-1-2006, - Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri, cldirile proiectate se ncadreaz n zona seismic cu acceleraia terenului pentru proiectare ag = 0.24, pentru cutremure avnd intervalul mediu de recuren IMR = 100 ani.

Clasa de importan i de expunere la cutremur a construciilor este III (construcii de tip curent, tabel 4.2 din P100-1-2006), pentru care .Construciile au un caracter permanent i se nscriu, conform HGR 766/1997, Anexa nr. 4 i a Ordinului 31/N din 03.10.1995 al MLPTL publicat n B.C. nr. 4/1996 n categoria "C" de importan. Verificare conform legii nr . 10/1995n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, a H.G. nr. 925/1995, verificarea proiectului se face la exigentele "A1si A2 rezisten i stabilitate" de ctre un inginer verificator atestat MLPTL.

1.4 DATE DE AMPLASAMENTCaracterizarea amplasamentului si a construciei : Acceleraia terenului pentru proiectare IMR 100 ani ag=0.24 (fig. 3.1); Perioada de control (colt) Tc=0.7 sec (fig. 3.2); Clasa de ductilitate M (p.c.t 6.5.); Clasa de importanta si de expunere (tabel 4.3);

Conform CR 1-1-3-2005, Cod de proiectare . Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor, valoarea caracteristica a incarcrii din zpada la sol, s0,k = 2.50 kN/ m2; Conform NP 082-04, Cod de proiectare. Bazele proiectrii si aciuni asupra construciilor. Aciunea vntului, valoarea caracteristica a presiunii de referina a vntului, mediata pe 10 min., avnd intervalul mediu de recurenta de 50 ani, este de 0.4 kPa.

1.5 DESCRIEREA CONSTRUCIEIObiectivul proiectului consta in proiectarea tronsonului avnd regim de nlime P a unei cldiri amplasate in municipiul Bacu. In prezenta lucrare se realizeaza calculul si dimensionarea structurii de rezistenta ale cldirii cu destinatia Hala de Depozitare, in localitatea Bacu.Investitia consta in realizarea: Hala Metalica, birouri si utilitati.Cota +0.00 este cota pardoselii finite la birouri.

Dimensiunile caracteristice: Deschidere 24.00m Numarul de deschideri 1 Traveea12.00m Numar travei5 Lungimea cladirii60.00m Latimea cladirii 24.00m Inaltime (streina)8.00m Inaltimea (coama)9.34m Unghiul de inclinare acoperi6o Sistem acoperis 2 ape

Alcatuirea structuriiInfrastuctura Infrastructura cuprinde fundatii isolate tip bloc si cuzinet, sub stalpi metalici, alcatuite din blocuri de beton simplu si cuzinei din beton armat.Fundatiile au fost dimensionate la solicitarile transmise de suprastructura, din gruparile fundamentale de incarcari si din gruparile special de incarcari, acestea se determina cu valori corespunzatoare proiectarii elementelor din beton ale infrastructurii si cu valori corespunzatoare proiectarii elementelor de beton ale infrastructurii si cu valori corespunzatoare verificarii terenului de fundareSuprastructuraStructura are regimul de inaltime P stalpii avand legaturi rigide la nivelul fundatiilor si articulat la celalat capat.Suprastructura este alcatuita din stalpi metalici si grinzi cu zabrele Stlpi profile HE 450 Grinzi cu zabrele din corniere cu aripi egale Pane metalice cu zabrele din profile dublu T si teava cu sectiune inelara(CHS 60.3 x 4) Contravantuiri CHS 101.6 x 2.5Pereti exteriori ce imbraca fatada cladir1ii, se vor realiza din panouri termoizolante cu tabla cutata de culori deschise(KS 1000 FH 100mm).Acoperisul este realizat din panori termoizolante cu tabla cutata (KS 1000 RW 100mm), ce reazem pe pane metalice cu zabrele.

1.6 ANALIZA STATICA SI DINAMICA A CONSTRUCTIEIAnaliza statica si dinamica din conditia de rezistenta si stabilitate a cadrelor structurii de rezistenta sa realizat printru calcul spatial, cu elemente finite de tip bara si elemente finite tip zbrea, cu ajutorul programului AXIS VM 10

1.7 CALCULUL STRUCTURIILa calculul structurii s-a avut in vedere respectarea conditiei de rezistenta si a conditiei de stabilitate corespunzatoare starii limita ultime, respectiv a depasarilor admise, corespunzatoare starii limita a expluatarii normale, atat pentru structura metalica de rezistenta cat si pentru scheletul inchiderilorMateriale utilizate pentru realizarea structurii: otel S235 JRG 2-pentru profile suruburi de inalta rezistenta M16 gr 10.9 si M20 gr 10.9 M12 gr 10.9 uruburi de ancoraj M 30 gr 6.6 pentru prinderea stalpilor in fundatii tabla gorasa 18mm pentru gusee

1.8 CONDITIA DE CALITATE LA EXECUTIA SI MONTAJUL STRUCTURIIExecutia si montajul structurii se va realiza repectand conditiile de calitate si a tolerantelor precizate in normele de vigoare.Se mentionaza: in zonele afectate de sudura de montaj, se va reface protectia anticoroziva la manipularea transportul si depozitarea elementelor executate, se vor lua toate masurile pentru evitarea deformarii locale sau de ansamblu ale acestora: se vor repecta toate tolerantele dimensionale de forma si pozitie, pentru montaj.

1.9. IPOTEZE DE CALCUL Pentru stabilirea strii de eforturi i deformaii s-au respectat prevederile Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor n construcii CRO 2005.

1.10. DIMENSIONARE SI VERIFICARE ELEMENTELORVerificrile elementelor structurii de rezisten s-au fcut n conformitate cu STAS 10107/0-90 pentru elementele din beton armat si STAS 10108/0-78 pentru elementele din otel.

1.11. MATERIALE FOLOSITEOtelul folosit : S 235 avnd :- limita de curgere fy = 235 N/mm2=2350 daN/cm2- rezistenta la rupere fu = 520 N/mm2=5200 daN/cm2;- valoarea de proiectare a rezistentei la curgere fyd = 215 N/mm2=2150 daN/cm2- E = 210 000 N/mm2 beton C16/20 (Bc20) ; pentru fundaii fcd = Rc* = 12.5 N/mm2 fctd = Rt* = 0.9 N/mm2

beton C25/30 (Bc25) ; pentru pardoseli fcd = Rc* = 15 N/mm2 fctd = Rt* = 1.1 N/mm2Eb = 27000 N/mm2 otel: Pc52 (armaturi longitudinale ) - fyd = Ra = 300 N/mm2OB37 (etrieri) - fyd = Ra = 210 N/mm2 ;

1.12. STANDARDE DE REFERINTA-P100-1/2006 Cod de proiectare seismica;-STAS 10107/0-90 Calculul si alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat;-CR0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor in construcii ;-NP112-04Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa.- Legea 10/1995, privind asigurarea durabilitii, siguranei in exploatare, funcionalitaii si calitaii lucrrilor.- Legea 50/1991, privind obinerea autorizaiilor in construcii.-NP 082-04, Cod de proiectare. Bazele proiectrii si aciuni asupra construciilor. Aciunea vntului. -CR 1-1-3-2005, Cod de proiectare . Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor.-STAS 767/0-88, Construcii civile, industriale si agricole. Construcii din otel. Condiii tehnice si de calitate.-C16/1984, Normativ pentru executarea lucrrilor de construcii pe perioada de iarna.-NE 012-99, Cod de practica pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat -P130/1999, Normativ privind ntreinerea lucrrilor de construcii-STAS 10108/0-78 Construcii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel.-STAS 10108/1 Constructii civile, industriale si agricole. Prescriptii pentru proiectarea constructiilor din tevi de otel. - C 150 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.- GP003-96-Ghid pentru proiectarea antiseismica a halelor parter cu structura metalica.- C139-87-Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice.

1.13. PROTECIA MUNCII1. La ntocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a muncii , dintre care principalele sunt incluse n urmtoarele acte normative :-Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii n munc ;-Norme generale de protecia muncii , emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Proteciei Sociale (MMPS) nr. 578/1996 si Ordinul Ministerului Sntii nr. 5840/1996 , n mod expres cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3 subcap. 3.1 3.9,cap. 4 subcap. 4.8 , cap. 5 subcap. 5.1 , 5.3 si 5.4 ;-Norme specifice de securitate a muncii pentru construcii si confecii metalice , emise prin Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42) ;-Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea , transportul , turnarea betoanelor si executarea lucrrilor de beton armat, emise prin Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod7) ;-Norme specifice de protecia muncii pentru manipularea , transportul prin purtare cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor, emise prin Ordinul MMPS nr. 719/1997 (cod 57) ;-Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nlime , emise prin Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12) ;2. n conformitate cu Normele Generale de Protecia Muncii, antreprenorii lucrrilor este obligat:-s analizeze documentaia tehnic de execuie din punctul de vedere al securitii muncii si dac este cazul, s fac obieciuni, solicitnd proiectantului modificrile necesare conform reglementarilor legale.-s aplice prevederile legislative de protecie a muncii, precum si prescripiile din documentaiile tehnice privind executarea lucrrilor de baz, de serviciu si auxiliare necesare realizrii construciilor;-s execute toate lucrrile prevzute n documentaia tehnica n scopul realizrii unei exploatri ulterioare a construciilor n condiii de securitate a muncii i s sesizeze clientul i proiectantul cnd constat c msurile propuse sunt insuficiente sau necorespunztoare, s fac propuneri de soluionare si s solicite acestora aprobrile necesare;-s cear beneficiarului ca proiectantul s acorde asisten tehnic n vederea rezolvrii problemelor de securitate a muncii n cazurile deosebite aprute n executarea lucrrilor de construcii;-s remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efecturii probelor, precum si cele constatate la recepia lucrrilor de construcii.In mod deosebit se atrage atenia asupra obligativitii respectrii cu strictee a Ordonanei Guvernului publicata n Monitorul Oficial nr. 18/01.1994 privind asigurarea durabilitii, calitii riguroase, siguranei n funcionare i funcionabilitii construciilor.3.Beneficiarului i revin, conform Normelor generale de protecie a muncii, urmtoarele obligaii legale privind executarea construciilor :-s analizeze proiectul din punctul de vedere al msurilor de protecie a muncii si n cazul cnd constat deficiente, lipsuri sau neconcordante fat de prevederile legislaiei n vigoare, s cear proiectantului remedierea deficientelor constatate, completarea documentaiei tehnice sau punerea n concordan a prevederilor din proiect cu cele legislative;-s colaboreze cu proiectantul si antreprenorul lucrrilor, dup caz, n scopul rezolvrii tuturor problemelor de securitate a muncii.-pentru lucrrile care se execut n paralel cu desfurarea procesului de producie, s ncheie cu antreprenorul lucrrii un protocol n care se va delimita suprafaa pe care se execut lucrarea, pentru care rspunde privind asigurarea msurilor de protecia a muncii ce revin furnizorului; n protocol se va specifica si condiiile care trebuie respectate de ctre antreprenor, astfel incit desfurarea procesului de producie n condiii de securitate s nu fie afectat de lucrrile de construcii executate concomitent cu aceasta.-s controleze cu ocazia recepiei lucrrilor, realizarea de ctre antreprenor a tuturor msurilor de protecie a muncii prevzute n documentaia tehnic, refuznd recepia lucrrilor dac nu corespund din punct de vedere al securitii muncii.-s emit instruciuni proprii de securitate a muncii pe activitile sau grupele de activiti necesare exploatrii construciilor.4. La exploatarea construciilor, beneficiarul este obligat s respecte prevederile legale privind securitatea muncii, dintre care principalele sunt cuprinse n urmtoarele acte: Legea 90/1996 a proteciei muncii; Norme generale de protecie a muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Proteciei Sociale (MMPS) nr.578/1996 si Ordinul Ministerului Sntii nr. 5840/1996; Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nlime, emise prin Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12).

1.14. PROTECIA MPOTRIVA INCENDIILOR - PSI La ntocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale din : Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977 art.2 i 4 . N.G.P. II/1977 cap. I, III, IV, V si VI . Norme tehnice P 118/83 . n timpul execuiei se vor respecta : Prevederile n legtura cu execuia conform actelor normative menionate la punctul 1 de mai sus . Normele P.S.I proprii ale constructorilor i montorilor inclusiv cele elaborate de forurile tutelare ale acestora . Dispoziiile organelor de control . Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977 art. 5 . Beneficiarului ii revin urmtoarele obligaii : Trimiterea n termen legal a eventualelor obiecii , la prezentul proiect. Respectarea obligaiilor ce ii revin din actele normative menionate la punctul 1 , de mai sus, inclusiv procurarea i ntreinerea P.S.I. , n conformitate cu Normativul Departamental i recomandrile proiectanilor privind obiectul din prezenta documentaie . Respectarea N.R.P.M. ed. 1975, cap.XIV . Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977, art. 6 .

2 Calculul higrotermic

2.1. NOTIUNI, SIMBOLURI SI UNITATI DE MASURA FOLOSITE IN CALCULSimbol TermenulRelatia deDefinireUnitate de masura

1234

TTemperatura

exterioara de calcul -

C

Tinterioara de calcul

Tpe suprafata interioara

Tpe suprafata exterioara

fUmiditatea relativa a aerului

interioara - %

fexterioara

aCoeficientul de transfer termic superficialinterior

aexterior

RRezistenta termicainterioara

Rexterioara

lConductivitatea termicaa unui material de constructie -

rDensitatea aparenta

2.2 DETERMINAREA REZISTENELOR TERMICE SPECIFICE UNIDIRECIONALE PENTRU ELEMENTELE ANVELOPEIConform C107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor, partea a 3-a Calculul performanelor termoenergetice ale elementelor de construcie ale cldirilor, rezistenele termice specifice corectate R ale elementelor de nchidere ale cldirilor trebuie s fie mai mari dect rezistenele termice necesareRRnecValorile normate ale rezistenelor termice necesare snt- pentru placa pe sol Rnec = 4,5 m2K/W- inchideri lateraleRnec = 1,4 m2K/W- nvelitoareRnec = 3,0 m2K/W- tmplrie exterioarRnec = 0,5 m2K/Wa) placa pe sol

Placa de pe sol este un planeu cu o alctuire constructiv specific care reazem direct pe pmnt. n alctuirea plcii de pe sol intr toate straturile ntre cota superioar a pardoselii (0,00) i cota superioar a pmntului natural sau a pmntului de umplutur. Placa de pe sol include o plac de beton armat, straturile termoizolante dispuse sub plac, hidroizolaia orizontal i stratul de pietri de sub plac.Caracteristicile termotehnice ale materialelor utilizate sunt urmtoarele: strat de rupere a capilaritii : = 0,70 W/mK = 1800 kg/m3d = 0,1 m ap beton: = 1,39 W/mK = 2200 kg/m3d = 0,08 m hidroizolaie: = 0,17 W/mK = 600 kg/m3d = 0,01 m placa din beton armat C8/10 : = 1,74 W/mK = 2500 kg/m3d = 0,2 m ap din mortar de ciment: = 0,93 W/mK = 1800 kg/m3d = 0,025 m finisaj (platforma betonata): = 0,81 W/mK = 1800 kg/m3d = 0,015 mn cazul plcii pe sol, conform C107/5 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie n contact cu solul, R se calculeaz cu relaia:

unde U1 este coeficientul de transfer termic, ce are expresian careA este aria plcii pe sol, A= 1441.522m2l este lungimea conturului exterior al cldirii 168,23m1 este coeficientul liniar de transfer termic aferent perimetrului cldirii, n cazul n care soclul cldirii are acelai detaliu de alctuire pe tot perimetrul construciei, 1=1Tp este diferena de temperatur ntre Ti i TpTi este temperatura interioar de calcul, se consider Ti = +20oCTp este temperatura pmntului la CSI (cota stratului invariabil), pentru localitatea Bacu (zona climatic III), Tp = +9oCTp = 20-9 = 11oCT este diferena de temperatur ntre Ti i TeTe este temperatura exterioar de calcul, pentru localitatea Bacu (zona climatic III), Te = -18oCT = 20-(-18) = 38oC

R1 este rezistena termic specific unidirecional

unded este grosimea stratului fiecrui material este conductivitatea termic a materialuluidp1 = 3,00 mdp2 = 4,00 mp1 = 2 W/mKp2 = 4 W/mKz este distana de la cota 0,00 la CTS, z = 0,30 mf este grosimea plcii, f = d = 0,10+0,08+0,01+0,1+0,025+0,015 = 0,33 m

Se introduce sub apa din mortar de ciment un strat de polistiren extrudat de 10 cm grosime, cu = 0,044 W/mK.

b) perete exteriorConform productorului, pentru panourile Kingspan KS 1000 FH de 10 cm, U = 0,21 W/m2K, deci

c) nvelitoare acoperiConform productorului, pentru panourile Kingspan KS 1000 de 10 cm, U = 0,21 W/m2K, deci

d) tmplria exterioarCaracteristicile termotehnice ale materialelor utilizate sunt urmtoarele: ferestre cu geam termopan: R = 0,50 m2K/W ui: R = 0,50 m2K/W

2.3 CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMIC G1 I VERIFICAREA ACESTUIACoeficientul global de izolare termic G1 este un indicator al nivelului de performan termoenergetic a unei cldiri, cu alt destinaie dect locuirea sau a unei pri din cldire. Acesta reprezint pierderile orare de cldur prin transmisie prin elementele de nchidere ale cldirii, pentru o diferen de temperatur de un grad ntre interior i exterior, raportate la volumul nclzit al acesteia. Verificarea criteriului de satisfacere a exigenei de performa termoenergetic global a unei cldiri cu alt destinaie dect locuirea, sau a unei pri din cldire se face cu relaia:G1 G1refPrin calculul coeficientului global de referin G1ref se stabilesc performanele termoenergetice ale cldirii conform proiectului de arhitectur, performane ce trebuie asigurate prin proiectul de execuie, i meninute pe toat durata de via a cldirii.

Coeficientul global de izolare termic efectiv G1 al unei cldiri se calculeaz cu relaia:

, n care:

V volumul nclzit al cldirii, V = 1441.5227.5 = 10811.415 m3Aj aria elementului de construcie j, prin care se produce schimbul de cldurj factor de corecie a diferenei de temperatur ntre mediile separate de elementul de construcie j, calculat cu relaia

n care:Ti este temperatura interioar de calcul, se consider +20CTu este temperatura n spaii nenclzite, se consider egal cu temperatura exetrioar de calcul Te =-18CT este diferena de temperatur ntre cea interioar i cea exterioar de calcul, T = Ti-Te

Rmj rezistena termic specific corectat medie, a elementului de construcie j (n cazul de fa, datorit uniformitii temperaturii interioare Rmj se ia egal cu R)

- suprafee vitrateAf = (2,001,20)21 + (1,201,20)7 + (0,901,20)4 + (0,600,60)2 = 65,52 m2j = 1Rmj = 0,5 m2K/W

- perei exterioriAp = 2(60.33 + 25) 7.5 - 65,52 = 1214.43 m2 j = 1 Rmj = 4,76 m2K/W- acoperi Aa = 212.5 60,33 = 1508.25 m2 j = 1 Rmj = 4,76 m2K/W- placa pe sol Apl = 1441.522 m2

Rmj = 5,2786 m2K/W

Coeficientul global de referin G1ref se calculeaz cu relaia

undeA1 este aria suprafeelor componente opace ale pereilor verticali ce fac cu planul orizontal un unghi mai mare de 60, aflai n contact cu exteriorul sau cu un spaiu nenclzit, calculat lund n considerare dimensiunile interax, exprimat n m2A1 = Ap = 1214.43 m2A2 este aria planeelor de la ultimul nivel, orizontale sau care fac cu planul orizontal un unghi mai mic de 60, aflate n contact cu exteriorul sau cu un spaiu nenclzit, calculat lund n considerare dimensiunile interax, exprimat n m2A2 = Aa = 1508.25 m2A3 este aria planeelor inferioare aflate n contact cu exteriorul sau cu un spaiu nenclzit, calculat lund n considerare dimensiunile interax, exprimat n m2A3 = Apl = m2P este perimetrul exterior al spaiului nclzit, aflat n contact cu solulP = (60.33 + 25)2 = 170.66mA4 este aria suprafeelor vitrate, aflate n contact cu exteriorul sau cu un spaiu nenclzit, calculat lund n considerare dimensiunile nominale ale golului n perete, exprimat n m2A4 = Af = 65,52 m2a, b, c, d, e snt coeficieni de control pentru elementele de construcii aferente, cu urmtoarele valori (conform C107/2 Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldirile cu alt destinaie dect cea de locuire, cap.3.2 tabel 2 cldiri industriale cu regim normal de exploatare, din categoria 2, zona climatic III):a = 0,65 m2K/Wb = 1,60 m2K/Wc = 0,95 m2K/Wd = 1,40 W/mKe = 0,25 m2K/W

G1 = 0,079 W/m3K < G1ref = 0,49 W/m3K

2.4 CALCULUL LA CONDENS PE SUPRAFAA INTERIOARA A PERETELUI EXTERIOR.

T>

Parametri de climat interior

T= +18C ( conform SR 1907/2-1997)

f= 55%

a= 8 W/ mK

R= = 0,125 mK/W

Parametri de climat exterior

T= -21C ( zona IV climatica conform C107/3)

f= 85%

a= 24 W/ mK

R= = 0,042 mK/W

Caracteristicile materialelor din structura peretelui exterior

Nr.crt Denumire strat materiald(m)

l(W/mK)

1 Otel laminat galvanizat0,0005 58

2 Spuma de poliuretan0,1 0,020

3 Otel laminat galvanizat0,0005 58

Rezistente termice ale straturilor componente din structura peretelui exterior

R= = = 0,125 mK/W

R ===0,00000862 mK/W

R === 5 mK/W

R===0,00000862 mK/W

R = = = 0,042 mK/W

Rezistente termice unidirecionale ale peretelui exterior.

R=R++R;

R=0,125 + 0,00000862 + 5 + 0,00000862 + 0,042=5.167 mK/W

Calculul temperaturilor T a suprafeelor dintre straturile componente ale peretelui exterior si stabilirea presiunilor de saturaie;

T= +18C; T= -21C

T = T-= 18-0.125= 17.0565 C

T = 17.0565 C > = 8,8 C nu apare condens pe suprafaa interioara a peretelui exterior3. EVALUAREA INCRCARILOR

3.1 INCARCARI PERMANENTE

Aciunile permanente sunt acele aciuni a cror valoare rmne neschimbata pe durata de exploatare a construciei (de exemplu greutatea proprie a elementelor de construcie cu poziie fixa)Greutile tehnice ale materialelor se considera in starea de ndesare cu umiditatea de echilibru pe care acestea le au in construcie. Greutile tehnice sunt exprimate sub forma de greutate specifica aparenta in cazul materialelor poroase (beton, caramida, lemn),greutatea specifica in grmada sau in vrac(ciment nisip balast) greutatea specifica in stiva (cherestea, crmizi).

Greutatea proprie elemente structurale se consider automat prin greutatea specific a materialului ( otel = 7850kg/m3- greutatea specific a otelului);

Stabilirea ncrcrilor permanente

nvelitoarea :gi= 12.3 daN/m2 (KS 1000 100mm)ncrcarea din greutatea proprie a penelor:gp= 24daN/m2 (Tabelul 1.1)ncrcarea din greutatea proprie a fermelor:gf= 18daN/m2(Tabelul 1.2)ncrcarea din greutatea proprie a contravntuirilor orizontale:gcv= 18 daN/m2ncrcarea din instalaii suspendate:gie = 25 daN/m2Incarcarea praf industrial:gpi= 20daN/m2INCARCAREA TOATALA CARACTERISTICA ACOPERISqacoperis=(gi+ gp + gcv + gie + gpi)*Lt=99.3*12 = 11913.6 daN/mGreutatea proprie panou peretegpereti = 22.8daN/m2(KS 1000 FH 100mm)Greutatea profilului stlpgps=20*Hs==164 daN/mGreutatea riglelorgrigle== daN/m2INCARCAREA TOATALA CARACTERISTICA STALPgks=( gpereti+ grigle)*Lt+gps=(22.8+43.90)*12+164=964.4 daN/m

3.2 NCRCRI VARIABILE

3.2.1 ncrcri variabile zpada (CR 1-1-3/2012)

ncrcarea din zpada depinde de greutatea proprie a zpezii (cca. 235 [daN/m3]), de grosimea stratului de zpada, dependenta de zona geografica si perioada de revenire (numrul mediu de ani in care valoare unui anumit parametru poate fi atins o singura data).ncrcarea din zpada mai depinde si de forma acoperiului si cldirii, poziia si forma imobilelor nvecinate, tipul reliefului, toate acestea influennd aglomerarea zpezii sub aciunea vntului.ncrcarea din zpada este considerata ca acionnd vertical pe proiecia orizontala a suprafeei acoperiului si se determina cu formula :

-S = Is i Ce Ct sk s,k= 2.5 kN/m2 = 250 daN/m2 (Fig. 3.1)

Is = 1 (factorul de importan-expunere pentru aciunea zpezii;)1 = 0.8 ( 0 30 ), = 6 (coeficient de forma Tabelul 1.3)2 = 0.8 + 0.8 / 30 = 0.952 ( 0 30 Tabelul 1.3 )Ce = 1.0 ( coeficient de expunere )- expunere totalaCt = 1.0 ( coeficient termic )S = daN/m2(zpad neaglomerat)Sa =daN.m2 (zpada aglomerata) Valoarea coeficientului i se calculeaz in funcie de panta acoperiului [o], in cazul de fata acoperisul are o singura panta conform figurii de mai josCoeficientul de expunere Ce, al amplasamentului construciei este in funcie de condiiile de expunere ale construciei (att la momentul proiectrii cat si ulterior)Coeficientul termic Ct, se utilizeaz pentru reducerea incrcarea date de zpada pe acoperiurile cu transmitanta ridicata, in particular pentru acoperiurile cu nvelitoare din sticla, la care fenomenul de topire al zpezii este cauzat de pierderea de cldura.Cldirea este situata in localitatea Bacu, corespunztoare unei zone climatice pentru zpada,ce se caracterizeaz prin incarnarea pe sol S0,k= 2.50 kN/m2 pentru un interval de recurenta IMR= 50 ani

Cazul IZk

Cazul II

Cazul III

Tabelul 1.3

Cazul IS = daN/m2 Zk=160*Lt=160*12=1920 daN/mS = daN/m2 Zk=160*Lt=160*12=1920 daN/mCazul IIS = daN/m2 Zk= *Lt=80*12=960 daN/mS = daN/m2 Zk= *Lt= *12=2285.4 daN/mCazul IIIS = daN/m2 Zk= *Lt= *12=2285.4 daN/mS = daN/m2 Zk=160*Lt=80*12=960 daN/m

3.2.2 ncrcri variabile vnt

ncrcarea din vnt este rezultatul interaciunii dintre masele de aer in micare, cu direcia preponderent orizontala si obstacolele constituite de construcii.Caracterul complex al aciunii vntului este determinat, printre altele, de faptul ca in vecintatea construciilor liniile de curent (direciile de circulaie ale maselor de aer ) sunt deviate, lund traiectorii complicate.Aciunea vntului poate avea ca efecte generale, de ansamblu, asupra cldirilor si efecte locale (avarierea unor perei, desprinderea nvelitorii acoperiului ,spargerea geamurilor, infiltraii nedorite de aer in cldire etc.)Presiunea vntului ce acioneaz pe suprafeele exterioare we se poate obine cu expresia:

In care

- presiunea dinamica de vrf

- nlimea de referina pentru presiunea exterioara

- coeficient de presiune pentru presiunea exterioara

Valoarea de vrf a presiunii vitezei la nlimea z, care include media si fluctuaiile pe termen scurt ale vitezei, se determina cu relaia:

unde:

- coeficientul de expunere

- presiunea vitezei de referina

unde:

Factor de rugozitate

Factor de rafala g=3.5

intensitatea tulburenei la nlimea z

Valori ale lui Categoria terenuluiMare, lacuriTeren platCmp deschisZone cu densitate redusa a construciilorZone urbane dens construitePduri

2.732.652.352.12

Lungimea de rugozitate z0, in metri , pentru diverse categorii de terenCategoria terenuluiDescrierea terenuluiZ0, m

intervalValoare de cod

I Mare, lacuri Teren plat

Arii expuse vanturilor dinspre suprafee ntinse de apaTeren plat (sau uor ondulat) cu obstacole rare nu mai nalte de 1.5m0.003-0.010.01

II Cmp deschisTerenuri agricole cu iarba;Terenuri cu obstacole singulare nu mai nalte de 10,0.03-0.070.05

III Zone cu densitate redusa a construciilorZone cu densitate redusa a construciilor si zone mpdurite0.1-0.40.3

IV Zone urbane PduriZone urbane dens construite, in care cel puin 15% din suprafaa este acoperita cu construcii avnd mai mult de 15m nlimePduri cu nlime medie a arborilor de cca 15m0.8-1.21.0

Factorul kr(z0) pentru diferite categorii de terenuri

Categoria terenuluiMare, lacuri Teren plat

Cmp deschisZone cu densitate redusa a construciilorZone urbane Pduri

kr(z0)0.170.190.220.24

=2.35 z0=0.3 kr(z0)=0.22

Presiunea vitezei de referina se calculeaz folosind relaia: unde:

=1.25[daN/m3](valoarea recomandata)- densitatea aerului ce variaz in funcie de altitudine, temperatura si presiune atmosferica care sunt de ateptat in regiune in timpul furtunilor

- viteza de referina a vntului

Viteza de referina a vntului se calculeaz folosind relaia: unde:

= 1 (valoarea recomandata) coeficientul de direcie;

= 1 (valoarea recomandata) factorul de anotimp

=35 [m/s] viteza de referina a vntului, definita in funcie de direcia vntului si de anotimp la 10m deasupra unui teren de categoria III, pentru zona Bacu

Presiunea vitezei de referina va avea valoarea :

Valoarea de vrf a presiunii vitezei la intalimea de 7.5 m va avea valoarea de

Determinarea coeficienilor de presiune pentru presiunea exterioara coeficieni de presiunea exterioara, cpe, pentru cldiri si pari individuale din cldiri depind de dimensiunea suprafeei incarcate A, care este aria structurii, ce produce aciunea vntului in seciunea de calculat. Coeficieni de presiune exterioara sunt indicai pentru arii expuse A de 1 m2 si 10 m2, in tabele pentru diferite configuratii tipice de cldiri, sub notaiile cpe,1 pentru coeficieni locali respectivi Cpe,10 pentru coeficieni globali

Valorile cpe,1 sunt folosite la proiectarea elementelor de dimensiuni reduse si ale prinderilor cu o arie pe element de cel mult 1 m2 (de exemplu elemente de faada sau de acoperi). Valorile Cpe,10 sunt folosite la proiectarea structurii generale de rezistenta a cldirii.

I Vntul acioneaz dup direcia transversala a halei

Pereii exteriori Cazul d>e, unde e = min (b; 2*h)=min (24; 2*7.5)=min(24; 15) rezulta ca e = 15 [m]

Deoarece se dorete sa se afle efectul pe care l produce aciunea vntului asupra structurii se vor retine doar valorile pentru coeficentii de presiune exterioara Cpe,10. Valorile recomandate ale coeficieni de presiune exterioara pentru pereii verticali ai cldirilor cu forma dreptunghiulara in plan cand h/d=0.3125 sunt:

ZonaABCDE

h/dCpe,10Cpe,1Cpe,10Cpe,1Cpe,10Cpe,1Cpe,10Cpe,1Cpe,10Cpe,1

1-1.2-1.4-0.8-1.1-0.5-0.50.81-0.5-0.5

0.3125-1.2-1.4-0.8-1.1-0.5-0.50.79451-0.4943-0.4943

TB

Figura 3.1 Zonarea teritoriului Romniei in termeni de valori de vrf ale acceleraiei terenului pentru proiectare aspentru cutremurele avnd intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani

unde : ag este valoarea de vrf a acceleraiei orizontale a terenului, determinat pentru un interval mediu de recuren de referin de 100 ani, i corespunde pentru verificri la starea limit ultim de rezisten;

este factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei terenului ca urmare a micrii de oscilaie a structurii;

pentru , q este factorul de comportare al structurii, cu valori distincte pe cele doua direcii ( conform tabelului 6.3).- pe direcie longitudinala, q=2.0 pt. clasa M de ductilitate;- pe direcie transversala , q=2.5 pt. clasa M de ductilitate;

Masa construciei (m)Greutatea acoperiului

Gqa = 1.3*qacoperis+ Zk*1.5= 1191.6*1.3+1920*1.5 = 4429.8 daN/mGreutatea Fermei (aproximativa)

Gqa

Mmax= daNmAc.nec=29.29 cm2

Se adopta LPN 150x150x15A150x150x15=31.70 cm2 G150x150x15 =24.8 daN/m

Ts=12060mm=12.06mLungimea Talpii superioareTi= 9000 mm=9mLungimea Talpii inferioareD=3400+3700+3700+4000=14800mm=14.8mLungimea DiagonalelorM=2700+2400+2000+1800=8900mm=8.9mLungimea Montantilor

Greutatea Fermei

Gf=

m= (gacoperis*Ld/2+ 2*gks*Hs+Zk*2*Ld/2+Gf)/g= (1755.6*24+964.4*7.5+1920*0.4*24/2+2220.096)/9.81 = 78602.656/9.81=8012.503 daN

Forta seismica de baza

Fb=I *Sd(T1)* m *

Sd(T1)- spectru de proiectareFb - foraa tietoare de baza corespunztoare modului fundamental,I - factorul de importanta si de expunere la cutremurag - acceleraia terenului pentru proiectare(T1) - spectru normalizat de rspuns elasticm - masa construcieiq - factorul de comportare- Factorul de corecie

I = 1

Sd(T1)=ag*= 2.747

ag = m/s2

(T1) = 0 T1 1.2tf< 40mmy-yz-zaba0a0

40 mm < tf 0.25 tg b>0.65 Daca tg b > 1 nu se verifica la forta taietoare

Dimensiunile in plan se determina astfel:

Pentru inaltimea cuzinetului se pune conditia astfen incat sa nu fie necesara verificarea la forta taietoare:

Conditii constructive

10.5 Dimensionarea blocului de beton simplu

10.6 Calculul armaturii cuzinetului

Presiunile la baza cuzinetului:

Momentele incovoietoare in cuzinet se calculeaza cu relatiile

Calculul armaturii cuzinetuluiArmatura de la partea inferioara se realizeza ca o retea de bare dispus paralel cu laturile cuzinetului.Procentul minim de armare pe fiecare directie este de 0.10% pentru armaturile OB37 si 0.075 pentru armaturile PC52 Diametrul minim al armaturilor este de 10 [mm] iar distanta maxima intre armaturi va fi 250 [mm] iar cea minima de 100 [mm]. Armaturile se dispun pe latimea cuzinetului si se prevad la capete cu ciocuri cu lungimea de 15 F.Armaturile de la partea superioara se dispun pe latimea cuzinetului si se prevad la capetele cu ciocuri cu lungimea minima de 15FArmaturile de la partea superioara a cuzinetului, dispusa la cel mult 100 [mm] sub placa de baza a stalpului se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului prelungite pe verticala in cuzinet si blocArmaturile verticale de pe fieare latura a cuzinetului se prelungesc in bloc cu o lungime de cel putin 30F.

Alegem

Alegem

Verificare procentelor de armare

11. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTIE

11.1 STABILIREA COMPOZIIEI BETONULUI Date iniiale

1. Clasa betonului.C 16/202. Caracteristicile elementului.a) Tipul elementului : FUNDATIE IZOLATA DIN BETON ARMATb) Dimensiunea minim a elementului : radier 3.0x2.90; h=0.75m, cuzinet 2.0x1.90; h=0.55m .c) Grosimea stratului de acoperire cu beton a armturii : c = 35 mm d) Distana minim dintre barele de armtur : D = 100 mm3. Clasa de expunere i condiiile de mediu : mediu umed-moderat 2a.4. Condiii i tehnologii de executare : condiii de executare normale, utiliznd cofraje modulate din lemn.5. Condiii de transport i punere n lucrare a betonului : transport cu auto malaxor si cu bene cu deschidere laterala si jgheaburi.6. Umiditatea agregatelor :- pentru sorturile de nisip ( 0-7 mm ) : unisip = 2 %- pentru sorturile de pietri ( 7-71 mm ) :upietri = 1 %7. Gradul de omogenitate : III

A. Stabilirea cantitativ a materialelor componente1. Consistena betonului.Din tabelul 3.10, n funcie de tipul elementului de beton (radier), mijlocul de transport ( auto malaxor ), tehnologia de punere n lucrare (bena) i tipul betonului (armat), rezult la crt.2 clasa de consisten T3 (cu o tasare de 70 + 20 mm).2. Dozajul minim de ciment.Din tabelul 3.11, n funcie de clasa de expunere 2a (mediu umed-moderat) i de tipul betonului ( armat ), rezult un dozaj minim de ciment de 290 kg/m3 .3. Agregatelea) Tipul : avnd n vedere clasa betonului se vor folosi agregatele provenind din sfrmarea natural a rocilor i anume agregate silicioase de balastier cu densitatea aparent.ag = 2,7 kg/dmc3b) Dimensiunea maxim : se stabilete n funcie de tipul elementului din beton ce urmeaz a fi executat (cuzinet), dimensiunea minim a elementului (h = 550 mm), distana minim dintre armturi (D = 100 mm), tehnologia de transport i punere n lucrare a betonului i grosimea stratului de acoperire cu beton a armturii (c = 35mm)

dmax bdmax = 550dmax = 137 mm

dmax D- 5 mmdmax = 100 3.5 dmax = 96.5 mm dmax = 31 mm Conform punctului 2.3., ntruct clasa de expunere este mediul umed, grosimea stratului de acoperire nu condiioneaz grosimea maxim a agregatului. Toate aceste condiii trebuie s fie respectate simultan , rezult :

dmax 31 mmSe alegedmax = 31 mmc) Granulozitatea agregatului total: din tabelul 3.12 se stabilete zona de granulozitate (II) n funcie de dozajul de ciment minim de 290 kg/m3. Cunoscnd zona de granulozitate II i dimensiunea maxim a agregatelor 31 mm , din tabelul 3.16 rezult urmtoarele limite ale zonelor de granulozitate (inferioare i superioare) : sortul 0-0,2 mm : 2-7 % : se alege 5 % sortul 0,2-1 mm : 21-30 % : se alege 25 % sortul 1-3 mm : 31-40 % : se alege 35 % sortul 3-7 mm : 51-60 : se alege 55 % sortul 7-16 mm : 71-80 : se alege 75 % sortul 16-31 mm : 95-100 : se alege 100 %

4. Cimentul. n funcie de condiiile de execuie i/sau caracteristicile elementului, tipul de beton i clasa de beton, tipul cimentului se va stabili din tabelul 3.26, fiind condiionat de tipul i masivitatea elementului . Se recomand ciment de tip II /A 32,5; 5. Gradul de impermeabilitateIn tabelul 3.29, gradul de impermeabilitate se stabilete in funcie de clasa de expunere (2a) si clasa betonului (C16/20) : P46. Gradul de gelivitateIn tabelul 3.29, gradul de gelivitate se stabilete in funcie de clasa de expunere si clasa betonului : 7. Raportul A/C maxim.Din tabelul 3.29, n funcie de tipul betonului (beton armat) i clasa de expunere (2a.) rezult raportul A/C maxim = 0,50

B. Stabilirea cantitativa a materialelor componente determinarea cantitativa a componenilor)

Determinarea cantitilor componenilor se face pentru 1 m3 de beton . Agregatele se presupun a fi perfect uscate , urmnd ca in final sa se fac coreciile corespunztoare in funcie de umiditatea efectiva a acestora .

1. Cantitatea de ap.Cantitatea orientativ de ap de amestecare (A) se determin n funcie de clasa betonului (C 16/20) i de consistena (T3).Din tabelul 3.30 rezult :A = 185 l/m3 ntruct dimensiunea maxim a agregatelor este 31 mm, coeficientul de coreciec = 1 rezult :A1 = A cA1 = 185 1A1 = 185l/m3

2. Raportul A/C.Din tabelul 3.31, n funcie de clasa betonului (C 16/20) i clasa cimentului (32,5), pentru un grad III de omogenitate, rezult valoarea raportului A/C = 0,55. Pentru gradul III valoarea scade cu 0.05., rezulta A/C=0.5. Comparnd aceast valoare cu raport A/C maxim admis n tabelul 3.29 , alegem n final valoarea A/C maxim = 0.5 3. Cantitatea de ciment.

C1 = C1 = 370 kg/m3 A1 cantitatea orientativa de apa de amestec determinata la punctul 1=185l/m3.A/C valoarea cea mai mica a raportului A/C maxim pentru asigurarea cerinelor de rezistenta ( clasa ) si durabilitate =0.5. Dozajul minim de ciment de 290 kg/m3(vezi punctul B.2.) .C = 185/0.5=370 kg/m3Aceasta cantitate se compara cu valoarea minima a dozajului de ciment determinate la punctual A.b. (290 kg/m3) si dintre cele doua valori se alege valoarea maxima:Se adopt: C = 370 kg/m3

4. Cantitatea de agregate (kg/m3)Cantitatea total de agregate n stare uscat se evalueaz aplicnd relaia:- densitatea cimentului c = 3 kg/dm3-volumul de aer inclus,egal cu 2%= 20dm3/m3 ag = 2,7 kg/dm3

Ag= ag =2.7*(1000-370/3-185-20);Ag = 1813.5 kg/m35. mprirea agregatului total pe sorturi.Cantitatea pentru fiecare sort de agregare se stabilete n funcie de limitele zonelor de granulozitate alese (conform punctului 3.c.) i anume:

- sortul 0-0,2 mm ; Ag = 90.7 kg/m3

- sortul 0,2-1 mm ; Ag = 362.7 kg/m3

- sortul 1-3 mm ; Ag = 181.3 kg/m3

- sortul 3-7 mm ; Ag = 362.7 kg/m3

- sortul 7-16 mm ; Ag = 362.7 kg/m3

- sortul 16-31 mm ; Ag = 453.4kg/m3Total = 1813.5 kg/m3

6. Corectarea cantitii de ap.Cantitatea suplimentar de ap provenit din umiditatea sorturilor de nisip (2%), este :AN = (2/100) (90.7 +362.7 + 181.3 + 362.7) AN = 19.95 l/m3Cantitatea suplimentar de ap provenit din umiditatea sorturilor de pietri (1,0%), este :AP = 1,0/100 (362.7 + 453.4)AP = 8.15 l/m3Cantitatea total de ap suplimentar :A = AN + APA = 28.1 l/m3Cantitatea corectat de ap :A2 = A1- AA2 = 156.9 l/m3

7. Corectarea cantitilor de agregate pe sorturi.Cantitile corectate de agregate se stabilesc majornd cantitile calculate anterior cu procentul rezultat din umiditatea relativ a fiecrui sort, astfel :

Agi =Agi [ kg/m3 ] unde :Agi - cantitatea de agregat pentru sortul i , in kg ;ui - umiditatea sortului i , in % ;

- sortul 0-0,2 mm ;90.7 (1+2/100) = 92.514 kg/m3- sortul 0,2-1 mm ;362.7 (1+2/100) = 369.954 kg/m3- sortul 1-3 mm ;181.3 (1+2/100) = 184.926 kg/m3- sortul 3-7 mm ;362.7 (1+2/100) = 369.954 kg/m3- sortul 7-16 mm ;362.7 (1+1/100) = 366.327 kg/m3- sortul 16-31 mm ;453.4 (1+1/100) = 457.934 kg/m38. Cantitatea total de agregat corectat : Aag1 = 92.514+369.954+184.926+369.954+366.327+457.934 Aag1 = 1841.6 kg/m3

9. Densitatea aparent a betonului :b = A2 + C + Aag1=156.9+370+1841.6=b = 2368.5 kg/m3

10. ncercri preliminare

Pentru stabilirea corecta a cantitilor componenilor , este absolute necesar sa se fac unele verificri experimentale , prezentate mai jos :a) se prepara un amestec de beton de minimum 30 l , cu cantitative pentru ciment si agregat stabilite conform punctelor 3. si 4. La care se se introduce apa treptat pana la obtinere consistentei dorite , determinndu-se astfel cantitatea de apa A ( stabilita conform punctului 1. ) ;b) se determina densitatea aparenta b ;c) se recalculeaz cantitatea de ciment :

[ kg/m3 ] ;d) se recalculeaz cantitatea de agregate :

[ kg/m3 ] ;unde :pb densitatea aparenta determinate experimental ;pb densitatea aparenta determinate prin calcul ;

Compoziia astfel stabilita se va corecta pe baza rezultatelor ncercrilor la vrsta de 28 de zile a betonului

11.2. Montarea Elementelor StructuriiElemente generale pentru realizarea montajului

Realizarea montajului elementelor de construcii din otel la nivelul calitativ prescris impunecunoaterea si respectarea stricta a urmtoarelor masuri prealabile : executarea cu mare precizie a elementelor pe care se monteaz si se fixeaz construciile metalice: fundaii, stalpi din beton armat, buloane de ancorare, piese metalice inglobate, etc; verificarea executrii (in uniti industriale de profil, in atelierele proprii ale executantului sau pe antier) a reperelor si elementelor asamblate, cu respectarea stricta a dimensiunilor din desenele de execuie si a calitii otelurilor utilizate; transportul si depozitarea corecta a elementelor metalice confecionate cu mijloace si dispozitive care sa le asigure integritatea si indeformabilitatea; asigurarea proteciei contra aciunii agenilor atmosferici prin vopsire, peliculizare sau alte masuri peciale stabilite prin proiect, precum si a integritii acestora in toate etapele de montaj.

Nerespectarea acestor masuri poate sa conduc la degradri ale elementelor pana la un nivel care sa le fac inutilizabile (nepotriviri mari intre element si sistemul de fixare in structura, deformaii nacceptabile, coroziune avansata, etc).

Dup locul de montaj al elementelor metalice se disting : elemente asamblate la sol si montate sub forma unor parti mai mari de construcii; elemente montate bucata cu bucata in poziia finala.

Alegerea uneia din aceste doua variante de montaj se face tinand seama de: tipul structurii si al elementelor metalice; forma si dimensiunile elementelor metalice; greutatea elementelor; posibilitile de asigurare la locul de montaj a utilajelor de ridicat adecvate; spaiul de care se dispune in antier pentru depozitare si preasamblarea la sol a partilor de construcie metalica; gradul de calificare si numrul personalului muncitor de care se dispune pentru executarea operaiilor de montaj; tipul si numrul imbinrilor ce trebuiesc executate.

Pregtirea lucrrilor de montaj consta in urmtoarele activiti : aprovizionarea si recepia elementelor de construcii si materialelor necesare montajului in conformitate cu procedurile si instruciunile specifice, precum si asigurarea depozitarii lor corecte; asigurarea mijloacelor de transport special echipate (unde este cazul) pentru transportul de la locul de confecionare la locul de montaj; asigurarea traseelor de transport funcie de gabaritul mijloacelor de transport si greutatea elementelor; stabilirea locurilor si modului de depozitare la antier; asigurarea utilitilor necesare: surse de apa, energie electrica; elaborarea unei fise tehnologice adecvate pentru executarea montajului prin care sa se prevad modul de montaj, utilajele necesare pentru manipulare, construcii provizorii necesare la montaj (daca este cazul), precum si numrul si calificarea personalului muncitor; preluarea frontului de lucru pentru montaj, respectiv a elementelor pe care se monteaz sise fixeaz construciile metalice de la executantul acestora, pe baza procesului verbal depredare-primire a frontului de lucru, inceperea montajului nu se poate face pana cand nu aufost eliminate / soluionate impreuna cu proiectantul lucrrii toate neconformitatile constatatecu ocazia verificrii frontului de lucru pentru montaj.

Conform Normativului P100/1992, montajul construciilor metalice se efectueaz numai pe baza unui proiect de montaj, in care se vor indica cotele principale construciei, ordinea in care se face montajul i se execut imbinrile, dispozitivele i utilajele folosite, inand cont de urmtoarele: tehnologia de execuie a lucrrilor se va stabili pe categorii de operaii; montarea diferitelor pri ale construciei se va face introducand pe msura montrii elementelor de legtur, contravantuirile prevzute in proiect, astfel ca partea ridicat s aib asigurat stabilitatea i rezistena necesar pentru a prelua incrcrile din timpul montajului. fixarea construciei i executarea imbinrilor de montaj se vor face dup verificarea poziiilor in plan i elevaie a elementelor construciei i a corespondenei cotelor din proiect; se va evita insumarea abaterilor pentru a nu se depi toleranele admise de STAS 767/1988; se interzice forarea construciei (sau a unor elemente componente) prin presare, indoire, lovire, evitandu-se deformarea pieselor i apariia unor eforturi suplimentare. definitivarea imbinrilor se va face in ordinea din proiectul de montaj; riglele i fermele se vor cala i centra la montaj prin intermediul prinderilor cu guri ovalizate; imbinrile prevzute in proiect pentru realizarea fermelor se va efectua la sol, iar pentru contravantuiri, la poziie. Inainte de execuia construciei metalice propriu zise se va elabora o documentaie care vacuprinde: operaiile de uzinare necesare realizrii elementelor de construcii; tehnologia i ordinea de executare a sudurilor i a tierilor; modul de realizare a preasamblilor de uzin; depozitarea marcarea i ambalarea pentru transport.

TrasareaLa trasarea sau tierea materialelor se va ine seama c valorile din proiect sunt cote definitive. Precizia la trasare va fi de +-1,00mm.Nu se admite cumularea mai multor tolerante pe aceeai linie de trasare.

Realizarea lucrarilor

Montarea stalpilor metaliciIn vederea montajului stalpilor se va elabora un plan in care se vor stabili: tipul macaralei, fluxul tehnologic, poziia staiilor, etc.

Pregtirea stalpului : verificarea dimensiunilor i geometriei stalpului conform proiectului ; verificarea existenei pe stalp a eventualelor piese necesare pentru prinderea in macaraua de montaj ; marcarea cu vopsea, pe stalp, a axelor pe cele patru laturi.

Pregtirea fundaiilor : verificarea pieselor de prindere prevzute in proiect (buloane, plci metalice inglobate in fundaie) din punct de vedere al axrii pe cele dou direcii i a cotelor de nivel. In caz de abateri fa de proiect, soluiile de remediere se stabilesc de ctre proiectantul structurii i se supun acordului beneficiarului ; marcarea cu vopsea nelavabil a axelor pe cele dou direcii ; se marcheaz cu vopsea axele modulare, ale halei pe faa superioar a cuzineilor cu buloane ; prin msurile de nivelment se determin cota cuzinetului, la partea superioar care se trece in planul de montaj ; se verific poziionarea buloanelor din cuzinet fa de axele modulare ale halei i se trece in planul de montaj ; se verific cota capului buloanelor prin msurtoare de nivelment ; se cur i se verific partea filetat a buloanelor ; se trece cu piulia de prob pentru control, se scoate piulia de prob ; se introduce un manon de protecie din tabl (gros.bulon + 5 mm) ; se cur partea superioar a cuzinetului ; se stabilete grosimea de completare (cota beton cuzinet, cota talp stalp metalic - grosimea calajului metalic) ; se fixeaz calajele metalice la grosimea rezultat din cupoane de tabl ; se verific ca suprafaa de contact a calajelor s fie perfect orizontal pe toate direciile. Se fixeaz pe stalp scara metalic din oel beton O 16 cu trepte la 30 cm.

Plantarea stalpului pe cuzineii fundaiei : se aduce macaraua in staie i se caleaz ; se prinde dispozitivul de montaj in capul stalpului metalic, in gurile de montaj ale fermei cu buloane ; se prinde carligul macaralei de dispozitivul montat in capul stalpului. Se ridic stalpul in poziie vertical pan deasupra capetelor buloanelor din fundaie ;. se introduce stalpul pe buloanele din fundaie, se las din carligul macaralei pan la sprijinirea pe calajele existente. se scot manoanele de protecie de pe buloane ; se prinde stalpul cu cate o piuli la fiecare bulon din fundaie ; se prind ancorajele de piesele special prevzute i cu ajutorul lor se verticalizeaz stalpul ; se execut imbinarea final conform proiectului ; se desprinde stalpul de macara.Dispozitivul de montat stalpi metalici La montajul stalpilor se va folosi un dispozitiv special de montaj. La montajul stalpilor, abaterile se vor incadra in urmtoarele valori,conform STAS 8018/80abaterea limita zona unde este permisa+/- 5 mm pozitionarea stalpului+/- 15 mm inclinarea stalpilor la varf+/- 20 mm denivelarea suprafetei de rezemare Pentru a preintampina balansarea in carligul macaralei, stalpul se va lega cu franghii. Pe timpul deplasrii spre fundaie,stalpul va fi ghidat de la distan cu aceste franghii. Este strict interzis desfacerea stalpului din carligul macaralei inainte de fixarea lui cu cate o piuli la fiecare din buloanele inglobate in fundaie.Ancorajele se pstreaz pan la prinderea stalpului cu grinzi.

Montajul fermelor

Se incepe cu tronsonul de capt. Continuarea montajului cu celelalte ferme care se leag de tronsonul de capat se va realiza dup ce tronsonul de capt se contravantuiete, conform fazelor din prezenta procedur.

Schema montaj ferm

Succesiunea operatiilor de montaj se verific poziia in plan a axelor stalpilor i cotelor de nivel la console prin efectuarea unui releveu complet al capetelor stalpilor pe care urmeaz s se monteze ferma ; se corecteaz cota capetelor stalpilor in funcie de rezultatul releveului, i se traseaz poziia fermei ; se caleaz macaraua pentru montaj ; se echipeaz ferma cu piesele necesare pentru ridicare ; se aga ferma in dispozitivul special de ridicare i se transport cu macaraua la locul i la inlimea de montaj ; se aeaz ferma pe eafodaje (vecine cu stalpii) ; ferma nu se desprinde din dispozitiv decat dup prinderea de toate buloanele din capul stalpului (la fiecare extremitate) i ancorarea la sol pe ambele direcii ; la montajul fermelor metalice abaterile se vor incadra in valorile prevzute in STAS 8018/80 ; se monteaz ferma, executandu-se total imbinarea, conform prevederilor proiectului i ale fiei tehnologice ; se ancoreaz ferma cu tirani pentru a preveni rsturnarea ei sau orice alt deformaie perpendicular pe planul ei ; se desprinde ferma din macara i se continu operaiile cu alt ferm.Aceast tehnologie impune o mare atenie la realizarea coliniaritii nodurilor; in consecin, releveul capetelor stalpilor i trasarea corect a poziiei fermei sunt absolut necesare, in caz contrar panele, fie nu se vor mai putea monta coliniare, fie nu se vor monta in nodurile fermei.

Montajul contravantuirilor longitudinaleSchema de montaj

Succesiunea operatiilor de montaj.Montajul contravantuirilor longitudinale se realizeaz dup fixarea i ancorarea fermelor.Ancorajele rman la poziie pan la montajul panelor.Pentru montajul contravantuirilor metalice abaterile se vor incadra in valorile prevzute in STAS 767/c-77.

Montajul panelorSchema montaj pane.

Succesiunea operatiilor de montaj : se monteaz panele curente i blocajele lor pe ferme ; lucrul la inlime se va efectua de pe podine amenajate ; panele pe care se circul cu ajutorul podinelor in vederea montajului, vor avea prevzute legturi cu tirani de oel fixai de ferma respectiv ; se va evita depozitarea pachetelor de tabl cutat pe acoperi care s depeasc incrcrile ce pot fi preluate de elementele respective in faza de legare ; abaterile de montaj nu vor depi prevederile din STAS 767/c-77.

Montajul contravantuirii transversaleSchema montaj contravantuiri transversale.

Succesiunea operaiilor de montaj : se monteaz legturile in plan vertical intre talpa superioar a fermei i pane ; se monteaz ancorajele ; se vor respecta abaterile prevzute in STAS 767/c-88 ; dac hala este prevzut cu luminator, acesta se asambleaz la sol i se monteazfolosind ca platforme de lucru panourile din tabl montate.Montarea invelitorii din tabl se incepe cu tronsonul de capt.

Montarea inchiderilor metaliceInchiderile metalice sunt formate din stalpi si rigle metalice. Stalpii se monteaz la fel ca si stalpii metalici ai structurii.

Riglele metalice se monteaz, in principiu, astfel:se traseaz pe stalpi poziia scaunelor;se monteaz scaunele pe stalpi;se monteaz riglele pe toata lungimea faadei.

11.3. Realizarea fundaiilor DATE DESPRE EXECUTIE

Se recomand ca nainte de nceperea lucrrilor s se studieze i s se nsueasc de personalul de conducere al antierului ntreaga documentaie tehnic. Eventualele neconcordane ntre prevederile din proiect sesizate cu acest prilej i cele care pot apare n timpul execuiei vor fi imediat anunate proiectantului care este singurul n drept de a dispune msurile necesare.Sunt interzise modificri de soluii sau schimbri de materiale fr avizul scris al proiectantului de specialitate.Terasamente Spturile pentru fundaii se vor realiza cu taluz vertical. Inainte de turnarea betonului simplu in fundatii se va chema proiectantul geotehnician pentru receptia terenului de fundare. Lucrri din beton armat Verificri de efectuat pe parcursul executrii lucrrilor :a ) Materialele nu vor fi introduse n oper dect dac n prealabil : - s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificate de calitate care s confirme c sunt corespunztoare normelor respective ; - s-au efectuat la locul de punere n oper ncercrile prevzute de prescriptiile tehnice ; - betonul preparat s fie livrat numai nsotit de fisa de transport care confirm c betonul este corespunztor calittii prevzut n proiect si n prescriptiile tehnice . Inainte de punerea n oper a betonului si armturilor vor fi efectuate verificrile conform STAS 1799 - 88.

- armturile vor fi verificate bucat cu bucat, naintea nceperii betonrii (numrul de bare, pozitie, form, diametru, lungimi, distante, marc de otel, etc.), precum si a existentei legturilor si dispozitivelor de mentinere a pozitiei pe parcursul betonrii si compactrii ;b ) Betonarea nu va ncepe dect numai dup ce se va fi verificat existenta proceselor verbale de lucrri ascunse care s confirme c suportul structurii ce urmeaz a se executa corespunde prevederilor tehnice ;c ) Dup decofrarea elementelor va fi executat : - examinarea vizual, completat dup caz prin lovire cu ciocanul de 0,2 kg si sclerometrul - n unele cazuri prin ncercri de defectoscopie cu ultrasunete - la toate elementele din beton, nregistrndu-se defectele aprute ; - prin sondaj, pe baz de msurtori a dimensiunilor si pozitiilor elementelor structurale principale ; - orice alte verificri cerute de prescriptiile speciale sau prin proiect .Toate aceste verificri se consemneaz n procese verbale de lucrri ascunse. Pentru constructiile cu prefabricate, procesul verbal de lucrri ascunse va contine si evidenta prefabricatelor montate cu datele de identificare .In toate cazurile cnd abaterile constatate depsescpe cele admisibile n sensul defavorabil al rezistentei, stabilittii, durabilittii si functionalittii, se interzice acoperirea lor cu alte lucrri . Remedierea sau consolidarea acestora se va executa numai pe baza acordului scris al beneficiarului si pe baza detaliilor date de proiectant.n conformitate cu Legea nr.10/1995 proiectantul va fi chemat pe antier la urmtoarele stadii de execuie :recepia terenului de fundare. Natura terenului de fundare ;armare cuzinei i grinzi de fundare ;PLAN DE CONTROL - VERIFICARI SI INCERCARI Constructorul va intocmi proces verbal de lucrari ascunse cu participarea factorilor mentionati in tabelul de mai jos.

Amplasamentul:

Nr. crtActivitateaDataParticipanti

beneficiarproiectantgeologISCCLPAT

1Trasarea si pichetarea amplasamentuluiXX

2Aducerea terenului la cotaXX

3Verificarea terenului de fundareXX

4Verificare dimensiuni groapa fundatieX

5Turnare beton egalizareX

6Armare, cofrareX

7Montare buloane si calareX

8Turnare betonX

9Calitatea betonului dupa turnareX

10UmpluturiX

11ReceptieX

Constructorul va convoca participantii la datele de mai sus sau va anunta beneficiarul si factorii asupra eventualelor modificari ale datelor cu cel putin 2 zile inainte.

GENERALITATI PRIVIND URMARIREA IN TIMP A CONSTRUCTIEI

Nr crt.ElementulDefectiunea observataTip de verificareMod de observareMasuri

012345

1

2

3FundatiiDegradari in zona pieselor metalice inglobate(carcasa de buloane)A, BVizualSe anunta proiectantul. Eventual sustinerea provizorie a suprastructurii

Aparitia fisurilor in cuzinetiA, BVizualFixare de martoriIn cazul fisurilor evolutive peste 0.3 mm, se anunta proiectantul.

Denivelari ale terenului din zona cuzinetilorBVizualSe verifica tasarile. Daca ele exista, se anunta proiectantul.

Legenda: A Verificari periodice obligatorii la interval de 6 luni. B Verificari operative dupa producerea unor fenomene naturale (cutremure de peste 7.5 Richter, inundatii, alunecari de teren la distante mai mici de 200 m fata de site).Nota : Urmarirea in timp a constructiilor este obligatie a proprietarului constructiei, asa cum prevede Art. 25, alineatul c, din legea 10 - Legea privind calitatea in constructii

Inainte de nceperea lucrrilor de spturi se va verifica ntreaga trasare pe teren ( n ansamblu si pentru fiecare obiect ). Abaterile admisibile ale fundatiilor directe sunt urmtoarele :- pozitia n plan orizontal a axelor si n plan vertical a cotei de nivel .............................................................................10 mm- abateri dimensionale n plan orizontal .............................20 mm- nclinarea fat de vertical a muchiilor si suprafetelor .....3 mm / m- nclinarea fat de orizontal ............................................5 mm / mReceptia terenului de fundare se face cu participarea proiectantului geotehnician .La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundatii se vor verifica dimensiunile si cotele de nivel, si se vor compara cu cele prevzute n proiect .Tolerante admise 1 cm pentru fiecare sectiune .Inainte de turnarea betonului n sptur se ncheie procesul verbal de lucrri ascunse pentru spturile executate . Pentru elementele de fundatii turnate n cofraje se vor verifica dimensiunile si pozitia cofrajelor, modul de alctuire si sprijinire . Abaterile maxime admisibile vor fi 3 mm .La elementele de fundatii din beton armat, pentru armtura montat se vor executa urmtoarele verificri :- calitatea barelor de armare, garantat de furnizor pe baza certificatelor de atestare a calittii si a rezultatelor probelor efectuate pe santier la receptia materialelor;- verificarea bar cu bar a formei, dimensiunilor, pozitiei, lungimi, distante, etc.La turnarea betonului se vor verifica : buletinele de analiz a betonului preparat conform prevederilor normativului NE 012-99.Inaintea turnrii betonului se verific cofrajul si armtura montat, curtirea si udarea cu ap, prelucrarea fetelor betonului vechi n contact cu betonul nou turnat .Dup decofrare se verific aspectul betonului turnat, existenta musttilor si plcutelor nglobate n beton .La receptie, se verific certificatele de calitate a materialelor puse n oper, buletinele de analiza ncercrilor, procesele verbale de lucrri ce devin ascunse . Remedierea defectiunilor care pun n pericol rezistenta, stabilitatea si durabilitatea constructiei se face numai cu avizul scris al proiectantului .

CONDITII DE CALITATE PENTRU REALIZAREA FUNDATIEI

MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI

Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre verificatori de proiecte atestati de comisia de atestare a M.L.P.A.T., persoane fizice sau juridice , altii decat specialistii elaboratori ai proiectelor; Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde exigentelor de performanta esentiale ale lucrarii; Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura insusirea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii si va clarifica toate aspectele privind executia, cu proiectantul lucrarii; Constructorul va sesiza imediat proiectantul asupra eventualelor neconformitati din proiect; Programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor determinate, de la care executia nu mai poate continua fara receptia fazei , face parte din contractul incheiat cu beneficiarul; orice abatere de la program va fi anuntata; Pentru intocmirea cartii tehnice a constructiei, executantul este obligat sa posede: certificatele de calitate pentru beton si armatura; buletinele de analiza pentru beton; procesele verbale de lucrari ascunse; un foto reportaj care trebuie sa contina fotografii color 10x15 cu urmatoarele etape:-fotografie reprezentand groapa de fundatie cu imaginea riglei de masura a cotei.-o fotografie din care sa reiasa orizontalitatea betonului de egalizare;-armare : dispunerea barelor de armatura, distantieri pentru asigurarea acoperirii cu beton de armatura;-turnarea betonului si vibrarea lui;-calarea sablonului cu nivela TOPO;-detalii pentru calitatea betonului dupa turnare (dupa decofrare).Solutionarea defectelor aparute se face numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant.

PREGATIREA LUCRARIILucrari de trasare si pichetare

Se traseaza si se picheteaza amplasamentul si platformele tehnologice (platforme pentru macara, zone de depozitare temporara a pamantului) conform proiectului si planului de amplasare , in limitele tolerantelor admise de trasare si precizate in STAS 9824-1-75. Se incheie un proces verbal intre executant si beneficiar; Se identifica, se marcheaza si se protejeaza instalatiile subterane eventual existente pe amplasament; Se defriseaza terenul; Se executa demolarea constructiilor de pe amplasament, daca este cazul, dar numai in baza documentatiilor aprobate pentru aceasta, dupa ce in prealabil au fost separata si izolate toate retelele de instalatii; Se curata complet terenul, prin incarcarea mecanizata si evacuarea tuturor materialelor rezultate din operatiile precedente; Se excaveaza stratul vegetal (in zonele extraurbane) si se depoziteaza separat, in vederea imbunatatirii unor suprafete echivalente care sa fie redate circuitului agricol; Se asigura scurgerea si colectarea generala a apelor de pe platforma pe care se vor executa constructiile , prin santuri de garda sau rigole , gropi de colectare; Se orizontalizeaza amplasamentul si platformele tehnologice; Se rectifica trasarea , pichetarea si dispunerea in amplasament a fundatiilor dupa nivelarea si orizontalizarea amplasamentului si platformele tehnologice; Tarusii martori se vor proteja pe toata durata executiei fundatiei.

Lucrari de constructie

A. SAPATURA

Verificarea terenului de fundare va fi efectuata numai de catre specialistul geotehnician in prezenta beneficiarului, rezultatele si eventualele masuri de corelare cu situatia concreta fiind consemnate intr-un proces verbal de receptie a terenului de fundare, incheiat intre constructor si spcialistul geotehnician; Verificarea dimensiunilor sapaturii se face in prezenta proiectantului. Se va intocmi un proces verbal de lucrari ascunse ; Ultimii 20cm. se vor sapa in ziua turnarii betonului de egalizare; Betonul de egalizare va realiza in final o suprafata orizontala cu o abatere maxima admisa de +/-3cm. intre oricare 2 puncte de pe suprafata radierului;

B. ARMAREA

Se va face in conformitate cu desenul de executie; Orice modificare a diametrelor, parammetrilor, dispunerea lor sau tipul de otel se va face numai cu acordul scris al proiectantului; Pe stratul de egalizare din beton se monteaza armaturile, asezate pe distantieri purici (min.3buc/m2); se pozitioneaza distantierii si se leaga barele cu sirma la fiecare intersectie; Randul superior de armaturi se monteaza pe capre de rezemare, barele legandu-se atat la intersectii, cit si de capre si respectindu-se spatiul pentru acoperirea cu beton; Nu se vor utiliza bare sau plase cu zone puternic ruginite, cu suprafete acoperite cu alte materiale.(mortar, beton, pamint, ulei, zapada sau gheata); Innadirile la bare se vor face numai prin sudura, conform detaliilor date in scris de proiectant si numai la barele precizate de acesta; Se asigura montarea la pozitie foarte exacta si bine legata a armaturilor; Se va respecta acoperirea cu beton a armaturilor, folosind preci, blocheti din beton, mortar de ciment sau azbociment, suporti distantieri din material plastic; Calarea sablonului cu buloane de ancoraj se va face numai cu nivela TOPO, toleranta maxim admisa fiind 0.5 mm. Se blocheaza pe pozitie carcasele de ancorare. Se protejeaaza cu folie de plastic partea filetata a buloanelor de ancoraj; Se leaga conductorii de impamintare la armatura.

C. COFRAREA

Cofrajele se execut din panouri din placaj pe schelet de cherestea , panouri de cofraje plane metalice sI completri cu scandur si dulapi . Panourile vor fi proiectate corespunztor ca dimensiuni si rezistent n cadrul proiectului tehnologic si vor fi montate respectnd prevederile normativelor NE 012-99 si C.11- 74, cu urmtoarele precizri :- forma si dimensiunea elementului de beton proiectat se obtin pe baza unei trasri de pozitie a cofrajului ;- obtinerea unei suprafete plane si verticale cu ajutorul tlpilor de rezemare , distantieri , proptele , etc ; - dup verificarea pozitiei cofrajelor si introducerea armturilor se execut curtirea si ungerea , legarea si sprijinirea definitiv , etansarea rosturilor ; montarea podinei de lucru si a parapetului (pentru nltimi mai mari de 1,5 m.

D. TURNAREA BETONULUI

Turnarea betonului este faza determinanta de verificare. Se va anunta proiectantul cu cel putin 48 de ore inainte si se va confirma cu 24 de ore inainte; Inainte de a incepe betonarea, este obligatorie verificarea si receptionarea armaturii si a cofrajului; Se va utiliza beton C16/20 (Bc20). Daca betonul adus la punctul de lucru are segregari se reamesteca fara adaos de apa; inaltimea maxima de descarcare este de 1.5m; Este interzisa deplasarea, vibrarea sau ciocanirea armaturii; compactarea se face cu vibratoare omologate; Circulatia muncitorilor se face numai pe podini, iar betoanele turnate nu pot fi incarcate cu podine sau materiale, decit la 24-36h de la turnare; Turnarea betonului se face in straturi orizontale de 20-50cm astfel incat suprapunerea straturilor sa se faca inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior; betonarea se face in mod continuu, cu evitarea rosturilor de lucru, pentru a asigura monolitismul blocului de fundatie; In cazuri exceptionale intreruperea turnarii se poate face numai cu acordul proiectantului si respectarea masurilor suplimentare prevazute de acesta; Betonul va fi pus in opera numai dupa cunoasterea calitatii lui pe baza actelor de livrare; Se va urmari pastrarea pozitiei armaturii in timpul betonarii, in nodurile cu armaturi dese se va urmari umplerea completa a nodului prin vibrare. O vibrare atenta se va efectua in jurul buloanelor de ancoraj.

11.4 ORGANIZARE DE SANTIER

1) Masuri premergatoare

Pentru a permite desfasurarea fara intrerupere a lucrarilor de constructii, se impune executarea unor lucrari premergatoare si asigurea mijloacelor materiale si umane.Lucrari premergatoare: se curata terenul (defrisari, demolari, indepartarea gunoaielor); se executa indepartarea si evacuarea stratului vegetal, orizontalizarea terenului conform prevederilor din proiect; se executa acolo unde este cazul: vecinatati cu panta mare, zone inundabile in perioada ploioasa santuri de scurgere a apelor pluviale, baze de colectare (filtre inverse),. instalarea pompelor pentru epuismente; se executa trasarea si pichetarea amplasamentului conform planului de trasare; se realizeaza trasarea si pichetarea amplasamentului conform planului de trasare; se realizeaza aprovizionarea cu materiale si piese, in cantitatile si calitatea ceruta prin proiect, astfel incat sa se asigure inceperea si continuitatea lucrarilor; se asigura utilajele si dispozitivele de mica mecanizare necesare; se asigura forta de munca specializata; se realizeaza caile de acces si platforma de depozitare a materialelor.

2) Executarea sapaturilor

Sapaturi mecanizateDupa pregatirea si organizarea amplasamentului, succesiunea operatiilor de sapatura este urmatoarea: se executa saparea propriu-zisa a gropii de fundare la dimensiunile si adancimea prevazuta in proiect; se executa impingerea pamantului si strangerea in depozit, in vederea incarcarii ulterioare sau a pastrarii partiale pentru realizarea umpluturii dupa terminarea lucrarilor de fundare; se executa incarcarea in mijloace de transport a excedentului de pamant in vederea amenajarii amplasamentului; se executa nivelarea si finisarea fundului gropii de fundatie la cota prevazuta in proiect-indepartarea manuala a ultimului strat de pamant de 2030 cm (proiectantul geotehnician va fi convocat pentru confirmarea stratului de fundare); compactarea fundului gropii de fundatie si pregatirea pentru turnarea betonului de egalizare.In functie de performantele utilajelor aflate la dispozitia constructorului se poate hotara comasarea unor operatii (ex.: excavatorul descarca direct in mijlocul de transport).Pentru evitarea sapaturilor sub apa , acolo unde este cazul se vor efectua epuismente directe.

Sapaturi manualeSapaturile manuale se vor efectua pentru realizarea gropilor sistemului de fundare al gardului defensiv precum si la finisarea gropii de fundare a monopolului efectuata mecanizat.Pentru realizarea sapaturilor manuale, muncitorii au la dispozitie urmatoarele scule: pentru sapare: cazmaua, lopata si tarnacopul; pentru transport: roaba, targa.

3)Lucrari de organizare de santier privind punerea in opera a otelului beton

In principal acestea constau in urmatoarele: se realizeaza cai de acces pentru mijloace de transport; se amenajeaza platforma pentru depozitarea barelor (fasonate si nefasonate; acestea se aseaza dupa tipuri si dimensiuni, pe suporti si se acopera cu plastic, astfel incat in timp, sa fie evitat contactul acestora cu umezeala; in santier, montarea acestora se face manual, iar transportul acestora se face prin purtare directa; se asigura forta de munca si se aprovizioneaza cu materiale de baza si auxiliare pe tipuri si dimensiuni.

1) Lucrari de organizare de santier privind punerea in opera a betonuluiBetonul este procurat de la statii de betonare din zona (retional alese), specializate in prepararea betoanelor si care insotesc betonul cu Certificat de calitate pentru betonul livrat sau/si Buletin de livrare a betonului. Se impune asigurarea accesului utilajelor ce transporta betonul, in apropierea gropii de fundatie si realizarea jgheaburilor necesare directionarii acestuia.Betonul se va turna de la inaltime maxima de 1.5 m.Distanta minima de la marginea gropii de fundatie la care se pot apropia utilajele ce asigura transportul si turnarea betonului se marcheaza corespunzator, astfel incat sa se elimine riscul surparii malului. In plus operatiile de turnare a betonului vor fi asistate de un specialist care completeaza documentatia de executie (Borderou pentru transmiterea probelor de beton, Condica pentru evidenta betoanelor turnate).

11.5 CONTROLUL SI RECEPTIA FINALA

15.1. Controlul si receptiile pe faze de lucrari, precum si receptia finala a constructiei se va face in conformitate cu punctul 13 din prezentul MEMORIU TEHNIC.15.2. Receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala (la max. 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie prevazute in contract) se va face in conformitate cu prevederile H.G.R. Nr. 273 / 1994: Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.11.6 MASURI N.T.S. SI P.S.I. La intocmirea proiectului au fost avute in vedere urmatoarele legi si normative: - Legea nr. 319/2006 cu privire la securitatea si sanatatea in munca si normele metodologice de aplicare; - H.G. nr. 300/2006 - Cerinte minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile; - H.G. nr. 1048/2006 - Echipamentul individual de protectie la locul de munca; - H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca; - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii/1993, republicat in 1995 MLPAT; - Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor; - H.G. nr.678/1998 modificata prin H.G. 786/2002, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor; - N.S.S.M. pentru lucrul la inaltime; - N.S.P.M. pentru alpinism utilitar; Personalul care executa lucrari la inaltime va fi special instruit si controlat medical periodic. De asemenea, va purta echipamentul de protectie si siguranta (casca, centura de siguranta, manusi izolante, etc). Este interzis in mod categoric accesul personalului pe turnuri si piloni, sub influenta bauturilor alcoolice. Zona in care se lucreaza la inaltime va fi pichetata si nu va fi permis accesul personalului decit cu echipament de protectie. La executia lucrarilor, beneficiarul si constructorul vor respecta atat dispozitiile normelor de mai sus, cat si celelalte norme PSI si NTSM, specifice activitatilor de santier la data executarii lucrarilor. In momentul inceperii lucrarilor, constructorul va trebui sa cunoasca releveul exact al tuturor instalatiilor electrice si hidro-termice aflate in imediata vecinatate a acestuia, luand masuri de modificare a traseelor lor, pe toata durata executiei constructiei, la min. 10 m de limita sapaturi, impreuna cu factorii de decizie abilitati. Pe toata durata executiei se vor lua masurile necesare pentru evitarea oricaror accidente de munca folosind parapetii, panourile avertizoare si iluminatul de semnalizare in conformitate cu prevederile Normelor Republicane de Protectia Muncii editia 2002.

11.7. ACTE NORMATIVE

LISTA PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA EXECUTIA LUCRARILOR STRUCTURII DE REZISTENTA

P100-2006Cod de proiectare seismica.Prevederi de proiectare pentru cladiri.

NP 112-2004Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la Constructii.

NE O12/99Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat

C28-83Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.

C83-75Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii

C16-84Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor existente.

C56-85Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente.

C26-85Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive.

C54-91Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor.

C149-87Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton armat.

H.G.925/1996Hotararea privind aprobarea Regulamentului de verificare a proiectelor de specialisti atestati MLPAT.

SR EN 1991-1-1/2004Calculul elementelor din beton, beton armat si beton comprimat.

Legea nr.10/18.01.95Privind calitatea in constructii.

12. calculul economic12.1. dATE GENERALE

Documentatia economica in vederea formularii ofertei de pret pentru executia lucrarilor de constructie cuprinde :

1. Analiza solutiilor de executie a lucrarilor si intocmirea unei liste de activitati 2. Intocmirea antemasuratorii3. Intocmirea devizului analitic4. Intocmirea extraselor de resurse

1 Lista de activitatiPentru realizarea fundatiilor izolate rigide s-au identificat urmatoarele activitati: Sapatura manuala Trasportul pamantului cu roaba Imprastiere pamant Preparare beton clasa C16/20 Transport rutier al betonului pe o distanta de 15 [km] Montare buloane ancoraj Turnare beton in blocul de fundatie Confectionare armatura cuzinet Montare armatura cuzinet Executare cofraj cuzinet Transport rutier beton pe o distanta de 15 [km] Turnare beton in cuzinet Decofrare cuzinet Executie umpluturi cu pamant Compactarea pamantului Executie strat de rupere a capilaritatii

ANTEMASURATOAREA

U.M

TSC19B1SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.81-180CP INCL.IMPING.PAMINTULUI LA 10 M TEREN CAT.2sm38,50000

TSC03B1SAPAT.MEC.CU EXC.DE 0,41-0,7 MC IN PAM.CU UMIDITAT E.NATURAL DESC.DEP.TEREN CAT 2sm30.6681

TRA01A10P TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.=10 KMt253.2

TSA07B1SAP.MAN.IN SPATIILIMIT.PESTE 1M CU SPRIJ.SI EVAC.MAN.IN PAM.CU UMID.NAT.ADINC.0,0-2M,T.MIJLOCIUm316,71

TSF03B1SPRIJIN.MAL.CU DULAPI FAG ASEZ.ORIZ.,LAT.INTRE MAL.>2,5M,LA ADINC.0,0-4M;0,21-0,6M INTRE DULAPIm2115,20000

TRB01B11TRANSPORTUL MATERIALELOR CU ROABA PE PNEURI INC AR UNCARE DESC ARUNCARE GRUPA 1-3 DISTANTA 10Mm316,71

TSD01B1IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT,STRAT UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM.BULG.TEREN MIJL.m316,71

TRA06A15TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU AUTOt247,00000

CA01B1TURNARE BETON SIMPLU IN FUNDATII(CONTINUE,IZOLATE) SI SOCLURI CU VOLUM >3MC,SI IN ZIDURI DE SPRIJINm3160,00000

TRA01A15TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 15 KM.t1.140000

TRI1AA08F2DESCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI MARUNTE PRIN TRANS.PINA LA 10M AUTO-RAMPA,TEREN CATEG.2t1.140000

TRB05B25TRANSPORTUL MATERIALELOR PRIN PURTAT DIRECT,MATERI ALE INCOMODE PESTE 25 KG DISTANTA 50Mt1.140000

RPCD01A1ARMATURI DIN OTEL BETON PT.BETON ARMAT IN FUNDATII SI RADIERE CU OB 38kg1990,46700

W1C12AANCORAJ PT.STILPII CADRELOR DE STATII CU INALTIMEA DE 8 M MONTAREbuc72,00000

CB10A1COFRAJE PT BET IN CUZINETI,FUND PAHAR SI DE UTILAJ E,SIMPLE DIN PAN CU PLACAJ 8MM INCLUSIV SPIJINm299,20000

TSD05B1COMPACTARE CU MAI.MEC.DE 150-200KG A UMPL.IN STRAT DE 20-30CM EXCLUSIV UDARE STRAT DIN PAM.COEZIVsm34,50000

TSD16A1STRAT DE REPART.DIN BALAST SUB PRISMA DE BALASTARE CF.COMPACTAT CU RULOU COMPR.DE 10-12Tm3189,00000

Programarea execuiei lucrrilor de construcie

Articole de deviz din antemsurtoare reflect necesitile proiectrii datorit graului mare de comasare a operaiilor. Toate activitile ce concur la realizarea programului pentru execuia unei construcii sunt corelate cu desfurarea lor n timp i spaiu printr-un model grafic. Scopul acestuia este de aface posibil descrierea clara i precis a tuturor activitilor i numeroaselor condiionri dintre ele innd seama de complexitatea construciilor.Drumul critic este drumul complet de activiti, ntr-un grafic reea, ntre nodul iniial i nodul final cu lungimea cea mai mare, avnd activitile marcate de noduri unde termenul minim este egal cu termenul maxim.Condiia necesar si suficient ca o activitate din graficul reea s fie critic presupune ndeplinirea simultan a urmtoarelor condiii: activitatea s fie mrginit de noduri pentru care termenul minim este egal cu termenul maxim; rezerva total a activitilor s fie nul.Transpunerea calendaristic a graficului reea are menirea de a marca datele calendaristice de ncepere - terminare a fiecrei activiti.Reguli care trebuie s fie respectate de transpunerea calendaristic: activitile calendaristice se trec n planul calendaristic n ordine cresctoare a termenului minim de ncepere; momentul de ncepere a activitilor n planul calendaristic coincide cu termenul minim de ncepere ; dac dintr-un nod pornesc dou sau mai multe activiti n planul calendaristic se trec n urmtoarea ordine: activitatea critic; activitatea cu rezerva total cea mai mic; activitatea cu durata cea mai mic.

Etapele programrii lucrrilor prin metoda drumului critic sunt: studiul proiectului i identificarea i descrierea soluiei constructive; ntocmirea listei cu activitile necesare realizrii ansamblului; dimensionarea parametrilor activitii (T - durata de execuie; N - nr. de muncitori); elaborarea graficului reea de tip CPM; calculul elementelor graficului reea elaborarea graficului de ealonare calendaristic i a gistogramei de resurse fora de munca. elaborarea programului de execuie a proiectului utiliznd sistemul informatic Microsoft Project.

List de activiti - Infrastructur - Fundaii izolate:1. Predare - primire amplasament.2. Trasare general.3. Trasare fundaii.4. Sptur mecanizat a pmntului vegetal.5. Execuie sptur manual gropi fundaii.6. Confecionare armturi pentru infrastructur (cuzinet).7. Turnare beton n tlpile fundaiei.8. Montare armturi n fundaii.9. Cofrare cuzinet.10. Turnare beton cuzinet.11. Timp tehnologic de ntrire a betonului.12. Decofrare.13. Umplutur compact n jurul fundaiilor.14. Recepie infrastructur.

OBIECTE DE CONSTRUCIEANSAMBLE COMPONENTE ALE OBIECTULUI DE CONSTRUCIESUBANSAMBLE ALE OBIECTULUI DE CONSTRUCIEACTIVITATI NECESARE PT EXECUIA SUBANSAMBLUISTRUCTURA ACTIVITII DE CONSTRUCII

SimbolU.M.QiNtimiuitijMi

INFRASTRUCTURSpturi, lucrri de terasament i fundaiiPredare-primire amplasamentA13

Trasare generalB13

Trasare fundaiiC13

Sptur mecanizat a pmntului vegetalDsm34.7310

Execuie sptur manuala gropi fundaiiEm310798

Confecionare armturi pentru infrastructurFkg161336

Turnare beton n tlpile fundaieiGm344.115

Montare armturi n fundaiiHkg120814

Cofrare cuzinetIm239.627

Turnare beton cuzinetJm39.915

Timp tehnologic de ntrire a betonuluiK40

DecofrareLm239.614

Umplutur compact n jurul fundaiilorMsm33.5536

Recepie infrastructurN13

BIBLIOGRAFIE

1 Taranu N., Axinte E. Constructii metalice 19932 Taranu N., Strateanu P., Elemente de constructii metalice, Ed Gh Asachi, Iasi 19993 SR EN 1990-2004 Bazele proiectarii structurilor4 SR EN 1991-1-1-3/2006 Actiuni generale incarcari din zapada5 SR EN 1991-1-1-4/2006 Actiuni generale incarcari din vant6 SR EN 1991-1-1-1/2004 Actiuni generale Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri7 C107/0-2002 : normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri8 P100-2006 Cod de proiectare seismica- prevederi de proiectare pentru cladiri9 STAS 6054 Stabilirea adancimii de inghet10 STAS 3300/1-85 Principii generale de calcul ale terenului de fundare11 Indicator norme de deviz12 Dalban, Dima, Cheasaru Constructii cu structura metalica 13 Rodica Crisan Constructii din otel - Curs-arh rodica crisan14 Serbescu, C s.a. Hale industriale cu structura metalica- indrumar-IP Iasi 198215 Mateescu, D- constructii metalice calculul si proiectarea elementeleor din hotel- Ed Tehnica 198016 Dragos Georgescu Hale industriale cu structura metalica indicatii generale de proiectare17 Dablan C, Ion Diacu Constructii metalice Indrumari si exemple de calcules113