proiect didacticanaliza literara si gramaticala a unui text la prima vederecl.8

PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3 Baia – Structura BogataPROPUNĂTOR: Prof. Hlihor LenuţaDATA: 29.05.2012ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicareDISCIPLINA: Limba şi literatura românăCLASA: a VIII-aSUBIECTUL LECŢIEI: Analiza literară şi gramaticală a unui text la prima vedereTIPUL LECŢIEI: de recapitulareDURATA: 50 de minute

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE:1.Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare.2.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată.3.Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.4.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE1.4 sesizarea particularităţilor lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat;2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii;2.2 utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral;3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date;3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate;4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfo-sintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie.

COMPETENŢE OPERAŢIONALELa sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:O1 – să recunoască modurile de expunere, procedeele de expresivitate artistică, elementele de versificaţie;O2 – să identifice trăsăturile specifice genului epic, personajele şi modalităţile de caracterizare ale personajelor;O3 – să identifice categorii semantice învăţate, categorii morfologice specifice părţilor de vorbire, elemente de sintaxă a propoziţiei şi a frazei;O4 – să recunoască elementele regente şi elementele de relaţiei (elementele introductive) ale propoziţiilor subordonate studiate;O5 – să identifice propoziţiile subordonate studiate;O6 – să realizeze contragerea unei propoziţii subordonate în parte de propoziţie corespunzătoare;

Prof. Hlihor Lenuţa – Proiect didactic - Analiza literară şi gramaticală a unui text la prima vedere 1

O7 – să folosească corect semnele de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei;O8 – să aplice cunoştinţele de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă;O9 – să-şi prezinte punctul de vedere asupra unor secvenţe din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date.

STRATEGIA DIDACTICĂ

METODE ŞI PROCEDEE: - conversaţia euristică, observaţia, explicaţia, exerciţiul (recunoaştere, exemplificare), exerciţii de contragere, demonstraţia, analiza gramaticală, analiza literară, problematizarea

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII ELEVILOR: - activitatea frontală combinată cu activitatea independentă individuală; activitate pe grupe (trei grupe de elevi)

RESURSE: - capacităţile de învăţare ale elevilor; cunoştinţele lor anterioare

MATERIALE DIDACTICE: - texte lingvistice, fişe de lucru, testul de evaluare formativă, tabla, cretă colorată, caietele elevilor, manualul.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC: - Crişan, Alexandru; Dobra, Sofia; Sâmihăian, Florentina – Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003; - Goia, Vistian – Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2002; - Pamfil, Alina - Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, 2006; - Parfene, Constantin - Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999 - Popescu, Ştefania – Gramatica practică a limbii române, Ediţia a XIII-a, Editura TEDIT FZH, Bucureşti, 2005

LOCUL DE DESFĂŞURARE: - cabinetul de limba şi literatura română


SCENARIU DIDACTIC

1.MOMENT ORGANIZATORIC-elevii absenţi şi motivul pentru care nu sunt prezenţi la oră;-ţinuta elevilor;

2.CAPTAREA ATENŢIEI-profesorul creează o situaţie de comunicare, pretext pentru realizarea unei

atmosfere relaxante;

3.ANUNŢAREA TITLULUI LECŢIEI ŞI-A OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE-profesorul anunţă obiectivele operaţionale;-profesorul scrie titlul lecţiei pe tablă;-elevii scriu titlul lecţiei în caiete;

4.DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII-profesorul distribuie fişele de lucru elevilor, solicitând rezolvarea cerinţelor, oral

pentru înţelegerea textului literar şi în scris pentru elemente de limba română. -elevii sub îndrumarea profesorului vor rezolva fişa de lucru, frontal, folosindu-se de cunoştinţele învăţate despre: moduri de expunere, personaje, modalităţi de caracterizare a personajelor, trăsături specifice genului epic, vocabular, fonetică, categorii semantice, morfologie, sintaxa propoziţiei şi sintaxa frazei.

Fişă de lucru

Citeşte cu atenţie textul următor: „Un boier intenţiona să-şi bată joc de Nastratin şi, ca să-şi împlinească gândul, cumpărase mulţi pepeni galbeni, invitând pe Nastratin şi pe mulţi alţi musafiri. În timp ce mâncau pepeni, boierul puse pe furiş toate cojile în faţa lui Nastratin. Când terminară de mâncat, strigă prefăcându-se uluit: _ Prieteni, uitaţi-vă ce multe coji sunt în faţa lui Nastratin! El a mâncat mai mult decât noi. Ce mare mâncăcios este! _ Ha!... ha!... râseră cu toţii. _ Ha!... ha!... râse şi Nastratin. Să vedem cine este cel mai mâncăcios! Deci eu am mâncat numai miezul pepenelui şi am lăsat cojile. Boierul se vede că a mâncat pepenii cu coji cu tot. Uitaţi-vă! N-a lăsat nicio bucăţică de coajă de pepene!” (*** - „Snoave”)Înţelegerea textului1.Precizează personajele care participă la acţiune.2.Menţionează modurile de expunere utilizate în text.3.Indică două trăsături ale boierului şi precizează mijlocul de caracterizare al personajului.4.Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine unei opere epice.

Elemente de limba română5.Menţionează patru termeni din familia lexicală a cuvântului „a mânca”.6.Scrie două enunţuri prin care să ilustrezi omonimia cuvântului „mai”.


7.Transcrie, din text, patru cuvinte care conţin diftongi.8.Menţionează folosirea cratimei în structura: „N-a lăsat nicio bucăţică de coajă de pepene!”.9.Precizează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: „galbeni”, „de mâncat”, „se” (vede), „nicio” (bucăţică).10.Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul următor: „În timp ce mâncau pepeni, boierul puse pe furiş toate cojile în faţa lui Nastratin.”.11.Transcrie substantivul în caz vocativ şi construieşte câte un enunţ în care să fie, pe rând, în cazurile: acuzativ şi dativ12.Alcătuieşte câte un enunţ în care pronumele negativ „niciuna” să aibă următoarele funcţii sintactice: atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ.13.Identifică propoziţiile subordonate din primul alineat al textului şi precizează felul lor.14.Realizează contragerea propoziţiei subordonate circumstanţiale de scop „ca să-şi împlinească gândul” în parte de propoziţie corespunzătoare.15.Transcrie propoziţia subordonată subiectivă din text şi construieşte un alt enunţ, în care propoziţia să-şi păstreze valoarea sintactică având un alt regent.16.Construieşte o frază care să conţină o propoziţie subordonată atributivă, având ca termen regent substantivul „coajă”. -profesorul distribuie elevilor aranjaţi pe grupe (trei grupe), fişe de lucru, solicitând să rezolve cerinţele oral pentru înţelegerea textului literar şi în scris, pe coli de hârtie flipchart, pentru elemente de limba română. -elevii vor rezolva fişa de lucru, pe grupe, folosindu-se de cunoştinţele învăţate despre: moduri de expunere, procedee de expresivitate artistică, elemente de versificaţie, trăsături ale genului liric, vocabular, fonetică, categorii semantice, morfologie, sintaxa propoziţiei şi sintaxa frazei.

Fişe de lucru:

GRUPA I

Citeşte cu atenţie textul următor: „Azi dimineaţă m-am trezit, Căci mi-a bătut nerăbdător la geam, Cu degetele sale fragede de ram, Caisul, care peste noapte-a înflorit.

Şi nu-l recunoscui de la-nceput... Atâta alb şi roz îşi răsfăţa risipa, Că m-am gândit un înger c-a trecut Şi-n ramurile lui şi-a frânt aripa.” (Magda Isanos – „Caisul”)

Înţelegerea textului1.Indică o structură / un grup de cuvinte care conţine un epitet.2.Precizează felul rimei versurilor din prima strofă.3.Identifică, din prima strofă, un vers care sugerează imaginea primăverii.4.Menţionează două mărci lexico-gramaticale ale eului liric prezente în text.


Elemente de limba română5.Desparte în silabe următoarele cuvinte: nerăbdător, noapte, recunoscui, înger.6.Menţionează folosirea cratimei în structura: „Şi nu-l recunoscui...”.7.Precizează cazul substantivelor din a doua strofă: „risipa”, „un înger”, „(-n) ramurile”, „aripa”.8.Construieşte două enunţuri în care substantivul „cais” să aibă funcţiile sintactice de: atribut substantival prepoziţional şi atribut substantival genitival.9.Transcrie, din prima strofă, propoziţia subordonată atributivă şi realizează contragerea ei în parte de propoziţie corespunzătoare.10.Construieşte o frază în care verbul „a trece” să fie regent pentru o propoziţie subordonată circumstanţială de timp.

GRUPA a II-aCiteşte cu atenţie textul următor: „E soarele biruitor. Cireşii Au ridicat, învinşi, steag alb în vânt. Livezile îşi numără plăieşii. Un cuc dictează pacea pe pământ.

Lumină pretutindeni! Primăvară Şi verde proaspăt ca un suflet nou, Şi mieii albi ca merii albi de ţară, Şi pace-n gânduri vechi şi-n grâul nou.” (Ion Pillat – „Primăvara”)

Înţelegerea textului1.Indică un vers prin care se concretizează o imagine auditivă.2.Precizează felul rimei din fragmentul dat.3.Indică o figură de stil din versul: „Şi mieii albi ca merii albi de ţară” şi numeşte-o.4.Menţionează modul de expunere folosit în text.

Elemente de limba română5.Stabileşte două sinonime potrivite pentru adjectivul „biruitor” (E soarele biruitor).6.Transcrie, din text, două cuvinte care conţin diftongi.7.Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: „e”, „cireşii”, „un” (cuc), „pretutindeni”.8.Precizează funcţia sintactică a cuvintelor din versul: „Un cuc dictează pacea pe pământ”.9.Precizează raportul sintactic existent între propoziţiile din prima strofă a textului dat.10.Construieşte o frază în care verbul „a ridica” să fie regent pentru o subordonată subiectivă.

GRUPA a III-a

Citeşte cu atenţie textul următor: „Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură, În curând şi el apare pe-orizontul aurit,


Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.

El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca mândră scară Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară, Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi Ce răzbat prin frunze-uscate şi s-arată drăgălaşi. (Vasile Alecsandri – „Dimineaţa”)

Înţelegerea textului1.Numeşte anotimpul şi momentul zilei descrise în text.2.Identifică figura de stil prezentă în următorul vers: „Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi”.3.Menţionează felul rimei versurilor date.4.Identifică o imagine vizuală în textul dat.

Elemente de limba română5.Transcrie, din text, două cuvinte ce conţin vocale aflate în hiat.6.Menţionează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: „lumină”, „căldură”.7.Precizează felul şi cazul pronumelor subliniate: „În curând şi el apare pe-orizontul aurit”; „Ce răzbat prin frunze-uscate...”.8.Transcrie, din text, un atribut substantival genitival şi un complement circumstanţial de loc.9.Rescrie, din ultima strofă, o propoziţie subordonată şi precizează felul ei.10.Construieşte o frază care să conţină o propoziţie subordonată completivă directă, având ca termen regent verbul „a prevesti”.

5.OBŢINEREA PERFORMANŢEI ŞI ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI-profesorul va face aprecieri după fiecare sarcină de lucru;-profesorul sugerează soluţii / reformulează răspunsurile care nu sunt corect

construite sau nu sunt concludente.

6.EVALUARE FORMATIVĂ-elevii primesc spre rezolvare o fişă de evaluare formativă, activitate individuală.

Citeşte cu atenţie textul următor: „Prin vişini vântul în grădină, Eu cred c-a obosit pădurea Cătând culcuş mai bate-abia Căci ziua-ntreag-a tot cântat Din aripi, şi-n curând s-alină, Şi tace-acum gândind aiurea. Iar roşul mac închide floarea, Sub dealuri amurgeşte zarea, Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Se-ntunecă prin văi cărarea Şi-adoarme-apoi şi ea. Şi-i umbră peste sat.” (George Coşbuc – „Pastel”)

Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:1.Desparte în silabe următoarele cuvinte: „închide”, „cicoarea”.2.Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: „eu”, „gândind”.


3.Subliniază propoziţia subordonată circumstanţială de cauză din strofa a doua.4.Menţionează imaginea artistică din versurile: „Sub dealuri amurgeşte zarea, / Se-ntunecă prin văi cărarea / Şi-i umbră peste sat”.

7.ASIGURAREA RETENŢIEI-sunt comentate eventualele erori;-se fixează elementele de noutate;-se vor face noi precizări.

8.ASIGURAREA TRANSFERULUI-profesorul comunică elevilor tema pentru acasă (elevii, aranjaţi pe grupe, vor primi

ca temă pentru acasă partea a II-a din fişele de lucru)

GRUPA I



Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului „Caisul” prin raportare la conţinutul poeziei.În compunerea ta, trebuie:-să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric; -să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu; -să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; -să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

GRUPA a II-a

Citeşte cu atenţie textul următor: „E soarele biruitor. Cireşii Au ridicat, învinşi, steag alb în vânt. Livezile îşi numără plăieşii. Un cuc dictează pacea pe pământ.



Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului „Primăvara” prin raportare la conţinutul poeziei.În compunerea ta, trebuie:-să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric; -să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu; -să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; -să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

GRUPA a III-a

Citeşte cu atenţie textul următor: „Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură, În curând şi el apare pe-orizontul aurit, Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.


Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului „Dimineaţa” prin raportare la conţinutul poeziei.În compunerea ta, trebuie:-să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric; -să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu; -să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; -să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.


ANEXA 1

FIŞA DE LUCRU NR. 1

Citeşte cu atenţie textul următor: „Un boier intenţiona să-şi bată joc de Nastratin şi, ca să-şi împlinească gândul, cumpărase mulţi pepeni galbeni, invitând pe Nastratin şi pe mulţi alţi musafiri. În timp ce mâncau pepeni, boierul puse pe furiş toate cojile în faţa lui Nastratin. Când terminară de mâncat, strigă prefăcându-se uluit: _ Prieteni, uitaţi-vă ce multe coji sunt în faţa lui Nastratin! El a mâncat mai mult decât noi. Ce mare mâncăcios este! _ Ha!... ha!... râseră cu toţii. _ Ha!... ha!... râse şi Nastratin. Să vedem cine este cel mai mâncăcios! Deci eu am mâncat numai miezul pepenelui şi am lăsat cojile. Boierul se vede că a mâncat pepenii cu coji cu tot. Uitaţi-vă! N-a lăsat nicio bucăţică de coajă de pepene!” (*** - „Snoave”)

Înţelegerea textului1.Precizează personajele care participă la acţiune.2.Menţionează modurile de expunere utilizate în text.3.Indică două trăsături ale boierului şi precizează mijlocul de caracterizare al personajului.4.Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine unei opere epice.

Limba română5.Menţionează patru termeni din familia lexicală a cuvântului „a mânca”.6.Scrie două enunţuri prin care să ilustrezi omonimia cuvântului „mai”.7.Transcrie, din text, patru cuvinte care conţin diftongi.8.Menţionează folosirea cratimei în structura: „N-a lăsat nicio bucăţică de coajă de pepene!”.9.Precizează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: „galbeni”, „de mâncat”, „se” (vede), „nicio” (bucăţică).10.Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul următor: „În timp ce mâncau pepeni, boierul puse pe furiş toate cojile în faţa lui Nastratin.”.11.Transcrie substantivul în caz vocativ şi construieşte câte un enunţ în care să fie, pe rând, în cazurile: acuzativ şi dativ12.Alcătuieşte câte un enunţ în care pronumele negativ „niciuna” să aibă următoarele funcţii sintactice: atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ.13.Identifică propoziţiile subordonate din primul alineat al textului şi precizează felul lor.14.Realizează contragerea propoziţiei subordonate circumstanţiale de scop „ca să-şi împlinească gândul” în parte de propoziţie corespunzătoare.15.Transcrie propoziţia subordonată subiectivă din text şi construieşte un alt enunţ, în care propoziţia să-şi păstreze valoarea sintactică având un alt regent.16.Construieşte o frază care să conţină o propoziţie subordonată atributivă, având ca termen regent substantivul „coajă”.


ANEXA 2


GRUPA I



Înţelegerea textului1.Indică o structură / un grup de cuvinte care conţine un epitet.2.Precizează felul rimei versurilor din prima strofă.3.Identifică, din prima strofă, un vers care sugerează imaginea primăverii.4.Menţionează două mărci lexico-gramaticale ale eului liric prezente în text.

Elemente de limba română5.Desparte în silabe următoarele cuvinte: nerăbdător, noapte, recunoscui, înger.6.Menţionează folosirea cratimei în structura: „Şi nu-l recunoscui...”.7.Precizează cazul substantivelor din a doua strofă: „risipa”, „un înger”, „(-n) ramurile”, „aripa”.8.Construieşte două enunţuri în care substantivul „cais” să aibă funcţiile sintactice de: atribut substantival prepoziţional şi atribut substantival genitival.9.Transcrie, din prima strofă, propoziţia subordonată atributivă şi realizează contragerea ei în parte de propoziţie corespunzătoare.10.Construieşte o frază în care verbul „a trece” să fie regent pentru o propoziţie subordonată circumstanţială de timp.

Temă pentru acasă: Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului „Caisul” prin raportare la conţinutul poeziei.În compunerea ta, trebuie:-să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric; -să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu; -să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; -să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.


ANEXA 3


GRUPA a II-a

Citeşte cu atenţie textul următor: „E soarele biruitor. Cireşii Au ridicat, învinşi, steag alb în vânt. Livezile îşi numără plăieşii. Un cuc dictează pacea pe pământ.


Înţelegerea textului1.Indică un vers prin care se concretizează o imagine auditivă.2.Precizează felul rimei din fragmentul dat.3.Indică o figură de stil din versul: „Şi mieii albi ca merii albi de ţară” şi numeşte-o.4.Menţionează modul de expunere folosit în text.

Elemente de limba română5.Stabileşte două sinonime potrivite pentru adjectivul „biruitor” (E soarele biruitor).6.Transcrie, din text, două cuvinte care conţin diftongi.7.Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: „e”, „cireşii”, „un” (cuc), „pretutindeni”.8.Precizează funcţia sintactică a cuvintelor din versul: „Un cuc dictează pacea pe pământ”.9.Precizează raportul sintactic existent între propoziţiile din prima strofă a textului dat.10.Construieşte o frază în care verbul „a ridica” să fie regent pentru o subordonată subiectivă.

Temă pentru acasă: Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului „Primăvara” prin raportare la conţinutul poeziei.În compunerea ta, trebuie:-să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric; -să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu; -să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; -să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.


ANEXA 4


GRUPA a III-a

Citeşte cu atenţie textul următor: „Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură, În curând şi el apare pe-orizontul aurit, Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.


Înţelegerea textului1.Numeşte anotimpul şi momentul zilei descrise în text.2.Identifică figura de stil prezentă în următorul vers: „Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi”.3.Menţionează felul rimei versurilor date.4.Identifică o imagine vizuală în textul dat.

Elemente de limba română5.Transcrie, din text, două cuvinte ce conţin vocale aflate în hiat.6.Menţionează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: „lumină”, „căldură”.7.Precizează felul şi cazul pronumelor subliniate: „În curând şi el apare pe-orizontul aurit”; „Ce răzbat prin frunze-uscate...”.8.Transcrie, din text, un atribut substantival genitival şi un complement circumstanţial de loc.9.Rescrie, din ultima strofă, o propoziţie subordonată şi precizează felul ei.10.Construieşte o frază care să conţină o propoziţie subordonată completivă directă, având ca termen regent verbul „a prevesti”.

Temă pentru acasă: Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului „Dimineaţa” prin raportare la conţinutul poeziei.În compunerea ta, trebuie:-să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric; -să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu; -să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; -să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.


ANEXA 5

TEST DE EVALUARE

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Prin vişini vântul în grădină, Eu cred c-a obosit pădurea Cătând culcuş mai bate-abia Căci ziua-ntreag-a tot cântat Din aripi, şi-n curând s-alină, Şi tace-acum gândind aiurea. Iar roşul mac închide floarea, Sub dealuri amurgeşte zarea, Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Se-ntunecă prin văi cărarea Şi-adoarme-apoi şi ea. Şi-i umbră peste sat.” (George Coşbuc – „Pastel”)

Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1.Desparte în silabe următoarele cuvinte: „închide”, „cicoarea”.2.Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: „eu”, „gândind”.3.Subliniază propoziţia subordonată circumstanţială de cauză din strofa a doua.4.Menţionează imaginea artistică din versurile: „Sub dealuri amurgeşte zarea, / Se-ntunecă prin văi cărarea / Şi-i umbră peste sat”.


proiect didacticanaliza literara si gramaticala a unui text la prima vederecl.8

Documents