1

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

LUCRARE DE DIPLOM - PARTEA II

TEHNOLOGIE HOTEL S+P+12E

CU PEREI STRUCTURALI DIN BETON ARMAT

ndrumator:

Asist. Univ. Drd. Ing. Iulian Spatarelu

Absolvent:

Le Ba Long

2

Bucuresti, Iulie 2012

BORDEROU GENERAL

1. Proiectarea compoziiei betonului

1.1. Stabilirea datelor iniiale

1.2. Stabilirea calitativ a materialelor componente

1.3. Stabilirea cantitativ a materialelor componente

2. Calculul si interpretarea gradului de maturizare al betonului

3. Alctuirea planului de panotaj pentru planeu

4. Descrierea etapelor tehnologice de realizare a structurii construciei

4.1. Lucrri de tasare

4.2. Lucrri de terasamente: spturi, umpluturi

4.3. Lucrri de fundaii

4.4. Realizarea subsolului

4.5. Realizarea suprastructurii

3

PROIECTAREA COMPOZITIEI BETONULUI Alegerea compozitiei betonului se va face in urma a 3 etape:

Stabilirea datelor initiale minime;

Stabilirea calitativa a materialelor componente;

Stabilirea cantitativa a materialelor componente.

1.1 Stabilirea datelor initiale minime

A. Clasa betonului: rezistenta minima la compresiune determinata pe epruvete

cilindrice cu diametru de 150mm si generatoare de 300mm sau pe epruvete cubice

cu latura de 150mm clasa aleasa : C30/37

B. Clasa de expunere clasa 1 a mediu uscat, moderat: Constructii sau elemente de

constructii situate in spatii inchise, ferite de actiunea directa a intemperiilor sau

umiditatii cu exceptia unor scurte perioade in timpul executiei, respectiv constructii

cu inchideri perimetrale si incalzite iarna

C. Caracteristicile elementului:

Tipul elementului : grinda;

Dimensiunea minima a elementului : 300mm;

Distanta minima intre barele de armaturi : 40mm;

Grosimea stratului de acoperire cu beton : 15mm;

D. Conditii de executie:

Conditii de executie normale;

Punere in opera cu ajutorul pompei;

Transportul betonului : cu autoagitator;

Umiditatea agregatelor: UN= 2,5% - umiditatea nisipului; UP= 1,5% -

umiditate pietriului;

Gradul de omogenitate : II;

4

1.2 Stabilirea calitativ a materialelor componente

1. Consistena betonului - se stabilete in funie de: mediul de expunere, tipul

betonului, tipul elementului i modalitatea de punere in lucrare.

Clasa de consisten: T4;

Tasarea: 12020 mm;

1. Cerinte de asigurare a durabilitatii betonului in conditiile de expunere a mediului

Raport A/C maxim: 0.65;

Dozajul de ciment, minim: 300kg/m3;

Continut de aer inclus (%), minim: -;

Agregate rezistente la inghet: -;

Grad de impermeabilitate, min: -;

Grad de gelivitate minim : -;

3. Stabilirea agregatelor

a) Tipul agregatelor - Se aleg agregate provenite din concasarea rocilor naturale: ag = 2.7

g/cm3

b) Dimensiunea maxima a agregatelor dmax se stabilete in funcie de:

- tipul elementului de beton - grinda:

dmax 1/4 x dimensiunea minima a elementului = 1/4 x 300 = 75mm

- distana minima dintre armaturi:

dmax distana minim intre armturi 5 mm =40-5 = 35mm

- transportul i punere in opera a betonului:

dmax 1/3 x diametrul conductei de transport a betonului = 31 mm

- grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii:

dmax 1,3 c = 1.3 x 15 = 19.5 mm. Totusi, alegem 20mm maxim

Dimensiunea maxima a agregatului se va alege dmax = 20mm.

c) Stabilirea zonei de granulozitate

Se determin in funcie de clasa de tasare si de dozajul minim de ciment. Se alege zona

de granulozitate I, pentru o clasa de tasare T4 si un dozaj de ciment intre 300 si 450 kg/m3 .

5

d) Stabilirea limitele zonelor de granulozitate:

Agregate

(mm)

Limita

inferioara

(%)

Limita

superioara

(%)

Procent ales

(%)

0 0.2 3% 10% 7%

0 1 30% 40% 36%

0 3 46% 65% 55%

0 7 66% 75% 72%

0 20 95% 100% 100%

4. Stabilierea cimentului in functie de mediul de expunere, de tipul elementului, de

tipul betonului si de clasa betonului

Mediul de expunere : 1a

Tipul elementului : Grinda, dimensiune minima 350mm

Tipul betonului : Beton armat

Clasa betonului : C30/37.

Cimenturi recomandate: CEM I 42,5 , CEM I 42.5 A;

Se alege cimentul CEM I - 42.5;

5. Gradul de impermeabilitate - se stabilete in funcie de clasa de expunere si de clasa

betonului.

Se alege gradul de impermeabilitate: P4

6. Gradul de gelivitate

Gradul de gelivitate se stabilete in functie de clasa de expunere si de clasa betonului.

Se alege gradul de gelivitate: G150

7. Raportul apa-ciment maxim se alege in functie de clasa de expunere

Raportul A/C maxim = 0,65.

1.3 Stabilirea cantitativ a materialelor componente

Stabilirea cantitativa a materialelor component se face pentru 1m3 de beton. Se

presupune ca agregatele sunt perfect uscate, iar in final sa vor face corecii in funcie de

umiditatea acestora.

1. Cantitatea orientativ de ap de amestecare

6

Cantitatea orientativa de ap de amestecare, pentru consistenta, (A), se determina in

funcie de clasa betonului (C35/37) i de consistena sa (T4).

Se alege A = 230 l/m3

Valoarea esta valabila in cazul utilizarii agregatelor de balastiera 0..31mm. Se va

corecta prin sporire cu 5% in cazul agregatelor de concasare 0.20mm.

A = A + 5% x A = 230 + 0.05 x 230 = 241.5 l/m3

A = 241.5 l/m3

2. Raportul A/C

Se alege in functie de gradul de omogenitate al betonului (II), clasa betonului

(C30/37) si marca cimentului (42.5). In cazul agregatelor de concasaj, valorile se vor mari cu

10%.

Raport A/C maxim 0.47.

3. Cimentul

Cantitatea de ciment se estimeaza dupa urmatoarea relatie:

CI =

kg/m3, unde:

A = cantitatea orientativ de ap de amestecare = 241.5 l/m3

= valoarea cea mai mica a raportului apa ciment = 0.47

CI =

= 513.83 kg/m3

Cantitatea obtinuta se compara cu valoarea minima a dozajului de ciment

determinata in functie de mediul de expunere si clasa de tasare (C = 300kg/m3) si se alege

maximul :

CI = 513.83 kg/m3

4. Agregate

Cantitatea de agregate in stare uscat (Ag) se calculeaza cu ajutorul relatiei:

Ag = ag (1 c A P)

c densitatea cimentului = 3000 kg/m3;

ag densitatea aparent a agregatului = 2700 kg/m3;

P volumul de aer oclus, egal cu circa 2% respectiv 0.02 m3/m3;

Ag = 2700 (1 0.2415 0.02) = 1531.5 kg/m3

5. Stabilirea cantitatii de agregat pe sorturi

7

n funcie de limitele zonelor de granulozitate alese, se stabilete o valoare pentru

fiecare sort de agregat, cuprins intre limita maxim i cea minim, aceasta reprezentnd

procentul de treceri in mas prin sita respectiv.

Cantitatea de agregat pentru fiecare sort se calculeaz folosind relatia:

Agi = Ag

[kg/m3]

Unde: Ag - cantitatea total de agregat, in kg;

pi - procentul de trecere prin sit i;

pi-1 procentul de trecere prin sit i-1;

Sort:

0 0,2 mm: 1531.5

= 107.205 kg/m3;

0,2 1 mm : 1531.5

= 444.135 kg/m3;

1 3 mm : 1531.5

= 290.985 kg/m3;

3 7 mm : 1531.5

= 306.3 kg/m3;

7 20 mm : 1531.5

= 382.875 kg/m3;

Total = 1531.5 kg/m3

6. Corectarea cantitii de ap

In funcie de umiditatea efectiv a agregatului, se calculeaz cantitatea suplimentar

de ap provenit din umiditatea acestora:

A = Agi

= AN + AP

Ag cantitatea de agregat din sortul i, n kg;

ui umiditatea sortului i, n %;

AN cantitatea de apa suplimentara adusa de nisip;

AP cantitatea de apa suplimentara adusa de pietris;

AN =

(107.205 + 444.135 + 290.985) = 21,058/m3

AP =

(306.3 + 382.875) = 10.337/m3

Cantitatea total suplimentar de ap:

A = AN + AP = 21.058 + 10.337 = 31.395/m3

Cantitatea corectat de ap:

AI = A A = 241.5 31.395 = 210.1 l/m3

AI = 210.1 l/m3

7. Corectarea cantitilor de agregat pe sorturi:

Cantitaile de agregat, pe sorturi, se stabilesc astfel:

8

Agi = Agi (1 +

)

Agi - cantitatea de agregat corectata, pentru sortul i, n kg;

Agi - cantitatea de agregat pentru sortul i, n kg;

ui cantitatea efectiv a agregatului de sort i, n %;

Sort:

0 0,2 mm: 107.205

= 109.885 kg/m3;

0,2 1 mm: 444.135

= 455.238 kg/m3;

1 3 mm: 290.985

= 298.259 kg/m3;

3 7 mm: 306.3

= 310.894 kg/m3;

7 20 mm: 382.875

= 388.618 kg/m3;

Total : Ag = AIg = 1562.895 kg/m3

8 .Densitatea aparent a betonului:

b = AI + CI + AIg = 210.1 + 513.83 + 1562.90

b = 2286.83 kg/m3

9

2. CALCULUL I INTERPRETAREA GRADULUI DE MATURIZARE

AL BETONULUI

Se va calcula si interpreta gradul de maturizare al betonului pentru un element de tip

grinda, realizat din beton de clasa C30/37, cu ajutorul unui ciment de tip CEM I-42.5R si

avand raportul apa-ciment A/C = 0.47, dupa un interval de 20 zile.

Gradul de maturizare al betonului reprezint nivelul de ntrire atins de beton dup un

anumit interval de timp de la punerea sa in lucrare. Este neceesar s se cunoasc ce rezisten a

atins betonul dup un anumit interval de timp de la punerea sa n lucrare astfel nct atunci cnd

elementul de beton e supus la anumite aciuni fizico-chimice rezistenele lui finale s nu fie afectate

n mod defavorabil.

n cazul decofrrii elementelor de beton cofrajele se pot ndeprta numai dup ce betonul a

atins rezistena minim.

2.5 N/mm - pentru prile laterale ale cofrajului;

70% fa de clas pentru feele inferioare la plci i grinzi, cu deschidere de maximum 6.0m;

85% fa de clas pentru feele inferioare la plci i grinzi cu deschiderea de 6.0 m;

Determinarea nivelului de ntrire a betonului dup un anumit interval de timp scurs de la

punerea sa in lucrare se va realiza prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului Mi .

M se definete prin diagrama suprafeei cuprins ntre curba de variaie a temperaturii ()

si ordonata (-10 C) pentru intervalul de timp dorit (t) i se exprim n (hC). Se consider ca

temperatura de -10 C este valoarea sub care orice reacie de hidratare hidroliz n beton a ncetat.

Temperatura betonului se msoara pe feele orizontale ale acestuia cu ajutorul

nregistratoarelor automate de temperatur sau cu ajutorul termometrelor industriale. Citirile se fac

la cel puin 5 min de la terminarea montrii la interval de 6-12 h.

Se aproximeaz variaia curbilinie cu intervale mici de variaie liniar.

Se cunosc:

Temperatura la nceputul intervalului ti i ;

Temperatura la sfrsitul intervalului ti+1 i+1 ;

Temperatura medie pentru intervalul ti este:

'i = (i + i+1 ) / 2 [C] ;

Gradul de maturizare al betonului pentru intervalul de timp va fi :

Mi = ( 'i + 10) x ti [hC] ;

Gradul efectiv de maturizare al betonului este: Mi x Ki unde Ki = coeficient de

echivalare al gradului de maturizare al betonului evaluat la temperature real 'i i

cel evaluat etalon la temperatura standard de 20 C ;

Gradul efectiv de maturizare al betonului pentru intervalul de timp total tk este:

M = ( 'i + 10) x tk x ki [hC] ;

tk = t i [ h ];

10

Etape in calculul gradului de maturizare al betonului:

1. Se calculeaz temperatura medie pentru intervalul de timp ti: i =

2. Se determin valoarea coeficienilor de echivalare a gradului de maturizare al

betonului evaluat la temperatura medie i, cu cel evaluat la temperatura etalon

de +20 C.

3. Se calculeaz durata intervalului de timp ti.

4. Se calculeaz gradul efectiv de maturizare al betonului, evaluat pentru intervalul

de timp ti: M K.

5. Se calculeaz gradul efectiv de maturizare al betonului evaluat pentru intervalul

total de timp : tK = ti ; Gradyl efectiv de maturizare este egal cu M K

Ziua Ora

Temperatura in

beton [C] ki

i' +

10C

Interval

de timp

ti [h]

Grad de maturizare

efectiv [hC]

Masurata Medie Simplu Cumulat

i i'

1

7 18 - - - - - -

21 1.02 31 5 158.1 158.1 12 24

26.5 1.154 36.5 4 168.484 326.584 16 29

22.5 1.05 32.5 16 546 872.584

2

8 16 19 0.992 29 4 115.072 987.656

12 22 24 1.08 34 5 183.6 1171.256

17 26 23.5 1.07 33.5 14 501.83 1673.086

3

7 21 24 1.08 34 6 220.32 1893.406

13 27 26 1.136 36 4 163.584 2056.99

17 25 17.5 0.98 27.5 15 404.25 2461.24

4

8 10 12 0.924 22 4 81.312 2542.552

12 14 16 0.968 26 4 100.672 2643.224

16 18 15 0.96 25 15 360 3003.224

5

7 12 13.5 0.942 23.5 5 110.685 3113.909

12 15 16 0.968 26 6 151.008 3264.917

18 17 14 0.948 24 15 341.28 3606.197

6 9 11

12.5 0.93 22.5 5 104.625 3710.822 14 14

16.5 0.972 26.5 2 51.516 3762.338 16 19

11

15.5 0.964 25.5 15 368.73 4131.068

7

7 12 15 0.96 25 4 96 4227.068

11 18 20 1 30 7 210 4437.068

18 22 20 1 30 14 420 4857.068

8

8 18 20.5 1.01 30.5 4 123.22 4980.288

12 23 25 1.1 35 7 269.5 5249.788

19 27 21 1.02 31 12 379.44 5629.228

9

7 15 17 0.976 27 5 131.76 5760.988

12 19 20 1 30 6 180 5940.988

18 21 16.5 0.972 26.5 15 386.37 6327.358

10

9 12 14 0.948 24 4 91.008 6418.366

13 16 18 0.984 28 4 110.208 6528.574

17 20 18 0.984 28 15 413.28 6941.854

11

8 16 18 0.984 28 4 110.208 7052.062

12 20 23 1.06 33 6 209.88 7261.942

18 26 22 1.04 32 14 465.92 7727.862

11

8 18 20 1 30 5 150 7877.862

13 22 24.5 1.09 34.5 5 188.025 8065.887

18 27 24 1.08 34 15 550.8 8616.687

12

9 21 23.5 1.07 33.5 5 179.225 8795.912

14 26 28 1.208 38 2 91.808 8887.72

16 30 24.5 1.09 34.5 16 601.68 9489.4

12

8 19 21.5 1.03 31.5 3 97.335 9586.735

11 24 26 1.136 36 6 245.376 9832.111

17 28 24 1.08 34 14 514.08 10346.19

13

7 20 22.5 1.05 32.5 5 170.625 10516.82

12 25 27.5 1.19 37.5 6 267.75 10784.57

18 30 24.5 1.09 34.5 15 564.075 11348.64

14

9 19 21 1.02 31 4 126.48 11475.12

13 23 25 1.1 35 6 231 11706.12

19 27 22 1.04 32 12 399.36 12105.48

15

7 17 20.5 1.01 30.5 4 123.22 12228.7

11 24 27 1.172 37 6 260.184 12488.89

17 30

Concluzii:

1. Gradul critic de maturizare al betonului care odata atins asigura faptul ca

temperaturile negative nu vor produce deteriorari ale elementului de beton si nu vor

influenta negativ dezvoltarea rezistentelor este Mk = 925 hC. Acesta se calculeaza in functie

de marca cimentului (CEM I 42.5R) si raportul A/C (0.47).

Gradul critic de maturizare a fost depasit in ziua a 2-a, dupa ora 17:00;

12

2. Decofrarea feei interioare a grinzii, pentru grinzi cu deschiderea mai mare de 6 m

se face cnd betonul atinge un nivel de ntarire = 85%. Gradul de maturizare

corespunztor

nivelului de ntrire de 85% este M = 10150 hC a fost depit n ziua a 15-a la ora 7:00.

3. Gradul de maturizare atins dup 15 zile este de 12488.89 hC

=92%, ceea ce inseamna ca rezistenta betonului in acest moment este :

fck = 92/100*37 = 34.04 N/mm2

13

3. ALCTUIREA PLANULUI DE PANOTAJ PENTRU PLANEU

1. Calculul cofrajelor

Sarcini si incarcari care actioneaza asupra cofrajelor si sustinerilor acestora

La calculul cofrajelor, incarcarile se stabilesc in functie de conditiile reale in

care sunt folosite cofrajele. Incarcarile care actioneaza asupra cofrajelor se grupeaza

in incarcari verticale si orizontale

Incarcarile verticale includ:

a) Greutatea proprie a cofrajelor si elementelor care sustin cofrajele, determinata

pe baza greutatii tehnice a materialelor din care sunt alcatuite. In cazul folosirii

materialelor lemnoase, greutatile tehhnice se vor considera cu urmatoarele

valori:

- pentru cherestea in cofraje : 750 daN/m3

- pentru cherestea in elemente de sustinere: 600 daN/m3

- pentru placaje : 850 daN/m3

b) Greutatea betonului proaspat:

- beton greu simplu : 2400 daN/m3

- beton greu armat : 2500 daN/m3

- beton usor : 700-1900 daN/m3

c) Incarcarea uniform distribuita provenita din caile de circulatie instalate pe

cofraje si din aglomerarea cu oameni

- pentru calculul cofrajelor : 250 daN/m2

- pentru calculul elementelor orizontale de sustinere a cofrajelor (grinzi):

150 daN/m2

- pentru elementele verticale de sustinere (popi): 100 daN/m2

d) Incarcarea concentrata, provenita din greutatea muncitorilor care transporta

incarcaturi sau din greutatea mijloacelor de transport incarcate, actionand

asupra cofrajului si elementelor orizontale de sustinere:

- pentru un muncitor care transporta greutati : 130 daN

- pentru transportul cu tomberonul de 0.175 m3sub fiecare roata: 280 daN

- incarcarea datorata vibrarii betonului :120 daN

Pentru dimensionarea elementelor componente ale cofrajelor cat si pentru calculul

deformatiilor incarcarile actioneaza diferentiat:

Denumirea elementelor Incarcari luate in considerare

Dimensionare Calculul deformatiilor

Cofrajele placilor precum si

elementele de sustinere

orizontala a acestora : grinzi

a + b + c + d a + b

Elementele de sustinere

verticale ale cofrajelor : popi a + b + c a + b

14

Dimensionarea elementelor componente ale cofrajului se efectueaza tinande seama de

urmatoarele caracteristici ale materialelor si deformatii elastice admisibile

- rezistenta admisibila la incovoiere a placajului : 130 daN/cm2

- modulul de elasticitate al placajului : 70 000 daN/cm2

- sageata admisibila intre punctele de reazem ale elementului respectiv

interaxul riglelor scheletului : l/200

Pentru alcatuirea si calculul cofrajelor la placi, grinzi si pereti se vor utiliza panouri

modulate de lemn cu placaj TEGOFILM, avand urmatoarele dimensiuni:

Tipul de

panou

Dimensiuni Alcatuire

Lungime (mm) Latime (mm) Nr. lonjeroane Nr. traverse Nr. distantieri

P1 2400 300 2 2 3

P2 2400 400 3 2 6

P3 2400 600 3 2 6

P4 1200 300 2 2 1

P5 1200 400 3 2 2

P6 1200 600 3 2 2

P7 600 300 2 2 -

P8 600 400 3 2 -

2. Reguli pentru cofrarea planeului:

1. n cadrul unui panotaj, se vor utiliza, pe ct posibil, panourile cu dimensiunile cele

mai mari.

2.Panourile de cofraj se vor rezema obligatoriu pe 2 laturi opuse, nefiind admise

rezemrile in consol.

3.n cadrul unui ochi de plac, rezemrile panourilor pe grinzile extensibile se vor

dispune, pe ct posibil, dup o singur direcie astfel nct pe grind sa reazeme ct mai

multe panouri.

4.Pe fiecare direcie a ochiului de placa se va realiza cte un rost de decofrare. Acest

rost va avea laimea de 5 cm, n cazul in care lungimea laturii pe care este perpendicular,

este multiplu de 5 cm i laimea de 10 cm, , n cazul in care lungimea laturii pe care este

perpendicular, este multiplu de 10 cm.

5.Rosturile de decofrare vor fi continue de la un capt la cellalt al ochiului de plac.

6.Dac reazemele panourilor sunt dispuse paralel cu derecia rostului cu grosimea de

10

cm, vor fi montate dou grinzi extensibile alturate, astfel nct lonjeroalele se vor rezema

cu

toata seciunea lor pe grinzi extensibile.

7.Suprafaa ochiului de plac ce nu poate fi acoperit cu nici unul dintre panourile

setului, se numete zon de completare.

15

8. Zona de completare va fi de form patrat sau dreptunghiular avnd limea de

maxim 50 cm si lungimea, mai mic dect lungimea ochiului de plac cu care este paralel.

9.Zona de completare va fi dispus ct mai central i la intersecia rosturilor de

decofrare astfel nct sa nu fie scindata de acestea.

Dac zona de completare va avea limea mai mic de 30 cm, aceasta se va acoperi cu un

placaj.

10. Grosimea placajului cu care vor fi acoperite rosturile i zona de completare va fi

obligatoriu mai mic dect jumtate din stratul de acoperire al primului rnd de armturi.

11.Fiecare ochi de plac ca fi panotat n dou variante:

dispunerea panourilor cu lungimea paralel cu latura scurt a ochiului de plac.

dispunerea panourilor cu lungimea paralel cu latura lunga a ochiului de plac.

Varianta optim fiind cea care furnizeaz numarul cel mai mic de grinzi extensibile.

n cazul n care numrul de grinzi extensibile este egal, se va alege varianta cu numrul cel

mai mic de panouri.

Dac si numrul de panouri este egal, se va alege varianta cu zona de completare cea mai

mic.

12.n procesul de panotare se vor dispune panourile cu laimi mai mari spre exterior.

16

4. DESCRIEREA ETAPELOR TEHNOLOGICE DE REALIZARE A

STRUCTURII DE REZISTEN A CONSTRUCIEI

4.1. Cofrarea pereilor din beton armat

Pereii din beton armat fiind elemente verticale de suprafat, necesit o cantitate

mare de cofraj si implicit un consum mare de manopera si materiale.Pentru reducerea

maxima a acestora din urma s-au conceput mai multe sisteme de cofrare.In urma unei

analize tehnico-economice s-a hotrt s se utilizeze sistemul de cofrare cu panouri mari

preansamblate, dar datorit greutii mari se manipuleaz numai cu ajutorul macaralei.

Principalele operaiuni tehnologice de cofrare sunt:

- montarea pasarelei din grinzi metalice, a podinei de lucru si a balustradei de

elementele nivelului inferior;

- rezemarea panoului exterior de cofraj pe pasarela peste dulapii de

completare si verticalizarea lui;

- pozitionarea termoizolatiei si a armaturii peretelui;

- montarea panoului interior de cofraj, simultan cu distantierii si tirantii;

- calarea cofrajului;

- strngerea tiranilor i corectarea verticalitii panourilor;

17

Cofraj cu panou mare

a placa cofranta; b montant; c - moaza

1 panou mare de cofraj; 2 talpa de aliniere si decofrare; 3 sprait; 4 platforma de

lucru; 5 placuta de rezemare; 6 tirant; 7 distantier;

18

Cofraj cu panou mare metalic

a plac cofrant; b element orizontal de rigidizare; c element vertical de rigidizare; d

platforma de lucru; e - calaj

1 planseu prefabricat; 2 monolitizare; 3 termoizolatie; 4 perete structural; 5 grinda;

6 podina de lucru; 7 tensor; 8 distantier; 9 titant; 10 cutie pentru gol; 11- tirant

superior; 12 dulap completare; 13 panou de cofraj

Condiii de calitate

Calitatea cofrajelor este apreciat dup gradul de ndeplinire a trei categorii de

condiii: tehnice, funcionale i economice.

Nerespectarea lor, indiferent care, influenteaz negativ calitatea i costul

elementelor sau structurilor realizate.

19

Condiii tehnice

s se asigure redarea corect a formei, dimensiunilor i poziiei relative in structura

a elementelor;

suprafaa plcilor cofrante s fie riguros conform cu calitatea cerut a suprafeei

elementelor de beton;

s reziste, fr a se deforma peste limitele admise, la solicitrile fizico-mecanice la

care sunt supuse;

s fie etanse, pentru evitarea pierderilor de ap i de parte fin din amestec (ciment,

nisip 0-0.2 mm etc);

plcile cofrante s aib o rezistent destul de mare la uzur pentru a nu fi usor

degradate, n timpul montrii armturii, turnrii i compactrii betonului, curairii,

circulaiei etc.;

starea suprafetelor plcilor cofrante s nu favorizeze aderena betonului la ea;

materialele din care se realizeaz, placa cofrant, s nu atace chimic i s nu fie

atacate de beton.

Conditii functionale

1. s aib dimensiunile modulate;

2. s permit o asamblare uoara;

3. s permit o demontare rapid i n ordinea cerut de decofrare;

4. s asigure nlocuirea unor elemente componente uzate, cu un consum redus de

manoper;

5. greutatea lor s se incadreze n limita de 30 40 kg, pentru cele manipulate de ctre

un singur muncitor i de 60 -70 kg, pentru cele manipulate de ctre doi muncitori;

6. s corespund din punct de vedere al normelor de tehnica securittii muncii.

Conditii economice.

realizarea cofrajelor s conduc la un consum ct mai redus de materiale, energie i

manopera i la un cost ct mai mic;

s asigure un numr ct mai mare de refolosiri;

s necesite un consum de manoper ct mai redus pentru montarea i demontarea

lor;

s permit o curtire, ungere, manipulare, depozitare i reparare ct mai uoar i la

un pre ct mai redus.

20

4.2.MONTAREA ARMATURILOR

Montarea armturilor presupune poziionarea lor corect n cofraje, fixarea,

mbinarea i nndirea lor cu respectarea normelor de proiectare si executie. Armturile

care urmeaz s fie montate se pot gsi sub forma de plase i ca elemente independente.

Tehnologia de montaj este specific fiecrui element de construcie sunt unele reguli

generale care trebuie respectate la orice montaj:

1. Se va respecta distana minim i maxim dintre armturi

2. Se vor respecta diametrele minime admise.

3. Se va respecta acoperirea minim cu beton a armturii. (se vor folosi obligatoriu

distantieri).

4. Inndirea armturilor se va face prin sudare sau suprapunere cu respectarea

indicatiilor prevzute n norme. La perei se vor prevedea cel puin 3 distantieri /m2;

5. nlocuirea armaturilor prevazute in proiect se va face astfel incat :

- aria de armtur s rezulte egal sau cel mult 5% mai mare dect cea din proiect;

- diametrul nou ales va fi cu cel mult 25% mai mare sau mai mic dect cel prevzut in

proiect;

- nlocuirea tipului de oel se va face numai cu avizul proiectantului;

6. Controlul calitii lucrrilor i consemnarea constatrilor n procesul verbal de

lucrri ascunse. Montarea armturilor se va ncepe numai dup terminarea i

controlul calitii cofrajelor.

Verificrile care se vor efectua la lucrrile de armare sunt:

numrul, diametrul, pozitia i tipul oelului armturilor n diferite seciuni

transversale ale elementelor structurii;

diametrul, modul de fixare i distana dintre etrieri;

lungimile de petrecere la nndiri, poziionarea i executarea lor ;

lungimile de ancorare;

calitatea sudurilor dac exist;

numrul i calitatea legturilor dintre bare;

dispozitivele de susinere a poziiei armturilor;

acoperirea cu beton i modul de asigurare al realizrii ei;

pozitia, modul de fixare i dimensiunile pieselor inglobate;

Amarea peretilor const in:

- executarea cofrajului unei fee a peretelui ;

- trasarea cu cret pe cofraj a poziiilor barelor orizontale i

verticale;

- se monteaz carcasele de la capetele diafragmei precum i cele

intermediare;

21

- se monteaz cteva bare orizontale care se leag de barele

verticale ale carcaselor;

- se monteaz barele verticale care se leaga de barele orizontale

existente;

- se monteaz restul de bare orizontale si se leag de cele verticale;

- se monteaz distantierii;

- se execut cofrajul pe fata rmas liber a peretelui;

- se verific pozitia armturilor;

PREGATIREA TURNARII BETONULUI

Const in executarea unor verificri i luarea tuturor msurilor necesare in vederea

asigurrii turnrii betonului fr ntreruperi neprevzute i n condiii care s garanteze

obinerea calitii stabilite.

PRINCIPALELE VERIFICARI

1) Terenul de fundare s corespund prevederilor din proiect (verificarea se face de

proiectantul geotehnician) ;

2) Dimensiunile n plan i cotele de nivel ale spturilor s corespund cu cele din

proiect ;

3) Existena stratului intermediar de beton de egalizare de min 5 cm grosime n cazul

fundaiilor din beton armat ;

4) Corespondena cotelor cofrajelor, att in plan ct i ca nivel, cu cele din proiect ;

5) Orizotalitatea i planeitatea cofrajelor plcilor i grinzilor ;

6) Verticalitatea cofrajelor stlpilor i diafragmelor i corespondena acestora n

raport cu elementele nivelurilor inferioare ;

7) Existenta msurilor pt.meninerea formei cofrajelor i asigurarea etaneittii lor ;

8) Rezistena i stabilirea elementelor de susinere ;

9) Realizarea armrii conform detaliilor din proiect, solidarizarea armturii i

asigurarea acoperirii cu beton ;

10) Existena conform proiectului a pieselor ce rmn nglobate n beton .

OPERATIILE OBLIGATORII CARE SE VOR EXECUTA

1) Curtirea cofrajului i armturilor ;

2) Suprafaa betonului turnat anterior i intrit de la rostul de turnare se va trata

corespunztor nainte de reluarea turnrii ;

3) Curirea resturilor de mortar de pe suprafetele de zidarie ;

4) Cofrajele de lemn , betonul vechi si zidriile vor fi bine udate cu ap de mai multe

ori ;

22

5) Dac se constat rosturi ntre panourile de cofraj sau intre scandurile fetei

cofrante , ele vor fi astupate ;

MASURI CE SE VOR LUA IN VEDEREA UNEI BUNE DESFASURARI A

TURNARII

1) asigurarea apei necesare udrii suprafetelor care vor veni n contact cu betonul

proaspt i curirii mijloacelor de transport a betonului ;

2) Asigurarea energiei electrice necesar transportului betonului i compactrii lui ;

3) Asigurarea cilor de transport pt. muncitori ;

4) Asigurarea utilajelor i dispozitivelor pt.transportul turnarea i compactarea

betonului ;

5) Asigurarea forei de munc necesare transportului, turnrii i compactrii

betonului .

In urma efecturii verificrilor i msurilor menionate, se va proceda la

consemnarea celor constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse, care va fi ataat

crii constructiei..

4.3 .REGULI GENERALE DE BETONARE

1.Transportul betonului

Transportul betonului presupune deplasarea acestuia de la locul de preparare la

locul de punere n lucrare.

Indiferent de distana i de miljocul de transport folosit, operaia de transport se va

face cu respectarea obligatorie a urmatoarelor conditii:

- pstrarea intact a compozitiei;

- asigurarea omogenittii, respectiv evitarea segregrii interioare sau exterioare;

- limitarea duratei de transport;

- reducerea la maximum a manoperei si a incarcarilor descarcarilor.

Pstrarea intact a compoziiei

Aceast conditie presupune ca mijloacele de transport sa fie etanse pentru a nu se

permite pierderea laptelui de ciment si pe de alta parte, pe timp de arsita sau ploaie, n

cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km, suprafata libera de

beton trebuie sa fie protejata cu folii sau prelate din cauciuc, astfel nct sa se evite

23

schimbarea caracteristicilor betonului ca urmare a modificarii continutului de apa din

amestec.

Asigurarea omogenitatii si evitarea segregarii interioare sau exterioare

In timpul operatiilor de transport, datorita socurilor sI vibratiilor ce depasesc

anumite limite se produce nvingerea frecarii vscoase si ruperea coeziunii dintre

componentii betonului. Ca rezultat apare tendinta de segregare a granulelor si de dirijare a

lor n jos, fenomen care afecteaza n special granulele mari de agregat. Acest fenomen este

numit segregare interioara.

In cazul caderii de la naltimi mai mari de 1,5 m a betonului (scurgerea prin jgheaburi

prea lungi, aruncarea cu lopata la distante mari, etc.) granulele mari au tendinta sa se

desprinda de masa betonului si sa se rostogoleasca mai repede ca ceilalti componenti. Acest

fenomen se numeste segregare exterioara.

Pentru a preveni fenomenele de segregare interioara si exterioara pe timpul

transportului, trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:

- transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare,

iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm cu autobasculante cu bena, amenajate

corespunzator;

- transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi

transportoare, jgheaburi sau tomberoane.

Limitarea duratei de transport a betonului

Aceasta conditie este obligatorie pentru a se asigura nceperea prizei betonului dupa

punerea n lucrare a sa. Durata maxima posibila de transport (considerata din momentul

ncheierii prepararii betonului si ncarcarii sale n mijlocul de transport si pn la sfrsitul

descrcrii acestuia) depinde n special de compoziia betonului (cantitatea de apa, tipul si

cantitatea de ciment, existenta unor aditivi etc.) si de factori externi (temperatura si tipul

mijlocului de transport). Durata de transport nu poate depsi valoarile orientative

prezentate mai jos, pentru cimenturi de clase 32,5 / 42,5 dect daca se utilizeaza aditivi

ntrzietori de priza si intarire.

Durate maxime transport cu autoagitatorul

- Ciment 32,5 temp. beton (100< t < 300 ) max. 50 minute;

- Ciment 32,5 temp. beton ( t < 100 ) max. 70 minute;

- Ciment 42,5 temp. beton (100< t < 300 ) max. 35 minute;

- Ciment 42,5 temp. beton ( t < 100 ) max. 50 minute;

24

Transportul betonului de la locul de preparare la locul de punere n lucrare se poate mparti

n:

a) transportul pna la obiect;

b)transportul n cadrul obiectului.

Transportul pn la obiect

Generalitati

Transportul pana la obiect se face pe orizontala, de regula la distante mai mari de

1000 m, cu mijloace de transport auto. Betonul de lucrabilitate L3 sau L4 (tasare 515 cm)

se va transporta cu autoagitatoarele, iar betoanele de lucrabilitate L2 (tasare de la 1.4 cm)

se pot transporta cu autobasculante (nerecomandat) cu ben amenajate corespunzator. Se

admite transportul betonului de lucrabilitate L3 (tasare 59 cm) si cu autobasculanta

(nerecomandat), cu conditia ca la locul de descarcare sa se asigure reomogenizarea

(amestecarea) amestecului.

In cazul transportului cu autobasculante (nerecomandat), durata maxima se reduce

cu 15 minute fata de limitele din tabelul de mai sus.

In cazul n care nu se poate respecta durata maxima de transport (n general pentru

distante mai mari de 8 km), se procedeaz la transportul cu autobetoniera a amestecului

uscat (toti componentii betonului mai putin apa se amesteca la o statie de prepararea

betonului si apoi amestecul uscat se descarca n toba autobetonierei). La obiect, se

introduce n toba de agitare cantitatea exacta de apa (conform retetei determinate anterior)

si se amesteca la timpul stabilit. Se pot utilize si compozitii cu cimenturi lente si cu aditivi

ntrzietori de priza si intarire.

In general se recomanda ca temperatura betonului proaspat, nainte de turnare, sa

fie cuprinsa ntre (530)0 C.

In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 300C sunt necesare masuri

suplimentare cum ar fi stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator

autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere n lucrare si tratare a

betonului si folosirea unor aditivi ntrzietori eficienti.

Ori de cte ori intervalul de timp dintre descarcarea si rencarcarea cu beton a

mijloacelor de transport, depaseste o ora precum si la ntreruperea lucrului, acestea vor fi

curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca 1 m3 de apa si

se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute dupa care se vor goli complet de apa.

In cazul acesta transportul pana la obiect se va face cu autoagitatorul:

a. recipient dublu tranconic (toba) cu 16 rotatii pe minut;

b. la intrare are placute elicoidale si betonul este miscat in permanenta, diminuandu-se

tendinta de segregare; se mareste timpul (TIP);

c. cand se ajunge la element se descarca prin spate betonul respectiv;

d. distanta maxima de tranposrt 12 km;

e. transporta orice consistenta de beton;

25

4.4.TURNAREA BETONULUI

Betonarea va fi condusa de seful punctului de lucru , care va fi permanent la locul de

turnare .

1) Betonul se va turna in max 15 minute de la aducerea lui la obiect si se va tine cont

ca terminarea punerii lui in opera sa se realizeze inainte de inceperea prizei cimentului ;

2) La obiect betonul se va descarca in mijloace special amenajate (bene ,pompe

,jgheaburi) , fiind interzisa descarcarea lui direct pe pamant;

3) Daca betonul prezinta segregari se va efectua reamestecarea lui pe platforme

special amenajate fara a se adauga apa ;

4) Inaltimea de cadere libera sa nu fie mai mare de 1,5m ,trebuie evitata caderea

directa a betonului cu viteza mare in cofraj(pericolul segregarii exterioare) ,atat in cazul

introducerii lui pe partea superioara cat si in cazul introducerii laterale ;

5) descarcarea betonului pe suprafata elementului care se betoneaza se face in sens

invers celui in care se inainteaza cu betonarea ;

6) Betonul se va raspandii uniform in straturi cu grosimea stabilita in fct de conditiile

de compactare(in cazul vibrarii 3050 cm) ,fiind interzisa folosirea

greblei si tragerea sau asvarlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m(pt evitarea

segregarii)

26

7)turnarea se va face fara intreruperi.daca acestea nu pot fi evitate , se vor crea

rosturi de lucru ;

8)se va evita si corecta deformarea sau deplasarea armaturilor de la pozitia

prevazuta ;

9)Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor ;

10)Nu se vor produce socuri sau vibratii in armature care pot impiedica aderenta intre

beton si armature ;

11)In portiunile cu sectiuni mici sau cu armature dese se va urmarii umplerea corecta a

sectiunii prin indesarea laterala a betonului cu sipci si vergele ,concomitant cu vibrarea lui ;

12)Circulatia muncitorilor si utilajelor de transport se va face numai pe

punti(podine)speciale care sa nu rezeme pe armature ;

13)In cazul unor deformari sau deplasari ale cofrajului aparute in timpul betonarii ,

aceasta trebuie intrerupta ,procedandu-se la inlaturarea defectiunii .

Turnarea betonului in pereti

Inainte de incepera turnarii se va verifica daca betonul de la baza peretilor a fost

bine spalat si nu exista impuritati.dupa aceea se poate permite fixarea capacului de vizitare

de la baza stalpului.

Betonarea trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli :

-inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1 m ;

-betonarea se va face fara intreruperepe toata inaltimea stalpului ;

-turnarea se va face in straturi orizontale 30..50 cm.

Atunci candse realizeaza compactarea cu ajutorul pervibratorului se va avea in

vedere ca distanta buteliei fata de cofraj trebuie sa fie de cel putin doua ori diametrul

buteliei si cel mult jumatate din raza ei de actiune.

Betonul se toarna in straturi longitudinale cu grosimea de 3050 cm compactate , de

preferat prin vibrare.La introducere betonul va fi dirijat cat mai vertical si spre centrul

cofrajului.In cazul diafragmelor cu grosimea de min 12 cm si inaltimea de max 3 m betonul

se poate turna direct pe la partea superioara utilizand bene cu furtun , burlane ,palnii sau

pompa de beton.In celelalt cazuri este nacasara prevederea unor ferestre de turnare.Se

acorda atentie deosebita zonelor cu armaturi dese unde pot aparea segregari.

Modul de compactare: cu vibratorul de interior(pervibratorul)

Un vibrator de interior este compus din urmatoarele parti:

1-capul vibratorului sau butelia

2-excentricul care produce oscilatiile

3-electromotor

4-cablu de alimentare

27

Rotirea excentricului se face cu ajutorul unui electromotor alimentat cu un current

de joasa tensiune(42V) care poate fi incorporate in butelie sau poate fi amplasat in

exterior.electromotorul este alimentat la un convertizor.In afara de vibratoarele electrice

pot exista si vibratoare pneumatice si cu combustie interna.

Pozitia de lucru a vibratoarelor este cea verticala.Ele se introduc repede in beton (pt

a nu antrena aer in masa betonului)si se extrag lent(5-8 cm/sec).In timpul vibrariei ,buteliei i

se imprima o miscare lenta de ridicare si coborare pe o inaltime de cca un sfert din lungimea

ei.Este interzisa atingerea cu vibratorul a armaturilor , pieselor inglobate si a tecilor pt

armaturile postintinse.Grosimea stratului vibrat nu va depasii din lungimea buteliei ,iar

apropierea vibratorului de cofraj sau tipar se va face la o distanta de 5 cm.In cazul in care

elemental se realizeaza din mai multe straturi , vibratorul se va scufunda in stratul anterior

turnat pe o adancime de 5-15 cm pt.a antrena si scoate apa de la suprafata acestuia.

Distanta dintre doua pozitii succesuve va fi de 1,4R,unde R este raza de actiune a

vibratorului stabilita experimental astfel :

-se toarna betonul intr-o cutie de lemn cu inaltimea egala cu lungimea buteliei ;

-se introduce vibratorul in mijlocul cutiei si lateral se aseaza pe fata betonului o serie

de tije de otel 25 si lungime de 1m

Nivelarea suprafetelor libere ale betonului:

28

Dupa terminarea compactarii si inainte de inceperea prizei, suprafata betonului

turnat ( a ultimului strat daca elmentul se realizeaza din mai multe straturi compuse) se

niveleaza.Intrucat supa compactare betonul continua sa se taseze este necesar ca nivelul

stratului de beton nivelat sa fie cu 2-3 mm deasupra grosimii prevazute in proiect.O data cu

nivelarea fetei betonului se cor corecta si eventualele neregularitati in ceea ce priveste

orizontalitatea si dimensiunile partilor vizibile ale elementului de beton armat.In cazul

peretilor nivelarea ultimului strat se realizeaza cu scule de diferite

forme(mistrii,drisce,fretoane).

4.5. TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE

n vederea obinerii proprietilor poteniale ale betonului, ( n special ) zona

suprafeei trebuie tratat i protejat o anumit perioad de timp, funcie de tipul structurii,

elementului, condiiile de mediu din momentul turnrii i condiiile de expunere n perioada

de serviciu a structurii .

Tratarea i protejarea betonului trebuie s nceap ct mai curnd posibil dup

compactare.

Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza de ndat ce betonul a cptat o

suficient rezisten pentru ca materialul s nu adere la suprafaa acoperit.

Tratarea betonului este o msur de protecie mpotriva :

uscrii premature, n particular, datorit radiaiilor solare i vntului .

Protecia betonului este o msur de prevenire a efectelor:

antrenrii ( scurgerilor ) pastei de ciment datorit ploii (sau apelor

curgtoare);

diferenelor mari de temperatur n interiorul betonului ;

temperaturii sczute sau ngheului ;

eventualelor ocuri sau vibraii care ar putea conduce la o diminuare a

aderenei beton-armtur ( dup ntrirea betonului ) .

Principalele metode de tratare/protecie sunt :

meninerea n cofraje ;

acoperirea cu materiale de protecie, meninute n stare umed ;

stropirea periodic cu ap ;

aplicarea de pelicule de protecie .

Durata tratrii

Durata tratrii depinde de :

29

a) Sensibilitatea betonului la tratare , funcie de compoziie.

Cele mai importante caracteristici ale compoziiei betonului, care influeneaz durata

tratrii betonului, sunt : raportul ap/ciment, tipul i clasa cimentului, tipul i proporia

aditivilor .

Betonul cu un coninut redus de ap ( raport A/C mic ) i care are n compoziie

cimenturi cu ntrire rapid ( R ) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai

repede dect un beton preparat cu un raport A/C ridicat i cu cimenturi cu ntrire normal

sau lent, durata tratrii diferind n consecin.

De asemenea, avnd n vedere c, funcie de clasa de expunere, betoanele preparate

cu cimenturi de tip II - V compozite, sunt mai sensibile la carbonatare dect betoanele

preparate cu cimenturi portland de tip I., n cazul folosirii aceluiai raport A/C se

recomand prelungirea duratei de tratare pentru primul caz .

b) Temperatura betonului

n general, cu ct temperatura exterioar este mai sczut cu att timpul necesar

de tratare este mai mic. Temperatura betonului dup turnare depinde de

temperatura mediului ambiant, tipul i clasa cimentului, dimensiunile elementelor

structurale i proprietile de izolator ale cofrajului .

c) Condiiile atmosferice n timpul i dup turnare

Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate i viteza

vntului, care pot accelera uscarea prematur a betonului .

d) Condiiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii

Cu ct condiiile de expunere sunt mai severe cu att este necesar ca durata de

tratare s fie prelungit .

Durata de tratare depinde de urmtorii parametri :

agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu ;

condiiile de mediu n timpul tratrii betonului ;

sensibilitatea amestecului (funcie de tipul de ciment i raportul ap/ciment);

pentru a se obine un amestec mai puin sensibil la tratare trebuie n general

redus raportul ap/ciment .

n tabelul 1. se prezint durata orientativa (in zile) a tratarii betonului functie de

dezvoltarea rezistenei betonului, temperatura betonului i condiiile de mediu n timpul

tratrii.

n tabelul 2. se prezint aprecieri asupra dezvoltrii rezistenei betonului funcie de

raportul ap/ciment i clasa de rezisten a cimentului .

30

Tabelul 1. Durata orientativ (n zile) a tratrii betonului

Dezvoltarea rezistenei

betonului rapid medie lent

Temperatura betonului

n timpul tratrii ( C )

5

10

15

5

10

15

5

10

15

Condiii de mediu n

timpul tratrii

Elemente expuse indirect

razelor solare,

umiditate sub 80%

2

2

1

3

3

2

4

4

2

Elemente expuse razelor solare

sau vntului cu vitez medie,

umiditate peste 50%

4

3

2

6

4

3

8

5

4

Elemente expuse la razele intense

ale soarelui sau la o vitez mare a

vntului sau la o umiditate sub 50%

4

3

2

8

6

5

10

8

5

Tabelul 2

Viteza de dezvoltare

a rezistenei

Raport

ap / ciment

Clasa de rezisten

a cimentului

rapid 0,5 42,5 R

medie 0,5 0,6 42,5 R

0,5 32,5 R - 42,5 R

lent toate celelalte cazuri

Durata tratrii exprimat n tabelul 1. are un caracter orientativ, aceasta stabilindu-

se pentru fiecare caz n parte, funcie de consideraiile prezentate n prezentul cod .

n tabelul 1. sunt prezentate recomandri privind durata tratrii betonul pentru

cimenturi de tip I ( Portland ) i pentru temperaturi de 5 C, 10 C i 15 C. Durata de

tratare depinde n mod substanial de temperatura betonului; de exemplu la 30 C durata

tratrii poate fi aproximativ jumtate din durata tratrii betonului la 20 C. Astfel izolarea

prin cofraj poate fi o metod de reducere a timpului de tratare .

Betonul preparat cu cimenturi coninnd i alte componente dect clincher ( tip II

32,5; III 32,5; IV 32,5 etc. ) sau coninnd anumite tipuri de adaosuri este mult mai sensibil

la tratament dect betonul preparat cu ciment de tipul I , la acelai raport ap/ciment. n

aceste cazuri se recomand, fa de condiiile date n tabel, ca durata tratrii s creasc n

medie cu dou zile pentru betonul preparat cu cimenturi de tip II , III , IV sau V.

31

n cazul n care betonul este supus intens la uzur sau structura va fi expus n

condiii severe de expunere, se recomand creterea duratei de tratare cu ( 3 5 ) zile .

Not :

n lipsa unor date referitoare la compoziia betonului, condiiile de expunere n

timpul duratei de serviciu a construciei - pentru a asigura condiii favorabile de

ntrire i a reduce deformaiile din contracie - se va menine umiditatea timp de

minimum 7 zile dup turnare (cu excepia recipienilor pentru lichide ) .

n cazul recipienilor pentru lichide meninerea umiditii va fi asigurat (1428) zile,

n funcie de anotimp i condiiile de expunere .

Protecia betonului se va realiza cu diferite materiale ( prelate, strat de nisip,

rogojini etc. ). Materialul de protecie trebuie meninut permanent n stare umed .

Stropirea cu ap va ncepe dup ( 212 ) ore de la turnare, n funcie de tipul de

ciment utilizat i temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit

pentru ca prin aceast operaie s nu fie antrenat pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de ( 26 ) ore n aa fel nct suprafaa s se

menin permanent umed. Se va folosi apa care ndeplinete condiiile de calitate similare

cu condiiile de la apa de amestecare .

n cazul n care temperatura mediului este mai mic de +5 C, nu se va proceda

la stropire cu ap ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecie. n general, n

momentul n care se obine o rezisten a betonului de 5 N/mm2 nu mai este necesar

protecia. Peliculele de protecie se aplic n conformitate cu reglementrile speciale .

Pe timp ploios suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii

de polietilen atta timp ct prin cderea precipitaiilor exist pericolul antrenrii pastei de

ciment .

Betonul ce ar urma s fie n contact cu ape curgtoare va fi protejat de aciunea

acestora, printr-o deviere provizorie de cel puin 7 zile sau prin sisteme etane de protecie (

palplane sau batardouri ) .

DEFECTE ADMISIBILE

Sunt admise urmtoarele defecte privind aspectul elementelor din baton i beton

armat:

defecte de suprafa (pori segregri, denivelri), avnd adncimea de

maximum 1 cm i suprafaa de maximum 400 cm2 , iar totalitatea defectelor

de acest tip fiind limitat la maximum 10% din surafaa feei elementului pe

care sunt situate;

32

defecte n stratul de acoperire al armturilor (tirbiri locale, segregri) cu

adncimea mai mic dect grosimea stratului de acoperire lungime maxim 5

cm iar totalitatea defectelor de acest tip limitat la maximum 5% din

lungimea muchiei respective.

Defectele care se ncadreaz n limitele menionate pot s nu se nscrie n procesul

verbal care se ntocmete, dar vor fi n mod obligatoriu remediate conform normativului

C149/87 pn la recepionarea lucrrii.Defectele care depesc limitele specificate se nscriu

n procesul verbal care se ntocmete la examinarea elementelor dup decofrare i vor fi

remediate conform soluiilor stabilite de proiectant i/sau expert dup caz.

4.6.NORME DE SECURITATE I PROTECIA MUNCII

Generaliti

Normele de protecia muncii sunt elaborate n scopul mbuntirii condiiilor de

munc, nlturrii cauzelor care pot provoca accidente de munc i mbolnviri profesionale.

Ele se bazeaz pe procedee tehnice moderne, cercetri tiinifice i organizarea

corespunztoare a muncii.

Aplicarea normelor de protecie a muncii este obligatorie pentru toate unitile din

economie, avnd activiti cu specific de construcii-montaj. De asemene, este obligatorie

pentru ntreg personalul muncitor din antiere, precum i pentru cel din alte uniti care

vine pe antier.

Sunt norme de protecia muncii comune care au un caracter general i norme de

protecia muncii specifice anumitor activiti de construcii montaj.

a. Norme generale de protecia muncii

l. nainte de nceperea lucrului, ntregul personal muncitor trebuie s aib fcut instructajul

de protecia muncii.

2. Personalul muncitor care urmeaz s execute lucrrile de construcii-montaj, s nu fie

bolnav, obosit sau sub influena buturilor alcoolice i s fie dotat cu echipament de lucru i

protecie corespunztoare lucrrilor ce le are de executat.

3. Sculele, dispozitivele i utilajele prevzute a se utiliza, s fie n bun stare, de lucru sau

funcionare.

4. S fie mprejmuite pasarelele, scrile i platformele de lucru, precum i zona din raza de

aciune periculoas a utilajelor de ridicat.

5. Gropile, puurile de foraj, golurile (curi interioare, casa scrii etc.) se vor mpejmui.

6. Schelele vor fi prevzute cu balustrade i scnduri de bord, avnd n vedere eventualele

sarcini pe care acestea va trebui s le suporte.

33

7. Se va atrage atenia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, att ziua ct

i noaptea, n toate locurile periculoase.

8. Se interzice executarea concomitent de lucrri la dou sau mai multe niveluri diferite,

aflate n puncte pe aceeai vertical, fr msuri de protecia muncii corespunztoare.

9. Se interzice intrarea personalului muncitor, la locurile periculoase, datorit existenei

unor gaze nocive.

10. Manipularea mecanizat pe orizontal i vertical a diferitelor ncrcturi, se va putea

face cu luarea urmtoarelor msuri:

legarea i fixarea ncrcturilor se va face numai de personal instruit i autorizat;

s nu se foloseasc dispozitive de legare uzate peste limitele admise;

s execute legarea ncrcturilor astfel nct acestea s nu se poat deplasa, aluneca

sau roti, dup ce sunt ridicate;

s urmreasc transportarea (deplasarea) ncrcturii astfel ca acestea s fie la o

distan de cel puin 1 m fa de obiectele nconjurtoare;

s nu se circule pe sub ncrctura ridicat;

supravegherea ncrcturii se va face pn cnd aceasta este cobort i aezat

corect, la locul desinat;

este interzis staionarea sau circulaia personalului muncitor pe ncrctur.

11. Se interzice aplecarea personalului muncitor n afara construciei, pentru a prelua

ncrctura, sau a o deplasa din crligul mijlocului de ridicat.

12. Se interzice executarea lucrrilor la nlime n perioada de timp nefavorabil (vnt cu

viteza de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redus etc.);

13. Toate utilajele i mainile de construcie, acionate cu motoare electrice, vor fi legate la

pmnt.

14. Nu este permis a se executa lucrri de sudur, la temperaturi interzise de prescripiile

tehnice specifice acestor lucrri.

15. Executarea pe timp de noapte a unor lucrri, se poate face cu luarea unor msuri:

iluminarea corespunztoare pe ntreaga zon de lucru;

dotarea personalului cu echipament reflectorizant;

vopsirea crligului macaralei, etc. n culori reflectorizante;

orice micare (manevr) a mijlocului de ridicat va fi nsoit de semnalizare acustic;

personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte.

16. Pentru iluminarea local a locurilor de munc se va utiliza tensiunea de 24 voli, pentru

condiii normale i 12 voli, pentru lucrri cu umezeal excesiv.

17.Se interzice aruncarea sculelor, materialelor etc. de la nlime.

18. n toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protecie

specific (casc de protecie, centuri de siguran, ochelari de protecie etc.).

34

b. Norme specifice de protecia muncii

Norme de turnare i compactare a betonului

o nainte de nceperea turnrii betoanelor, se va controla modul de

execuie a cofrajelor, schelelor i podinelor de lucru i soliditatea

acestora.

o n cazul turnrii betonului la o nlime mai mare de 1,5 m, podinele

de lucru vor fi prevzute cu balustrade i bordur de margine.

o La turnarea betoanelor pentru elemente de construcie cu o nclinare

mai mare de 30 grade, personalul muncitor va fi legat cu centuri de

siguran.

o Se interzice personalului muncitor, accesul n zona de turnare unde

este pericol de cdere a betonului.

o Se interzice personalului muncitor s staioneze sub ben.

o La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua

urmtoarele msuri:

manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor cruia i s-a fcut att

instructajul tehnic, ct i ce de protecia muncii;

se interzice utilizarea vibratoarelor defecte;

vibratoarele care se defecteaz n timpul turnrii i compactrii vor fi imediat

deconectate de la sursa de curent i trimis la reparaie;

personalul muncitor va purta cizme i mnui electroizolante, iar carcasa vibratorului

se va lega la pmnt;

n timpul ntreruperii lucrului sau deplasrii vibratoarelor acestea se vor deconecta

de la reeaua electric.