proiect de licenta-partea mecanica

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1 Obiectivul lucrării

Studiul asupra performanţelor funcţionale asupra mecanismelor de direcţie acţionate electric.

Ştandul este folosit pentru studiul cinematic al transmisiilor cu roţi dinţate. Se urmăreşte

determinarea experimentală a vitezei de deplasare între două puncte, precizia de deplasare şi

poziţionarea. Prezenţa senzorilor facilitează schimbarea vitezei de deplasare a curelei şi oprirea

mesei deplasabile într-un anumit punct. Rezultatele obţinute sunt comparate ulterior cu cele

teoretice.

Automatizarea se referă la posibilitatea modificării vitezei curelei între anumite puncte şi prin

acest sistem se poate realiza o deplasare cu viteză variabilă. Comanda pentru modificarea turaţie

sistemului de acţionare este dată de un sistem de automatizare, care transmite motorului electric

efectuarea unor mişcări de lucru necesare sistemului de transmitere a mişcării de direcţie printr-o

curea dinţată.

Am ales această temă pentru a arăta funcţionalitatea transmisiei printr-o curea dinţată comandată

de o instalaţie electrică de automatizare, mişcarea indicatorului fiind urmărită de trei senzori

inductivi între punctele A-B (apropiere rapidă), B-C (mişcare tehnologică) şi C-A (retragere

rapidă).

Ştandul care simulează această mişcare este format din următoarele părţi:

- Actuatorul - format din motorul electric cu game de turaţii între 60 - 80 rot/min,

puterea motorului fiind de 0.2 kw- in curent continuu la a tensiune de alimentare de 12

V. Reductorul mecanic fiind compus din melc, roata melcată, cuplajul electric si

transmisia cu curea dinţată.

- Partea de comandă – formată din senzori inductivi , surse de alimentare pentru motor ,

punte redresoare, siguranţe automate, patru relee intermediare, două butoane de start şi

un buton de stop.

1.2 Transportoare cu curea dinţată

a)Destinaţie:

Sunt destinate pentru transportul încărcăturilor în vrac şi bucată cu bucată în plan orizontal, în

plan înclinat şi uneori chiar şi în plan vertical.

În funcţie de construcţia podinei se deosebesc:

- Transportoare cu plăci,

- Transportoare cu raclete,

- Transportoare cu balansiere,

- Transportoare cu poliţe,

- Transportoare cu cupe,

- Transportoare suspendate (cu sau fără cărucioare).

Avantajele transportoarelor cu curele dinţate sunt:

- Permite transportul pe distanţe mari,

- Mişcarea se transmite sincron,

- Vitezele unghiulare ale roţilor sunt constante şi ridicate,

- Randament mare al transmisiei,

- Pretensionare mică la montaj, deci o solicitare mică a arborilor şi reazemelor,

- Permite transportul încărcăturilor fragile datorită faptului că amortizează şocurile şi

vibraţiile,

- Funcţionează fără zgomot,

- Costurile de fabricaţie sunt reduse,

- Necesită precizie de execuţie şi montaj reduse, etc.

Dezavantaje:

- Dimensiuni de gabarit mari,

- Tehnologie de execuţie ridicată,

- Necesitatea unor dispozitive de întindere ale curelei,

CAPITOLUL II

TRANSMISII PRIN CURELE

2.1 Caracterizare. Domenii de folosire

Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice, care realizează transmiterea mişcării de rotaţie

şi a sarcinii, de la o roată motoare la una sau mai multe roţi conduse, prin intermediul unui

element flexibil, fără sfârşit, numit curea.

Transmiterea mişcării se poate realiza cu alunecare (la transmisiile prin curele late sau

trapezoidale) sau fără alunecare (la transmisiile prin curele dinţate).

Transmiterea sarcinii se realizează prin intermediul frecării care ia naştere între suprafeţele în

contact ale curelei şi roţilor de curea (în cazul transmisiilor cu alunecare) sau prin contactul

direct dintre dinţii curelei şi cei ai roţii (în cazul transmisiilor fără alunecare).

O transmisie prin curele se compune din roţile de curea – conducătoare 1 şi condusă 2 –

elementul de legătură (cureaua) 3 sistemul de întindere şi apărători de protecţie.

1

1 Radu Florea,Organe de masini

Forţa necesară de apăsare a curelei pe roţile de curea se realizează la montaj, prin întinderea

(deformarea elastică) curelei.2Comparativ cu celelalte transmisii mecanice, transmisiile prin curele cu alunecare prezintă o

serie de avantaje:

- se montează şi se întreţin uşor;

- funcţionează fără zgomot;

- amortizează şocurile şi vibraţiile;

- necesită precizie de execuţie şi montaj relativ reduse;

- costurile de fabricaţie sunt reduse;

- transmit sarcina la distanţe relativ mari între arbori;

- permit antrenarea simultană a mai multor arbori;

- funcţionează la viteze mari;

- asigură protecţia împotriva suprasarcinilor.

Dintre dezavantajele acestor transmisii se pot menţiona:

- capacitate de încărcare limitată;

- dimensiuni de gabarit mari, comparativ cu transmisiile prin roţi dinţate;

- forţe de pretensionare mari, care solicită arborii şi reazemele;

- raport de transmitere variabil, ca urmare a alunecării curelei pe roţi;

- sensibilitate mărită la căldură şi umiditate;

- durabilitate limitată;

- necesitatea utilizării unor dispozitive de întindere a curelei.

Unele dintre dezavantajele transmisiilor cu alunecare sunt anulate de transmisiile prin curele

dinţate.

Astfel: mişcarea se transmite sincron, vitezele unghiulare ale roţilor fiind constante şi ridicate;

randamentul mecanic este mai ridicat; pretensionare mai mică la montaj, deci o solicitare redusă

a arborilor şi lagărelor.

2 Gafitanu, M. s.a. Organe de masini, pag.381

Principalele dezavantaje ale transmisiilor prin curele dinţate sunt legate atât de tehnologia de

execuţie, mai pretenţioasă, atât a roţilor de curea dinţate cât şi a curelelor, cât şi de costurile

montajului.

2.2 Clasificarea transmisiilor prin curele3

2.2.1 După poziţia relativă a axei arborilor:

a. Cu axe paralele:

Cu ramuri deschise Cu ramuri încrucişate

b. Cu axe încrucişate:

Fără role de ghidare Cu role de ghidare

3 Gafitanu, M. s.a. Organe de masini, pag. 400

2.2.2 După numărul arborilor conduşi:

Cu un arbore condus Cu mai mulţi arbori antrenaţi

(conduşi)

2.2.3 După tipul raportului de transmisie:

Cu raport de transmitere constant (vezi figurile de mai sus)

Cu raport de transmitere variabil (vezi fig.1 şi 2)

În trepte (cutie de viteze) Continuu (variator )

2.3 TIPURI DE CURELE. MATERIALE. ELEMENTE CONSTRUCTIVE

2.3.1 Clasificarea curelelor

După forma secţiunii, curelele pot fi:

- late (netede) – a,

- politriunghiulare – b,

- dinţate – c,

- trapezoidale - d,

- Rotunde - e.

Transmisiile prin curele late pot transmite puteri până la P = 2000 kW, la viteze periferice v

12 m/s şi rapoarte de transmitere i 6 (maxim 10). Utilizarea curelelor moderne, de tip

compound, a dus la ridicarea performanţelor acestora, domeniul lor de utilizare fiind: P5000

kW; v 100 m/s; i 10 (maxim 20).

Transmisiile prin curele late politriunghiulare (Poly-V) transmit puteri P 2500 kW, la viteze

periferice v 50 m/s.

Transmisiile prin curele late dinţate pot transmite puteri până la P = 400 kW, la viteze periferice

v 80 m/s şi rapoarte de transmitere i 8 (maxim 10).

Transmisiile prin curele trapezoidale pot transmite puteri până la P = 1200 kW, la viteze

periferice v 50m/s, atunci când distanţa dintre axe A < 3 m, iar raportul de transmitere maxim

i 8 (maxim 10).

2.3.2 Performanţele transmisiilor prin curele

Pentru aceste curele, în tabelul de mai jos sunt prezentate câteva performanţe ale transmisiilor

echipate cu aceste curele, în funcţie de diverşi parametri (economici, funcţionali etc.).

Parametrul Curele late

Curelepolitriunghiulare

Cureledinţate

Curele trapezoidaleCurele

rotundeClasice Înguste

Indicele costului instalării

1,1 1,2 1,4 1,4 1,0 ND*)

Întreţinere Da Da Nu Da Da Da

Raport putere/volum(kW/cm3)

0,8 1,7 1,9 0,7 1,8 ND*)

Frecvenţa maximă aîndoirilor

200 100 200 40 80 40

Încărcarea

arborilor*)(2…3)Fu (2…2,5) Fu Fu (2…2,5) Fu

(2…3) Fu

Randament % 97…98 97 98 95 96 95

Raportul Fu/F0*) 0,3…0,4 0,4…0,5 1 0,5…0,6 0,4

*) ND – nu sunt date; Fu – forţa utilă; F0 – forţa de pretensionare.

2.3.3 Materiale pentru curele

Materialele din care se confecţionează curelele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de

bază: să fie foarte elastice, pentru a se putea înfăşura pe roţi cu diametre mici, fără ca tensiunile

de încovoiere, care iau naştere, să aibă valori însemnate; coeficientul de frecare a elementului

curelei în contact cu roata de curea să fie cât mai mare (pentru transmisiile prin curele cu

alunecare); elementul curelei care preia sarcina principală de întindere să aibă o rezistenţă

ridicată; elementul curelei, în contact cu roata, să fie rezistent la uzură şi oboseală şi să fie

rezistent şi la acţiunea agenţilor externi; să fie ieftine.

2.3.3.1 Curele late netede (lise)

Materialele pentru aceste curele pot fi: pielea, ţesăturile textile, pânza cauciucată, materialele

plastice, benzile metalice.

2.3.3.2 Curelele late politriunghiulare (Poly-V).

Au o construcţie specială, suprafaţa exterioară fiind netedă, iar suprafaţa interioară este profilată.

Suprafaţa interioară prezintă proeminenţe, dispuse longitudinal, cu profil triunghiular. Elementul

de

rezistenţă este un şnur din material plastic, înglobat în masa de cauciuc a curelei. Cureaua este

acoperită la exterior cu un strat protector, realizat din material plastic, care asigură aderenţa şi

rezistenţa la uzare a curelei. Porţiunea profilată, având înălţime mică în raport cu înălţimea totală

a curelei, conferă acestor curele o flexibilitate mare, comparabilă cu cea a curelelor late

obişnuite.

Proeminenţele triunghiulare – de contact ale curelei cu roata – asigură o aderenţă sporită şi

presiuni de contact mai mici decât în cazul curelelor late. Curelele politriunghiulare transmit

puteri P 1250 kW, la viteze v 50 m/s.

2.3.3.3 Benzile metalice.

Se prezintă sub forma unor benzi din oţel de mare rezistenţă (r = 1300...1600 MPa), cu lăţimi

cuprinse între 20...250 mm şi grosimi între 0,6...1,1 mm.

Transmisiile cu benzi metalice pot funcţiona la viteze foarte mari (apropiate de viteza sunetului),

asigurând transmiterea unor puteri mari. Necesită forţe de întindere, iniţiale, foarte mari, o foarte

ridicată precizie de execuţie şi montaj a roţilor şi o rigiditate mare a arborilor. Se pot utiliza în

locul curelelor din piele sau textile sau în locul angrenajelor, la locomotive, vapoare,

termocentrale etc. În comparaţie cu angrenajele, transmisiile cu bandă funcţionează cu zgomot

mult mai redus. Pentru mărirea coeficientului de frecare dintre banda metalică şi roţile

transmisiei, roţile de curea se pot căptuşi cu plută (= 0,35).

La transmisiile care funcţionează cu viteză foarte mare, pentru ca pierderile prin frecarea dintre

elementele în mişcare şi atmosferă să fie cât mai reduse, se recomandă introducerea acestora în

carcase cu un anumit grad de vid

2.3.3.4 Curele late dinţate (sincrone)

Cureaua dinţată se compune dintr-un element de înaltă rezistenţă, înglobat într-o masă compactă

de cauciuc sau material plastic . Suprafaţa exterioară şi zona danturată sunt protejate cu un strat

din ţesături din fibre sintetice rezistente la uzură şi la agenţi chimici şi termici. Elementul de

rezistenţă poate fi realizat din cabluri metalice, din fibre de poliester sau fibre de sticlă.

CAPITOLUL III

TRANSMISII PRIN CURELE DINŢATE

3.1 Caracterizare. Domenii de folosire

Transmisiile prin curele dinţate realizează transmiterea mişcării fără alunecare, dinţii curelei

angrenând cu dantura roţii de curea. Aceste transmisii cumulează avantajele transmisiilor prin

curele late şi ale transmisiilor prin lanţ.

Datorită avantajelor pe care le prezintă, aceste transmisii s-au impus, fiind utilizate în multe

domenii, cum ar fi: construcţia de autovehicule (la sistemul de distribuţie); construcţia maşinilor

unelte, construcţia maşinilor textile, birotică, computere, proiectoare, maşini de scris etc

Transmisia cu curele dinţate fig. 3 se caracterizeaza printr-o miscare de angrenare între dantura

interioara a curelelor si dantura rotii de curea.

4

Fig. 3

Fata de transmisiile cu curele late sau trapezoidale, transmisiile dinţate prezintă următoarele

avantaje:

funcţionare silentioasa

raport de transmitere riguros constant-prin eliminarea alunecarilor între curea si roata

forta de întindere initiala mica

alungirea curelei în timpul functionarii neglijabila

încarcari reduse pe arbori

lipsa necesitatii reglarii periodice a transmisiei

întretinere si montaj ieftin.

Transmisia prin cure-le dinţate poate transmite puteri de N<450 [kw], v<60 [m/s], raport de

transmitere , randamente .

Fig. 4

Fig. 5

4 Gafitanu, M. s.a. Organe de masini, pag. 400

Dantura poate fi dispusă pe o parte a curelei (fig. 4) sau pe ambele părţi (fig. 5).

Curelele cu dantură pe o singură parte se folosesc la transmisiile cu axe paralele şi ramuri

deschise, cu sau fără rolă de întindere, iar curele cu dantură pe ambele părţi se folosesc la

transmisiile cu mai mulţi arbori, dispuşi de o parte şi de alta a curelei

Pentru o anumita tipodimensiune exista curele de lăţimi si lungimi diferite.

În secţiune dinţii au forma trapezoidala .

Dinţii curelelor pot fi trapezoidali, parabolici şi semicirculari. Profilul clasic al dintelui este cel

trapezoidal, în ultimul timp executându-se şi profile curbilinii, prin aceasta urmărindu-se

reducerea zgomotului şi îmbunătăţirea modului de intrare şi ieşire în şi din angrenare. Profilul cu

formă parabolică permite utilizarea dinţilor mai înalţi în raport cu profilul tradiţional. Această

caracteristică, cumulată cu robusteţea dintelui, permite o creştere a sarcinii transmise şi o

reducere a interfeţei create în timpul angrenării dintre dintele curelei şi cel al roţii. Forma

parabolică determină următoarele avantaje: reducerea zgomotului în funcţionare; sporirea puterii

transmise; creşterea rezistenţei dintelui la oboseală.

Curelele sincrone cu dinţi trapezoidali, considerate standard, se utilizează în transmisii de până la

150 CP şi 16.000 rot/min. Dimensiunile standardizate sunt cele corespunzătoare pasului de (în

ţoli): 0,080 (2/25); 0,125 (1/8); 0,200 (1/5); 0,375 (3/8); 0,500 (1/2); 0,875 (7/8) şi 1,25 (1 1/4),

conform ISO 5294, 5295, 5296.

Curelele cu dinţi curbilinii, cu profil parabolic şi semicircular, pot prelua sarcini mai mari cu

până la 200% faţă de cele cu dinţi trapezoidali. Se regăsesc în gama de dimensiuni

corespunzătoare paşilor de 3, 5, 8 şi 14 mm.

3.2 Parametrii curelelor dinţate

Parametrii curelelor dinţate sunt:

pasul p

lăţimea b

grosimea totală

lungimea primitivă

numărul de dinţi

dimensiunile geometrice ale dinţilor curelei.

3.3 Dimensionarea transmisiei prin curea dinţată

Pentru dimensionarea unei transmisii prin curele dinţate sunt necesare următoarele date iniţiale :

puterea utila de transmis =0,2 [kw] [dată prin tema de proiect]

turația de intrare =60-80 [rot/min] [dată prin tema de proiect]

raportul de transmitere i=1,5 [dată prin tema de proiect]

distanta dintre axe a=500 [dată prin tema de proiect]

tipul maşinii de antrenare si antrenata [motor electric]

modul de întindere a curelei. [cu rolă de întindere]

Pornind de la aceste date, trebuie determinaţi si verificaţi următorii parametrii:

Puterea de calcul N c rezultata din modificarea puterii utile , ținând cont de condițiile reale de funcţionare

Nu = 0,2 [kw]

unde: C- coeficient total de corectie

- coeficient de siguranța care tine cont de tipul mașinilor de antrenare si antrenata [Tab. 1]

c1= 1,3 [pentru motor de curent continuu, funcționare până la 8 ore/zi în regim de lucru alternativ]

Tabelul 1. Coeficientul de funcționare Cf

Tipul mașinii de acționare a transferului

Moto

r d

e c

ure

nt

alt

ern

ati

v m

on

ofa

zat

sau

tri

faza

tM

oto

r d

e c

ure

nt

conti

nu

u

Moto

r cu

ard

ere

in

tern

a

Moto

r d

e c

ure

nt

alt

ern

ati

v c

u m

om

en

t d

e p

orn

ire r

idic

at

Moto

r d

e c

.c.

com

pou

nd

Mași

ni cu

ab

ur

sau

m

oto

r cu

ard

ere

in

tern

a

Moto

r d

e c

.a.

cu r

oto

r in

sc

urt

-cir

cuit

cu p

orn

ire

dir

ect

a s

au

cu d

ub

la

coliv

ie d

e v

everiță

Moto

r d

e c

.c.

seri

e

Moto

r cu

ard

ere

inte

rna

cu u

n c

ilind

ru

Felul încărcării Numărul de ore de lucru al transmisiei, din 24 de orepana la

8 8-16peste

16pana la

8 8-16peste

16pana la

8 8-16peste

16

Regim de lucru aproape constantMp ≤1,2Mtn

1,0 1,1 1,4 1,1 1,2 1,5 1,2 1,4 1,6

Variații neînsemnate ale regimului de lucruMp ≤1,5Mtn

1,1 1,21,5 1,2 1,4 1,6 1,3 1,5 1,7

Variații neînsemnate

ale regimului de lucru

Mp ≤2,0Mtn

1,2 1,3 1,6 1,3 1,5 1,7 1,4 1,6 1,9

Regim de lucru alternativ

Mp ≤3,0Mtn

1,3 1,5 1,7 1,4 1,6 1,8 1,5 1,7 2,0

- coeficient ce depinde de tipul transmisiei multiplicatoare sau demultiplicatoare [Tab. 2]

c2=0,1 [pentru o transmisie demultiplicatoare, cu i=0,7]

Tabelul 2

Raportul c2

>1,00 0

1,00-0,81 0

0,80-0,58 0,10

0,57-0,41 0,20

0,40-0,29 0,30

0,28 si mai putin 0,40

- coeficient de exploatare [Tab. 3]

C3= 0 [pentru funcţionare 8-16 ore/zi]

Tabelul 3 Coeficient de exploatare

Timp de functionare

24 ore /zi 8-16 ore/zi Functionare ocazionala

0,2 0 -0,2

- coeficient care depinde de modul de întindere a curelei

= 0.2 - întindere cu rola

= 0 - întinderea se face cu una din rotile transmisiei

Alegem = 0.2

Rezultă:

= 1,3 + 0,1 + 0 + 0,2 = 1,6

Nc = Nu · C = 1,6 · 0,2 = 0,32 [kw]

Tipul curelei se alege în functie de puterea de calcul si turația de intrare din figura 6.

Fig. 6

Vom alege o curea de tip XL pentru Nc=0,2 şi n=800 rot/min

Raportul de transmitere i. Se verifica daca este mai mic decât raportul de transmitere maxim

impus de tipul curelei tab. 4.

Tabelul 4

Tipulcurelei

Pasul z1 minim Dp1 minim[mm]

Raportul de transmitereimaxinch [mm]

XL 15 5.0 10 16.17 7.20L 38 9.525 12 36.37 8.40H 12 12.7 16 64.66 8.57

XH 78 22.225 22 155.62 6.67XXH 1,25 31.750 22 222.32 5.00

Condiția de limitare a lui este data de existenta unghiului fig. 3 suficient de mare astfel încât în angrenare pe pinion sa avem minim trei dinti.

Se observă că sunt îndeplinite aceste cerinţe.

Modulul - m

Se alege din tabelul 5, funcție de tipul curelei

m= 1,617 pentru curea tip XL

Tabelul 5

Tipul curelei

Modulul m

x y1 y2 K1 K2 g

XL 1,617 0,314 0,785 0,847 0,235 0,235 50

L 3,032 0,250 0,626 1,071 0,168 0,168 40

H 4,042 0,314 0,564 1,095 0,252 0,252 40

XH 7,074 0,394 0,897 1,122 0,222 0,168 40

XXH 10,106 0,301 0,942 1,198 0,225 0,150 40

Numarul de dinti ai pinionului - z 1 . Se alege în functie de numarul minim de dinti tab. 4 si de condițiile de montare pe arbore a rotii dintate.

Vom adopta z1 = 20 dinţi > zmin=10

Numarul de dinti ai rotii conduse - z 2

z2 = i ÷ z1

z2 = 1,5 ÷ 20 =13,333

Adoptăm z2 = 13 dinți

Se recalculează raportul de transmitere:

i = z1 ÷ z2 = 20 ÷ 13 = 1,54

Diametrele de divizare - D p1, Dp2

Dp1=1,617 · 20 = 32,34 mm

Dp2=1,617 · 13 = 21,021 mm

Distanta axiala - a aleasa constructiv și este de 500mm și este limitata astfel

0,5 · (32,34 + 21,021) + 2 · 1,617 = 29,9145≤500≤106,222

Condiția este respectată

Lungimea curelei - L

L=2 · 500 + 1,57 · (32,34+21,021) + (32,34+21,021)2 / 4 · 500 = 1085,2 mm

Lungimea calculata se rotunjeste la un numar întreg de pasi dupa care se recalculeaza distanta axiala.

1085,2 / 1,617 = 671,12 pași

Adoptăm 670 pași

Rezultă Lc= 670 · 1,617 = 1083,39 mm

Distanța dintre axe recalculată va fi a= 1083,39 · 500 / 1085,2 = 499,17 mm

Latimea curelei - b

unde: -puterea de calcul = 0,2 KW

-puterea transmisa de o curea lata , tip XL, de 25.4 mm [kw] - fig.7.

N0 = 0,8 KW

5Fig. 7

5 ? Gafitanu, M. s.a. Organe de masini, pag. 404

z- numarul de dinti ai rotii conducatoare

-coeficient de latime pentru curele cu latime diferita de 1 inch (25,4 mm)

p se masoara în inch.

P= 1,617 / 25,4 = 0,064 inci

Rezultă kb = 0,878 · 0,0641,217 = 0,031

-coeficientul numarului de dinti în angrenare ai rotii mici de curea tabelul 6.

z0 3 4 5 >6kz 0.4 0.6 0.8 1

Tab. 6

b = π · arcsin[1,617 · (20-13] / (2 · 499,17) = 1,83

z0 = 1,83 · 20 / (2 · π) = 5,82

Din tabelul 6 kz = 0,4

Rezultă b ≥ 0,2 / (0,8 · 0,031 · 0,6) = 13,4 mm

În figura 8 este prezentata geometria rotilor pentru curele dintate.

Fig. 8 6

7Relatiile de calcul pentru determinarea elementelor geometrice sunt:

Dp = m · z

Dp1 = 1,617 · 20 = 32,34mm

Dp2 = 1,617 · 13 = 21,021mm

Dc= m · (z – x)

x = 0,314 din Tab.7 pentru curea XL

Dc1= m · (z1 – x) = 1,617 · (20-0,314) = 31,83 mm

Dc2= m · (z1 – x) = 1,617 · (13-0,314) = 20,51 mm

h = y1 · m

y1 = 0,785 din Tab.7 pentru curea XL

h = 0,785 · 1,617 = 1,27 mm

l0 = y2 · m

y2 = 0,847 din Tab.7 pentru curea XL

l0 = 0,847 · 1,617 = 1,37

r1 = k1 · m

k1 = 0,235 din Tab.7 pentru curea XL

k1 = 0,235 · 1,617 = 0,38 mm



r2 = k2 · m

k1 = 0,235 din Tab.7 pentru curea XL

k1 = 0,235 · 1,617 = 0,38 mm

Tabelul 7

Tpul curelei

Modulul m

x y1 y2 K1 K2 g

XL 1,617 0,314 0,785 0,847 0,235 0,235 50

L 3,032 0,250 0,626 1,071 0,168 0,168 40

H 4,042 0,314 0,564 1,095 0,252 0,252 40

XH 7,074 0,394 0,897 1,122 0,222 0,168 40

XXH 10,106 0,301 0,942 1,198 0,225 0,150 40

proiect de licenta-partea mecanica

Documents