proiect licenta bun

1. INTRODUCERE

1.1 Generalităţii

Sectorul de productie de pasari in Europa

De departe, majoritatea fermelor de pasari sunt parte din lantul de producere de

oua de gaina sau pui pentru consum. Un numar mic de ferme produce curcani (carne) si

rate (pentru carne, pateu sau oua); se stie foarte puţin despre producţia de bibilici. In

continuare se descrie pe scurt sectorul de pasari in Europa cu accent pe productia de pui,

cu informatii limitate despre celelalte sectoare de productie.

Datele despre producţia de pasari variază pe specii de pasări şi rase de pasări şi de

asemenea uneori in functie de cererea pieţei. Rasele sunt selectate după capacitatea de a

face ouă sau dupa potenţialul de crestere (carne).

Tabelul 1.1 arată câteva date specifice pentru specii de pasări in limitele IPPC.

Elemente

tehnice

Găini

ouătoare

Pui gril Curcan RateM F

Ciclu de

producţie (zile)

385 – 450 39 – 45 133 98 – 133 42 - 49

Greutatea (kg) 1.85 1.85 – 2.15 14.5 – 15 7.5 – 15 2.3

Greutatea

(kg/m2

Nu sunt

date

30 - 37 Nu sunt

date

Nu sunt

date

20

Producţia de carne

După DG Agricultură, partea D2, producţia totala de carne de pasare in EU-15 a

fost de 8784 megatone in anul 2000, din care 8332 megatone s-au consumat in interiorul

U.E. Diferenţa, 0.452 megatone (5.1%) a fost exportata.

Cel mai mare producător de carne de pasare din EU-15 (anul 2000) este Franta

(26% din productia U.E.), urmata de Marea Britanie (17%), Italia (12%) si Spania (11%).

Unele tari sunt orientate clar spre export, cum ar fi Olanda, unde 63% din productie nu se

consuma in tara, la fel ca Danemarca, Franta si Belgia unde 51%, 51% si respectiv 31%

din productie nu se consuma in tara. Pe de alta parte, unele tari cum ar fi Germania,

Grecia si Austria au consumul mai ridicat decat propria productie; in aceste tari, 41%,

21% si respectiv 23% din totalul consumului este importat din alte tari .

Producţia de carne de pasare a crescut începand cu 1999 pana la o medie de

232000 tone/an . Cei mai mari producători din U.E. (Franta, UK, Italia si Spania) au

inregistrat toţi o crestere a producţie de carne de pasare.

Din 1991 si pana in 2000, Franta si Marea Britanie au crescut productia cu 24.4%

si respectiv 38.3% iar Spania cu 11.9%.[203,EC,2001]. In timp ce productia de oua in

U.E. poate fi descrisa ca stationara, cresterea s-a inregistrat in sectorul de carne.

Ingrijorarea publica privind consumul de carne de vita, vitel si porc poate fi sporită de

aceasta creştere.

Consumul populatiei a crescut cu o medie de 459 grame/ persoana; aceasta

inseamna ca consumul in EU-15 a crecut la 170666 tone pe an (1999). Exportul catre alte

tari a crescut de asemenea cu o medie de 38000 tone pe an.

Statele membre cu cel mai mare consum în U.E. sunt Franta, UK, Germania şi

Spania. Consumul acestora a crescut între 1991 si 2000 : in Franta cu 21%, în Germania

si Spania cu 41% si respectiv 11%. Marea Britanie a devenit principalul consumator de

carne de pasare din 1994; consumul acesteia a crescut cu 51%.

Producţia de pui pentru consum este o parte speciala. Documentul de fata se

adreseaza in special fermelor de producere pui grill. Puii nu sunt in general inchisi in

custi, desi sistemul de custi exista. Majoritatea productiei de carne de pasare se bazeaza

pe un sistem totul-intra totul-iese. Fermele de pui cu peste 40000 pasari sunt destul de

obisnuite in Europa. Durata unui ciclu de productie depinde de greutatea de taiere,

hranirea si starea (sanatatea) păsarilor şi variaza intre 5 săptamani (Finlanda) şi 8

săptamani, după care puii sunt livraţi la abatoare. După fiecare ciclu coteţele sunt complet

curaţate şi dezinfectate. Durata acestei perioade variază intre o saptămână si doua

săptămâni (Finlanda, UK) sau chiar 3 săptămâni (Irlanda).

Un tip de producţie care a fost pâna acum specific Frantei foloseşte asa numiţii

pui cu “etichetă roşie”. Puii au permanent acces la o zonă deschisă si sunt tăiaţi la varsta

minimă de 80 de zile si la o greutate de mai mult de 2 kg. in viu. Acest tip de producţie a

câştigat popularitate si reprezentă (in anul 2000) aproape 20% din consumul de pui din

Franta.

Probleme de mediu în creşterea intensivă de păsări.

Problemele de mediu din agricultură sunt in vizor de o perioadă relativ scurtă de

timp. Până in anii ’80 impactul creşterii intensive de animale nu a fost o problema de

mediu, cu toate că se ştia deja că contaminarea solului prin exces de bălegar şi mirosul

deveneau o problemă pentru populaţia in creştere din zonele rurale.

Una dintre provocările majore în cadrul modernizării producţiei de pasări este

nevoia de a echilibra reducerea sau eliminarea efectelor poluării asupra mediului cu

creşterea cerintelor de trai ale animalelor, si in acelasi timp menţinerea profitabilităţii

afacerii.

Activităţile agricole în cresterea intensivă a pasarilor pot duce la un numar de

fenomene de mediu :

acidificarea (NH3, SO2, NOx)

eutroficarea (N, P)

reducerea stratului de ozon (CH3Br)

cresterea efectului de sera (CO2, CH4, N2O)

uzarea apelor subterane

neplăceri locale (miros, zgomot)

Comercianti

Portionare si procesare

Ferme de productie de pui Abatoare de pui

Ferme de oua

Incubatoare

Ferme de pasări

raspândirea de metale grele şi pesticide.

Identificarea diferitelor surse responsabile pentru aceste fenomene de mediu, a

dus la sporirea atenţiei pentru un număr de aspecte privitoare la mediu asociate cu

cresterea intensivă de pasari. Aspectul cheie al cresterii intensive de animale este cel legat

de procesele naturale, deoarece animalele metabolizează hrana si excretă aproape toti

nutrienţii prin bălegar. Calitatea si compozitia balegarului precum si modul de stocare si

de manipulare sunt factori deteminanţi pentru nivelul de emisii.

Din punct de vedere al mediului, este importantă eficienta cu care păsările

transformă hrana. Nevoile păsărilor variaza functie de etapele din viaţă lor, cum ar fi

perioada de crestere, de ingrăsare sau de reproducere. Pentru a fi siguri că nevoile

nutritive sunt intotdeauna indeplinite, a devenit un obicei ca nivelul nutrientilor din hrana

sa fie peste nevoile animalului. In acelasi timp, emisiile de N in mediu fac parte din acest

dezechilibru.

Intrucat cercetarile au inceput relativ recent, multe aspecte nu sunt inca cunoscute

sau masurate.

Emisiile sunt adesea difuze si foarte greu de masurat. Se creeaza modele pentru a

permite o estimare corecta a emisiilor acolo unde nu este posibila masurarea. De

asemenea, au fost identifcate o serie de aspecte, cu focalizare pe emisiile de amoniac

(NH3) si emisiile de N si P in sol si in apele subterane sau de suprafata.

1.2. Condiţiile prezente ale amplasamentului

1.2.1. Localizare

Platoul avicol Racova este situat pe teritoriul comunei Racova, judetul Bacau la

distanta de cca 30 km de mun Bacau, in extravilanul localitatii. Accesul in cadrul

platoului se realizeaza din DN Bacau-Piatra Neamt prin intermediul DJ Racova-

Izvoarele.

Suprafata totala de teren detinuta de societate conform actului de proprietate Seria M07,

nr 0710 emis de Ministerul Agriculturii la data de 26.08.1993, este de 190679,73mp

(19,07ha). Amplasamentul obiectivului se situeaza pe un platou fiind delimitat de o zona

forestiera.

1.2.2. Proprietatea actuala

Platoul Avicol Racova este în administrarea Departmentului Avicola din

aoganizarea SC Agricola International sa Bacău.

1.2.3. Categoria de activitate şi operatorul

Operatorul activităţilor de pe amplasamentul analizat este SC Agricola

International SA Bacau, cu sediul in Bacău, Calea Moldovei nr. 94, inmatriculată la

Registrul Comertului sub nr. J04/2214/1992.

Activitatea desfăşurată în acest amplasament, conform legislaţiei in vigoare, face

parte din categoriile de activităţii industriale pentru care este necesară obţinerea

autorizaţiei integrate de mediu, încadrându-se la pct. 6.6. a) Instalaţii pentru creşterea

intensiva a pasărilor cu o capacitate mai mare de 40.000 locuri; din Anexa 1 a OUG

nr.152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

1.3. Aspecte legale privind aplasamentul actităţi conform BAT

Tehnicile folosite in fermele de cresterea pasarilor din cadrul Platoului Avicol

Racova respecta recomandarile din cele mai bune tehnici disponibile (BAT).

1.3.1. Tehnici de management

La nivel de societate Agricola activitatea de protecţie a mediului este in

competenta Serviciului Investiţii – Protecţia Mediului din cadrul societati, pentru

Departamentul Avicola fiind desemnat prin decizie un responsabil pentru probleme de

protecţie a mediului.

Deşi nu s-a implementat un Sistem de Management de Mediu, in cadrul soc ietaţii

se aplică proceduri de mediu care au fost impuse prin Sistemul de Calitate conform ISO

9001/2001 pentru care societatea noastra a fost certificata.

1.3.2. Materii prime si materiale

Materiile prime folosite sunt:

- puii de o zi carre sunt preluati de la statia de incubatie ce apartine societatii,

- hrana puilor este asigurata de catre FNC-ul societatii cu respectarea retetarului impus de

norme pe categorii si varsta cu respectarea prevederilor sanitar veterinare atat in procesul de

fabricatie cat si in procesul de livrare al furajului.

- alimentarea cu apa potabila se realizeaza din sursa proprie prin intermediul a trei foraje

functionale , aceasta fiind inmagazinata in doua bazine de stocare cu V=750mc/buc

prevazute cu hidrofor.

1.3.3. Folosirea apei

Sunt în uz toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa atât pentru consumul

menajer cât şi pentru apa folosita în procesul de spălarea şi igienizarea a incintelor şi

utilajelor. Pentru procesul de spalare se folosesc pompe sub presiune care asigura o

spalare eficieta a halelor in perioada de vid sanitar cu un condsum redus de apă.

1.3.4. Procese tehnologice

Platoul avicol Racova este structurat pe 5 ferme grupate a cate 6 blocuri (un

bloc=doua hale) ce au avut ca profil de activitate anterioara si prezenta cresterea pasari de

carne pentru consum fiind aplicata tehnologia de crestere intensiva la sol .

Platoul avicol este constituita din 60 hale de crestere a pasarilor, prevazute cu

filtru sanitar, ateliere de intretinere, magazii si depozite pentru hrana, materiale auxiliare,

bloc locuinte.

Prin modernizarea si dotarea fermei cu echipamente de hranire , adapare si

microclimat conform normelor europene activitatea fermei este organizata pe cele 60 hale

de crestere a puilor la sol modernizate la data analizei.

Platoul avicol Racova are ca activitate cresterea puilor de carne prin procedeul de

crestere intensiva la sol si consta in urmatoarele faze de lucru:

-pregatirea halelor in vederea popularii (vid sanitar) prin curatire, igienizare,

formarea patului din rumegus , care se desfasoara pe o perioada de cca 18-21 zile;

-preluarea puilor de o zi de la statia de incubatie a societatii, greutate puilor fiind

cuprinsa intre 25-45g/buc.

-cresterea si intretinerea puilor de carne consta in asigurarea necesarului de

hrana, apa, si microclimat.

Durata perioadei de crestere a puilor de minim 2 kg este de 60 zile din care 42 zile

pentru crestere şi 18-21 zile curatire si igienizare hale, in perioada de vid sanitar. Procesul

consta in preluarea puilor de o zi de la statia de incubaţie ce aparţine societăţii, creşterea

şi intretinerea acestora pentru a ajunge la greutatea de consum şi livrarea spre abatorizare

către abatorul propriu al societăţii. Hrana puilor este asigurată de catre FNC-ul societăţii

cu respectarea reţetarului impus de norme pe categorii si vârstă cu respectarea

prevederilor sanitar veterinare.

La data intocmirii documentatiei fermele din cadrul platoului Racova are

populate 60 hale (1427596 capete/ciclu de crestere) cu pui de carne prin procedeul de

crestere intensiva la sol.

Capacitatea totala de populare a fermelor din cadrul Platoului Avicol Racova este

de cca 310.00 capete/serie/ ferma, numarul de serii pe an este de 5,6 rezultand o incarcare

totala pe platou de cca. 8.680.000 capete pe an:

ferma 13 – 310.000 capete /serie x 5,6 serii/an = 1.736.000 capete





Pentru colectarea apelor uzate tehnologice provenite de la igienizarea incintelor in

perioada vidului sanitar fiecare ferma din cadrul platoului avicol are in dotare un sistem

colector de preluare a acestor ape format din tuburi din BA cu racordare la bazinele

decantoare cu V=50mc/buc cu rol de retinere a suspensiilor grosiere inainte de evacuare

prin vidanjare.

Apele menajere provenite de la grupurile sanitare si vestiare din cadrul fermelor

sunt preluate prin retele unindu-se in bazinul decantor.

Apele pluviale colectate de pe incinta betonata si construita prin rigole , pante si

canale deschise sunt dirijate pe terenurile invecinate .

1.3.5. Controlul emisiilor

Procesul de creştere a pasărilor nu conţine surse punctiforme de emisii de poluanţi in

aer. Nivelele de emisii de la halele de creştere pasări (Nox, pulberi, NH3, H2S, COV),

conform Bilanţului de Mediu nivel II, sunt in conformitate cu recomandările BAT.

Emisii necontrolate de poluanţi in apele subterane sau pe sol nu există, întrucât

platforma este betonată, iar reţelele de canalizare din incintă nu prezintă pierderi.

Pentru colectarea apelor uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor in

perioada vidului sanitar, fiecare ferma din cadrul platoului avicol are in dotare un sistem

colector de preluare a acestor ape format din tuburi din BA cu racordare la bazinele de

stocare cu V=50 mc/buc. Dupa o perioada de fermentare apele sunt folosite la fertilizarea

organica a terenurilor.

Apele menajere provenite de la grupurile sanitare si vestiare din cadrul fermelor sunt

preluate prin retele unindu-se intr-un bazin de colectare cu volumul V= 10 mc, din care

sunt vidanjate si transportate in reteau de canalizare a municipiului Bacau, in baza

Contractului incheiat cu RAGC Bacau.

Apele pluviale colectate de pe incinta betonata si construita prin rigole , pante si

canale deschise sunt dirijate pe terenurile invecinate .

1.3.6. Mirosuri

Procesul de creştere a pasărilor este un proces ciclic a căror parametrii pentru

condiţiile de microclimat, hrănire, adăpare sunt conduse automat sau prin microprocesor.

Pentru avariile in SEN ce ar conduce la apariţia unor situaţii accidentale, generatoare de

mirosuri, fermele sunt prevăzute cu generatoare de curent ce asigura funcţionarea unitarii

pe durata avariei.

1.3.7. Deşeuri

In amplasament rezulta urmatoarele tipuri de deşeuri:

Gunoiul de hala provenit din cele 5 ferme ale platoului colectat din hale dupa

depolpulare,este incarcat in mijloacele de transport auto si depozitate pe platforma

ecologica amenajata in apropierea fermelor.Platforma are o suprafat de 0,4 ha, este

ingradita, prevazuta cu sistem de colexctare a levigatului si cu alei de acces pentru

mijloacele auto si utilajele care sunt folosite la gestionarea gunoiului de hala. Dupa o

perioada de fermentare, 6 luni, gunoiul de hala este livrat in baza contractelor incheiate

cu detinatorii de terenuri fgiind folosit la fertilizarea organica.

Deşeurile valorificabile si anume deşeurile metalice vor fi depozitate pe

platforme betonate in spatii amenajate, până la ridicarea acestora.

Deşeurile menajere se vor depozita in containere metalice amplasate pe platforme

betonate si transportate prin grija societăţii la platforma organizată a localităţii.

Pierderile naturale vor fi colectate in saci din polietilena, legaţi, depozitaţi

temporar intr-un spaţiu amenajat pana la ridicarea de către SC PROTAN Bucureşti,

conform contractului încheiat, in vederea incinerării.

1.3.8. Energie

Societatea AGRICOLA INTERNATIONAL SA Bacau-Departament Avicola-

Platoul avicol Brad este alimentat cu energie electrica de catre SC E-ON MOLDOVA SA

-Filiala Bacau in baza contractului incheiat.

Alimentarea cu energie electrica este realizata printr-un bransament din reteaua electrica

din incinta unitatii racordat la postul de transformare PTCZ 2, pe linia de joasa tensiune.

Postul de transformare este dotat cu grupuri electrogene de 125KVA ce intra in functiune

in cazul unei avarii la reteaua electrica. Fiecare ferma are in dotare cate un post de

transformare.

Energia electrica si termica se foloseşte eficient, in conformitate cu cerinţele BAT.

1.3.9. Accidente

Masurile luate pentru întreţinerea si exploatarea tuturor instalaţiilor, asigura

prevenirea accidentelor de tip industrial.

1.3.10. Zgomot

Masurile preventive pentru limitarea zgomotului si încadrarea nivelului de

zgomot in limite admise respecta prevederile din recomandările BAT, astfel:

Programul de intretinere existent la nivelul societatii implica controlul

periodic si inlocuirea partilor componente in instalatii, inclusiv a celor generatoare de

zgomot.

Plasarea pompelor este in bazine subterane si a tuturor echipamentelor in

clădiri închise

Amplasarea halelor la distante corespunzătoare de zona locuibila, conduce la

eliminarea situaţiilor de disconfort,

In prezent nivelul zgomotului se incadreaza in limtele prevazute de STAS

10009/1988.

1.3.11. Monitorizare; raportare

Monitorizarea este de asemenea in conformare cu cerinţele BREF. Se realizeaza

urmatoarele inregistrari si evidente curente:

- monitorizarea volumului de apa potabila consumata;

- monitorizarea apelor uzate menajere dirijate la canalizarea orăşeneasca;

- monitorizarea si raportarea deşeurilor

- monitorizarea cantităţii de gunoi de hala depozitat in platforma ecologica precum si a

cantităţilor de gunoi predata la beneficiari pe baza de contract.

1.3.12. Scoaterea din funcţiune

Activitatea desfăşurata nu este de natura sa conducă la poluarea chimica a

amplasamentului. De asemenea, pe amplasament nu exista zone de depozitare a

deşeurilor periculoase.

Pentru încetarea activităţii se are in vedere redarea amplasamentului intr-o stare care sa

permită utilizarea sa in viitor. In acest scop s-a elaborat Planul de închidere a instalaţiei

care se bazează pe elementele identificate in Raportul de Amplasament anexat.

1.3.13. Reglementările privind protecţia habitatelor

Pe amplasament si in împrejurimile acestuia nu exista specii de plante sau animale

protejate.

1.4 Organizare

Personal ce deserveste fiecare ferma (de la 13-17)

Nr. Functia Nr.personal

1 Sef ferma 1

2 Economist 1

3 Mecanic 1

4 Avicultori 15

Personal ce deserveste platoul avicol

Nr. Functia Nr.personal

1 Mecanici 9

2 Electricieni 4

3 Conducatori auto 8

4 Zidar 1

5 Tamplar 1

6 Tinichigiu 1

7 Operator cantar 1

8 Telefonist 1

.

2.PREZENTAREA PROIECTULUI DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC

2.1. Intrări de materii prime

2.1.1. Selectarea materiilor prime

- tabelul 2.1 (Anexa 1)

2.1.2 Cerinţele BAT

Cerinţa caracteristica a BAT Răspuns ResponsabilitateIndicaţi persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare cerinţa

Există studii pe termen lung care sunt necesare a fi realizate pentru a stabili emisiile in mediu şi impactul materiilor prime şi materiilor utilizate? Dacă da, faceţi o listă a acestora şi indicaţi în cadrul programului de modernizare data la care acestea vor fi finalizate.

NU

Listaţi orice substituţii identificate şi indicaţi data la care acestea vor fi finalizate în cadrul programului de modernizare.

Nu este cazul Conducerea societariiServiciul Investiţii/Dezvoltare si PMI

Confirmaţi faptul că veţi menţine un inventar detaliat al materiilor prime utilizate pe amplasament?3)

DAAutorizaţie Integrata de MediuFisele de evidenta pentru materii prime

Sef fermaResponsabil PMI,

Confirmaţi faptul că veţi menţine proceduri pentru revizuirea sistematică în concordanţă cu noile progrese referitoare la materiile prime şi utilizarea unora mai adecvate, cu impact mai redus asupra mediului?

DAAutorizaţie Integrata de Mediu. Politica de reducere a poluării in cadrul societăţii

Conducere societateResponsabil PMI,

Confirmaţi faptul că aveţi proceduri de asigurare a calităţii pentru controlul

DA Responsabil calitate

materiilor prime? Aceste proceduri includ specificaţii pentru evaluarea oricăror modificări referitoare la impactul asupra mediului cauzat de impurităţile conţinute de materiile prime şi care modifică structura şi nivelul emisiilor.

DA Responsabil PMI

Responsabil PMI

2.2. Auditul privind minimizarea deşeurilor (minimizarea utilizării

materiilor prime)

Nr.

crt.

Cerinţa caracteristica a

BAT

Răspuns Responsabilitate

Indicaţi persoana sau

grupul de persoane

responsabil pentru

fiecare cerinţă

1

A fost realizat un audit al

minimizării deşeurilor?

Indicaţi data şi numărul

de înregistrare al

documentului.

Notă: Referire la H.G. nr.

856/2005

Nu

Raportări lunare

privind tipul si

cantităţile de deşeuri

in conformitate cu

Planul privind

gestiunea deşeurilor

Responsabil PMI

2

Listaţi principalele

recomandări ale auditului

şi

data până la care ele vor fi

implementate.

Nu a fost realizat un

audit al minimizării

deşeurilor

Managementul

societarii se înscrie pe

Conducere societate

Responsabil PMI

Anexaţi planul de acţiune

cu măsurile necesare

pentru corectarea

neconformităţilor

înregistrate în

raportul de audit.

linia diminuării

cantităţii de deşeuri

3

Acolo unde un astfel de

audit nu a fost realizat,

identificaţi principalele

oportunităţi de

minimizare a deşeurilor şi

data până la care ele

vor fi implementate.

Măsura permanenta

privind minimizarea

deşeurilor conform

Planului privind

gestiunea deşeurilor

Conducerea societăţii

Sef ferma

Responsabil calitate

Responsabil PMI

4

Indicaţi data programată

pentru realizarea

viitorului audit.

2007 Conducere societate

Responsabil PMI

5

Confirmaţi faptul că veţi

realiza un audit privind

minimizarea deşeurilor

cel puţin o dată la doi ani

Prezentaţi procedura de

audit şi rezultatele/

recomandările auditului

precum şi modul de

punere

în practică a acestora în

termen de 2 luni de la

încheierea lui.

Da Conducere societate

2.3. Utilizarea apei

2.3.1.Consumul de apa

Sursa de

alimentare

cu apa (de

ex.rau, ape

subterane,

retea

urbana)

Volum de apa

captat (m3/an)

Utilizari pe faze ale

procesului

% de

recircularea

apei pe faze

ale

procesului

% apa

reintrodusa de

la statia de

epurare in

proces pentru

faza respectiva

Sursă

proprie

subterana-

puturi forate

76.000 mc/an

-adapare pui : 70200

mc/an

-igienizari incinte

hale : 4320 mc/an

-scop menajer 950

mc/an

0 0

2.3.2. Compararea cu limitele existente

Sursa valorii limita Valoarea limita Performanta companiei

Recomandări BAT 8 l/ cap pasare/serie 8 l/ cap pasare/serie

Numărul documentului

O diagramă a circuitelor apei şi a

debitelor caracteristice este

prezentată mai jos/anexate/altele

Schema de bilanţ a apei în cadrul

instalaţiei (de la prelevare până la

evacuarea în receptorul natural) este

prezentată mai jos/anexat

Nu este cazul

Ape uzate tehnologic asternut epuizat apa uzata menajera

Apa potabila este asigurata prin captare din stratul acvifer situat la adancimea de

3,5 – 8,0 m din lunca raului Bistrita. Caracteristicile hidrologice :

- nivel hidrosttaic 1,5 – 1,8 m

- nivel hidrodinamic 3,0 – 4,0 m

- debit exploatare foraj 10,0 m.

Apa potabila

Igienizari incinte-vid

sanitar

Apa adapare efective

Apa pentru scopuri menajere

Bazine colectoare ape uzate tehnologice, V=50 mc

Platforma de dejectii

Bazine colectoare ape uzate

menajere, V=10 mc

Necesarul de apa este asigurat de patru foraje, prevazute cu zona de protectie

sanitara.

Consumul de apa este contorizat, prin montarea unui apometru de diametru Dn =

150 mm.

Forajele sunt echipate cu pompe tip SADU cu Q = 20 mc/h, transportul apei de la

frontul de captare la statia de repompare realizandu-se printr-o conducta din OL cu Dn

=219 x 6,0 mm. Apa captata este inmagazinata in doua rezervoare de inmagazinare

(2x750 mc) amplasate in vecinatatea fermei 15. Apa este distribuita la fermele din cadrul

platoului prin conducte Dn =219 x 6,0 mm., presiunea fiind mentinuta datorita unui

hidrofor.

Pentru capatarea apei , societatea are incheiat contract cu Apele Romane, Directia

Siret-SGA Bacau.

Societatea este preocupata de reducerea consumurilor de apa potabila in

activitatea de igienizare incinte-hale in perioada de vid sanitar prin utilizarea instalatiei de

spalare sub presiune ceea ce conduce la reducerea consumului si la eficientizarea

operatiei.

Apa este folosita in urmataorele scopuri :

- adapare pui : 70200 mc/an

- igienizari incinte hale : 4320 mc/an

- scop menajer 950 mc/an

2.3.3.Cerinţele BAT pentru utilizarea apei

Cerinţa caracteristica

privind BAT

Răspuns Responsabilitate

Indicaţi persoana sau

grupul de persoane

responsabil pentru

fiecare cerinţă

A fost realizat un

studiu privind

utilizarea eficientă a

apei? Indicaţi data şi

Nu

numărul

documentului

respectiv.

Listaţi principalele

recomandări ale acelui

studiu şi

data până la care

recomandările vor fi

implementate. Dacă

un Plan de acţiune

este disponibil, este

mai convenabil ca

acesta să fie anexat

aici.

------

Au fost utilizate

tehnici de reducere a

consumului de apă?

Dacă DA, descrieţi

succint mai jos

principalele rezultate.

Prin managementul

societăţii aceasta se

preocupa de reducerea

consumurilor specifice in

ceea ce priveşte consumul

de apa tehnologica

conform celor mai bune

tehnici de creştere

Responsabil PMI

Sef ferma

Acolo unde un astfel de

studiu nu a fost realizat

identificaţi principalele

oportunităţi de

îmbunătăţire a

utilizării eficiente a

apei şi data până la

Consumurile specifice de

apa utilizata intr-un ciclu

de producţie la cele doua

ferme se încadrează in

limite recomandate prin

BAT

Responsabil PMI

Sef ferma

care acestea vor fi (sau

au fost) realizate.

Indicaţi data până la

care va fi realizat

următorul studiu.

- -

Confirmaţi faptul că

veţi realiza un studiu

privind utilizarea apei

cel puţin la fel de

frecvent ca şi

perioada de revizuire a

autorizaţiei integrate

de mediu şi că veţi

prezenta metodologia

utilizată şi că

şi rezultatele

recomandărilor

auditului într-un

interval de 2 luni de la

încheierea acestuia.

DA Responsabil PMI

Sef ferma

Sistemele de canalizare

Ca urmare a activitatii desfasurate de pe incinta Platoului avicol Racova rezulta

urmatoarele categorii de ape uzate:

-ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor dupa depopulare ce

contin suspensii, substante organice, ioni amoniu, H2S si sulfuri. Acest tip de ape uzate

rezulta numai in perioadele de vid sanitar.

-ape menajer fecaloide provenite de la filtrele sanitare, din activitatea

administrativa si de igienizare de la vestiare , birouri. Aceste ape ce contin suspensii,

substante organice, detergenti, ioni amoniu

-ape meteorice provenite de pe incinta construita si betonata ce contin suspensii.

Platoul este prevazut cu retele interne de canalizare ape uzate tehnologice, menajere si

pluviale.

Pentru colectarea apelor uzate tehnologice provenite de la igienizarea incintelor in

perioada vidului sanitar fermele au in dotare o retea de canalizare formata din tuburi din

BA care racordeaza retelele de colectare ape uzate din fiecare hala la cate un bazin

betonat subteran vidanjabil periodic. (cate un bazin pentru fiecare ferma, V= 50 mc).

Bazinele sunt de tip fosa septica , impermeabilizate prevenind infiltraţiile de apa uzata in

sol. Primul compartiment are rol de reţinere a parţii grosiere după care se realizează

decantarea apei in cel de-al doilea compartiment.

Apele menajere provenite de la grupurile sanitare sunt colectate in reteaua de canalizare

ape menajere si sunt dirijate in bazine contruite din fibra de sticla, cate unul pentru

fiecare ferma, V=23 mc. Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare si filtrul

sanitar , in prezent sunt dirijate prin reţele de canalizare separate. Aceste ape sunt

vidanjate periodic si sunt transportate in reţeaua de canalizare a municipiului Bacău, in

baza Contractului încheiat cu RAGC Bacău.

Apele uzate tehnologice stocate in bazinele betonate, dupa fermentare sunt

preluate in vederea utilizarii lor ca fertilizant agricol.

Apele pluviale colectate de pe incinta sunt dirijate gravitational prin rigola cailor de aces

catre terenurile invecinate.

Colectarea apelor uzate din incinta se realizează in sistem divizor, evacuarea acestora

fiind in sistem divizor.

In prezent din analiza dotarilor existente ale platoului avicol Racova se pot

concluziona urmatoarele:

- reteaua de canalizare cu caminele aferente din ferme prezinta o stare tehnica

corespunzatoare fiind igienizate, reparate si intretinute corespunzator;

- bazinele de stocare ape uzate tehnologice sunt intretinute corespunzator, societatea

monitorizeaza volumule de ape uzate folosite la fertiolizarea organica a terenurilor

agricole.

- bazinele de stocare a apelor uzate menajere, montate in cursul anului 2007, conform

termenului stabilit prin Programul de actiuni, sunt bine intretinute, societatea

monitorizeaza volumule de ape uzate menajere.

Recircularea apei

Natura procesului tehnologic nu permite folosirea apei recirculate.

Alte tehnici de minimizare

Prin dotările existente in cadrul fermelor de pe platoul Racova consumurile

specifice de apa potabila se încadrează in normele prevăzute de BAT.

O alta posibilitate de minimalizare a consumului de apa consta in analizarea

utilizării unor substanţe tensioactive cu capacitate de curăţare crescuta ceea ce ar conduce

la o reducere a consumului de apa potabila in perioada de vid sanitar.

Apa utilizata la spălare

In perioada de vid sanitar se îndepărtează cu mijloace mecanice gunoiul de hala,

se transporta cu mijloace auto la depozitul din dotare si abia după acesta operaţie se

foloseşte apa la spălarea incintei halei.

Spălarea se execută cu pompe sub presiune in scopul raţionalizării consumului

de apa.

2.4. Principalele activităţi

2.4.1. Inventarul proceselor

Ferma 13, 14, 15, 16, 17

Numele

procesului

Număr

ul

procesu

lui

(daca e

cazul )

Descriere Capacitate maxima

Pregătirea

halelor in

vederea

popularii

1 Igienizarea halelor la

finalul ciclului de

creştere

- apa potabila pentru igienizări 864

mc/an

-Desogerme 500 kg/an

-NaOH 5 t/an

-Clorură de var 4t/an

-Fognet 60 l/an

-Aldekol 90 l/an

-Dezinfectant SAN 1680 kg/an

- Rumeguş – 1200 mc/an

Popularea

halelor

2 Popularea halelor cu

pui de o zi proveniţi de

la incubatorul propriu

al societaţii

3.104.640 pui/an

Hrănire si

adăpare

3 Sistemul de creştere în

hale la sol dotate cu

linii de furajare si

adăpare

- furaj - 6800 t/an

- vitamine -2.6 t/an

- apa potabila 9620 mc/an

Asigurarea

condiţiilor

de

microclimat

4 Sisteme de admisie aer

si ventilaţie hale

Ferma 13 : 40 buc/bloc x 6 blocuri

Ferma 14: 40 buc/bloc x 6 blocuri




Eliminarea

dejecţiilor

8 Eliminarea dejecţiilor

in sistem uscat şi

transportul, cu mijloace

auto la platforma

2800 t/an

Eliminarea

ape uzate

9 Apele uzate sunt

evacuate intr-un bazin

colector din cadrul

fermei de unde prin

vidanjare sunt dirijate

câtre terenuri

864 mc/an

2.4.2. Descrierea proceselor

Tehnologie de crestere a puilor de carne

pui de o zi

Apa potabila

Substante dezinfectante

Clorura de var

Ape uzate tehnologiceHidroxid de sodiu

Dejectii solide

Furajare Mirosuri(NH3, COV, H2S)

Adăpare Pulberi

Tratamente

Receptie materii prime

Populare hale la sol

Vid sanitar hale

Crestere pui de carne, la

sol

-Livrare spre abatorizare, la greutatea de 2,2 kg la terminarea

ciclului de 42 zile

2.4.3. Inventarul iesirilor (produselor)

Numele

procesului

Numele

produsului

Utilizarea

produsului

Cantitate anuala de produs

Cresterea puilor

de carne la sol

Pui de carne

2,0 – 2,2 kg

Abatorizare in

vederea

comercializarii

14.000 tone/an

2.4.4. Inventarul iesirilor (deseurilor)

Numele

procesului

Numele si

codul

deseului si

denumirea

emisiei

Ref Deseul, impactul emisiei Cantitatea

Igienizarea

halelor in

perioada de

vid sanitar

Gunoi hala

020106

Nu Nu, in conditiile depozitarii

corespunzatoare

14.000 t/an

Procesul de

crestere a

Pasari

moarte


temporarecorespunzatoare,in 390 tone/an

puilor de

carne

020102 incinte frigorifice pana la

eliminare in vederea

incinerarii

Activitati

administrati

ve

Deseuri

menajere

200101

200108


corespunzatoare 24t/an

2.4.5. Diagramele elementelor principale ale instalatiei

Procesul de crestere intensiva si producere a puilor de carne este un proces ce se

desfasoara in flux continuu timp de 365 zile/an, 24 h/zi ca urmare a specificului de

activitate.

Activitatea obiectivului se incadreaza in domeniul agriculturii respectiv cresterea

pasarilor si consta in urmatoarele etape:

-pregatirea halelor in vederea popularii (vidul sanitar)

-preluarea puilor de o zi de la statia de incubatie din cadrul societatii;

-cresterea si intretinerea puilor de carne- la sol, prin asigurarea conditiilor si necesarului

de hrana, apa si microclimat;

-livrarea pasarilor de carne la greutatea de cca 2 -2,2 kg catre abator.

Pentru asigurarea desfasurarii activitatii fermelor de pasari aceasta consta in

urmatoarele faze de lucru:

a)pregatirea halelor (vidul sanitar) in vederea popularii

La data intocmirii documentatiei sunt populate cele 60 de hale cu o capacitate de

1427596 pui.

In fiecare ferma sunt prevazute cate 6 blocuri iar fiecare bloc este prevazut cu cate doua

hale pe doua nivele. In cadrul fermelor sunt blocuri ce au prevazut SAS pe mijloc si

separa cele doua hale de lucru si hale ce au SAS pe extremitatea blocului deservind

intregul functional.

Pregatirea halelor in vederea popularii consta in urmatoarele faze de lucru :

-dezinfectie pe asternutul epuizat prin fixare cu solutie de soda caustica.

-termonebulizare cu ajutorul unui generator de ceata cu Focnet

-indepartarea manuala a patului epuizat cu continut de dejectii

-dezinfectie cu solutie de soda caustica

-spalare cu apa rece sub presiune cu turbojet

-dezinfectie cu sol de Vircons

-dezinfectie cu Focnet

-flambare cu flacara deschisa

-spalare cu solutie de soda caustica

-varuirea incintei, dupa care incinta se tine inchisa intre 5-7 zile

-formarea patului din rumegus verde cu grosime de 5cm

Substantele utilizate ca dezinfectant sunt aprobate de catre institutiile abilitate in acest

domeniu din tara in ceea ce priveste toxicitatea si impactul produs asupra mediului.

Durata de realizare a vidului sanitar este de cca 18-21zile.

In baza controlului efectuat de catre DSV se obtine avizul de populare in vederea cresterii

unei noi serii de pui.

b)popularea halelor

Consta in aducerea puilor de o zi cu greutatea de 25-40g/buc, se realizeaza de la

Ferma de incubatie proprie societatii acestia fiind transportati in custi cu mijloace auto

proprii .

Ciclul de crestere si dezvoltare a puilor de carne consta intr-o durata de cca 42 zile pana

cand puiul atinge o greutate de cca 2-2,2 kg.

Halele sunt dotate cu instalatii de furajare automate 4 linii /hala si adapare la sol-5

linii/hala, la lumina artificiala in conditii de temperatura pe baza unui sistem automatizat

de reglare prin intermediul unor aeroterme ce functioneaza pe gaz metan. Fiecare hala

este prevazuta cu un rezervor tampon ce preia apa din rezervorul de inmagazinare cu

V=100mc apa circuland prin pompare catre fiecare ferma si un buncar pentru alimentare

furaje .

In perioada de crestere puii sunt supusi unor tratamente si vacccinari pentru prevenirea

bolilor specifice.

c)cresterea si intretinerea puilor de carne

Cantitatea de hrana necesara dezvoltarii puilor este asigurata de catre FNC-ul ce

apartine societatii, conform retetarului aprobat si contine amestec de furaje, vitamine,

minerale .

Amestecul de furaje si concentratul proteic este transportat in buncarele de furaje cu care

sunt dotate halele din care prin intermediul unui transportor cu spira prin care sunt

alimentate liniile de furajare la sol . Sistemul automat de furajare permite un control

riguros al ingestiei de hrana asigurarea hranei pentru toate pasarile in mod egal , controlul

periodic al greutatii puilor.

Apa este asigurata din sursa proprie subterana situata la 5 km distanta,

inmagazinata in doua rezervoare cu V=750mc/buc, reteaua de distributie interna

alimenteaza prin pompare liniile de adapare de la sol. Liniile de adapare sunt tevi de 2"

suspendate prevazute cu pufere (adapatori), acest sistem permitand reducerea pierderilor

de apa si in consecinta scaderea umezirii asternutului si preintimpinarea diverselor boli.

In vederea reducerii duritatii apei in bazinul de stocare se realizeaza o tratare cu solutie

dedurizanta (Decagri) 20l/ciclu de crestere.

Pentru a atinge greutatea de minim 2 – 2,2 kg in timp de 42 zile sunt necesare cca

2 kg furaj/kg carne si cca 4 l apa / kg carne ceea ce asigura o crestere medie in greutate de

40-50 g/zi.

Ciclul complet de productie este de 60 zile din care 42 zile pentru cresterea si atingerea

greutatii de minim 2 kg iar 18-21 zile vidul sanitar. Acest flux de productie permite un

rulaj de 6 serii de pasari de carne pe an.

Functie de conditiile de crestere si starea de sanatate a puilor pe ciclu se inregistreaza un

procent de mortalitate de 2,5 % puii fiind depozitati in saci in spatii amenajate cu ridicare

ritmica si transport catre Protan Bucuresti in baza contractului incheiat.

d)livrarea pasarilor de carne

La atingerea greutatii de 2-2,2kg puii de carne sunt preluati in custi din material plastic si

transportati catre unitatii de abatorizare .

Obiectivul este prevazut cu spatii de depozitare (magazii ,).

Conform normelor europene asigurarea hranei se realizeaza in mod centralizat de la

FNC-ul propriu-prepararea hranei pentru cresterea pasarilor.

Hrana este transportata in sasci si depozitata in magazii de unde sunt alimentate

buncarele pentru furaje.

Pentru hrana pasarilor la sol se folosesc dipozitive de hranire ce constau dintr-un platou

legat cu o linie de alimentare cu buncarul de hrana.Prin intermediul unui preaplin cu

deschidere automata furajele sunt transportate catre aceste hranitoare.

Pentru adaparea puilor se foloseste o instalatie de adapare la sol care consta din conducte

racordate la rezervorul tampon de apa si care de-a lungul lor prezinta un sistem de

adapatori circulare .

In vederea asigurarii in conditii optime de crestere a puilor la t=33-20°C si umiditate 55-

50% se folosesc turbosuflante ce utilizeaza drept combustibil gazul metan -4 buc/hala cu

un consum de 7,5Nmc/h/turbosuflanta.

Pentru realizarea functionalului , Platoul avicol Racova este dotat cu hale de crestere

grupate in cinci ferme ce constau din constructii agrozootehnice P+1 cu dimensiunile L x

l x h=90 x 18 x 8 m.

Dotarile din cadrul fermelor sunt prezentate mai jos :

Ferma nr 13

- 6 blocuri (12 hale) modernizate ;

- filtru sanitar compus din sediu firma, filtru sanitar, sala de mese, magazie materiale,

atelier mecanic

- post trafo-ce asigura alimentarea cu energie electrica prin PTC2 20/0,4 KV pentru forta

si iluminat, dotat cu 3 transformatoare

- buncar metalic pentru depozitarea nutreturilor concentrate cu V=10mc/buc 2 buc,

prevazut cu transportor cu spira in vederea alimentarii liniilor de furajare.

- trasee din OL Dn 168 x 8mm ce asigura alimentarea cu apa a halelor de la rezervorul

central si retele de distributie apa potabila in incinta fermei cu Dn 108 x 4mm .

- bazin colector ape uzate V=50mc dotat cu pompa tocator si conducte din beton Dn

200mm pentru preluarea apelor uzate menajere si din igienizare hale. Apele uzate sunt

dirijate printr-un canal deschis catre un bazin colector din pamant taluzat in conditiile in

care debitul creste in bazin.

- rigole si canal colector de ape pluviale realizat din beton

- cantar bascula

- doua grupuri electrogene ce functioneaza pe motorina

- cai de acces

Pentru crearea microclimatului, halele sunt prevazute cu instalatii de ventilatie

mecanica, ventilatoare 40 buc/bloc din care 32 montate pe cele doua laterale si cate 4

bucati pe capete. Pentru accesul aerului proaspat in hala sunt prevazut 112 guri de

admisie situate pe partea laterala a halei.

Regimul de functionare a sistemului de ventilatie este computerizat, halele fiind dotate cu

senzori de temperatura si umiditate, acesta fiind corelat cu varsta puilor si conditiile

climatice

Ferma 14

- 6 blocuri (12 hale) modernizate ; 5 blocuri au SAS pe extremitati iar un bloc cu SAS pe

mijloc


atelier mecanic







- bazin colector ape uzate V=50mc si conducte din beton Dn 200mm pentru preluarea

apelor uzate menajere si din igienizare hale, in prezent degradat, apele uzate fiind dirijate

printr-un canal deschis direct intr-un luciu de apa (iaz) situat in vecinatate.

- rigole si canal colector de ape pluviale realizat din beton

- cantar bascula

- depozit de carburanti, cu rezervor ingropat in cuva nebetonata, neutilizat in prezent


- cai de acces

Pentru crearea microclimatului halele sunt prevazute cu instalatii de ventilatie

mecanica, ventilatoare 40 buc/bloc din care 32 montate pe cele doua laterale si cate 4

bucati pe capete, halele find cu SAS pe mijloc. In cazul halelor prevazute cu SAS pe

capat sunt prevazute 36 ventilatoare laterale si 4 pe capat.

Pentru accesul aerului proaspat in hala sunt prevazut 112 guri de admisie situate in tavan.



climatice

Ferma 15

- 6 blocuri (12 hale) hale modernizate cu SAS pe capat, cu SAS pe mijloc.


atelier mecanic







- bazin colector ape uzate V=50mc si conducte din beton Dn 200mm pentru preluarea

apelor uzate menajere si din igienizare hale, evacuate prin vidanjare

- rigole si canal colector de ape pluviale realizat din beton cu evacuare pe terenurile din

vecinatate


- cai de acces

Pentru crearea microclimatului halele sunt prevazute cu instalatii de ventilatie

mecanica, ventilatoare 56buc/bloc din care 16 buc pe capat si 40 buc pe laterale. .




climatice.

- rezervor de inmagazinare apa 2 buc cu V=750mc/buc prevazut cu hidrofor

- statie de pompare apa dotata cu pompe tip SADU

- retele de distributie

Ferma 16

-6 blocuri (12 hale) modernizate cu SAS pe capat,

-filtru sanitar compus din sediu firma, filtru sanitar, sala de mese, magazie materiale,

atelier mecanic

--post trafo-ce asigura alimentarea cu energie electrica prin PTC2 20/0,4 KV pentru forta


-buncar metalic pentru depozitarea nutreturilor concentrate cu V=10mc/buc 2 buc,


-trasee din OL Dn 168 x 8mm ce asigura alimentarea cu apa a halelor de la rezervorul


-bazin colector ape uzate V=50mc si conducte din beton Dn 200mm pentru preluarea

apelor uzate menajere si din igienizare hale, evacuate prin vidanjare

-rigole si canal colector de ape pluviale realizat din beton cu evacuare pe terenurile din

vecinatate


-cai de acces

Pentru crearea microclimatului halele sunt prevazute cu instalatii de ventilatie mecanica,

ventilatoare 56 buc/bloc




climatice.

Ferma 17

-6 blocuri (12 hale) modernizate cu SAS pe capat,

-filtru sanitar compus din sediu firma, filtru sanitar, sala de mese, magazie materiale,

atelier mecanic

--post trafo-ce asigura alimentarea cu energie electrica prin PTC2 20/0,4 KV pentru forta


-buncar metalic pentru depozitarea nutreturilor concentrate cu V=10mc/buc 2 buc,


-trasee din OL Dn 168 x 8mm ce asigura alimentarea cu apa a halelor de la rezervorul


-bazin colector ape uzate circular V=50mc si conducte din beton Dn 200mm pentru

preluarea apelor uzate menajere si din igienizare hale, evacuate prin vidanjare

-rigole si canal colector de ape pluviale realizat din beton cu evacuare pe terenurile din

vecinatate


-cai de acces

Pentru crearea microclimatului halele sunt prevazute cu instalatii de ventilatie mecanica,

ventilatoare 56buc/bloc




climatice.

Pentru depozitarea patului epuizat si a dejectiilor uscate provenite din igienizarea halelor

de la cele 5 ferme, societatea a amenajat in anul 2007 o platforma ecologica in suprafata

de 0,4 ha. In cursul acestui an s-a restrans suprafata aferenta depozitarii prin reducerea

cantitatii de deseuri depozitate, iar suprafata depozitului vechi a fost adus la o forma

satisfacatoare..

Fermele sunt prevazute cu depozite pentru materiale paioase, magazii si spatii de

depozitare.

Pentru personalul ce deserveste obiectivul este un prevazut un bloc de locuinte de

serviciu , constructie P+1, dotat cu racorduri de alimentare cu apa potabila, retea de

canalizare ape uzate menajere cu descarcare intr-un bazin betonat vidanjabil cu V=20mc

situat in vecinatatea constructiei.

Utilităţi

Alimentarea cu apă potabilă

Apa potabila este asigurata prin captare din stratul acvifer situat la adancimea de 3,5 – 8,0

m din lunca raului Bistrita.

Necesarul de apa este asigurat de patru foraje, prevazute cu zona de protectier sanitara.

Consumul de apa este contorizat, prin montarea unui apometru de diametru Dn = 150 mm

.

Forajele sunt echipate cu pompe tip SADU cu Q = 20 mc/h, transportul apei de la

frontul de captare la statia de repompare realizandu-se printr-o conducta din OL cu Dn

=219 x 6,0 mm. Apa captata este inmagazinata in doua rezervoare de inmagazinare

(2x750 mc) amplasate in vecinatatea fermei 15. Apa este distribuita la fermele din cadrul

platoului prin conducte Dn =219 x 6,0 mm.

Apa este folosita in urmataorele scopuri :

- adapare pui : 70200 mc/an

- igienizari incinte hale : 4320 mc/an

- scop menajer 950 mc/an

nOrma de consum inregistrata in anul 2006 si inprimele 8 luni din anul 2007 este de 8

l/cap de pasare/serie.

Alimentarea cu energie electrică

Societatea AGRICOLA INTERNATIONAL SA Bacau-Departament Avicola-

Platoul avicol Racova se alimenteaza u energie electrica in baza contractului incheiat cu

EON Moldova, SDEE Bacau.

Corespunzator capacitatii de productie consumul mediu lunar este de 346 Mw/luna,

consumul anual este de 4135 Mw/an.

Alimentarea cu energie electrica este realizata din LEA 20KV. Prin intermediul postului

de transformare PTC2 20/0,4kv echipat cu doua transformatoare de 630 KVA.

Asigurarea alimentarii cu energie electrica a fiecarei ferme se face de la reteaua electrica

existenta in zona prin intermediul celor 5 posturi de transformare din cadul fermelor.

Fiecare ferma este prevazuta cu cate doua generatoare de energie electrica ce utilizeaza

drept combustibil mptorina si caare intra in functiune in caz de avarie.

Transformatoarele aflate in dotarea societatii folosesc ca agent de racire uleiul de

transformator aditivat cu antioxidanti din punct de vedere calitativ corespunzand STR

12780/88 fara a contine compusi policlorurati. In cazul aparitie unei defectiuni service-ul

este asigurat de SDEE Bacau acesta verificand verificarea periodica si schimbul deulei

conform unui orogram prestabilit, neexistand perocolul contaminarii solului prin scurgeri

necontrolate de ulei.

Prin tehnologia nou adoptata s-a urmarit reducerea consumurilor energetice fiind

implementate masuri de intretinere si gospodarire a echipamentelor din dotare-sisteme de

conditionare ale aerului, motoare si mecanisme de antrenare, sisteme de incalzire ale

spatiilor si apei calde.

Halele de crestere pasari vor fi prevazute cu sisteme de control ale climatului

(temperatura, umiditate), ventilatie ceea ce asigura un consum eficient d.p.d.v. energetic.

Alimentarea cu gaze naturale

Alimentareacu gaze naturale se face din reteaua e gaze din zona, gazul metan fiid

folosit la turbosuflantele din exploatare.

In ceea ce priveste consumul de gaz metan, turbousuflantele sunt prevazute cu sisteme de

masurare parametrii ceea ce conduce la un consum optim de combustibil. Prin inlocuirea

combustibilului lichid cu gaz metan s-a urmarit utilizarea unui combustibil mai putin

poluant.

Consumul de gaze natuarale este 3226250 Nmc

Nr

.

Tipul de energie

utilizat

Cantitate

anuala

Emisii Masuri de reducere

crt

.

1 Energie electrica 4710MW /an Nu Echipare cu becuri si

aparatura cu consum

economic

2 Gaz metan 3745982

Nmc/an

Gaze arse Turbosuflante cu sistem

automat de reglare

2.4.6. Sistemul de exploatare

Ţinând cont de condiţiile de exploatare din punct de vedere al protecţiei

mediului sursele generatoare de emisii poluatoare sunt prevazute cu sisteme de informatii

, control si monitorizare al mediului.

Instalatia de microclimat hale crestere

Parametrul

de exploatare

Inregistrat Alarma Ce actiune a

procesului

rezulta

Care este

timpul de

raspuns

Temperatura Da Locala Reglarea

temperaturii

Minute

Umiditate Da Locală Reglararea

umiditatii

Minute

Centralele termice din cadrul fermelor aferente filtrelor sanitare

Parametrul

de exploatare

Inregistrat Alarma Ce actiune a

procesului

rezulta

Care este

timpul de

raspuns

Debit gaze

naturale

Da L Inchidere

arzatoare

Minute

Presiune Da L Inchidere

arzatoare

Minute

Temperatura Da L Reglare

parametru

Minute

4.6.1. Conditii anormale

Procesele de crestere a pasarilor de carne la sol din cadrul fermelor 3 si 11-12

sunt procese discontinuue in care, pentru asigurarea conditiilor de hranire, adapare si

microclimat, acestea sunt prevazute cu echipamente automatizate.

In cazul aparitiei unor defectiuni ale echipamentelor din dotare, exista riscul

afectarii procesului de crestere ce ar putea genera emisii cu concentratii depasite (noxe

provenite din sistemul de crestere, depasirea procentului de mortalitate).

In ceea ce priveşte centralele termice pentru producerea agentului termic si

echipamentele ce asigura microclimatul in hala, aceastea sunt prevazute cu sisteme

automatizate de pornire oprire, sisteme de monitorizare a procesului de ardere a

carburantului .

2.4.7. Cerinte caracteristice BAT

Prin tehnologia de crestere aplicata pentru pasarile de carne la sol, cat si prin

dotarile cu echipamente, acestea conduc la consumuri de materii prime, materiale

auxiliare, utilitati, cantitati de deseuri generate, conform prevederilor din cele mai bune

tehnici aplicate.

2.4.7.1. Implementarea unui sistem eficient de management al

mediului

Unitatea are implementat un sistem eficient de management al mediului avand

prevazut in organigrama societatii un serviciu investitii, dezvoltare PMI, Departament de

PMI precum si unul de protectie si securitate subordonate Consiliului de Administratie si

care isi desfasoara activitatea pe linia protectiei mediului:

- Reducerea consumurilor specifice de utilitati - energie si apa;

- Gestionarea deseurilor si urmarirea minimizarii acestora;

- Urmarirea nivelelor de emisii prin monitorizarea punctelor generatoare in

vederea eficientizarii sistemelor de depoluare si limitarea acestora;

- Dotarea instalatiilor conform celor mai bune tehnici disponibile cu

echipamente ce folosesc sisteme automate de dozare, controlul automat al parametrilor;

- La alegerea utilajelor s-a tinut seama de capacitatea de crestere pasari din

cadrul fermelor, dispozitivele moderne de urmarire cu care sunt dotate echipamentele

lucrand la parametri maximi;

2.4.7.2. Minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii printr-un

plan de prevenire şi management al situaţiilor de urgenţă

Societatea, prin managementul de dezvoltare, are organizat un departament de

protectie si securitate ce s-a ocupat cu intocmirea si obtinerea avizelor :

- Planul de prevenire şi stingere a incendiilor

- Planul de prevenire şi combatere a efectelor fenomenelor meteorologice

periculoase

- Procedură privind modul de acţiune în caz de producere a unei poluări

accidentale sau a unui eveniment care poate conduce la o poluare.

Societatea are desemnat un departament ce se ocupa cu instruirea personalului

in acest sens şi urmarirea aplicarii masurilor din planurile aprobate.

2.4.7.3. Cerinţele relevante suplimentare pentru activităţile specifice sunt

identificate mai jos:

Nu este cazul.

EMISII SI REDUCEREA POLUARII

2.4.8. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in aer

Platoul avicol Racova a fost proiectata in perioada anilor 1972-1976 iar conceptul

tehnologic de crestere a pasarilor nu a mai corespuns reglementarilor legislatiei actuale.

In acest sens a fost adoptata tehnologia de crestere intensiva a pasarilor la sol prin

modernizarea tuturor halelor din cadrul complexului.

Prin noua tehnologie s-a urmarit reducerea consumurilor specifice de utilitati (apa

potabila, energie electrica, gaz metan) furajare si adaparea puilor cu pierderi minime,

reducerea deseurilor si a emisiilor evacuate in mediu.

In ceea ce privesc emisiile atmosferice provenite din procesul de crestere s-a avut in

vedere reducerea concentratiilor din gazele arse prin inlocuirea combustibililor lichizi cu

gaz metan si automatizarea modului de ardere a acestuia in turbosuflante si centrale

termice aferente filtrelor sanitare de la fiecare ferma.

Sursele de emisii punctiforme sunt reprezentate de :

- centralele termice de la filtrele sanitare aferente fiecarei ferme, in total 5

centrale

- o centala termica la ablocul de locuinte

In ceea ce privesc concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati acestea sunt

prezentate in BM I-cap 11-11.2 Emisii atmosferice.

Ferma

Mirosuri(NH3, COV, H2S)

Crestere în hale, la sol pasari la sol

Pulberi

Gaze arse (CO, NOx, SO2, pulberi)

In ceea ce priveşte concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati acestea

sunt prezentate in BM I-cap 11-11.2 Emisii atmosferice.

2.4.8.1. Emisii si reducerea poluarii

Nr

crt

Sursa generatoare Poluant Concentratia

mg/mc

Debit masic

g/mc

Ord.

462/1993

mg/mc

1 Centrala termica F13 CO 100SO2 35NOx 350




5 Centrala termica F17 CO 100

CombustibiliGaze naturale

Centrale termice si turbosuflante

SO2 35NOx 350

Din punct de vedere al concentratiilor, emisiile se incadreaza in CMA, conform Ord.

462/1993

2.4.8.2.Protectia muncii si sanatatea publica

Conform managementului societatii se efectueaza masuratori periodice privind

concentratia noxelor pe locurile de munca , valorile acestora situandu-se in limitele

admise conform reglementarilor Ministerului Sanatatii si Protectiei Muncii.

Descrieţi gradul de protecţie al echipamentelor care trebuie purtate în diferite

zone ale amplasamentului.

Echipament de lucru: salopeta, cizme, bonete, manusi, halate.

2.4.2.3. Echipamente de depoluare

Pentru fiecare fază relevantă a procesului/punct de emisie şi pentru fiecare

poluant, indicaţi echipamentele de depoluare utilizate sau propuse. Includeţi amplasarea

sistemelor de ventilare şi supapele de siguranţă sau rezervele. Unde nu există, menţionaţi

că nu există.

Corespunzator fluxurilor tehnologice de crestere punctele de emisie pentru

poluanti si echipamentele de depoluare utilizate sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Faza de

proces

Punctul de

emisie

Poluant Echipament de depoluare

identificat

Propus sau

existent

-sistemul de

crestere

păsări de

Sistem de

ventilatie

-NH3

-H2S

Ventilatoare hale: Existent

carne la sol -COV

-pulberi

-CO

-SO2

-NOx

Ferma 13 : 40 buc/bloc

Ferma 14: 40 buc/bloc



Ferma 17: 56 buc/bloc Existent

Arderea

CH4 in

turbosuflant

e

Sisteme de

ventilatie

CO

Nox

SO2

Pulberi

Ventilatoare hale

Existent

Centrale

termice cu

combustibil

gaze

naturale

Cos evacuare CO

Nox

SO2

Pulberi

Cos evacuare fortata, filtre Existent

2.4.8.4. Studii de referinta

Există studii care necesită a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvată

metodă de încadrare în limitele de emisie stabilite în Secţiunea 13 a acestui formular?

Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi

finalizate.

2.4.8.5 COV

Acolo unde există emisii de COV, identificaţi principalii constituenţi chimici ai

emisiilor şi evaluaţi ce se întâmplă cu aceste substanţe chimice în mediu.

Emisiile de compusi organici volatili din sistemul de crestere a pasarilor este

determinat de mai multi factori in lant si influenta acestora este generata de urmatoarele

cauze:

- sistemul de ventilare si puterea de ventilatie

- cantitatea si calitatea dejectiilor evacuate care este influentată de strategia de

furajare, nivelul de proteine din furaje, sistemul de adapare si cantitatea de apa, efectivul

de pasari

- sistemul de proiectare si constructie a cladirilor corelat cu sistemul de

evacuare a dejectiilor.

Conform recomandarilor BAT, cantitatea de COV evacuata este de 0,009-0,024

kg/pasare/an,

Din masuratorile efectuate, debitele masice de COV se situeaza sub nivele

impuse prin BAT.

24.8.6. Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV

Există studii pe termen mai lung care necesită a fi efectuate pentru a stabili ce

se întâmplă în mediu şi care este impactul materiilor prime utilizate?

Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate.

Nu este cazul, ca urmare a masuratorilor efectuate si incadrarea acestora spre

limita inferioara a concentratiilor admise, precum si a dotarilor cu care sunt prevazute

fermele.

Sursele de emisii fugitive

Emisiile fugitive sunt reprezentate de :

- emisii din halele de crestere pasari;

- emisii de la platforma dedepozitare a gunoiului de hala;

- emisii de gaze arse provenite prin arderea motorinei la motoarele cu ardere

interna

Pentru reducerea emisiilor fugitive s-a urmarit:

- Valorificarea ritmica a deseurilor fara a se creea stocuri, precum si

respectarea tehnologiei de crestere si igienizare a incintelor prin reducerea concentratiei

de amoniac. In acest sens deseurile esorate depozitate pe platforma ecologica din cadrul

complexului sunt valorificate ca ingrasamant pe terenurile agricole. Astfel in anul 2007 s-

a restrans suprafata aferenta depozitarii prin reducerea cantitatii de deseuri depozitate si

amenajarea platformei conform reglementarilor in vigoare.

- Mentinerea unui microclimat corespunzator in halele de crestere

- Asigurarea unei retete corespunzatoare a furajului pentru a reduce

cantittaile de elemente fertilizante ce se elimina prin dejectii si implicit reducere emisiei

de amoniac

4.8.7. Eliminarea penei de abur

Nu este cazul.

2.4.9. Minimizarea emisiilor fugitive in aer

Oferiţi informaţii privind emisiile fugitive după cum urmează:

Sursa Poluanti Masa/unitatea de

timp unde este

cunoscuta

% estimat din

evacuarile totale ale

poluantului

respectiv din

instalatie

Rezervoare deschise

(de ex. staţia de

preepurare a apelor

uzate, instalaţie de

tratare/acoperire a

suprafeţelor);

NU -

Zone de depozitare

(de ex.containere,

halda, lagune etc.);

DA

- emisii

fugitive de

NH3, H2S

-

100% - platforma de

depozitare din

exteriorul fermelor

Încărcarea şi

descărcarea

containerelor de

transport

NU

Transferarea

materialelor dintr-un

recipient în altul de

ex. reactoare,

silozuri; cisterne)

DA - pulberi 10%

Transportul

dejectiilor uscate din

halele de crestere cu

mijloace auto

prevazute cu prelata

Sisteme de transport;

de ex. benzi

transportoare

NU - -

Sisteme de conducte

şi canale (de

ex.pompe, valve,

flanşe, bazine de

decantare, drenuri,

guri de vizitare etc.)

DA - emisii fugitive de

NH3, H2S

5% în timpul

vidanjării

Deficienţe de

etanşare/etanşare

slaba

NU

Posibiltatea de by-

pass-are a

echipamentului de

depoluare (în aer

sau în apă);

Posibilitatea ca

emisiile să evite

echipamentul de

depoluare a aerului

sau a staţiei de

epurare a apelor

NU

Pierderi accidentale

ale conţinutului -

instalaţiilor sau

echipamentelor în

caz de avarie

Prin planul de masuri prezentat anterior s-au stabilit masurile ce urmeaza a fi

luate in cazul poluarilor accidentale sau a avariilor la instalatii fara a afecta factorii de

mediu.

2.4.9.1. Studii

Sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea celei mai adecvate

metode de reducere a emisiilor fugitive? Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până

la care vor fi finalizate pe durata acoperită de planul de măsuri obligatorii.

Nu este cazul.

2.4.9.2. Pulberi si fum

- Descrieţi în următoarele căsuţe poziţia actuală sau propusă cu privire la

următoarele cerinţe caracteristice BAT descrise în îndrumarul pentru sectorul

industrial respectiv. Demonstraţi că propunerile sunt BAT fie prin confirmarea

conformării, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizării măsurilor alternative;

- Următoarele tehnici generale ar trebui folosite acolo unde este cazul, de exemplu:

▪ Reţinerea pulberilor de la operaţiile tehnologice. Posibilitatea de

recirculare a pulberilor trebuie analizată;

In cadrul halelor de crestere, prin sistemul de evacuare a aerului si asigurarea

conditiilor de microclimat, pulberile cu continut de pulberi vegetale, dejectii, se situeaza

sub limitele maxime admise cu incadrare in cerintele BAT.

▪ Acoperirea rezervoarelor;

Nu este cazul.

▪ Evitarea depozitarii exterioare sau neacoperite;

In anul 2007 s-au finalizat lucrarile de amenajare depozitului temporar pentru

stocarea gunoiului de hala pentru fermentare in vederea utilizarii la fertilizarea organica a

terenurilor agricole, este amenajata conform cerintelor BAT.

Tot in aceasta perioada s-a renuntat la vechiul depozit de stocare a gunoiului de

hala prin livrarea guniului catre benficiari si redarea terenului la o stare corespunzatoare.

▪ Acolo unde depozitarea exterioară este inevitabilă, utilizaţi stropirea cu

apă, materiale de fixare, tehnici de management al depozitării, paravânturi etc.;

Depozitul temporar pentru depozitarea gunoiului de hala corespunde

recomandarilor BAT, dupa cum urmeaza:

- Capacitatea depozitului este calculata in asa fel incat sa asigure stocarea

acestuia pentru o perioada de 6 luni pentru fermentare si in acelasi timp pentru a asigura

debuseul pe terenurile agricole in perioade optime.

- Depozitul este delimitat prin gard de protectie si dig de pamant

- Este impermeabilizat cu geomembrana si geotextil

- Sunt prevazute drenuri pentru colectarea levigatului intr-un rezervor de 10

mc

- Levigatul colectat este pompat periodic pe depozitul de gunoi pentru a se

asigura fermentare acestuia si pentru a impiedica imprastierea acestui de catre vant.

▪ Curăţarea roţilor autovehicolelor şi curăţarea drumurilor (evită

transferul poluării în apă şi împrăştierea de către vânt);

Da, la intrarea şi ieşirea din fiecare fermă a mijloacelor auto.

▪ Benzi transportoare închise, transport pneumatic (notaţi necesităţile

energetice mai mari), minimizarea pierderilor;

Nu este cazul.

▪ Curăţenie sistematică;

Genereaza praf si pulberi.

▪ Captarea adecvată a gazelor rezultate din proces.

Prin sistemele de exhaustare – instalatiile ce genereaza gaze arse cum sunt

turbosuflantelece utilizeaza drept carburant gaze naturale cu evacuarea acestora in incinta

halelor concentratiile la evacuare sunt diminuate ca urmare a sistemelor de ventilatie din

dotarea halelor . In acest sens se asigura o dilutie a concentratiei poluantilor proveniti din

procesul de crestere a pasarilor cat si din sistemul de ardere a carburantului . Concentratia

acestor poluanti CO, Nox, SO2, COV, pulberi se situeaza in limitele maxime admise

conform normativelor in vigoare.

In cazul sistemulor de evacuare din cadrul halelor de crestere a Platoului avicol

concentratia pulberilor se situeaza spre limita inferioara a concentratiilor admise si se

incadreaza in limitele BAT respectiv :

- pui broiler – crestere la sol - 0,014-0,018 kg/pasare/an

2.4.9.3. COV

Oferiti informatii privind transferul COV dupa cum urmeaza:

Prin tehnologia aplicata cat si prin dotarile existente din cadrul fermelor

concentratia de COV se situeaza sub valorile prevazute prin BAT-uri si spre limitele

inferioare ale CMA prin normativele in vigoare.

2.4.9.4. Sisteme de ventilatie

Oferiţi informaţii despre sistemele de ventilare după cum urmează:

Identificati fiecare

sistem de ventilatie

Tehnici utilizate pentru minimalizarea emisiilor

Ferma 13 : 40 buc/bloc x 6 blocuri = 240 buc

Sistem de exhaustare

Ferma 14: 40 buc/bloc x 6 blocuri = 240 buc


Ferma 16: 56 buc/bloc x 6 blocuri =336 buc


2.4.10. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in apa de suprafata si

canalizare

2.4.10.1. Sursele de emisie

Descrieţi după cum urmează sistemele de epurare pentru fiecare sursă de

apă uzată

Sursa de apa

uzata

Metode de

minimalizare a

cantitatii de apa

consumata

Metode de

epurare

Punctul de

evacuare

Ape uzate de la

igienizarea

halelor de

crestere (ape de

spalare) de la

fermele 13, 14,

15, 16, 17

Monitorizarea

consumurilor de

apa, eficientizarea

procesului de

spalare prin

utilizarea apei sub

presiune si

mecanica

Reteaua de

canalizare interna

cu descarcare in

bazine decantoare ,

V = 50 mc, pentru

fiecare ferma si

dirijare catre

urmarirea

consumurilor de

substante chimice

utilizate in acest

sens

terenurile agricole

Activitate

igienico-

sanitara, ape

menajere

Monitorizarea

consumurilor de

apa potabila

mecanica

Reteaua de

canalizare interna

cu descarcare in

bazine de stocare V

= 10 mc, cate unul

pentru fiecare

ferma. Se

vidanjeaza periodic

si se transporta in

reteauade

canalizare a

municipului Bacau

pe baza de contract.

Ape meteorice Nu este cazul - Infiltrarea lentă a

apelor meteorice în

sol .

2.4.10.2. Minimizare

Justificaţi cazurile în care consumul apei nu este minimizat sau apa uzată

nu este reutilizată sau recirculată

In vederea aplicarii celor mai bune tehnici disponibile, societatea urmareste

mentinerea consumului de apa in limitele admise conform recomandarilor din BAT si a

tehnologiilor de crestere aplicata.

In ceea ce priveste modul de colectare si evacuare ape uzate, prin managementul

societatii, s-a realizat in cursul anului 2007, separarea reţelei de canalizare ape uzate

tehnologice de cele menajere. Conform recomandarilor din BAT, apele uzate tehnologice

se utilizeaza la fertilizarea terenurilor agricole, iar apele menajere sunt transporttae la

epurare in sttaia orasului Bacau.

2.4.10.3. Separarea apei meteorice

Confirmaţi că apele meteorice sunt colectate separat de apele uzate

industriale şi identificaţi orice zonă în care există un risc de contaminare a apelor de

suprafaţă.

Zonele betonate din incinta au fost realizate cu pante , fiind prevazute cu rigole de

colectare a apelor pluviale si dirijare catre terenurile limitrofe .

Retelele interne de colectare si evacuare ape uzate tehnologice au fost realizate

deasemeni cu pante de scurgere catre bazinele colectoare in vederea asigurarii unei goliri

rapide spre bazinele betonate vidanjabile.

Se impune verificarea permanenta a starii retelelor de canalizare pentru a se evita

eventualele infiltratii in sol si panza freatica in cazul aparitiei unei defectiuni tehnice.

Natura solului din zona amplasamentului situat pe terasa raului Siret precum si

nivelul hidrostatic ridicat al panzei freatice, face ca permeabilitatea apelor provenite din

precipitatii in zonele nebetonate sa fie relativ redusa, infiltrarea apei in sol realizandu-se

in timp.

2.4.10.4. Justificare

Acolo unde efluentul este evacuat neepurat prezentaţi o justificare pentru

faptul că efluentul nu este epurat la un nivel la care acesta poate fi reutilizat (de ex.

prin ultrafiltrare acolo unde este adecvat).

La data analizei obiectivului, acesta nu este epurat pentru a fi reutilizat in

proces, societatea urmand a analiza aceasta posibilitate.

Studii

Este necesar să se efectueze studii pentru stabilirea celei mai adecvate

metode în vederea încadrării în valorile limită de emisie din Secţiunea 13?

Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate.

Nu este cazul.

2.4.10.5. Compozitia efluentului

Identificaţi principalii compuşi chimici ai efluentului preepurat (inclusiv

sub forma de CCO) şi ce se întamplă cu ei în mediu.

Apele uzate tehnologice si menajere sunt dirijate catre bazine betonate,

vidanjabile, existente în cadrul fermelor.

Apele uzate sunt vidanjate şi descărcate pe terenurile invecinate.

Ferma 13

Component-

in special sub

forma CCO

Punctul de

evacuare

Destinatie (ce se

intampla cu ea in

mediu)

Masa/unitate

de timp kg/an

Mg/l

CCOCr

Bazin

colector Evacuare pe terenurile

agricole

509,0CBO5 283,0Suspensii 98,0H2S si sulfuri 0,95Subst. Extr. 3,7NH4 1,1Cu 0,16Zn 0,52

Ferma 14

Component

-in special

sub forma

CCO

Punctul de

evacuare

Destinatie (ce se

intampla cu ea in

mediu)

Masa/unitate

de timp kg/an

Mg/l

CCOCr

Bazin


agricole

462,0CBO5 287,0Suspensii 63,0H2S si

sulfuri

0,522,6

Subst. Extr. 1,2NH4 0,15Cu 0,54Zn

Ferma 15

Component-in

special sub

forma CCO

Punctul de

evacuare

Destinaţie (ce se

intampla cu ea in

mediu)

Masa/unitate

de timp kg/an

Mg/l

CCOCr

Bazin


agricole


Ferma 16

Component-in

special sub

forma CCO

Punctul de

evacuare

Destinatie (ce se

intampla cu ea in

mediu)

Masa/unitate

de timp kg/an

Mg/l

CCOCr 624,0CBO5 295,0Suspensii 122,0

Bazin

colector

Evacuare pe terenurile

agricole

H2S si sulfuri 1,2Subst. Extr. 5,2NH4 1,6Cu 0,13Zn 0,48

Ferma 17

Component-in

special sub

forma CCO

Punctul de

evacuare

Destinatie (ce se

intampla cu ea in

mediu)

Masa/unitate

de timp kg/an

Mg/l

CCOCr

Bazin


agricole


Ape menajere

Componen

t-in special

sub forma

CCO

Punctul de

evacuare

Destinatie (ce se

intampla cu ea in

mediu)

Masa/unitate

de timp kg/an

Mg/l

CCOCr

Bazin colector

Evacuare in statie de

epurae

CBO5SuspensiiH2S si

sulfuriSubst. Extr.

NH4

Apele metorice sunt evacuate in sistem divizor spre rigola drumului de acces şi

pe terenurile agricole învecinate.

2.4.10.6. Studii

Sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a stabili destinaţia în

mediu şi impactul acestor evacuări? Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la

care vor fi finalizate.

Nu este cazul.

4.10.7. Toxicitate

Prezentaţi lista poluanţilor cu risc de toxicitate din efluentul preepurat.

Apele decantate din bazinele betonate, vidanjabile, cu descarcare pe terenurile

invecinate, contin ioni de Cu si Zn proveniti din metabolismul de crestere a pasarilor,

fără a depăşi concentratiile, conform NTPA 001/2002 .

2.4.10.8. Reducerea CBO

În ceea ce priveşte CBO, trebuie luată în considerare natura receptorului.

Acolo unde evacuarea se realizează direct în ape de suprafaţă care sunt cele mai

rentabile măsuri din punct de vedere al costului care pot fi luate pentru reducerea

CBO.

Dacă nu vă propuneţi să aplicaţi aceste măsuri, justificaţi.

Datorita faptului ca apele uzate tehnologice sunt folosite la fertilizarea organica

a terenurilor agricole ca urmare a continutului de substante fertilizante nu se pune

problema reducerii incarcarii organice.

2.4.10.9. Eficienta statiei de epurare orasenesti

Dacă apele uzate sunt epurate în afara amplasamentului, într-o staţie de

epurare a apelor uzate orăşeneşti, demonstraţi că: epurarea realizată în această

staţie este la fel de eficientă ca şi cea care ar fi fost realizată dacă apele uzate ar fi

fost epurate pe amplasament, bazată pe reducerea încărcării (şi nu concentraţiei)

fiecărui poluant în apa epurată evacuată.

Nu este cazul

Parametru Modul in care acestia vor fi epurati in

statia de epurare

Metale ----

Poluanti organici persistenti ----

Saruri si alti compusi anorganici ----

CCO ----

CBO ----

By-pass-area si protectia statiei de epurare a apelor uzate orasenesti

Demonstraţi că probabilitatea ocolirii staţiei de epurare a apelor uzate (în

situaţii de viituri provocate de furtună sau alte situaţii de urgenţă) sau a staţiilor

intermediare de pompare din reţeaua de canalizare este acceptabil de redusă .

% din timp cât staţia este ocolită 0%

O estimare a încărcării anuale crescute cu

metale şi poluanţi persistenţi care vor

rezulta din by-pass-ar

NU

Planuri de acţiune în caz de by-pass-are,

cum ar fi cunoaşterea momentului în care

apare, replanificarea unor activităţi cum ar

fi curăţarea sau chiar închiderea atunci

când se produce by-pass-area

NU

Ce evenimente ar putea cauza o evacuare

care ar putea afecta în mod negativ staţia

NU*

de epurare şi ce acţiuni (de ex. bazine de

retenţie, monitorizare, descărcare

fracţionată etc.) sunt luate pentru a o

preveni

Valoarea debitului de asigurare la care

staţia de epurare orăşenească va fi by-

pass-ată

NU

Rezervoare tampon

Demonstraţi că este asigurată o capacitate de stocare tampon sau arătaţi

modul în care sunt rezolvate încărcările maxime fără a supraîncărca capacitatea

staţiei de epurare

Nu este cazul.

2.4.10.10. Epurarea pe amplasament

Pe amplasamentul obiectivului nu se efectueaza procese de epurare sau

preepurare, la data intocmirii documentatiei.

2.4.11. Pierderi si scurgeri in apa de suprafata, canalizare si apa subterana

Nu este cazul

Informatii despre pierderi si scurgeri dupa cum urmeaza

Sursa Poluanti Masa/unitatea de

timp unde este

% estimat din

evacuarile totale

cunoscuta

Kg/an

ale poluantului

respectiv din

instalatie

Ape uzate,

posibile infiltraţii

din reteaua de

canalizare interna

(tehnologice,

menajere)

Suspensii ---- ---CCOCr ---- ---CBO5 ---- ---SET ---- ---Cu ---- ---Zn ---- ---NH4 ---- ---

La data intocmirii documentatiei apele uzate menajere si tehnologice colectate

in bazinele betonate separate sunt vidanjate si dirijate astfel:

- apele tehnologice sunt folosite la fertilizarea organica a terenurilor agricole;

- apele menajere sunt transportate la staţia de epurare

4.11.1. Structuri subterane:

Cerinta caracteristica a

BAT

Conformare

cu BAT

Da/Nu

Document de

referinta

Daca nu va

conformati acum,

data pana la care

va veti conforma

Furnizaţi planul

(planurile) de

amplasament, care

identifică traseul tuturor

drenurilor conductelor şi

canalelor şi al

rezervoarelor de

depozitare subterane

din instalaţie. (Dacă

acestea sunt deja

identificate în planul de

DA Plan retele de

canalizare -

ferme

Fermele sunt

prevazute cu retele

in sistem divizor de

colectare ape uzate,

tehnologice si

menajere cu stocare

in bazine betonate

separtae pentru cele

doua tipuri de ape

uzate.

închidere a

amplasamentului sau în

planul raportului de

amplasament, faceţi o

simplă referire la acestea).

Pentru toate

conductele,

canalele şi

rezervoarele de

depozitare subterane

confirmaţi că una

din următoarele

opţiuni este

implementată:

▪ izolaţie de siguranţă

▪ detectare continuă a

scurgerilor

▪ un program de

inspecţie şi

întreţinere, (de ex.

teste de presiune,

teste de scurgeri

verificări ale grosimii

materialului sau

verificare folosind

camera cu cablu TV-

CCTV care sunt

DA

Nu este cazul

DA

Verificari

periodice ale starii

tehnice ale

sistemului de

canalizare

DA

DA

DA

realizate pentru toate

echipamentele de

acest fel (de ex. în

ultimii 3 ani şi sunt

repetate cel puţin la

fiecare 3 ani)

2.4.11.2. Acoperiri izolante

Cerinta Da/Nu Daca nu, data pana la

care va fi

Există un proiect de

program pentru

asigurarea calităţii,

pentru inspecţie şi

întreţinere a

suprafeţelor

impermeabile şi a

bordurilor de

protecţie care ia în

considerare:

▪ capacităţi;

▪ grosime;

▪precipitatii;

▪ material;

▪ permeabilitate:

▪ stabilitate/consolidare;

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Nu este cazul

Da

▪ rezistenţă la atac

chimic;

▪ proceduri de inspecţie

şi întreţinere; şi

asigurarea calităţii

construcţiei

Au fost cele de mai sus

aplicate în toate zonele

de acest fel?

Da

2.4.11.3. Zone de poluare potenţiala

Pentru fiecare zonă în care există posibilitatea ca activităţile să polueze apa

subterană, confirmaţi că structurile instalaţiei (drenuri, conducte, canale,

rezervoare, batale) sunt impermeabilizate şi că straturile izolatoare corespund

fiecăreia dintre cerinţele din tabelul de mai jos.

Acolo unde nu se conformează, indicaţi data până la care se vor conforma.

Introduceţi referinţele corespunzătoare instalaţiei dumneavoastră şi extindeţi

tabelul dacă este necesar.

Zone potenţiale de poluare

Cerinta De ex. zona de

descarcare a

rezervoarelor

De ex.

depozit de

materii

prime

De ex.

depozit de

produse

De ex.

depozit de

deseuri

Confirmaţi

conformarea sau o

dată pentru

conformarea cu

prevederile

pentru:

▪ suprafaţa de

contact cu solul

sau subsolul

este impermeabilă

DA DA DA DA

▪ cuve etanşe de

reţinere a

deversărilor

D

A

D

A

D

A

DA

▪ îmbinări etanşe

ale construcţiei

DA DA D

A

DA

▪ conectarea la un

sistem etanş de

drenaj

DA

DA

D

A

DA

2.4.11.4. Cuve de retenţie

Incinta Platoului avicol Racova, fermele au fost prevazute cu retele de canalizare

pentru evacuarea apelor uzate provenite din halele de crestere in perioada vidului sanitar

cu dirijare catre bazinele decantoare din cadrul fiecarei ferme .

Apele uzate tehnologice sunt dirijate catre un bazin betonat subteran

compartimentat cu V=50mc/ferma.

Bazinele sunt de tip fosa septica , impermeabilizate prevenind infiltratiile de apa

uzata in sol.

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare si filtrul sanitar sunt

colectate separat in fose septice, cate una pentru fiecare ferma, V=10 mc.

Apele pluviale de pe constructii si platforme betonate sunt dirijate prin rigole

catre terenurile agricole invecinat.

In prezent din analiza dotarilor existente ale platoului avicol Racova se pot

concluziona urmatoarele:

-reteaua de canalizare cu caminele aferente din ferme prezinta o stare tehnica

corespunzatoare fiind igienizate, reparate si intretinute corespunzator;

-bazinele de stocare ape uzate tehnologice cu V=50 mc de pe reteaua de colectare

ape uzate, necesita respectarea programului de vidanjare, curatirea si verificarea

periodica a starii tehnice pentru a asigura un grad de retinere corespunzator a suspensiilor

grosiere.

- bazinele de colectare ape uzate menajere sunt construite din fibra de sticla,

asigurand un grad inalt de impermeabilizare.

Cerinta Bazine betonate cu V=50mc/buc pt.

ape uzqte tehnologice

Bazine din fibra de sticla pt. ape

menajere V=10 mc

Sa fie impermeabile si rezistente la

materialele depozitate.

Sa nu aiba orificii de iesire si sa se

scurga-colecteze catre un punct de

colectare din interiorul cuvei de

retentie

DA

Sa aibă traseele de conducte in

interiorul cuvei de retenţie si sa nu

pătrundă in suprafeţele de siguranţa

NU

Sa fie proiectat pentru captarea

scurgerilor de la rezervoare sau

robinete

DA

Sa aibă o capacitate care sa fie cu

110% mai mare decât cel mai mare

rezervor sau cu 25% din capacitatea

totala a acestora

Nu este cazul

Sa facă obiectul inspectiei vizuale

regulate si orice continuturi sa fie

pompate in afara sau indepartate in

DA - periodic conform programului de

curatire si verificare

alt mod , sub control manual in caz de

contaminare

Atanci cand nu este inspectat in mod

frecvent sa fie prevazut cu un senzor

de ridicare a nivelului si cu o alarma

adecvata

NU

Sa aiba puncte de umplere in

interiorul cuvei de retentie, unde este

posibil sau sa aiba izolatie adecvata

Nu este cazul

Sa aiba un program sistematic de

inspectie a cuvelor de retentie (in mod

normal vizula dar care poate fi extins

la teste cu apa acolo unde integritatea

structurala este incerta)

DA

2.4.11.5. Alte riscuri asupra solului

Pe amplasamentul fermelor nu exista alte depozite pentru materiale ce ar putea

constitui surse de poluare a solului si subsolului in conditiile respectarii masurilor de

depozitare impuse.

Depozitul temporar pentru depozitarea gunoiului de hala nu constituie un risc ci

corespunde recomandarilor BAT, dupa cum urmeaza:

- Capacitatea depozitului este calculata in asa fel incat sa asigure stocarea

acestuia pentru o perioada de 6 luni pentru fermentare si in acelasi timp pentru a asigura

debuseul pe terenurile agricole in perioade optime.

- Depozitul este delimitat prin gard de protectie si dig de pamant

- Este impermeabilizat cu geomembrana si geotextil

- Sunt prevazute drenuri pentru colectarea levigatului intr-un rezervor de 10

mc

- Levigatul colectat este pompat periodic pe depozitul de gunoi pentru a se

asigura fermentare acestuia si pentru a impiedica imprastierea acestui de catre vant.

4.12. Emisii in ape subterane

Nu este cazul

Exista emisii directe sau indirecte de substante din Anexele 5 si 6 ale Legii 310/2004,

rezultate din instalatie, in apa subterana?

Nu este cazul.

Măsuri de control intern şi de service al conductelor de alimentare cu apă şi de

canalizare, precum şi al conductelor, recipienţilor şi rezervoarelor prin care

tranzitează, respectiv sunt depozitate substanţele periculoase. Este necesar să

specificaţi:

▪ Frecvenţa controlului şi personalul responsabil

Permanent, compartimentul de protectie si securitate ,responsabil PMI.

▪ Cum se face întreţinerea

Periodic, conform unui program stabilit

▪ Există sume cu această destinaţie prevăzute în bugetul anual al firmei?

Da.

4.13. Mirosul

Prin natura activitatii cat si prin dotarile cu care este prevazut obiectivul se

incadreaza in categoria acelora ce genereaza mirosuri neplacute prin emisii

nesemnificative.

In cadrul fermelor nu se utilizeaza substante urat mirositoare, sursele

generatoare de mirosuri neplacute sunt:

- sistemul de ventilatie din halele de crestere pasari care degaja amoniac,

hidrogen sulfurat, COV, a caror concentratii sunt scazute la inceputul ciclului de crestere,

pe parcurs, acestea cresc, dar se incadreaza in limitele admise prin BAT-uri;

- sistemul de evacuate a apelor uzate si a dejectiilor;

- depozitul de dejectii solide situate in exteriorul fermei.

In ceea ce privesc mirosurile acestea se simt numai in interiorul fermelor, cu

precadere in sezonul cald (3 luni/an).

Prin respectarea programului de igienizare a halelor, a bazinelor, a caminelor de

canalizare, evacuarea ritmica a deseurilor conduce la diminuarea mirosurilor neplacute

pentru perioade scurte de timp.

In ceea ce priveste spatiul amenajat pentru depozitarea pierderilor naturale se

impune respectarea programului de ridicare ritmica a acestora pentru a nu crea o sursa de

mirosuri.

Amplasamentul Platoului avicol RACOVA este in extravilanul localităţii

Racova jud. Bacau, la o distanta de 5 km de zona locuita. Fermele sunt amplasate pe un

platou, inconjurat de zona forestiera, intr-o zona deschisa, curentii de aer din zona

favorizand dilutia mirosurilor.

Emisiile de mirosuri provenite din activitatile de crestere pasari contribuie la

totalul emisiilor odorizante din ferma si depind de factori precum activitatile de

intretinere si organizare a fermei, sistemul de depozitare a dejectiilor, sistemul de

manipulare si depozitare a acestora.

Pentru descresterea emisiilor in aer, in special emisii de amoniac si hidrogen

sulfurat, emisii ce produc mirosuri in mixtura diferitelor componente, exista o varietate

de posibilitati pentru diminuarea acestora, prin nutritia si organizarea nutritionala, precum

si prin conditiile climatice ale zonei.

.

2.4.13.1. Receptori

Nu au fost realizate evaluari ale efectelor mirosului asupra mediului intrucat nu

au fost sesizari pe aceasta linie pana in prezent.

Surse de mirosuri

Unde

apar

Descrieti

sursele de

Descrieti

emanarile

Ce

materiale

Se

realizeaza o

Exista

limite

Descrieti

actiunile

Descriet

i

mirosuril

e si cum

sunt ele

generate

emisii

punctifor

me

fugitive sau

alte

posibilitati

de emanare

ocazionala

mirositoare

sunt

utilizate

sau ce tip

de mirosuri

sunt

generate

monitoriza

re continua

sau

ocazionala

pentru

emanarile

de

mirosuri

sau alte

conditii

referitoar

e

intreprins

e pentru

prevenire

a sau

minimiza

rea

emanarilo

r

masuril

e care

trebuie

luate

pentru

respecta

rea

baturilo

r si a

termene

lor

Sistemul

de crestere

pasari in

hale, la sol

-sistemul

de

ventilatie

din halele

de crestere

-sistemul

de

evacuare

dejectii

Nu este

cazul

Manipulare

si transport

dejectii de

la ferme la

platforma

Miros

specific de

dejectii

(hidrogen

sulfurat,

amoniac,

COV

nonmetanici

)

NU

NU

NU

NU

Respectar

ea

strategiei

de furajare

si adapare,

regimului

de

microclim

at,

conditiilor

de vid

sanitar.

Respectar

ea

programul

ui de

curatire si

transport a

dejectiilor

de la

Nu sunt

necesare

ferme

Bazinele

de stocare

intermedia

ra apelor

uzate

- bazine

colectoare

ape uzate

-bazine de

stocare cu

pompa

tocator

Ape uzate

cu continut

de substante

organice,

NH3, H2S

NU NU Vidanjare

a conform

programul

ui stabilit

Bazinele

trebuie

sa fie

acoperit

e

2.4.13.2. Declaratie privind managementul mirosurilor

Procesul de crestere a pasarilor este un proces ciclic a caror parametrii pentru

conditiile de microclimat, hranire, adapare sunt conduse automat sau prin microprocesor.

Pentru avariile in SEN ce ar conduce la aparitia unor situatii accidentale, generatoare de

mirosuri, fermele sunt prevazute cu generatoare de curent ce asigura functionarea unitatii

pe durata avariei. In ceea ce priveste sistemul de evacuare a dejectiilor, prin procesul

tehnologic cat si prin managementul societatii, aceasta este o conditie ce trebuie

respectata pentru evitarea unui procent ridicat de pierderi naturale.

Prezentaţi concluziile acestor studii pentru a sprijini selectarea BAT.

Prin natura activitatii desfasurate, impactul produs asupra factorilor de mediu

poate fi diminuat prin selectarea datelor si monitorizarea emisiilor produse in atmosfera.

In acest sens se va corela, conform celor mai bune tehnici disponibile de crestere a

pasarilor, diminuarea acestora odata cu conditiile de reducere a consumurilor prin cele

mai bune tehnici.

Conform recomandarilor din BAT-uri si alegerea tehnologiei pe baza tehnicilor

existente, acestea conduc la obtinerea unui nivel inalt de protectie a mediului

inconjurator.

Pe aceasta linie s-a inscris si propunerea modernizarii fermei 12 prin alegerea

variantei de crestere a păsărilor la sol, precum si modernizarea celorlalte hale prin dotarea

cu echipamente corespunzatoare in vederea diminuarii impactului asupra factorilor de

mediu. Referitor la platforma de depozitare dejectii in prezent necorespunzatoare se

propune amenajarea unei noi platforme ecologice.

In ceea ce priveste nivelul de zgomot, procesul de crestere se desfasoara in

incinte inchise, utilajele generatoare de zgomot, ventilatoare, pompe fiind amplasate pe

suporti elastici.

In ceea ce priveste sistemul actual de colectare si stocare ape uzate, cu evacuare

pe terenurile invecinate, prin utilizarea bazinelor de stocare, este necesară separarea

apelor uzate tehnologice de cele menajere, prin crearea de bazine separate.

Conform celor mai bune tehnici disponibile, societatea, prin managementul de

mediu, are obligatia de a asigura un nivel inalt de protectie a mediului incluzand

minimizarea poluarii de lunga durata. De asemenea, o importanta majora o au

informatiile legate de functionarea instalatiilor din dotare comparativ cu noutatile in

domeniu ceea ce vor trebui sa conduca la posibilitatea schimbarii in timp si reactualizarea

limitelor de emisii, în cazul în care apele tehnologice vor fi utilzate la fertilizarea

terenurilor agricole.

2.5.MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR

5.1. Surse de deseuri

Tabelul 5.1(anexa 2)

2.5.2. Evidenţa deşeurilor

Lista de verificare pentru cerinţele

caracteristice BAT

Da/Nu

Este implementat un sistem prin

care sunt incluse în documente

următoarele informaţii despre

deşeurile (eliminate sau

recuperate) rezultate din instalaţie

DA

Cantitate Dejectii pasari 14.000 t/an

Pierderi naturale – 390 tone/an

Deseu menajer 24 t/an

Natura Substante organice, minerale

Substante organice, minerale, apa, ioni amoniu

Proteine, grasimi, pene

Resturi vegetale, suspensii pamantoase, etc.

Origine (acolo unde este relevant) Din tehnologiile de crestere

Destinaţie (Obligaţia urmăririi -

dacă sunt trimise în afara

amplasamentului)

Da

Frecvenţa de colectare Periodic, functie de natura si sursa generatoare a

deseurilor

Modul de transport Auto

Metoda de tratare Valorificare la terti in vederea eliminarii de pe

incinta in cazul gunoiului de hala.

In cazul pierderilor naturale, depozitare temporara

cu evacuare prin terti in vederea incinerarii

Deseurile menajere sunt preluate ritmic la

platforma localităţii

2.5.3. Zone de depozitare

Identificati

zona

Deseurile

depozitate

Sunt ele identificate

in mod clar, inclusiv

capacitatea maxima

de depozitare si

perioada maxima de

depozitare?

Proximitatea fata

de cursuri de ape:

-zone de interes

public/vulnerabile

la vandalism

identificarea

masurilor necesare

pentru

minimalizarea

riscurilor

Amenajaril

e existente

ale zonei de

depozitare

Platformă

ecologica

Dejectii Da

14.000 t/an

Nu este cazul Zona este

securizata

In incinta in

zona special

amenajata

Pierderi

naturale

Da

390 t/an

In spatiu amenajat –

cu evacuare in

vederea incinerarii

Zona

securizata

In incinta in

zona special

amenajata

Deseu

menajer

Da

24t/an

In containere

metalice pe

platforma betonata

Zona

betonata,

securizata

2.5.4.Cerinte speciale de depozitare

Material Categoria

de mai jos

Este zona de

depozitare

acoperita

(D/N)

Sau

imprejmuita

in intregime

(I)

Exista un

sistem de

evacuare a

biogazului

(D/N)

Levigatul

este drenat

si tratat

inainte de

evacuare

(D/N)

Exista

protectie

impotriva

inundatiilor

sau

patrunderii

apei la

stingerea

incendiilor

D/N

Depozitare

dejectii

AA, C D/I Nu DA D

Pierderi

naturale

A, AA D/I Nu Nu D

Deseu

menajer

AA N/I Nu Nu D

A - Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii acoperite.

AA - Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii

împrejmuite.

B - Aceste materiale este probabil să degaje pulberi şi să necesite captarea

aerului şi direcţionarea lui către o instalaţie de filtrare.

C - Sunt posibile reacţii cu apa. Nu trebuie depozitate în zone inundabile.

2.5.5. Recipienti de depozitare (acolo unde sunt folositi)

Lista de verificare pentru cerinţele

caracteristice BAT

Da/Nu

Sunt recipienţii de depozitare:

▪ prevăzuţi cu capace, valve etc. şi

securizaţi;

▪ inspectaţi în mod regulat şi înlocuiţi sau

reparaţi când se

deteriorează (când sunt folosiţi, recipienţii

de depozitare trebuie clar etichetaţi)

DA-in cazul, pierderilor naturale,

deseu menajer

DA

Este implementată o procedură

documentată pentru cazurile

recipienţilor care s-au deteriorat sau curg?

DA

2.5.6. Recuperarea sau eliminarea deseurilor

Tabel 5.6 anexa 3

2. 5.7 . Deseuri de ambalaje

Nu este cazul.

2,6. ENERGIE

2.6.1. Cerinte energetice de baza

Consumul de energie

Consumul anual de energie al activitatilor este prezentat in tabelul urmator, in

functie de sursa de energie, pentru activitatea de creştere şi îngrăşare a păsărilor de carne,

la sol, ce s-a desfăşurat în cadrul celor două ferme.

Sursa de energieFurnizata, MWh Primara, MWh % din total

Electricitate din

reţeaua publică

4710 MWh/an 100%

Electricitate din altă

sursă*)

Grup electrogen

propriu

-- --

Abur/apă fierbinte

achiziţionată şi nu

generată pe

amplasament (a)*)

Se prepara in

centralele termice

proprii

-- --

Gaze 3.745.982 Nmc/an Nu se aplica

Motorina 60t/an - constitue

rezerva in cazul

intreruperii furnizarii

energiei electrice si a

functionarii

turbosuflantelor

--

Cărbune Nu Nu se aplica

Altele

(Operatorul/titularul

activităţii trebuie să

specifice)

Nu

Tip de inforamatii (tabel,

diagrama, bilant energetic)

Numarul documentului respectiv

Din consumurile contorizate Contract -pentru furnizarea energiei

electrice incheiat cu SC E-ON Moldova -

sucursala Bacau

Energie specifica

Informaţii despre consumul specific de energie pentru activităţile din autorizaţia

integrată de mediu sunt descrise în tabelul următor:

Listati mai

jos

activitatile

Consum specific de energie

(CSE) specificati unitatile

adecvate

Descrierea

fundamentelor CSE

Aceste atrebuie sa se

bazeze pe consumul de

energie primara pentru

produse sau materii

prime care corespund cel

mai mult scopului

Compararea

cu limitele

(comparati

consumul

specific de

energie cu

orice limite

furnizate in

principal sau capacitatii

de productie a instalatiei

Indrumatorul

specific

sectorului sau

alte standarde

industriale)

Energie

termica-

Incalzire hale

de crestere

ferme 13-17

0,078l motorina /pasare/serie

Consumul energetic este

corelat cu capacitatea

proiectata*

consumul de

gaze naturale a

fost calculat pt

o serie de

crestere

Energie

electrica

1,87 kwh/pasare/an Consumul energetic poate

fi corelat cu capacitatea

proiectata

0,78-1,8

Wh/pasare/zi

Intretinere

Măsurile fundamentale pentru funcţionarea şi întreţinerea eficientă din punct

de vedere energetic sunt descrise în tabelul de mai jos.

Completaţi tabelul prin:

1) Confirmarea faptului că aveţi implementat un sistem documentat şi faceţi

referire la acea documentaţie, astfel încât el să poată fi inspectat pe amplasament de către

GNM/alte autorităţi competente responsabile conform legislaţiei în vigoare; sau

2) Declararea intenţiei de a implementa un astfel de sistem documentat şi

indicarea termenului până la care veţi aplica un asemenea program, termen care trebuie să

fie acoperit de perioada prevăzută în Planul de măsuri obligatorii; sau

3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru

activităţile desfăşurate.

Exista masuri documentate de

functionare, intretinere si

gospodarie a energiei pentru

Da/

Nu

Nu este

relevant

Informatii suplimentare

(documentele de referinta,

termenele la care masurile

urmatoarele componente?

(acolo unde este relevant)

vor fi implementate sau

motivul pentru care nu

sunt relevante/aplicabile)

Aer condiţionat, proces de

refrigerare şi sisteme de răcire

(scurgeri, etanşări, controlul

temperaturii, întreţinerea

evaporatorului/condensatorului)

;

Da Da Sistemul automat pentru

mentinerea microclimatului

in halele de crestere

Funcţionarea motoarelor şi

mecanismelor de antrenare

Da Da Diagrame energetice

Sisteme de gaze comprimate

(scurgeri, proceduri de

utilizare);

Nu --- -----

Sisteme de distribuţie a aburului

(scurgeri, izolaţii);

Nu --- ---

Sisteme de încălzire a spaţiilor şi

de furnizare a apei calde;

Da Da Incalzirea spatiului

tehnologic cu agent termic

produs in turbosuflante

Lubrifiere pentru evitarea

pierderilor prin frecare;

Da --- --

Întreţinerea boilerelor de ex.

optimizarea excesului de aer;

Nu --- ---

Alte forme de întreţinere

relevante pentru activităţile din

instalaţie.

Nu --- ---

2.6.2.Masuri tehnice

Măsurile tehnice fundamentale pentru eficienţa energetică sunt descrise în

tabelul de mai jos


1) Confirmarea faptului că vă conformaţi cu fiecare cerinţă, sau

2) Declararea intenţiei de conformare şi indicarea termenului până la care o

veţi face în cadrul Planului de măsuri obligatorii a activităţii analizate; sau



Confirmati ca

urmatoarele masuri

tehnice sunt

implementate pentru

evitarea incalzirii

excesive sau pierderilor

din procesul de racire

pentru urmatoarele

aspecte (acolo unde este

relevant)

Da Nu este

relevant

Informatii

suplimentare

(termenele prevazute

pentru aplicarea

masurilor sau motivul

pentru care nu sunt

relevante/aplicabile)

Izolarea suficientă a

sistemelor de abur,a

recipienţilor şi

conductelor încălzite

---- --- ---------

Prevederea de metode de Da Nu Conductele de transport

etanşare şi izolare

pentru menţinerea

temperaturii

si vehiculare agent

termic sunt prevazute

cu sisteme de izolatii

performante.

Senzori şi întrerupătoare

temporizate simple sunt

prevăzute pentru a

preveni

evacuările inutile de

lichide şi gaze încălzite.

Da Nu Sistemul de producere

a apei calde este

prevazut cu supape de

evacuare la cresterea

presiunii

Alte măsuri adecvate -

automatizarea sistemului

de ventilatie

Da Da Mentinerea

parametrilor de

temperatura in halele

de crestere corelata cu

functionarea

ventilatoarelor de

exhaustare aer din hala

Masuri de service al cladirilor

Măsuri fundamentale pentru eficienţa energetică a service-ului clădirilor sunt

descrise în tabelul de mai jos:


1) Confirmarea faptului că vă conformaţi cu fiecare cerinţă, sau

2) Declararea intenţiei de conformare şi indicarea datei până la care o veţi face

în cadrul programului dumneavoastră de modernizare; sau

3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă pentru


Confirmati ca

urmatoarele masuri de

service al cladirilor sunt

implementate pentru

urmatoarele aspecte

(unde este relevant)

Da/nu Nu este relevant Informatii

suplimetare

(documente de

referinta, termenul

de punere in

practica/aplicare a

masurilor sau

motivul pentru

care nu sunt

relevante)

Există o iluminare

artificială adecvată şi

eficientă din punct de

vedere energetic

Da Da Sunt aplicate

Există sisteme de control

al climatului eficiente

din punct de vedere

energetic pentru:

▪ Încălzirea spaţiilor

▪ Apă caldă

▪ Controlul temperaturii

▪ Ventilaţie

▪ Controlul umidităţii

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Sunt aplicate

2.6.3. Eficienta energetica

Un plan de utilizare eficientă a energiei este furnizat mai jos, care identifică

şi evaluează toate tehnicile care să conducă la utilizarea eficientă a energiei,

aplicabile activităţilor reglementate prin autorizaţie.

In cadrul societatii se urmareste utilizarea eficienta a energiei cu incadrarea

consumurilor specifice in limite si posibilitatea de reducere a acestora.

Societatea, prin managementul de dezvoltare, are prevazuta si urmarirea

consumurilor specifice si diminuarea acestora cu incadrarea in limitele recomandate prin

BAT-uri privind cresterea pasarilor.

Cerinte suplimentare pentru eficienta energetica

Informaţii despre tehnicile de recuperare a energiei sunt date în tabelul de mai

jos;


1) Confirmarea faptului că măsura este implementată, sau

2) Declararea intenţiei de a implementa măsura şi indicarea termenului de

aplicare a acesteia; sau


activităţile desfăşurate

Concluzii BAT pentru principiile

de recuperare/economisire a

energiei

Este aceasta tehnica

utilizata in mod

curent in instalatie

(D/N)

Daca NU explicati de ce

tehnica nu este adecvata

sau indicati termenul de

aplicare

Recuperarea căldurii din diferite

părţi ale proceselor, de ex. din

soluţiile de vopsire.

Nu Nu

Tehnici de deshidratare de mare

eficienţă pentru minimizarea

Nu Nu

energiei necesare uscării

Minimizarea consumului de apă

şi utilizarea sistemelor închise

de circulaţie a apei.

Nu Consumurile de apa se

inscriu in limitele

recomndate de BAT

Izolaţie bună (clădiri, conducte,

camera de

uscare şi instalaţia).

Da ---

Amplasamentul instalaţiei

pentru reducerea distanţelor

de pompare.

Da Este prevazuta cu

instalatii de pompare apă

potabilă

Optimizarea fazelor motoarelor

cu comandă electronică.

Da Nu este cazul

Utilizarea apelor de răcire

reziduale (care au o

temperatură ridicată) pentru

recuperarea căldurii.

Nu -----

Transportor cu benzi

transportoare în locul celui

pneumatic (deşi acesta trebuie

protejat împotriva probabilităţii

sporite de producere a

evacuărilor fugitive)

Nu -

Măsuri optimizate de eficienţă

pentru instalaţiile de ardere,

de ex. preîncălzirea

aerului/combustibilului, excesul

de aer etc

Da Turbosuflante

Procesare continuă în loc de

procese discontinue

Nu Prin specificul activitatii

procesul tehnologic este

discontinuu

Valve automate Da ----

Valve de returnare a condensului Nu ---

Utilizarea sistemelor naturale de

uscare

Da Platforma de depozitare

dejecţii

Altele NU ---

6.4. Alternative de furnizare a energiei

Informaţii despre tehnicile de furnizare eficientă a energiei sunt date în tabelul de mai jos.

Completaţi tabelul astfel:

1. Confirmaţi faptul că măsura este implementată; sau

2. Declaraţi intenţia de a implementa măsura şi indicaţi termenul de punere în

practică; sau

3. Expuneţi motivul pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru


Tehnici de furnizare a

energiei

Este aceasta tehnica

utilizata in mod curent in

instalatie

Daca NU explicati de ce

tehnica nu este adecvata

sau indicati termenul de

aplicare.

Utilizarea unităţilor de

co-generare;

Da Da

Recuperarea energiei

din deşeuri;

Nu Nu este cazul

Utilizarea de

combustibili mai puţin

poluanţi.

Da ---

2.7.Surse de zgomot

Nu este cazul

2.7.1. Studii privind masurarea zgomotului in mediu

Sursele generatoare de zgomot din incinta sunt:

-functionarea ventilatoarelor si a utilajelor ce prezinta organe in miscare

-circulatia auto din incinta obiectivului cu o frecventa destul de limitata.

Activitatea obiectivului se desfasoara in hale inchise, functionarea utilajelor ce

prezinta organe in miscare este discontinua.

Amplasamentul obiectivului este situat in extravilanul localitatii Racova, unde

influenta traficului auto este redus neinfluientand nivelul de zgomot la limita incintei.

Din determinarile efectuate pentru unitati similare acesta se situeaza la valori de

55-65 db (A) , zona de locuinte fiind la cca 5 km.

Informatii suplimentare cerute pentru instalatiile complexe si/sau cu risc

ridicat

Nu este cazul.

Minimizarea potenţialului de disconfort datorat zgomotului, în special de la:

▪ Utilaje de ridicat, precum benzi transportoare sau ascensoare;

Nu este cazul.

▪ Manevrare mecanică;

In spatii inchise

▪ Deplasarea vehiculelor, în special încărcătoare interne precum

autoîncărcătoare;

Mijloace auto pe cai de acces continue.

2.8.MONITORIZARE

9.1.Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer

tabelul 9.1.

Descrieţi orice programe/măsuri diferite pentru perioadele de pornire şi

oprire.

Nu este cazul.

Turbosuflantele functioneaza utilizand drept combustibil gazele naturale fiind

prevazute cu instalatii automatizate de reglare a parametrilor, supape de siguranta.

Procesul de crestere pasari este un proces discontinuu alternand etapele de

crestere cu cele de vid sanitar, pentru fiecare etapa existand masuri specifice de actionare.

9.2. Monitorizarea emisiilor in apa

9.2.1. Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa

Ca urmare a activitatii desfasurate de pe incinta Platoului avicol Racova rezulta

urmatoarele categorii de ape uzate:

-ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor populate si a apelor de

spalare de la statia de incubatie ce contin suspensii, substante organice, grasimi, ioni

amoniu, H2S si sulfuri.

-ape menajer fecaloide provenite de la filtrele sanitare, din activitatea

administrativa si de igienizare de la vestiare , birouri ce contin suspensii, substante

organice, detergenti, ioni amoniu

-ape meteorice provenite de pe incinta construita si betonata ce contin suspensii

pamantoase si substante extractibile.

Tabelul 9.2.1.

9.3.Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa subterana

Nu este cazul.

9.4. Monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare

Parametru Unitatea de

masura kg/an

Punct de

emisie

Frecventa de

monitorizare

Metoda de

monitorizare

pH

Suspensii

CCOCr

CBO5

SET

NH4

Sulfuri si

H2S

Cu

Zn

Apele uzate stocate in bazine sunt vidanjate si dirijate pe terenurile din

vecinatate.

9.5. Monitorizarea si raportarea deseurilor

Parametru Unitatea de

masura

Punct de

emisie

Frecventa de

monitorizare

Metoda de

monitorizare

Gunoi hala t/an Halele de

crestere pasari

La final de

serie

Evidenta

statistica

Pierderi

naturale

t/an Halele de

crestere

Inregistrare

lunara

Evidenta

statistica

Deseu

menajer

t/an Activitati

administrative

Inregistrare

lunara

Evidenta

statistica

- Dejectii pasari contin substante organice, minerale

- Pierderi naturale- proteine, grasimi, pene

- Deseu menajer - resturi vegetale, suspensii pamantoase, etc.

9.6. Monitorizarea mediului

9.6.1. Contributia la poluarea mediului ambiant

Este cerută monitorizarea de mediu în afara amplasamentului instalaţiei?

Avand in vedere ca activitatea se desfasoara in incinte inchise prevazute cu

sisteme de ventilaţie, inainte de evacuare in atmosfera, nu se considera necesar

monitorizarea calitatii aerului in afara amplasamentului.

In cazul apelor uzate provenite de pe incinta, in ceea ce privesc emisiile de

poluanti in apa prin sistemul de colectare a apelor uzate si de evacuare a acestora prin

vidanjare, acestea nu afectaaza calitatea apelor de suprafata intrucat nu se evacueaza in

ape de suprafata ci se folosesc la fertilizarea organica a terenerilor agricole cu respectarea

normelor OSPA si a recomandarilor BAT.

Avand in vedere ca suprafata incintei este in proportie de peste 67% betonata iar

activitatea se desfasoara in incinta inchisa – posibilitatea de poluare a solului este redusa,

nefiind afectat nici nivelul de zgomot.

In ceea ce priveste starea de sanatate a personalului precum si a habitatului din

zona nu s-au semnalat cazuri cu impact asupra acestora.

9.6.2. Monitorizarea impactului

Descrieţi orice monitorizare a mediului realizată sau propusă în scopul

evaluării efectelor emisiilor

Parametru/factor de

mediu

Studiu/metoda de

monitorizare

Concluzii (daca au fost

formulate)

Ape uzate tehnologice şi

menajere

Analize periodice

- pH, suspensii, SET,

CCOCr, CBO5, ioni

amoniu, Cu, Zn, HP

Conform NTPA 001/2002-

HG 352/2005

STAS 9450/88

Apa din sursa proprie

subterana – calitatea apei

potabile

Analize periodice

- pH, CCOCr, NH4, NO3,

NO2, SET.

Conform Legii 458/2002

Aer - emisii de la halele

de crestere pasari

Nox, pulberi, NH3, H2S,

COV

Conform nivelelor BAT

Frecventa se va stabili prin Autorizatia Integrata de Mediu, valorile fiind

inregistrate la sediul societatii si raportate la APM Bacau.

9.7. Monitorizarea variabilelor de proces

Descrieti monitorizarea variabilelor de proces

Urmatoarele sunt exemple de

variabile de proces care ar putea

Descrieti masurile luate sau pe care

intentionati sa le aplicati

necesita monitorizare

- materiile prime trebuie monitorizate

din punctul de vedere al poluanţilor,

atunci când aceştia sunt probabili

şi informaţia provenită de la furnizor

este

necorespunzătoare

Da pentru substantele chimice utilizate in

procesul de igienizare. Se va urmari

respectarea conditiilor de depozitare ,

manipulare si consumurile specifice.

- oxigen, monoxid de carbon,

presiunea sau

temperatura în cuptor sau în emisiile

de gaze

In turbosuflante acestea sunt echipate cu

instalatii de automatizare pentru pornire,

oprire, urmarire parametri si semnalizare a

abaterilor de la parametrii de proces.

- eficienţa instalaţiei atunci când este

importantă

pentru mediu

Sistemele de evacuare noxe din halele de

crestere

- consumul de energie în instalaţie şi

la punctele individuale de utilizare în

conformitate cu planul

energetic (continuu şi înregistrat)

Da - se urmareste pe fluxul tehnologic cu

ajutorul diagramelor energetice

- calitatea fiecărei clase de deşeuri

generate

Da - prin raportari lunare sau anuale cu

respectarea legislatiei in vigoare.

Listaţi alte variabile de proces care

pot fi importante pentru protecţia

mediului

----

9.8.Monitorizarea pe perioadele de functionare anormala

Nu este cazul.

13.1. Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului

Avand in vedere evaluarea impactului efectuată pentru Platoul Brad se poate

concluziona:

Impactul asupra calitatii apelor de suprafata

Ca urmare a modului de colectare şi evacuare a apelor uzate, spre terenurile din

zona nu este influenţată calitatea apelor de suprafata.

Impactul asupra calitatii apelor subterane

Prin masurile de prevenire si control al poluarii apelor subterane cat si prin

dotarile si amenajarile efectuate in cadrul fermelor acestea conduc la eliminarea

impactului asupra calitatii freaticului, avand in vedere ca acesta constitue sursa de apa

potabila in ferme.

Se va respecta programul de curatire al bazinelor cu vidanjarea apelor uzate,

tehnologice şi menajere, curatirea si verificarea retelelor de canalizare, a bazinelor

betonate.

Prin managementul societatii se impune necesitatea separarii colectarii apelor

uzate tehnologice de cele menajere.

Impactul asupra calitatii aerului

Emisiile atmosferice provenite de la halele de crestere pasari masurate prin

concentratii si debite orare conduc la concluzia unui impact redus asupra calitatii aerului.

Amplasamentul obiectivului intr-o zona deschisa prin factorii meteorologici cat

si prin dotarile tehnologice (ventilatoare, coşuri de dispersie) au efect asupra diminuarii

concentratiilor poluantilor emisi.

Impactul generat de mirosuri

Prin sistemul de colectare si depozitare a dejecţiilor pe platforma, cat si prin

distantele fata de zonele locuite, acestea conduc la diminuarea posibilitatii aparitiei unui

disconfort datorita mirosului.

Din acest punct de vedere se poate estima ca mirosurile neplacute sunt

nesesizabile in localitatea Brad, indiferent de directia vantului.

Referitor la poluantii emisi prin procesul de crestere al pasarilor NH3, H2S,

COV acestia se incadreaza in nivelele prevazute, conform celor mai bune tehnici

disponibile.

Impactul produs asupra biodiversitatii

Platoul avicol Brad functioneaza din anul 1974 cu acelasi profil de activitate,

pana in prezent nu s-au semnalat schimbari ale biodiversitatii, realizarea unei perdele de

vegetatie in incinta a avut un efect benefic asupra zonei fiind situat intr-o zona

impadurita.

De asemenea, prin masurile luate privind evitarea patrunderii poluantilor in

apele subterane si de suprafata, nu se estimeaza nici o influenta asupra ecosistemului

acvatic din zona raului Siret.

Impactul asupra solului si subsolului

Din probele de sol prelevate si analizate nu s-a constatat afectarea calitatii

acestuia in arealul respectiv.

Prin dotarile, amenajarile si masurile luate s-a instituit o supraveghere continua

si eliminarea potentialelor surse de poluare a solului.

In ceea ce priveste platforma de depozitare dejectii se impune amenajarea unei

noi platforme ecologice impermeabilizate.

Impactul vizual

Amplasamentul Platoului avicol nu este situat in imediata vecinatate a zonei

locuite a localităţii Brad, acesta incadrandu-se in peisajul zonei.

Impactul generat de zgomote si vibratii

Principala sursa de zgomote si vibratii este functionarea ventilatoarelor, si

pompelor acestea fiind amplasate in incinte inchise.

Traficul auto in incinta este redus la cca 2h/zi.

In aceste conditii impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane este minim,

perdeaua vegetala avand si menirea de a atenua intensitatea zgomotelor propagate.

Impactul produs asupra asezarilor umane

Prin amplasamentul fermelor cat si prin conditiile, dotarile si amenajarile

existente obiectivul nu are impact major asupra asezarilor umane:

- apa subterana - impact minim

- apa de suprafata - impact redus

- aer-impact minim

-sol-impact redus

13.2. Localizarea receptorilor, a surselor de emisii si a punctelor de

monitorizare.

▪ Habitate care intră sub incidenţa Directivei Habitate, transpusă în legislaţia

naţională prin Legea nr. 462/2001, aflate la o distanţă de până la 20 km de instalaţie sau

până la 20 km de amplasamentul unei centrale electrice cu o putere mai mare 50 MWth

▪ Arii naturale protejate aflate la o distanţă de până la 20 km de instalaţie –

NU

▪ Arii naturale protejate care pot fi afectate de instalaţie-NU

▪ Comunităţi (de ex. şcoli, spitale sau proprietăţi învecinate) –NU

▪ Zone de patrimoniu cultural -NU

▪ Soluri sensibile -NU

▪ Cursuri de apă sensibile (inclusiv ape subterane) – NU

▪ Zone sensibile din atmosferă (de ex. reducerea stratului de ozon din

stratosferă, calitatea aerului în zona în care SCM este ameninţat) - NU

Informaţiile despre identificarea receptorilor importanţi şi sensibili trebuie

rezumate în tabelul de mai jos (extindeţi tabelul dacă este nevoie).7)

http://82.76.51.55/start/#ln2nota10

13.2.1.Identificarea receptorilor importanti si sensibili

Tabelul 13.2.1

13.3. Identificarea efectelor evacuarilor din instalatie asupra mediului.

Societatea a detinut Autorizatie de mediu pe baza bilanturilor de mediu si a

analizelor efectuate privind emisiile in apa, aer, sol prelevate din punctele ce constituie

surse de poluare.

In baza analizei efectuate, activitatea desfasurata in cadrul Platoului Brad se

constituie intr-o activitate cu impact minim asupra mediului. Prin dotarile si

echipamentele cu care este prevazuta unitatea, prin masurile de monitorizare a

consumurilor specifice, a cantitatilor de materii prime, materii auxiliare, utilitati, precum

si prin gestionarea deseurilor unitatea se inscrie pe linia respectarii celor mai bune tehnici

disponibile.

13.3.1. Rezumatul evaluarii impactului evacuarilor

Tabel 13.3.1.

13.4. Managementul deseurilor

Referitor la activităţile care implică eliminarea sau valorificarea deşeurilor, luaţi

în considerare obiectivele relevante în tabelul următor şi identificaţi orice măsuri

suplimentare care trebuie luate în afară de cele pe care v-aţi angajat deja să le realizaţi, în

scopul aplicării BAT-urilor, în această Solicitare de obţinere a autorizaţiei integrate de

mediu.

Obiectiv relevant Măsuri suplimentare

care trebuie luate

asigurarea că deşeul este recuperat sau

eliminat fără periclitarea sănătăţii

umane şi fără utilizarea de procese

sau metode care ar putea afecta mediul

şi mai ales fără:

Respectarea programului de gestiune a

deseurilor

▪ risc pentru apă, aer, sol, plante sau

animale; sau

DA

▪ cauzarea disconfortului prin zgomot şi

mirosuri; sau

DA

▪ afectarea negativă a peisajului sau a

locurilor de interes special;

NU

Deseurile sunt gestionate de la producere pana la evacuare cu respectarea

reglementarilor in vigoare evitandu-se crearea de stocuri ce pot genera un impact asupra

factorilor de mediu.

13.5.Habitate speciale

Cerinţă Răspuns

(Da/Nu/identificaţi/confirmaţi

includerea, dacă este cazul)

Aţi identificat Situri de Interes

Comunitar (Natura 2000), arii naturale

protejate, zone speciale de conservare,

care pot fi afectate de operaţiile la care

s-a făcut referire în

Solicitare sau în evaluarea

Dacă nu, treceţi la Secţiunea urmatoare

NU

dumneavoastră de impact de mai

sus?

Aţi furnizat anterior informaţii legate

de Directiva Habitate,

pentru SEVESO sau în alt scop?

NU

Există obiective de conservare pentru

oricare din zonele

identificate? (D/N, vă rugăm enumeraţi)

NU

Realizând evaluarea BAT pentru emisii,

sunt emisiile rezultate

din activităţile dumneavoastră

apropiate de, sau depăşesc

nivelul identificat ca posibil să aibă un

impact semnificativ

asupra ariilor protejate?

Nu uitaţi să luaţi în considerare nivelul

de fond şi emisiile

existente provenite din alte zone sau

proiecte.

NU

proiect licenta bun

Documents