COALA POSTLICEAL SANITAR FUNDENIAn colar: 2014-2015Profesor: Nijloveanu Dorina MariaClasa: AMG III AData: 24.10.2014

PROIECTARE DIDACTIC

Modulul: Psihologie MedicalSubiectul lectiei: Reacii la boalTipul leciei: mixtDurata: 2hScopul leciei: Acumularea de noi cunotineLocul de desfurare: sala de curs

Competen specific: C2. Abordeaz pacientul n perspectiva holisticObiective operaionale: Elevii vor fi capabili: S identifice trsturile de personalitate care influeneaz reacia la boal; S formuleze cauzele anxietii n mediul de spital S ierarhizeze diferitele tipuri de reacii la boal; S stabileasc care sunt elementele de psihologie n actul chirurgical; S aprecieze importana stimei de sine n situaia de boal.

Strategia didactic: a) Metode didactice utilizate: expunerea, exemplificarea, reflexia personal, problematizarea;b) Mijloace didactice: suport de curs, prezentare ppt, plane, suport audio-video;c) Moduri de activitate cu elevii: grupuri de lucru, lucru individual, activiti frontale.

Bibliografie surse informaionale: Iamandescu, I., B., (2010), Manual de Psihologie Medical, Editura Infomedica, Bucureti Sillamy, N., (2012), Dicionar de Psihologie, Editura Univers Enciclopedic, Bucureti

Secvenele leciei:

1) Moment organizatoric: - notarea absenelorActivitatea profesorului: Verificarea materialului de predat; Comunicarea titlului leciei de predat: Reacii la boalActivitatea elevului: pregtirea elevului pentru luarea notielor.

2) Verificarea cunotinelor dobndite n lecia precedent prin ntrebri orale: Pregtirea elevilor pentru asimilarea noilor cunotine; Prin conversaia introductiv se reactualizeaz cunotinele necesare nelegerii noiunilor noi.

3) Predarea leciei noi: Comuniacrea de noi cunotineTitlul leciei: Reacii la boal

Schema general a leciei

Exist o taxonomie precis a trsturilor de personalitate ce cresc vulnerabilitatea sau rezistena la boal. sistemul de convingeri, mediul social, i mai ales suportul social variabilele socio-culturale a) Recunoasterea boliiRecunoasterea bolii si acceptarea situatiei de bolnavb) Ignorarea boliic) Negarea, refuzul starii de boala in conditiile constientizarii unor tulburari ce pot constitui semne ale boliid) ResemnareaPsihologia actului chirurgicalCauzele anxietatii perioperatoriiStima de sine

Elevii noteaz noiunile prezentate i sunt ateni la elementele expuse.

4) Fixarea cunotinelor predate secvena etapei de verificare:A. ntrebri orale: - trecerea n revist a principalelor informaiiB. Tema de lucru: studiu de caza) Identificarea tipului de reacie potrivit cazului prezentat;b) Explicarea influenei reaciei asupra desfurrii tratamentului;c) Surprinderea cauzelor care determin nsuirea respectivelor comportamente.

5) Secvena de ncheiere: profesorul le mulumete elevilor pentru implicarea pe tor parcursul orelor.

SCHEMA TABLEI

Recunoasterea bolii Ignorarea bolii Negarea, refuzul starii de boala ResemnareaPsihologia actului chirurgicalCauzele anxietatii perioperatoriiStima de sine

Suport de cursReactii la boala

Exist o taxonomie precis a trsturilor de personalitate ce cresc vulnerabilitatea sau rezistena la boal. sistemul de convingeri, credinele oamenilor despre ei nii i despre ceilali influeneaz comportamentele sanogenetice (de exemplu persoanele cu locus de control intern, convinse c i pot controla propria sntate, au tendina de a adopta comportamente de tip preventiv: diet, sport etc); mediul social, i mai ales suportul social reprezentat de familie, prieteni, colegi are un rol important n meninerea strii de sntate i n recuperarea dup boal. S-a constatat c persoanele cstorite, cu relaii durabile pe termen lung, copiii din familii stabile sunt mai sntoi (Gotzman & Katz, 1989); variabilele socio-culturale (de exemplu, gradul de cunoatere i cultur, apartenena la un grup etnic, nivelul socio-economic) influeneaz starea de sntate, accesul la investigaii i tratament.

Exista mai multe variante de acceptare sau de amanare ori chiar de refuz al bolii.e) Recunoasterea boliiRecunoasterea bolii si acceptarea situatiei de bolnavExista urmatoarele modalitati de recunoastere a bolii si a situatiei de bolnav:Prima varianta este cea realista, rationala, in cadrul careia un individ echilibrat emotional, cu un nivel de cultura sanitara satisfacator si fara probleme existentiale presante, considera ca, in fata unor tulburari de ordin somatic sau psihic aparute cu sau fara cauza aparenta, trebuie sa-si adapteze comportamentul prin masuri igieno-dietetice provizorii pana la prezentarea la medic, considerata obligatorie (sau sa se limiteze la tentative terapeutice simple, daca ele conduc la disparitia simptomelor, iar acestea nu se mai repeta). Un alt mod de acceptare este cel definit ca o constiinta a bolii disproportionata fata de substratul real organo-lezional.f) Ignorarea boliiCel mai adesea, ignorarea simptomelor se datoreaza unei desconsiderari a lor, chiar de catre indivizi cu un psihic normal si cu o atitudine realista in viata de toate zilele, dar aflati intr-un moment de puternica incordare, cu focalizarea intereselor asupra unor probleme care ii fac surzi fata de propriile lor suferinte.g) Negarea, refuzul starii de boala in conditiile constientizarii unor tulburari ce pot constitui semne ale boliiEste un caz foarte frecvent, deoarece este incomod pentru cineva sa recunoasc faptul ca este bolnav, in primul rand prin aceea ca, in mod necesar, el trebuie sa se supuna unor exigente legate de tratarea bolii, care-i modifica uneori substantial modul sau de existenta. Sunt oameni care se simt deranjati si violent stresati prin simplul fapt ca nu au voie sa iasa din locuinta cateva zile, in timp ce altii sunt foarte linistiti in fata unor perspective mult mai neplacute. Prima categorie va nega ideea de boala prin subestimarea simptomelor, chiar daca va recunoaste boala, nu va accepta starea de boala, riscand agravarea simptomelor prin ,,sfidarea regulilor jocului.Negarea starii de boala, in conditiile in care subiectul percepe o serie de simptome care-l atentioneaz ca ,,ceva nu este in regula cu corpul sau chiar cu psihicul sau, poate sa aiba la baza doua atitudini fundamentale:- amanarea deciziei prin sperante vagi in caracterul ei trecator sau lipsit de gravitate, intalnita atunci cand urmarirea perseverenta a unui scop important nu-i permite individului sa adopte situatia de bolnav chiar daca simptomele sunt evidente.- autoamagire, prin mecanisme inconstiente de aparare, la bolnavii ale caror simptomeconstientizate de ei sugereaza posibilitatea unei boli foarte grave.Ambele situatii de negare a starii de boala sunt puternic generatoare de stres psihic.h) ResemnareaAtitudinea de resemnare, de dezinteres fata de soarta proprie, o manifesta de obicei bolnavii cu o stare depresiva mai mult sau mai putin exprimata, dar si alti bolnavi ale carorconceptii psihofizice sau religioase cu iz fatalist ii predispun la astfel de reactii, vecine cu starea de indiferentism (proprie in special misticilor).

Psihologia actului chirurgical

Trasaturile cu implicatii psihologice ale actului chirurgical sunt:a) Este o relatie transanta, lipsita cel mai adesea de echivocuri, bolnavul avand perspectiva unei vindecari rapide si, de regula, definitive;b) Este dominat totusi de riscuri, uneori majore - amenintand integritatea si, uneori, viata bolnavului;c) Incarcatura emotionala este maxima si se refera nu numai la pacient ci si la chirurgul care opereza, acestuia nefiindu-i indiferent un eventual esec al interventiei (inclusiv efectele secundare sau complicatiile postoperatorii);d) Intreaga desfasurare a actului chirurgical poarta pecetea unui dramatism generat, in primul rand, de riscul chirurgical perceput de bolnav, si in al 2-lea rand de numeroasele surprize ce pot apare in dinamica actului operator;e) Bolnavul poate avea senzatii si sentimente generate de ideea de ,,prejudiciu corporal in cadrul unor exereze interesand segmente sau organe ale propriului corp;f) Anxietatea, care este o dominanta in plan psihologic a bolnavului, este extrema si ea domina bolnavul aproape pe tot parcursul actului chirurgical, incepand cu momentul internarii, continuand cu pregtirea preoperatorie (ganduri despre riscul operator) sau cu momentul anesteziei (griji referitoare la posibilitatea de ,,a nu se mai trezi), amplificandu-se, paradoxal - dupa reusita interventiei chirurgicale (,,ganduri negre despre posibilele sechele sau complicatii, ca si despre viitoarea sa reinsertie socio-profesionala).Cauzele anxietatii perioperatorii: internarea in clinica: separarea de familie si de prieteni mediu strain, zgomote si mirosuri (mai intense decat in alte servicii) ingrijiri de rutina griji cu privire la recuperarea sanatatii si a capacitatii de efort in familie, profesie teama de necunoscut, iminenta contactului cu acesta pierderea stapanirii de sine in relatiile cu cei din jur, constiinta neajutorarii, comunicarea dificila cu lumea exterioara, desfasurarea neobisnuita a zilelor de spital relatarile unor pacienti despre nereusitele sau sechelele operatiilor ori accidentele anesteziei relatarile din presa despre esecurile sau greselile intra-si postoperatorii.Interventia chirurgicala: operatia ca o leziune si agresionare a corpului si sufletului aprecieri prin prisma experientei personale (alte operatii sau recidiva)Temeri cu privire la: rezultatul interventiei chirurgicale (daca isi va mai reveni la vechile capacitati) eventualele ,,surprize negative intraoperatorii (ex. cancer) urmarile operatiei (griji cu privire la recuperarea sanatatii si a capacitatii de efort in familie, profesie, pierderea conditiei fizice) ingrijiri adiacente (sonde, perfuzii, cateterizare, etc.) vesti proaste inaintea operatiei anestezie teama de moarte senzatia stranie de ,,pseudomoarte, datorita pierderii cunostintei in cursul anesteziei sentimentul unui abandon total teama excesiva de complicatiile anesteziei (ex. alergice) grija fata de momentul trezirii neplaceri cauzate de perfuzii, injectii, masca teama de a nu se comite indiscretii asupra intimitatilor sale experiente anterioare neplacute momentul trezirii din anestezie si al evaluarii imediate a rezultatelor operaiei griji cu privire la recuperarea sanatatii si a capacitatii de efort pierderea conditiei fizice.g) Atat asupra bolnavului, cat si a medicului, impactul psihologic al bolii chirurgicale este crescut. Sentimentul responsabilitatii la chirurg nu dispare odata cu sfarsitul operatiei. Acest sentiment este accentuat, sau apare ca raspuns si la suprainvestirea medicului de catre pacient, si uneori ca urmare a suprasolicitarii radicalitatii interventiei terapeutice;

Stima de sine

(Rosenberg, 1978) considerat trstur cheie n sntatea mental, descrie un aspect al personalitii care vizeaz gradul n care persoana are tendina s o autoevalueze pozitiv.Definiie: stima de sine este o component a schemei cognitive referitoare la sine i este definit n multiple moduri. Stima de sine este o experien intim spune N. Branden (1996) care sluiete n adncul fiinei fiecruia i nu are legtur cu ceea ce cred sau simt ceilali n legtur cu mine. Este ceea ce eu cred i simt n legtur cu mine.Nivelul stimei de sine nu se stabilete odat pentru totdeauna n copilrie, ea poate s se maturizeze odat cu noi sau poate s se deterioreze.Dup N. Branden (1996) stima de sine (respectul de sine) se exprim prin: felul n care vorbete i se mic o persoan reflectnd bucuria de a tri; uurina de a vorbi despre realizri sau lipsuri cu simplitate i onestitate; plcerea pe care o triete cineva atunci cnd face i primete complimente, expresii ale afeciunii i aprecierii; printr-o deschidere fa de critic i prin uurina de a-i recunoate greelile, ntruct stima de sine a persoanei nu ine de imaginea perfeciunii; spontaneitate; armonia ntre vorbe i fapte; atitudine de deschidere i curiozitate ctre experinee noi; flexibilitate; uurina n abordarea unui comportament sigur de sine, dar nu n mod agresiv; relaxare n sensul c nu ne aflm n rzboi cu noi nine.Tot N. Branden ne descrie urmtoarele caracteristici pe care le putem identifica la nivel fizic n ceea ce privete o persoan cu o stim de sine sntoas: ochii sunt strlucitori i vioi; chipul relaxat (cu excepia bolii) cu colorit natural i un tonus bun al pielii; brbia aliniat trupului, n poziie natural; maxilarul inferior relaxat; umerii relaxai i totui drepi; minile graioase i relaxate; inuta tinde s nu fie ncordat, ci dreapt, bine echilibrat; mersul hotrt (nici agresiv i nici arogant).O persoan cu stim de sine se va percepe pe sine ca fiind: capabil are aspiraii nalte eecul are efect mobilizatorStima de sine este o trstur cheie pentru depresie, o stim de sine sczut este cea care ne plaseaz ntr-o relaie advers cu noi nine, cu propria noastr stare de bine. n mod inevitabil persoanele care au o stim de sine sczut i neglijeaz multe din nevoile eseniale.Stima de sine crescut este corelat cu intuiia, raionalitatea, creativitatea, independena, flexibilitatea, adaptabilitatea, capacitatea de a ne recunoate greelile i spiritul de cooperare. Stima de sine sczut este corelat cu iraionalitatea, orbirea n faa realitii, rigiditatea, teama de nou, conformism inadecvat, reacii defensive, comportament servil sau dimpotriv tiranic i teama sau ostilitatea fa de ceilali.Stima de sine ridicat sau sczut tinde s fie generatoare de profeii care se adeveresc prin ele nsele.Comportamente care ntrein o prere proast despre propria persoan (Humphrey, 2008): atitudini inflexibile fa de sine, de ceilali, de prezent i viitor. Atitudinile inflexibile se reflect n formulele trebuie, nu trebuie, neaprat, obligatoriu. De exemplu nu am voie s m nfurii sau trebuie s nu ntrzii etc; vorbire intern cu caracter depreciativ fa de sine sau critic i nvinovirea altor oameni i a lumii n general (toi ceilali sunt mai detepi dect mine, nu-mi iese nimic cum trebuie etc); stil d via neglijent i dezechilibrat ce se reflect n urmtoarele tipuri de comportamente: graba i pripeala sritul peste mese mncatul pe fug excesul de mncare sau insuficiena dependena de alcool, nicotin etc dependena de medicamente program de munc prelungit ncercarea de a face mai multe lucruri n acelai timp a nu refuza solicitrile care i se adreseaz a nu avea timp pentru tine ieiri rare n societate sau deloc timp liber puin sau deloc lipsa de micare insomnie extenuare a petrece prea puin timp cu familia agresivitate fa de alii a-i face griji tot timpul inhibarea experienelor pozitive conserv stima de sine sczut (spre exemplu: atunci cnd cineva i ofer ajutor a considera c oamenii ntotdeauna urmresc s obin ceva de la tine, a nu-i valorifica rezultatele etc); plasarea n situaii de respingere prin posesivitate, control, retragere, bosumflare, solicitare constant a asigurrilor etc; evitarea provocrilor: conformismul ocup un loc important n conduita acestor persoane pentru c riscul unui eec este prea amenintor; tipare de comunicare protectoare (mecanisme de aprare de tipul introieciei i proieciei), lips de asertivitate; lipsa de delimitare fa de prini.O stim de sine apare din capacitatea de a obine succese n activitate, din competen i din comparaia cu alii.Originea stimei de sine: la brbai rezult din succes, independen i autonomie. la femei rezult din ataament i satisfacie de relaionare

6