limba literara

110
8/12/2019 Limba Literara http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 1/110  LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ  LECTOR UNIV. DR. ANCUŢA NEGREA

Upload: bogdan-pochina

Post on 03-Jun-2018

260 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 1/110

 

LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ

  LECTOR UNIV. DR. ANCUŢA NEGREA

Page 2: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 2/110

Page 3: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 3/110

CU5RIN9

 ASPECE !E"#"$"%ICE &I E"REICE ................................................................................................................................... :

;Istoria limbii literare < discipli$& a li$(#isticii ...................................................................................... :;Conceptul de limbă literară ................................................................................................................... 5;Raportul: ▪limbă scrisă – limbă literară scrisă  ▪limbă literară scrisă – limbă literară vorbită;Limba literară scrisă .............................................................................................................................. 8;Limba literară vorbită;Raportul) limba literară scrisă < limba literară vorbită;Caracterul normat al limbii literare;Caracterul cultivat al limbii literare;Periodizarea istoriei limbii române literare ........................................................................................ 5;!ri"inile limbii române literare ........................................................................................................... 8;#aza dialectală a limbii române literare ............................................................................................. $%;&tilurile limbii române literare ............................................................................................................ $$

E5OCA VEC=E DIN I9TORIA LI4+II RO4>NE LITERARE ...................................................................................................... ?3

' SCRISUL ÎN LIMBA ROMÂNĂ : Evenimentul dominant al epocii ; 5ARTICULARIT@ŢI ONETICE, 4OROLOGICE, 9INTACTICE I LEBICALE ALE 5RI4ELOR

TEBTE RO4>NETI; 5ERIOADA -/:7 < -127; CONTRI+UŢIA CRONICARILOR LA DEVOLTAREA LI4+II RO4>NE LITERARE; DI4ITRIE CANTE4IR ; INLUENŢA TURCEA9C@ I INLUENŢA GRECEA9C@ A9U5RA LI4+II RO4>NE LITERARE

(P!C) *!+(R,- ...................................................................................................................................................................... LI*#) R!*/,- LI0(R)R- 1, P(RI!)+) *)RIL!R CL)&ICI ................................................................................. %*I2)I (*I,(&C3 < rolul s&u 8$ co$turarea #aria$tei literare a limbii române......................................................................... -73ION LUCA CARAGIALE ................................................................................................................................................................ -7/

 NOTE ................................................................................................................................................................................................ --3

+I+LIOGRAIE 9ELECTIV@ ......................................................................................................................................................... --:

Page 4: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 4/110

PERTEA ÎNTÂI

ASPECTE METODOLOGICE ŞI TEORETICE

). Istoria limbii literare < discipli$& a li$(#isticii

Istoria limbii literare este o discipli$& relati# t"$&r&, care afost i$trodus& 8$ u$i#ersit&%i i$clusi# 8$ cele ro"$e!ti 8$ a$ii -?7.Recu$oa!terea ei ca discipli$& a li$(#isticii, cu o'iect propriu de studiu, afost prileFuit& de sus%i$erea !i dez'aterea, la Co$(resul al VIIIlea de studiiroa$ice lore$%a, -?/, a referatului de 'az& al lui +. Terraci$i, carea$aliza co$ceptul de li'& literar&.

Li$(#istica secolului al BIBlea !i a 8$ceputului secolului ur&tor afost doi$at& de studierea istoric& !i coparati#& a li'ilor i$doeurope$e#ec0i, de pri$cipiile istoriste ale $eo(raaticie$ilor !i de etodele de lucruale (eo(rafiei li$(#istice. Toate aceste cure$te a$alizau li'a 8$ co$teHtuldez#olt&rii $aturale !i istorice, 8$ fu$c%ie de le(ile care eHplicautra$sfor&rile sur#e$ite 8$ tipul e#olu%iei sale. Li'ii literare i se refuzafu$dae$tul u$ui asee$ea proces e#oluti#, fii$d co$siderat&, 8$ copara%iecu li'a popular&, artificial&.

De!i co$ceptul de limbă literară, cu se$sul actual  de variantăcultivată

a li'ii $a%io$ale, (u#er$at& denorme scrise

, a fost i$tuit !ia'ordat de repreze$ta$%ii colii Ardele$e, cercet&rile propriuzise de li'&literar& apar destul de t"rziu la $oi.

5etre V. =a$e!  $imba literară română în prima 'umătate a secoluluial (I()lea, +ucure!ti, -7: 8$trepri$de priul deers de acest tip,co$sider"$d li'a literar& le(at&, 8$ e(al& &sur&, de istoria li'ii !i deistoria literaturii.

5reocup&ri ase&$&toare, diferite 8$s& pri$ teorie !i etod&, au a#utG. I'r&ilea$u cursul Istoria literaturii moderne < Epoca lui Conachi, %i$ut

la U$i#ersitatea di$ Ia!i 8$ a$ii -7 < --7 !i O. De$susia$u cursul Evolu*ia estetică a limbii române, %i$ut la U$i#ersitatea di$ +ucure!ti 8$ perioadele -3<-63 !i -61<-62.

$ doe$iul cercet&rilor de li'& literar& sau forat dea lu$(ultipului reputa%i speciali!ti ro"$i, iar 'i'lio(rafia ro"$easc& despecialitate 8$re(istreaz& u$ $u&r co$sidera'il de #olue, studii !i articole.

Page 5: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 5/110

#. Conceptul de limbă literară

9i$ta(e pe$tru co$ceptul de li'& literar&)

+limba muselor   I. +udaiDelea$u........................................................................+limbă literară, limbă literală sau limbă ,enerală I. =eliade R&dulescu....+limbă tipică =asdeu......................................................................................+limbă comună A. 50ilippide, G. I#&$escu....................................................+limbă de cultură sau limbă de civili-a*ie dup& fr. lan,ue de civilisation sau

(er. ultursprache Al. Niculescu.

Tere$ul limbă literară  ridic& o serie de pro'lee de $atur&teri$olo(ic&, dar !i di$ pu$ctul de #edere al realit&%ii li$(#istice, culturale!i sociale pe care se co$sider&, 8$ (e$eral, c& o acoper&.

Dea lu$(ul tipului, co$ceptul a fost dese$at pri$ di#er!itere$i, ai ult sau ai pu%i$ diferi%i.

;Astfel, I. +udaiDelea$u, 8$ lucrarea  #ascălul românesc pentrutemeiurile ,ramaticii româneşti -2-? < -237, #or'e!te despre limba muselor ,si$ta(& cu accep%ie copleH&.

;I. =eliade R&dulescu folose!te 8$ lucr&rile sale tere$i precu)  limbă literară, limbă literală sau limbă generală .

 ;=asdeu i$troduce forula limbă tipiă.

;C&tre sf"r!itul secolului al BIBlea, Al. 50ilippide, apoi c"%i#adi$tre ele#ii s&i, cu ar fi G. I#&$escu, utilizeaz&, dup& odel fra$cez =.5aul, si$ta(a limbă omună.

;$truc"t limba literară reprezi$t& aspectul cultural al unei limbi,8$ literatura de specialitate de eHeplu, la Al. Niculescu ai apar tere$i

 precu limbă de cultură sau limbă de civili-a*ie  dup& fr. lan,ue decivilisation sau (er. ultursprache. 9a co$siderat i$i%ial c& $o%iu$ea delimbă literară  coi$cide cu aceea de limbă scrisăJ c0iar dac& accept& c&li'a literar& este, ai ales, o li'& scris&, cu e$irea de a eHpria o

Kliteratur& alt tere$ ale c&rui se$suri pot #aria, aceast& si$o$iie estelipsit& de teei.

 No%iu$ea de li'& scris& dez#olt&, i$e#ita'il, opozi%ia cu limbavorbită  aspect asupra c&ruia #o re#e$i, disti$c%ie 8$ 'aza c&reia sauco$struit $ueroase teorii.

Page 6: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 6/110

Tot aici pute e$%io$a !i disti$c%ia operat& 8$c& de la sf"r!itulsecolului al BIBlea 8$tre teHtele literare !i cele neliterare, fapt ce co$ducela o deose'ire suplie$tar&, a$ue Ko separare fie !i aproHiati#& 8$treli'a scris& !i li'a literar& scris&.-

 No%iu$ea de limbă literară  vs $o%iu$ea de limbă a literaturii artistie Mlimba muselor este Klimba întru care să înva*ă ştiin*ele. +udaiDelea$uMlimba literară Klimba ştiin*elor sau a duhului vs limba literaturii artistice

Klimba inimei sau a sim*ământului I. =eliade R&dulescu

O preFudecat& cure$t& sus%i$ea c& $o%iu$ea de limbă literară  esteide$tic& cu cea de limbă a literaturii artistice. Co$fuzia por$ea de la faptulc& limba literară  reprezi$t& u$icul i$strue$t pe$tru eHpriarea literaturii

 'eletristice !i c&, pri$ urare, li'a literar&, cu aceast& utilizare, de#i$e

crea%ia scriitorului. 9& o'ser#& c& ulte a$uale de istorie a li'ii ro"$eliterare, di$colo de #aloarea lor, tri'utare co$cep%iei eHpriate ai sus, su$tco$cepute ca u$ !ir de o$o(rafii dedicate u$or scriitori, !i $u ca o si$tez& a4aptelor de limbă  !i a ideolo"iilor culturale  specifice u$ei a$uite

 perioade.

Dup& priele 8$cerc&ri ezita$te de a co$!tie$tiza copleHitatea limbiiliterare, realizate pri$ cro$icile literaturii ro"$e #ec0i sau pri$ discursul

 proliH al lui Diitrie Ca$teir, 8$t"l$i la +udaiDelea$u eHpriarea u$ei

co$cep%ii copleHe, r&as& #ala'il& p"$& ast&zi. $ lucrarea sa #ascălul...

,c&rturarul ardelea$ co$sider& c& limba muselor este Klimba întru care săînva*ă ştiin*ele.

+udaiDelea$u ofer& pria defi$i%ie a limbii literare  di$ culturaro"$&, di$ care reiese c& aceasta este u$ instrument de epresie acrea6iilor culturale  di$ diverse domenii culturale. Astfel, limba muselorK să a/lă la toate neamurile politicite0 la care /loresc învă*ăturile0 şi este în

 sine tot aceieşi limbă a norodului de obşte0 numai cât este mai curată şicură*ită de toate smintelile ce se a/lă la limba de obşte a ,loatei0 cu uncuvânt0 este limba lămurită şi adusă la re,ule ,ramaticeşti0 apoi şi înmul*ită

cu cuvinte obicinuite la învă*ături0 care nu să a/lă la vorba de obşte.3

 Nici I. =eliade R&dulescu $u co$fu$d& limba literară  cu limbaliteraturii artistice. El #or'e!te $u $uai despre K limba inimei sau a

 sim*ământului, ci !i despre Klimba ştiin*elor sau a duhului, fapt caredeo$streaz& c& =eliade rearcase coeisten6a a două stiluri  8$ cadrulli'ii literare u$ul beletristic !i altul 7tiin6i4ic.6

Page 7: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 7/110

$ co$cep%ia lui I. Iorda$, limba literară  este Kaspectul cel maidesăvârşit :  al li'ii 8$tre(ului popor, rezultat al u$ei perfec%io$&ri$e8$trerupte, realizat& 8$ toate sectoarele culturale ale societ&%iiJ 8$ raport culimba na*ională

, #aria$taliterară

  este ai u$itar&) K 1aptul se datoreşte

caracterului normativ al acesteia din urmă şi conştiin*ei vorbitorilor desprenecesitatea de a)i respecta cu cea mai mare stricte*e normele.?

Al. Rosetti, +. Cazacu !i L. O$u acce$tueaz& ideea folosirii prioritare8$ scris a limbii literare, dar !i caracterul ei $orat) li'a literar& este Ko

 sinteti-are a posibilită*ilor de e2primare a limbii între,ului popor0 destinatăîn special e2primării în scris0 mi'loc de comunicare a celor mai de seamămani/estări culturale0 caracteri-ată prin e2isten*a unui sistem de normecare îi con/eră o anumită stabilitate şi unitate./

Caracterul Kîn,ri'it  al li'ii literare este e$%io$at )*de Al. Graur pe$tru care li'a literar& este Klimba în,ri'ită0

corectă0 con/ormă cu normele curente1*!i de I. Cotea$u K $imba literară repre-intă aspectul cel mai în,ri'it

al limbii comune2.5e$tru cei doi autori prieaz& caracterul Kîn,ri'it  8$ raport cu

caracterul Knormat , priul repreze$t"$d co$di%ia ese$%ial& pe$tru ca oli'& s& de#i$& literar&.

$ alt& ordi$e de idei, . +PcQ su'li$iaz& caracterul ei Kcorect,referirea e#ide$t& fii$d la caracterul K$orat.t. 4u$tea$u !i V. D. Ţ"ra ofer& o defi$i%iesi$tez&) li'a literar&

Keste acea variantă a limbii na*ionale caracteri-ată printr)un sistem denorme0 /i2ate în scris0 care îi asi,ură o anumită unitate şi stabilitate0

 precum şi prin caracterul ei prelucrat0 în,ri'it. Ea are o s/eră lar,ă0 întrucâtcuprinde produc*iile şi mani/estările culturale0 în sensul lar, al cuvântului3este limba scrierilor ştiin*i/ice0 /ilo-o/ice0 beletristice0 a presei0 a vie*ii

 politice0 precum şi limba /olosită în di/erite institu*ii3 administra*ie0 şcoală0teatru etc.

5e$tru a 8$c0eia e$uerarea celor ai iporta$te defi$i%ii !i opi$ii pri#itoare la co$ceptul de li'& literar&, preze$t& defi$i%ia propus& de I.G0e%ie, care re%i$e ulte di$ elee$tele precizate a$terior, 8$ tip ce leelii$& pe altele. Li$(#istul o'ser#& c& este i$util& e$%io$area 8$trodefi$i%ie a folosirii li'ii literare cu prec&dere 8$ scris 8$truc"t eistă ovariantă orală  a limbii literareJ pe de alt& parte, caracterul Ku$itar al

Page 8: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 8/110

li'ii literare este o pro'le& relati#&, deoarece, 8$ perioada preer(&toareu$ific&rii, $ici o li'& literar& $u prezi$t& u$ aspect u$itar. Astfel, pe$tru I.G0e%ie, Klimba literară ar putea /i de/inită drept aspectul sau varianta ceamai în,ri'ită a limbii între,ului popor0 care serveşte ca instrument dee2primare a celor mai diverse mani/estări ale culturii şi se caracteri-ea-ă

 prin respectarea unei norme impuse cu necesitate membrilor comunită*iicăreia se adresea-ă.-7

 Limbă 4limba'5 stan!ar! U$ alt co$cept iporta$t este acela de limbă 4limba'5 standard ,

co$fu$dat u$eori cu limba literară.Co$ceptul a fost defi$it de E. Vasiliu drept K româna literară

 /olosită în mod curent   adic& 8$ 8preFur&ri $eoficiale de un vorbitorinstruit .-- 

Li'aFul standard  $uit de I. Cotea$u !i limba' mediu este

limba literară curentă, lipsit& de elee$tele care ipu$ #aria%ia stilistic&cerut& de or(a$izarea cou$ic&rii 8$ fu$c%ie de specificul esaFului.

C. Raportul: ▪limbă scrisă – limbă literară scrisă  ▪limbă literară scrisă – limbă literară vorbită

C. Limba literară scrisă

Page 9: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 9/110

Dac& adite caracterul predominant scris al limbii literareaceasta fii$d desti$at&, pri$ eHcele$%&, s& eHprie o literatur&, 8$ se$sul celai lar( al tere$ului, tre'uie s& e#it& co$fuzia care 8$c& persist& 8$trelimba scrisă, 8$ (e$eral, !i limba literară scrisă.

Li'a literar& scris& se su'sueaz& li'ii scrise, Keste o spe%& aacesteia, care de%i$e, 8$ raport cu ea, ra$(ul de $o%iu$e < (e$. Odat& fiHatacest raport, $u $e este 8$s& 8$(&duit s& plas& u$ se$ de e(alitate 8$treli'a literar& scris& !i celelalte #ariet&%i ale li'ii scrise.-3 

 Nu este acceptat& opi$ia lui I. Cotea$u, care sus%i$e c& Kactul scrieriieste pri$ 8$s&!i $atura lui o a$ifestare a li'ii literare, cu co$di%ia,

 'i$e8$%eles, s& $ui cere perfec%iu$ea di$ priul oe$t-6J ai ult,Kscrisul, act 8$totdeau$a sole$, iplic& 8$ practic& o atitudi$e Kliterar& di$

 partea aceluia care recur(e la el ca iFloc de cou$icare cu see$ii s&i.-:

Cu alte cu#i$te, dac& actul scrierii este K8$totdeau$a sole$, atu$ci orice

teHt, i$difere$t de $atura lui sau de cultura celui care 8l redacteaz&, de#i$eliterar pri$ c0iar producerea sa.

9e spu$e adesea c& oae$ii scriu altfel de cu #or'escJ s& aditeatu$ci c&, alc&tui$d opere literare, ei adopt& alte eHi(e$%e dec"t atu$ci c"$dredacteaz& 8$se$&ri cure$te, de i$teres perso$al. 3tilizarea specializată alimbii literare scrise, 8$ 4unc6ie de natura mesaelor, iplic& eisten6astilurilor 4unc6ionale, care su$t (reu de se$alat 8$ li'a scris& f&r&i$te$%ii literare.

C%. Limba literară vorbită5e l"$(& aspectul scris, eHist& !i posi'litatea eHpri&rii orale a li'iiliterare, folosit& 8$ conversa6ia 9n"riită  !i 8$ "enul oratoric  discursuri,eHpu$eri, co$feri$%e etc.. KLi'a literar& #or'it& $u tre'uie, fire!te,co$fu$dat& cu li'a #or'it& luat& 8$ totalitatea ei, c&reia i se su'sueaz& 8$acela!i fel 8$ care li'a literar& scris& se su'ordo$eaz& li'ii scrise, pri#it&8$ a$sa'lu.-?

C$. Raportul) limba literară scrisă < limba literară vorbită5ro'lea raportului di$tre limba literară scrisă  !i limba literară

vorbită a (e$erat ai ulte opi$ii.

;I. Iorda$, i$sist"$d asupra rela%iei istorice di$tre li'a literar& scris&!i cea #or'it&, e$u$%& u$ ade#&r i$co$testa'il) KO li'& literar& #or'it&eHist& $uai dup& ce se foreaz& li'a literar& scris&.-/ Acest pu$ct de#edere, care fusese eHpriat de I. =eliade R&dulescu, a fost acceptat, 8$treal%ii, de Al. Rosetti !i Al. Graur.

O co$cep%ie opus&, co$for c&reia li'a literar& #or'it& a precedato pe cea scris&, este 8p&rt&!it& de cei care co$sider& c& ro"$a literar& a

Page 10: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 10/110

ap&rut pri$ literatura popular&, do'"$di$d ai t"rziu 8$ secolul al BVIleafora scris&. Aceast& teorie este fu$dae$tal (re!it&, 8$truc"t por$e!te de la

 pri$cipii i$accepta'ile.-1

ii$dc& aspectul oral e posterior celui scris !i 8$teeiat pe acesta,

reiese c& li'a literar& #or'it& #a cu$oa!te aceea!i orie$tare ca !i li'aliterar& scris&, 8$ se$sul c& pro$u$%area literar& ureaz& aceea!i orie$tare ca!i scrisul literar. 5ro$u$%area literar& are ca odel dialectul (raiul aflat la

 'aza li'ii literare scriseJ de asee$ea, la $i#el orfolo(ic !i leHical,forele !i tere$ii accepta%i 8$ scris se #or ipu$e !i 8$ #or'ire. Astfel,i$flue$%a scrierii de#i$e deteri$a$t& 8$ procesul de $orare a li'ii literare#or'ite.-2  E#ide$t, aceste o'ser#a%ii $u 8$sea$& c& disti$c%ia di$tre celedou& aspecte ale li'ii literare tre'uie $e(liFat& pe co$sidere$tul c& a$aliz&dou& procese care se dez#olt& 8$ aceea!i direc%ie.

Li'a ro"$& literar& scris& !ia fiHat, 8$ li$ii ari, $orele, 8$ Furul

a$ului 88. Aspectul #or'it al ro"$ei literare 8!i sta'ile!te $orele (e$erale la

sf"r!itul secolului al BIBlea !i 8$ceputul secolului al BBlea. Nora u$ic&de pro$u$%are se co$stituie treptat. 9atira li$(#istic& di$ opera lui Cara(ialede$u$%& pro$u$%ia u$eori ridicol& !i eHa(erat& 8$ raport cu $orele 8$co$stituire, 8$ orice caz recoa$da'ile) pro$u$%ia ardele$ilor 6n peda,o,de şcoală nouă, a oldo#e$ilor ele,rame,  7i,h)li/e !i c0iar u$ele

 pro$u$%ii u$te$e!ti 89 de minute, %a-ometru, : aprilie,  #ă dămult0 maidă dămult . Cara(iale co'&tea aceste fore re(io$ale 8$ raport cu $orele

co$siderate supradialectale.

+. Caracterul normat al limbii literare

+..  Co$ceptul de normă literară, i$suficie$t a'ordat 8$ literatura

ro"$easc& de specialitate, are accep%ia (e$eral& de Kconven*ie lin,vistică prin care se /ormulea-ă re,uli de e2primare cultivată.-

 #istinc*ia3 normă literară < normă lin,vistică5e$tru a$aliza acestui co$cept este o'li(atorie sta'ilirea u$ei disti$c%ii

clare 8$tre $o%iu$ile de normă literară !i normă lin,vistică.Cercet&torii care au studiat pro'lea 8$tre care L. O$u, . +PcQ au

co$statat c& eHist&)

Page 11: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 11/110

  ▪norme ale limbii < li'a are u$ caracter $orat pri$ c0iar structura ei▪!i norme ale limbii literare.

I. Cotea$u face disti$c%ia suplie$tar& 8$tre norma intrinsecă, care#izeaz& structura li'ii, cu u$ caracter a'stract, !i norma academică, care

sta'ile!te drept $or& corect& Ku$a di$ co'i$a%iile facultati#e de la $i#elul#or'irii.37

La r"$dul s&u, E. Co!eriu opereaz& disti$c%ia di$tre normele particulare care pot fi /onetice0 mor/olo,ice0 sintactice0 le2icale !i stilistice!i norma ,enerală care (rupeaz& 8$tru$ siste $orele particulare.3-

Caracterul $orat se a$ifest& 8$ toate copartie$tele li'ii);8$ fo$etic& u$de #izeaz& pro$u$%area !i scrierea su$etelor,;8$ (raatic& respectarea fleHiu$ii etc.,;8$ leHic utilizarea acelor cu#i$te 8$%elese pe 8$tre(ul teritoriu

li$(#istic al u$ei $a%iu$i. 5reze$t& u$ eHeplu di$ doe$iul deri#&rii) 8$

 Atlasul lin,vistic român  serie $ou&, #ol. V su$t 8$re(istrate ai ulte#aria$te pe$tru adFecti#ul  ,lume* )  şă,os,  şu,uitor ,  şă,aci  4oldo#a,

 ,lume* ,  şod ,  şode*   Ardeal, ,lumuos  4araure!,  ,lumaş  +a$at. Toateaceste si$o$ie, cu eHcep%ia lui  ,lume* , su$t re(io$alise, pe care li'aliterar& le e#it&.

O tr&s&tur& cou$& a $orei li$(#istice !i a celei literare co$st& 8$caracterul lor istoric, Kadic& 8$ #aria'ilitatea lor 8$ tip. 33 Norele li'iiliterare se co$stituie 8$ diacro$ie, iar dic%io$arele !i lucr&rile acadeiceco$se$eaz& eHiste$%a lor 8$ si$cro$ie.

Caracterul $orat al li'ii literare $u iplic& faptul c& aceasta este oli'& defi$iti# fiHat&, dar $ici c& 8$re(istreaz& o e#olu%ie re(ulat&J li'aliterar& oscileaz& 8$tre 4iare  !i evolu6ie, ceea ce G. De#oto ar $uiK stabilitate lin,vistică activă.36 Li'a literară $u respi$(e i$o#a%iile c&rorale co$sacr& uzulJ de eHeplu, ro"$a literar& )

p&streaz& forele pro$uelui deo$strati# < acesta, aceasta,acela, aceea < di$ teHtele araure!e$e, $eaccept"$d #aria$tele u$te$e!ti!i populare < ăsta, asta, ăla, aia etc. J

a re%i$ut alte fore, 8$ pro$u$%are !i 8$ scriere, precu  paispre-ece,

 şaispre-ece  #aria$tele $ealterate  patruspre-ece,  şasespre-ece  $u sefolosesc, fii$d co$sidera$te peda$te.3: 

$ alt& situa%ie, se o'ser#& te$di$%a de trecere de la co$Fu(area a IIala co$Fu(area a IIIa la #er'ele a apărea, a dispărea, pro$u$%ate !i scriseast&zi di$ ce 8$ ce ai frec#e$t a apare, a dispare. Aceste fore $u au i$trat8$ $ora literar&, dar au !a$sa s& se ipu$&, a!a cu fora a rămânea,

Page 12: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 12/110

 p&strat& azi doar 8$ li'a popular&, a fost 8$locuit& 8$ li'a literar& cu arămâne.

Astfel de fapte deo$streaz& procesul co$ti$uu de adaptare a4ormelor, pri$ care tradi%ia !i co$#e$%ia su$t odelate de uzul lin"vistic. O

$or& literar& co$sacr& u$ a$uit uz li$(#istic, aflat, de o'icei, 8$co$cure$%& cu ai ulte uzuri sau cu u$ul si$(ur. 9ta'ilirea u$ei $oreiplic& o selec%ie preala'il&, pri$ care u$ si$(ur uz do'"$de!te calitatea deliterar, 8$ tip ce restul de#i$ $eliterare, adic& $erecoa$da'ile.

+.%. 0răsăturile $orei literare) *caracterul unitar *coeren6a

O tr&s&tur& ese$%ial& a $orei literare o reprezi$t& coere$%a ei, carerezult& di$ caracterul u$itar. A!a cu ar&ta, $ora ipu$e u$ si$(ur uz,de!i eHist& situa%ii 8$ care li'a literar& adite #aria$te.

 ;ormele limbii literare #s normele3 <limbii omune S!ialetelor 

Caracterul unitar al $orei cu$oa!te fluctua%ii dea lu$(ul tipuluiJ8$ai$te de u$ificarea li'ii literare, c"$d eHistau diferite #aria$te literarere(io$ale, $u se putea #or'i de $ore u$ice, ci de ai ulte $orere(io$ale. Gradul de coere$%& al fiec&reia #ariaz& 8$ fu$c%ie de perioad& !i dere(iu$e. Astfel, Kfa%& de $ora ideală, ipus& de tradi%ie, se co$tureaz& o$or& u-uală, care $u e dec"t raportul eHiste$t 8$tre $ora ideal& !i $orali'ii #or'ite.3?

,ormele limbii literare su$t 8$ are &sur& u$ proces de selec%ieJele se opun astfel normelor limbii comune !i dialectelor, a c&ror e#olu%ieeste u$ proces $atural, istoric. De!i su$t ipuse de c&tre o tradi%ie cultural&!i literar& sau de c&tre forurile !tii$%ifice, $orele 4iează, de re(ul&, un uzmai răspândit la un moment dat pe cale scrisă al unuia dintre "raiuri .De eHeplu, auHiliarul perfectului copus are forele a !i au la persoa$a

a IIIa si$(ular, respecti# plural a plecat , au plecat , deoarece acestefore circulau 8$ li'a #ec0e fore preze$te !i ast&zi 8$ sudul %&rii, !i $uo plecat , or plecat , cu se pro$u$%& 8$ cea ai are parte a teritoriului

li$(#istic dacoro"$.EHist& 8$s& situa%ii 8$ care si$o$ie cu sea$tic& #ariat& circul& 8$

di#erse (raiuri, f&r& ca #reu$ul s& fi a#ut !a$sa de a r&"$e 8$ $or&. DeeHeplu, ni*el , ni*ică  4u$te$ia, o leacă de  4oldo#a, o *âră deTra$sil#a$ia $u au dep&!it (ra$i%ele (raiurilor di$ care pro#i$, #aria$taliterar& fii$d pu*in4ă5, 8$ ciuda iprecizei sea$tice a cu#"$tului. Co$cluzia,f&r& s& a'solutiz&, este aceea c& dialectele !i (raiurile su$t ai 'o(ate 8$

Page 13: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 13/110

Page 14: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 14/110

Page 15: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 15/110

Al. Rosetti, +. Cazacu !i L. O$u31 adopt& criteriul cood, lipsit de Fustificare teoretic& !i etodolo(ic&, al 8p&r%irii pe secole.*a Astfel, pria perioad& o co$stituie secolul al BVIlea, repreze$tati# pri$acti#itatea diaco$ului Coresi, care pu$e la 'aza li'ii literare (raiul di$

$ordul 4u$te$iei !i di$ sudul Tra$sil#a$iei.*' 9ecolele al BVIIlea !i al BVIIIlea su$t cupri$se 8$ ur&toarea perioad&, 8$ care ro"$a literar& $u ai resite at"t de ult puter$icai$flue$%& a li'ii 'iserice!ti, di#ersific"$du!i stilurile.*c 5e$tru perioada cupri$s& 8$tre 8$ceputul secolului al BIBlea !i zilele$oastre, autorii $u propu$ di#iziu$i !i criterii fere.

$ opi$ia 5aulei Diaco$escu32, istoria li'ii ro"$e literareoder$e -267<-77 prezi$t& trei perioade iporta$te 8$ procesul de fiHarea $orelor li'ii literare ide$tice, co$for autoarei, cu perioadele de

dez#oltare ale literaturii oder$e di$ secolul al BIBlea)* a perioada paşoptistă -267<-2/7, 8$cadrat& de date ale istoriei politice-23 !i -2?, caracterizat& pri$ preocuparea pe$tru u$ificarea !i oder$izareali'ii literareJ* ' perioada de după 6nire -2/7<-2/1<-21?, c"$d se ipu$e lati$isul, iar 8$

 pla$ul ideolo(iilor culturale doi$& re#ista Convorbiri literareJ* c  perioada marilor clasici  -21?<-77, arcat& de i$flue$%a eHercitat& destilurile i$di#iduale ale arilor scriitori. Lipsa u$or criterii fere dedeliitare, care s& #izeze e#olu%ia propriuzis& a li'ii literare, face ca

aceast& 8$cercare de periodizare s& fie discuta'il& 8$ u$ele pri#i$%e.t. 4u$tea$u !i V. D. Ţ"ra3 disti$( dou& etape fu$dae$tale)

  Svechea română literară o perioad& de tra$zi%ie -127<-2:7

Sromâna literară modernă

*).  &poa #e'e, 8$ care $u a#e o li'& literar& propriuzis&,$orat& !i u$itar&, ci ai multe variante cultivate  ale u$or su'dialecte

dacoro"$e, di$tre care $ici u$a $u este predoi$a$t&, cupri$de dou& perioade iporta$te)

a; pria 8$cepe pri$ secolul al BVlea !i dureaz& p"$& la -/:7, fii$dcaracterizat& de )

*pu%i$e scrieri ori(i$ale ai ales scrisori, docue$te, traduceri !itip&rituriJ

*eHist& dou& #aria$te literare)

Page 16: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 16/110

Page 17: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 17/110

5eriodizarea propus& de I. G0e%ie67 accept& eHiste$%a a dou& ariepoci 8$ e#olu%ia li'ii literare)

Sepoca vec<e -?63<-127 !iSepoca modernă -127<-/7J perioada de tranzi6ie este 8$cadrat& 8$epoca oder$&.

).  Epoca #e'e i$clude dou& perioade)

)..  perioada cupri$s& 8$tre 5$%  a$ul se$al&rii celor ai #ec0iteHte literare ro"$e!ti, ast&zi pierdute,  Evan,helia  !i  Apostolul   di$4oldo#a !i =5= data apari%iei c&r%ii '&l(r&de$e Scutul Catehismuşului,care arc0eaz& sf"r!itul u$ei epoci de i$te$s& acti#itate cultural&

deliiteaz& faza for&rii pri$cipalelor variante teritoriale  ale li'iiliterareJ

).%. perioada cupri$s& 8$tre =5= !i >8 a$ul apari%iei (raaticii lui9. 4icu !i G0. i$cai, Elementa lin,uae daco)romanae sive valachicae, careeHpu$e doctri$a li$(#istic& a colii Ardele$e se caracterizeaz& pri$realizarea u$ei prime uni4icări a românei literare.

#.  Epoca

mo!ernă are trei perioade)#.. 8$tre >8  !i 8$= c"$d 8$cepe corespo$de$%a di$tre I. =eliadeR&dulescu !i C. Ne(ruzzi, prileF de eHpriare a u$or opi$ii iporta$tedespre li'a literar& co$se$& o perioad& de di#ersificare li$(#istic&, lasf"r!itul c&reia u$itatea realizat& 8$ #eacul trecut este, 8$ are parte,

 pierdut&J

#.%.  8$tre 8$= !i 88  a$ul 8$ care este #otat priul proiectorto"ra4ic  oficial al Acadeiei Ro"$e se desf&!oar& procesul deconstituire a principalelor norme ale li'ii literare actualeJ

#.$. 8$tre 88 !i ?= c"$d apare =ndreptarul orto,ra/ic0 ortoepic şide punctua*ie are loc 4iarea de4initivă, 8$ detaliu, a normelor  li'iiro"$e literare contemporane.

@. !ri"inile limbii române literare

Page 18: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 18/110

9ta'ilirea perioadei 8$ care sa forat li'a ro"$& literar& a (e$eratdea lu$(ul tipului $ueroase co$tro#erse. 5reze$t&, 8$ co$ti$uare,

 pri$cipalele teorii referitoare la aceast& pro'le&.

@.. 9ecolul al ABIlea) tipăriturile coresiene*apari%ia scrisului 8$ li'a ro"$&8$ceputurile li'ii ro"$e literare

 Nuero!i speciali!ti lea(& ori(i$ile li'ii ro"$e literare de apari%iascrisului 8$ li'a ro"$&, plas"$d epoca de 8$ceput 8$ secolul al BVIlea.5riul care a forulat aceast& teorie a fost +. 5. =asdeu, 8$ -21. Acestaco$sidera c& 8$ceputurile ro"$ei literare ar tre'ui c&utate 8$ tip&riturilecoresie$e, u$de se (&sea limba tipică  a ro"$ilor. U$ pu$ct de #ederease&$&tor sus%i$ea !i li$(#istul ie!ea$ Al. La'rior, care afira c& li'ateHtelor de la +ra!o# a a#ut rol de li'& literar& !i a e$%i$ut u$itatea

ro"$ei. Ulterior, acest pu$ct de #edere a fost 8p&rt&!it !i de aForitateali$(#i!tilor 'ucure!te$i. Astfel, O. De$susia$u, retice$t 8$ le(&tur& cuelee$tele de li'& literar& di$ secolul al BVIlea, aditea rolul teHtelor

 'ra!o#e$e 8$ forarea !i dez#oltarea li'ii ro"$e literare. Rolultip&riturilor coresie$e este cate(oric sus%i$ut de I. +ia$u, Al. Rosetti, +.Cazacu, D. 4acrea, I. G0e%ie. 9a afirat adesea c& teHtele di$ secolul alBVIlea su$t redactate 8$tro li'& (reoaie, u$eori i$i$teli(i'il&. De!i acestedefecte !i lipsuri su$t reale, #ec0ii traduc&tori sau str&duit s& realizeze oeHpriare literar&, deose'it& de #or'irea cure$t& !i de li'a folosit& 8$

actele particulare. Copararea vocabularului  teHtelor literare cu cel alteHtelor $eliterare deo$streaz& c& eHist& deose'iri iporta$te, rele#a'ileai ales pri$ raportarea la ceea ce tre'uie s& fi fost atu$ci #or'irea cure$t&.

TeHtele literare ale #reii prezi$t& u$ $u&r are de cuvintesavante, de ori(i$e sla#& sau a(0iar&, care $u se re(&sesc 8$ actele

 particulareJ

de ulte ori, 8pruuturile erau #oite, 8$truc"t eHistau 8$ li'aro"$& si$o$ie, 8$s& i($orarea lor de$ot& i$te$%ia traduc&torului de a folosio limbă superioară eprimării curente. De altfel, traducerea este u$ act de

culti#are !i de stilizare a li'ii. $ c"te#a di$ edi%iile 8$tocite de Coresi sau8$tro alt& lucrare iporta$t&,  Palia de la "răştie, se o'ser#& tendin6a

 pera$e$t& de omo"enizare a 4oneticii, a orto"ra4iei !i a mor4olo"iei, deconstruire  a u$ei sintae naturale, 8$ a$sa'lu de realizare a u$eieprimări 9n"riite. 9& ai preciz& faptul c& u$ele critici la adresa acesteiteorii < a 8$ceputurilor li'ii ro"$e literare 8$ secolul al BVIlea <, pe careo sus%i$e !i $oi, se refer& la faptul c& li'a prielor c&r%i ro"$e!ti

Page 19: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 19/110

Page 20: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 20/110

 ,raiul acestei aristocra*ii.66 Referitor la li'a ro"$& literar& u$itar&, G.I#&$escu afir& c& ea 8$cepe s& se foreze efecti# a'ia dup& -127. Di$teoria c& li'a ro"$& a fost culti#at& ai 8$t"i pe cale oral&, se pot re%i$e,cu u$ele rezer#e, aspectele care se refer& la li'a #or'it& 8$ ce$trele

culturale !i la cur%ile do$e!ti, dup& 8$teeierea statelor ro"$e. 4ul%idi$tre eHpo$e$%ii claselor doi$a$te !i ai clerului erau oae$i cul%i, adeseai$strui%i 8$ !coli !i 8$ u$i#ersit&%i #estite di$ afara %&rii. E#ide$t, #or'irea lorse difere$%ia, 8$ special la $i#el si$tactic !i leHical, de cea a co$a%io$alilor.5e$tru c& 8$teeietorii 4oldo#ei au #e$it di$ 4araure!, se poate acceptac& aristocra%ia oldo#ea$& de ori(i$e araure!ea$& sa difere$%iatli$(#istic de '&!ti$a!i !i c& aceast& difere$%iere sa e$%i$ut !i 8$ secoleleur&toare, de #ree ce c"te#a tr&s&turi ese$%iale ale (raiului oldo#e$escde eHeplu, palatalizarea la'ialelor $u au fost acceptate $iciodat& ca$ore 8$ teHtele oldo#e$e.6:

@.D. 9ecolul al AIAlea < apari6ia na6iunii I. Iorda$ co$di%io$eaz& forarea li'ii literare de apari%ia $a%iu$ii,

sus%i$"$d c& Kvarianta literară a unei limbi se iveşte o dată cu naştereana*iunii sau0 mai precis0 începuturile limbii literare sunt le,ate deînceputurile trans/ormării poporului în na*iune.6? Astfel, 8$ai$tea secoluluial BIBlea, $oi $u a a#ut li'& literar&, Kci $uai li'& scris& sau, ceea cee tot u$a, dialecte literare.6/  Ideea de a co$di%io$a li'a literar& deco$stituirea $a%iu$ii respecti#e este discuta'il&, 8$s& pute re%i$e de aiciiporta$%a ese$%ial& a caracterului unitar al li'ii literare !i acest ade#&r

su' rezer#a c&, de!i li'a literar& !ia fiHat $orele supradialectale 8$secolul BIBlea, ea a eHistat $eu$ificat& !i a$terior acestui secol. Opi$iaeste sus%i$ut&, cu u$ele rezer#e, !i de G. Istrate.61

@.5. O alt& teorie, respi$s& de aForitatea speciali!tilor, sus%i$ut& 8$s&de li$(#i!ti presti(io!i L. O$u, I. Cotea$u, Al. Graur ar(ue$teaz& c&

 priele fore de a$ifestare a li'ii ro"$e literare < co$sider"$d aspectulK8$(riFit suficie$t pe$tru defi$irea li'ii literare < tre'uie c&utate 8$literatura popular&J cu alte cu#i$te, li'a literar& apare 8$ai$tea scrisului, caeHpresie a culturii populare. $ aceste co$di%ii, epoca de forare a ro"$ei

literare co'oar& ult 8$ tip, iar orice 8$cercare de datare de#i$e i$util&.

 I. G0e%ie face o si$tez& cupri$z&toare a co$traar(ue$telor acesteiteorii, pe care le reproduce ai Fos62)

a; Li'a literar& apare 8$tru$ a$uit oe$t de dez#oltare cultural&!i social& a u$ui popor, atu$ci c"$d forarea u$ui i$strue$t de eHpresieliterar& de#i$e o $ecesitate resi%it& de cou$itatea li$(#istic&. 4oe$tul

Page 21: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 21/110

acesta $u poate fi, 8$ od e#ide$t, plasat 8$ epoca 8$dep&rtat& 8$apoiat&cultural, 8$ care sau $&scut priele crea%ii populare.

b; orarea u$ei li'i literare este $uai 8$ parte u$ proces spo$ta$,el fii$d, 8$tro are &sur&, u$ul diriat, con7tient, selectiv. Acest lucru

iplic& #oi$%a colecti#& pe$tru sta'ilirea u$or $ore u$ificate, atitudi$e decare $u este capa'il creatorul popular. Li'a literar& $u poate eHista 8$literatura popular& ca o sipl& stare de fapt.

c; Norele eHiste$te 8$ literatura popular& su$t $ore li$(#istice, $uliterareJ norma literară presupu$e o stabilire a re"ulii  !i consacrarea eiprin tradi6ie sau pri$tru$ Ko! . i(urile stilistice di$ folclor u$eorisiple cli!ee pot fi 8$cadrate 8$ a!azisele $ore stilistice, $icidecu 8$$orele literare.

d; Rela%ia di$tre li'a literar& !i li'a folclorului se sta'ile!te t"rziu!i $u iplic& dec"t stilul 'eletristic. ormarea limbii literare  !i

dezvoltarea limbii 4olclorului  su$t două procese independente, care $ui$terac%io$eaz& dec"t t"rziu 8$ literatura ro"$& cult&.

e; +iasistemul stilurilor li'ii ro"$e, a!a cu a fost sta'ilit de I.Cotea$u, are dou& su'di#iziu$i pri$cipale)

+limba' ulti#at  !i+limba' popular .

iecare di$tre acestea are 8$ su'ordi$e )

  Su$limba'

artisti !iSlimba'e non(artistie

 Li'a 4olclorului %i$e de aspectul artisti  al limba'ului popular , 8$tip ce li'a literară se realizeaz& la $i#elul aspectului artisti  !i alaspectelor non(artistie ale limba'ului cultural .

@.=. Ai$ti !i teoria li$(#istului rus R. A. +uda(o#, dup& care

ro"$a literar& se $a!te 8$ secolul al BVIIlea, pri$ co$tri'u%ia cro$icarilor.EHcluz"$d teHtele di$ secolul al

BVIlea pe oti# c& su$t scrise 8$tro li'& iperfect& !i $ecizelat&, autorulafir& c& K primele monumente ale limbii literare apar numai în secolulurmător0 o dată cu apari*ia cronicarilor şi a le,endelor0 în epoca lui !.Costin şi I. ;eculce.6

Page 22: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 22/110

2. #aza dialectală a limbii române literareEU$ ade#&r (e$eral acceptat este acela c& o limbă literară se $a!te,

de re(ul&, pe baza unui dialect.

Co$di%ii de ordi$ politic, eco$oic sau cultural, co'i$ate sau $u, facca u$ a$uit dialect s& se ipu$& drept li'& scris&, fii$d ulterior adoptat cali'& u$ic& !i de #or'itorii celorlalte dialecte ale li'ii $a%io$ale. De celeai ulte ori, u$ dialect este recu$oscut ca $or& cou$& dac& este #or'it8$ re(iu$ea u$de se (&se!te capitala sau u$ ora! iporta$t aceste ce$tre

ur'a$e pot odifica 'aza dialectal& a u$ei li'i) p"$& 8$ secolul al BVlea,dialectul di$ EsseH a Fucat u$ rol aFor, fii$d apoi dep&!it 8$ iporta$%& decel lo$do$ez. Li'a fra$cez& literar& are la 'az& dialectul fra$cie$ di$ ledera$ce, di$ zo$a 5arisului, care, de#e$i$d pri$cipalul ce$tru al #ie%ii

 politice !i culturale fra$ceze, a ipus idioul folosit 8$ aceast& re(iu$e !i 8$celelalte pro#i$cii ale %&rii. O situa%ie diferit& prezi$t& u$ele li'i. DeeHeplu, dialectul tosca$ sa ipus, 8$cep"$d cu secolul al BIVlea, cali'& literar& pri$ presti(iul co$ferit de operele lui Da$te, 5etrarca,+occaccio, scrise 8$ acest dialect, iar li'a literar& (era$& sa co$stituit pe

 'aza dialectului saHo$ datorit& i$flue$%ei eHercitate de @iblia

  lui Lut0er,redactat& 8$ acest dialect.

$s& limba literară nu coincide niciodată cu dialectul a4lat labaza ei, ea renun6ând la ceea ce acesta are strict particular, acceptândtotodată 4orme  !i cuvinte speci4ice celorlalte dialecteJ aceast& 4uziune  a4ormelor  !i uni4icarea lin"vistică propriuzisă  se produce la $i#elul#aria$telor scrise ale dialectelor iplicate.

SDialectul doi$a$t 8!i p&streaz& tr&s&turile specifice ult tip dup&

ce #aria$ta sa literar&, de#e$it& $or& cou$&, a re$u$%at la u$ele di$tre ele.SCelelalte dialecte 8!i e$%i$ eHiste$%a dea lu$(ul tipului, fii$d

i$flue$%ate !i ele de li'a u$ic&.:7 

2..0eorii cu privire la baza dialectală a românei literare

Page 23: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 23/110

$ ceea ce pri#e!te baza dialectală a ro"$ei literare, au fost eise p"$& ast&zi o serie de teorii !i#ergente, ela'orate de pe pozi%ii teoretice !ietodolo(ice diferite.:- Le preze$t&, 8$ co$ti$uare, succi$t)

2... Teoria cea ai #ec0e !i ai r&sp"$dit& este aceea care sus%i$ec& la 'aza li'ii ro"$e literare st&  ,raiul muntenesc. 5ria afirare aacestui pu$ct de #edere o face +. 5. =asdeu -21, care co$sider& c&"raiul din *untenia 7i sudul 0ransilvaniei, cu o structură mai clară, ado'"$dit 8$c& di$ secolul al BVIlea u$ statut aparte, 8$truc"t pe el sa

 9ntemeiat limba tipăriturilor coresiene, iar ai t"rziu sa ipus ca bază alimbii române literare moderne. Iporta$%a teHtelor coresie$e esterearcat& !i de Al. La'rior -22-, care a coparat rolul (raiuluiu$te$esc 8$ procesul de forare a ro"$ei literare cu ac%iu$ea de u$ificarea dialectului di$ 5aris !i ledera$ce 8$ cadrul li'ii fra$ceze. Aceast&

co$cep%ie a fost sus%i$ut& ai ales de !coala li$(#istic& 'ucure!tea$& O.De$susia$u, 5. V. =a$e!, Al. Rosetti, . +PcQ, Al. Graur, I. Cotea$u !.a.

5ria deo$stra%ie apl&, cu scopul de a do#edi caracterulmuntean al românei literare, a fost realizat& de I. Cotea$u. 5e$tru a ar&tac& Kla ba-a limbii noastre literare stă demult şi a /ost tot timpul dialectulmuntean:3, li$(#istul a coparat tr&s&turi ale li'ii literare cu elee$tecorespu$z&toare di$ pri$cipalele su'dialecte dacoro"$e. Di$ pu$ct de#edere si$cro$ic, rezultatele a$alizei su$t co$clude$te, 8$s&, dac& lucrurilesu$t a'ordate diacro$ic < a!a cu este $oral, 8$truc"t procesul de culti#are

a li'ii ro"$e !i de fiHare a $orelor 8$cepe di$ secolul al BVIlea sauc0iar ai de#ree, iar reparti%ia (eo(rafic& a fe$oe$elor dialectale $u esteide$tic& cu cea de azi <, atu$ci co$cluziile pot fi diferite.

&ubdialectul muntenesc  a stat la baza variantei literare de tipsudic p"$& la forarea ro"$ei literare oder$e, care a co$tri'uit decisi#,dar $uai la sf"r!itul secolului trecut, la 8$teeierea $orelor u$ice alero"$ei culte actuale.:6  $ co$cluzie, subdialectul muntenesc se a4lăindirect, pri$ i$terediul variantei literare muntene7ti, la baza limbiiromâne literare moderne.

&elec6ia normelor unice  sa f&cut por$i$duse de la varianteleliterare rar de la (raiurile populare di$ secolul al BIBlea, astfel 8$c"t seipu$e compara6ia structurilor vec<ilor variante literare cu limba cultămodernă, pe$tru a deteri$a 8$ ce &sur& aceasta este i$flue$%at& dediferitele zone lin"vistice române7ti.

Page 24: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 24/110

2..%. Dup& al%i cercet&tori, la 'aza li'ii ro"$e literare se afl& ,raiul maramureşean. Aceast& teorie pleac& de la preisa lar( acceptat&, c& priele a$ifest&ri ale ro"$ei literare le 8$t"l$i 8$ teHtele araure!e$e,reproduse, cu c"te#a odific&ri li$(#istice 8$ c&r%ile tip&rite de Coresi.

 N. Ior(a a fost priul care a sus%i$ut aceast& opi$ie, preluat& !i de 9.5u!cariu, Al. 5rocopo#ici, N. Dr&(a$u. 9. 5u!cariu, care a studiat a&$u$%it pro'lea, co$sider& c& ro"$a literar& sa $&scut pri$ adaptarea li'ii teHteloraraure!e$e la (raiul di$ sudul Tra$sil#a$iei, foarte ase&$&tor cu cel di$4u$te$ia. Adep%ii teoriei se liiteaz& la studierea ro"$ei scrise di$ secolulal BVIlea, ceea ce, desi(ur, $u este u$ ar(ue$t 8$ fa#oarea acestei opi$ii.5e$tru e#olu%ia ulterioar&, 9. 5u!cariu adite o 'az& dialectal& du'l&)araure!ea$& !i u$tea$& tra$sil#&$ea$& de sud, realizat& pri$ fuziu$ea

 pri$cipalelor tr&s&turi ale celor dou& (raiuri dacoro"$e 8$ c&r%ile luiCoresi.::

2..$.  Co$cep%ia co$for c&reia limba română literară  $u are la 'az& u$ a$uit (rai, ci este un compromis  8$tre toate   graiurile!aoromâne  a fost eHpriat& pe$tru pria oar& de A. 50ilippide -2:.Li$(#istul o'ser#& c& (raiul u$te$esc a ti$s spre prepo$dere$%&, 8$s&i$flue$%a sa a fost co$curat& de acti#itatea scriitorilor oldo#e$i. Li'aro"$& literar& ar fi 8$ceput s& se fiHeze ca li'& cou$& drept K uncompromis între dialectele di/eritelor provincii româneşti.:? Teoria a fost

 preluat& de G. 5ascu, I. Iorda$, G. Istrate.I. Iorda$ adite c&, de re(ul&, la 'aza li'ii literare st& u$ si$(ur

dialectJ 9n cazul românei, se poate #or'i 8$s& de participarea Kmai multor

variante locale la constituirea limbii na*ionale şi a celei literare...:/, limbaromână literară modernă  fii$d co$siderat& o )oin*   realizat& pri$inte"rarea vec<ilor variante literare.

$ procesul de forare a li'ii literare cou$e, I. Iorda$ atri'uie"raiului muntenesc u$ rol important 8$s& nu decisiv.

2..D. O teorie i$teresa$t& a forulat E. 5etro#ici :1, care sus%i$e c&

norma unică a rezultat, dup& -2?, pri$ 4uziunea normelor re"ionale di$+ucure!ti #aria$ta munteană !i Ia!i #aria$ta moldoveană. Li$(#istulcluFea$ arat& c& inte"rarea celor două variante literare 9ntro sin"ură)oin*  a co$dus la eliminarea unor particularită6i dialectale muntene7ti 7imoldovene7tiJ de!i i$ializat&, contribu6ia deosebită a 4ilolo"ilor 7i ascriitorilor transilvăneni  la sta'ilirea $orelor li'ii ro"$e literareoder$e $u este i($orat&.

Page 25: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 25/110

2..5. Iporta$t& este !i teoria sus%i$ut& de G. I#&$escu !i I. G0e%iedup& care $u a a#ut o li'& literar& u$itar& p"$& 8$ secolul al BIBlea, cimai multe variante 4dialecte5 literare0 întemeiate0 /iecare0 pe câte unuldin principalele subdialecte dacoromâne

.Co$cep%ia lui G. I#&$escu este forulat& astfel) K #upă părerea mea0a e2istat... o ba-ă dialectală muntenească oricând0 dar numai pentru

 !untenia. &i a e2istat oricând şi o ba-ă dialectală maramureşeană0 căcilimba literară românească de astă-i tot a mai păstrat câte ceva din vechilemaramureşenismeB între altele0 pronumele acest4a5B şi a e2istat oricând şi oba-ă dialectală ardelenească0 moldovenească şi bănă*eanăB dar0 până la

 secolul al (I()lea0 /iecare din dialectele pomenite constituia o ba-ă numai pentru limba scrisă în ra-a luiB pe când0 începând din acest secol0elementele din aceste dialecte0 care au pătruns în limba literară unitară a

românilor0 sunt mai pu*ine0 dar se utili-ea-ă pretutindeni....:2 

$ ura u$ei aple a$alize, G. I#&$escu co$c0ide c&, 8$cep"$d cusecolul al BVIlea, se pot ide$tifica ci$ci K(raiuri sau Kdialecte literare)

a cel maramureşean di$ teHtele rotaciza$teJ

 ' cel transilvănean aproape ide$tic cu cel araure!ea$, dar f&r&  rotacis, repreze$tat pri$ u$ele teHte de la -/77 scrise 8$

  Tra$sil#a$iaJc cel din !untenia şi ransilvania de sus re(iu$ea 9i'iu<+ra!o#,

atestat 8$ Scrisoarea lui ;eacşu, 8$ tip&riturile lui Coresi etc.J

d cel din !oldova di$ teHtele de pe la iFlocul #eacului al BVIleaJ

e dialectul literar bănă*ean atestat, di$ a doua Fu&tate a secolului  al BVIlea, 8$ teHtele di$ +a$at, Ţara =a%e(ului, Or&!tie.

O'ser#"$d c&, 9n secolul a ABIlea, cele ci$ci Kdialecte literare seasea&$& foarte ult, G. I#&$escu nu sus%i$e fer clasi4icarea de mai susJautorul afir& c& K s)ar părea că nu e2istă0 la drept vorbind0 +n ea mai#e'e limbă literară româneasă decât !ouă mari #arietă$i 3 una nor!iă 0ardelenească0 moldovenească şi bănă*eană în acelaşi timp0 şi alta su!iă 0muntenească şi oltenească în acelaşi timp... şi că abia cu secolul al (>III)

Page 26: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 26/110

lea0 când elementele populare pătrund puternic în limba scrisă0 se observă patru dialecte literare bine distincte unul de altul3 cel muntenesc0 celmoldovenesc0 cel ardelenesc şi cel bănă*ean.: 

Li$(#istul $u sus%i$e deci c& 8$ priele dou& secole li'a ro"$&

literar& a a#ut o 'az& eHclusi# araure!ea$&, ci co$sider& $uai c&#aria$ta literar& $ordic&, pri$ teHtele rotaciza$te, care au a#a$taFul 8$t"iet&%iicro$olo(ice, a i$flue$%at cu prec&dere li'a teHtelor di$ secolul al BVIleai$clusi# pe cele coresie$e, a c&rei iporta$%& se dii$ueaz& 8$ #eacurileur&toare, o dat& cu utarea spre sud a ce$trelor culturale ro"$e!ti.

2..=. O co$cep%ie ase&$&toare prezi$t& I. G0e%ie eHiste$%a aiultor #aria$te literare, realizarea u$ific&rii literare 8$ a doua Fu&tate asecolului al BIBlea, pe 'aza #aria$tei literare u$te$e!ti, dar !i pri$

co$tri'u%ia celorlalte #aria$te literare dacoro"$e, iporta$%a teHtelorcoresie$e etc.. $s& I. G0e%ie se 8$dep&rteaz& de G. I#&$escu c"$d respi$(ei$flue$%a araure!ea$& asupra #aria$telor literare di$ priele secole.O'ser#"$d 8$ od corect c& scrisul literar românesc apare simultan 9n maimulte centre culturale, I. G0e%ie ide$tific&, 8$ secolul al ABIlea, patru#aria$te literare re(io$ale)

Smunteană , su!(est ar!eleană,Snor!(mol!o#eană,

Sbănă$eană('une!oreană  Snor!(ar!eleană.?7 

$ i$ter#alul 588–=5= se co$solideaz& trei #aria$te literare)Scea  mol!o#eană  a c&rei 'az& dialectal& 8$re(istreaz& o serie de

odific&ri o dat& cu utarea ce$trului cultural di$ +uco#i$a la Ia!iJScea munteneasă a c&rei 'az& dialectal& se sc0i'& pri$ deplasarea

ce$trului cultural di$ Olte$ia la T"r(o#i!teJ

Scea  su!(#est(transil#ăneană  care se foreaz& datorit& ut&riice$trului cultural di$ $ordul spre sud#estul Tra$sil#a$iei, la +&l(rad.

$ pri$cipiu, aceste #aria$te se e$%i$ p"$& 8$ secolul al BIBlea,c"$d li'a ro"$& literar& se u$ific& pe 'aza #ec0ii #aria$te literareu$te$e!ti di$ a$ii -1?7 cu odific&rile aduse de =eliade 8$ -23.?- 

Page 27: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 27/110

I. G0e%ie disti$(e trei etape iporta$te 8$ procesul de ipu$eredefi$iti#& a (raiului u$te$esc ca 'az& a li'ii literare)

a oe$tul >5 c"$d varianta literară muntenească sa

(e$eralizat 8$ tip&rituriJ ' i$ter#alul 8D–88 c"$d (raiul u$te$esc este acceptat ca  eHpo$e$t al tradi%iei de u$itate a li'ii literareJ

c perioada de dup& -2/7<-227 p"$& pri$ -?6<-/7c"$d muntenizarea limbii literare este co$firat& de lucr&rile

  $orati#e ale Acadeiei.?3

Concluzie :Teoria eHpus& de G. I#&$escu !i, cu u$ele odific&ri, de I. G0e%ie,

r&"$e si$(ura 'azat& pe aprofu$darea faptelor de li'& culese di$tru$$u&r are de teHte literare, oferi$d solu%ii co$#i$(&toare pe$tru l&urirearela6iei complee di$tre limba literară !i "raiurile dacoromâne.

 -.ialete/ literare 0 #ec0ile #aria$te literare ro"$e!ti

9tr"$s le(at& de pro'lea 'azei dialectale, di$ perspecti#& istoric&,

este 8$tre'area dac& li'a ro"$& literar& a cu$oscut sau $u, dea lu$(ule#olu%iei ei, Kdialecte literare. 4aForitatea cercet&torilor A. 50ilippide, Al.Rosetti, G. I#&$escu, I. Iorda$, E. 5etro#ici, I. G0e%ie, t. 4u$tea$u, V. D.Ţ"ra accept& eHiste$%a Kdialectelor literare, i$difere$t dac& au folosit acesttere$ sau al%ii ase&$&tori. Au respi$s aceast& posi'ilitate . +PcQ, I.Cotea$u, D. 4acrea, G. Istrate. 5reze$t& cele ai iporta$te o'iec%iiridicate 8potri#a eHiste$%ei dialectelor literare?6)

Page 28: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 28/110

Page 29: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 29/110

 E#ide$t, se pot cita $ueroase teHte ro"$e!ti Kpure dialectal deeHeplu, 8$ secolul al BVIlea, %losele @o,dan !i 1ra,mentul odorescu.

Este ade#&rat 8$s& c& aForitatea o$ue$telor literare di$ secolul al

BVIlea $u reflect& u$ si$(ur (rai, ci co$%i$, 8$ propor%ii diferite, !i elee$tecu alt& pro#e$ie$%& dialectal&. 9itua%ia se eHplic& 8$s& pri$ aceea c& teHteledi$tro a$uit& zo$& a Dacoroa$iei, fii$d reproduse pri$ copiere sau tipar8$ alt& re(iu$e, erau aFustate la $orele literare localeJ copi!tii !i re#izorii

 p&strau 8$s& adesea !i particularit&%i de li'& di$ lucrarea ori(i$al&.

2.%.. #azele dialectaleale vec<ilor variante literare române7ti

A!a cu a rezultat di$ c"te#a di$tre teoriile preze$tate a$terior, 8$epoca #ec0e, datorit& eHiste$%ei ai ultor #aria$te literare ale li'iiro"$e o #aria$t& literar& Keste u$ a$sa'lu de $ore, a#"$d o a$uit&coere$%& !i for%& coerciti#&, care se aplic& 8$tro a$uit& zo$& aDacoroa$iei !i se 8$teeiaz& pe $ora li$(#istic& a (raiului #or'it aici?:,difere$%iate 8$ tip !i spa%iu, este $oral s& c&ut& ai ulte 'azedialectale !i $u u$a si$(ur&, 8$ fu$c%ie de $u&rul #aria$telor literare.Româna  este o li'& roa$ic& ai pu6in diversi4icată dialectal, iar

variantele cultivate ale limbii române vec<i prezi$t& pu%i$e elee$te dedifere$%iere aFor&. EHplica%ia st& 8$ relati#a unitate  a limbii  $oastrepopulare  !i a culturii române scrise, 8$ ciuda 8$delu$(atei separ&riadi$istrati#e !i politice a ro"$ilorJ căr6ile ro"$e!ti, 8$deose'i cele

reli"ioase, au proo#at #aria$te ale li'ii ro"$e care sau i$flue$%atreciproc, i$suficie$t pe$tru co$stituirea li'ii ro"$e literare u$itare,

dar suficie$t pe$tru a 8$teeia o tradi%ie a li'ii $oastre scrise.EHist& dou& tipuri pri$cipale de variante literare)

a variantele su!ie  ai apropiate 8$tre ele, se 'azeaz& pe (raiulu$te$esc, i$clusi# pe tr&s&turile di$ sudestul Tra$sil#a$ieiJ

Page 30: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 30/110

 ' variantele nor!ie care se difere$%iaz& ai acce$tuat 8$tre ele !i se 'azeaz& pe (raiurile tra$sil#&$e$e de $ord !i sud#est, pe (raiul '&$&%ea$ !i pe cel di$ 4oldo#a de $ord.

9peciali!tii au selectat u$ $u&r de % de trăsături 4undamentale care prezi$t& realiz&ri diferite pe teritoriul dacoro"$. Ele se pot ide$tifica practic 8$ orice perioad& !i 8$ cadrul fiec&rei #aria$te re(io$ale, cu prec&derela $i#el 4onetic !i mor4olo"icJ depistarea u$or elee$te specifice la $i#elsi$tactic este dificil&, iar 8$ ceea ce pri#e!te leHicul, sta'ilirea u$ui ta'loucoplet al corespo$de$%elor leHicale i$terre(io$ale r&"$e o sarci$&a$e#oioas&.

5reze$t& lista tr&s&turilor fu$dae$tale??)

 ă proto$ic p&strat sau trecut la a) bărbat < barbat J• e edial ato$ p&strat sau trecut la i ) veni < viniJ• e fi$al ato$ p&strat sau trecut la i ) cade < cadiJ• ∩

e a  acce$tuat fi$al, p&strat sau redus la e) mea < meJ• 

i a acce$tuat 8$ pozi%ie Ktare p&strat sau trecut la ie) băiat  < băiet J•  1  iod  p&strat sau palatalizat 8$ stadiul '2 ) /i < hiJ

• la'ialele pF bF m !i la'iode$talele 1 F # oi sau dure, 8$ pozi%ie Ktaredup& care e !i

e a  apar p&strate sau trecute la ă, a)mer,  < măr, ,tocmeală < tocmalăB

• !  oale sau dur dup& care e !i i  se p&streaz& sau trec la ă, + )des/ace < dăs/ace, din < dânJ

• n i$ter#ocalic, 8$ elee$te de ori(i$e lati$& p&strat sau trecutla r  nr ) bune < bu4n5reJ

• 3  p&strat sau trecut la∩

i )  spuDi F spu∩

i J

• s4 !%4 %4 $  oi sau dure dup& care e, i ,∩

e a  se p&streaz& sau trec la ă,+ ,

 sec < săc, d  -i ce < d  -âce,  -i d  < -âd ,  *   ∩

e a pă F * a pă.

Page 31: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 31/110

• 54 6  oi sau dure, de re(ul& 8$ pozi%ie Ktare dup& care e, i  se p&streaz& sau trec la ăF + ) aşed  -a < aşăd  -a,  şir  < şâr J

 54 6  oi sau dure, 8$ pozi%ie Koale dup& care elee$tul #ocalic!ia p&strat articula%ia palatal& sau a trecut la a) ,ri'Gşte  ,ri'eşte < ,ri'aşte, şGpte  şepte < şapteJ

ulterior, pri$ #elarizarea lui e  W  ∩

e a , raportul 8$tre fo$etisede#i$e)

 ,ri'Gşte   ,ri'eşte,  ,ri'ăşte <  ,ri'aşteJ  şGpte   şepte,  şăpte F şapte.

 !%   p&strat sau trecut la % 

3 d-ice < 

 -iceJ

•  7   Xo, u p&strat sau trecut la 6 ) gi oi < 6 oi, gi udeca < 6 udecaJ

• r  oale sau dur, de re(ul& 8$ pozi%ie Ktare dup& care apar e0 i sau ă0 î ) r eu F r ău0 r i u F r âu5J

• r  oale sau dur, 8$ pozi%ie Koale dup& care elee$tul #ocalic !ia  p&strat articula%ia palatal& sau a trecut la a)

ocărGşte 

ocăreşte  < 

 ocăraşteJ 

ulterior, pri$ #elarizarea lui e W∩

e a, raportul 8$tre fo$etisede#i$e) ocărGşte ocăreşte, ocărăşte < ocăraşteJ

• r #   p&strat sau trecut la r ) urrî  < urî J

• articolul posesi# #aria'il 8$ fu$c%ie de $u&r sau de (e$ ori  i$#aria'il) al , a, ai, ale < aJ

• forele de preze$t i$dicati# !i co$Fu$cti# ale #er'elor de co$Fu(areaII, III !i IV, cu radical 8$ d , n, t , teri$ate 8$  )d  -ăJ )iu 0 ieJ )t ă

  sau cu de$tala ref&cut&) să aud  - < să aud , să aud  -ă < să audăJ să rămâi < să rămân, să rămâie < să rămânăJ

Page 32: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 32/110

   să viu < să vin, să vie < să vinăJ să sco*  < să scot , să scoa*ă < să scoată.

• forele etiolo(ice 8$ )a !i cele a$alo(ice 8$ )u ale i$dicati#ulu  iperfect, persoa$a a IIIa, plural) /ăcea <  /ăceau.

2.%.%. #aza dialectalăa limbii române literare moderne

5rocesul deli'erat de uni4icare a variantelor literare române7ti 8$cepe după >8, a$ul 8$ care este pu'licat& prima "ramatică, pri$acti#itatea la'orioas& a colii Ardele$e, !i co$ti$u& 8$ secolul al BIBlea

 pri$ co$tri'u%ia u$or ari c&rturari.

5ri$cipalele criterii 8$ fu$c%ie de care au fost selectate $orele li'iiro"$e literare oder$e su$t)

criteriul etimolo"ic,

criteriul re"ularită6ii 4ormelor "ramaticale,

criteriul răspândirii "eo"ra4ice 

criteriul eu4oniei sau estetic.

Varia$ta literară muntenească preze$ta $ore care, ai ales la $i#el

fo$etic, erau cele ai apropiate de aceste co$di%ii, 8$s& la ipu$erea ei ca 'az& a li'ii ro"$e literare oder$e au co$tri'uit !i factori eHtrali$(#isticicel ai iporta$t fii$d, desi(ur, sta'ilirea capitalei la +ucure!ti. 9predeose'ire de limba unică di$ tetele tipărite 8$ Furul a$ului >5, ro"$aliterar& oder$& $u coi$cide perfect cu #aria$ta u$te$easc&. In4luen6acelorlalte variante literare, ai ales 8$ ceea ce pri#e!te structuramor4olo"ică !i vocabularul, a fost importantă, fapt eHplica'il pri$ aceeac& normele actuale ale li'ii literare su$t rezultatul u$ui efort (radual !icou$ de selec%ie depus, 8$ secolul al BIBlea, de iporta$%i c&rturari di$

toate pro#i$ciile ro"$e!ti.$ co$cluzie, li'a ro"$& literar& modernă  se 'azeaz& $uai

i$direct pe (raiul u$te$esc, 8$truc"t varianta muntenească  este 9mbo"ă6ită cu multe elemente apar6inând celorlalte variante literareromâne7ti.

Page 33: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 33/110

I. &tilurile limbii române literare

EHpresie a culturii, li'a literar& sa diversi4icat dea lu$(ul e#olu%ieisale 8$ a!a$uitele stiluri   sau limba6e  fu$c%io$ale pe$tru a da o for& proprie esaFelor specifice di#erselor doe$ii culturale. A!a cu, p"$& 8$oe$tul u$ific&rii sale, ro"$a literar& se realiza pri$ ai ulte varianteteritoriale  $uite !i dialecte literare, stilurile sau li'aFele, pri$copara%ie, pot fi co$siderate variante culturale. Di$ pu$ct de #edereistoric, #aria$tele teritoriale se dez#olt& 8$ faza #ec0e a li'ii literare !idispar 8$ epoca oder$&, o dat& cu procesul de u$ificare li$(#istic&, iar#aria$tele culturale cu$osc fore i$cipie$te 8$ li'a #ec0e, 8$re(istr"$d odez#oltare !i o adaptare reale a'ia 8$ perioada oder$&.

&inta"ma  utilizat& pe$tru de$uirea #aria$telor culturale este aceeade stil 1un$ional , la co$cure$%& cu limba6ul !e speialitateJ ultia este ai

 pu%i$ a'i(u&, 8$s& tere$ul  stil  este acceptat de aForitatea cercet&torilorro"$i.

I.. +e4ini6iiDefi$i%iile propuse pe$tru co$ceptul de stil al li'ii literare su$t, 8$

(e$eral, ase&$&toare, aduc"$d 8$ discu%ie tr&s&turi ide$tice sau apropiate.S  I... I. Cotea$u care prefer& tere$ul de li'aF #or'e!te despre Kun

 sistem lin,vistic mai mult sau pu*in speciali-at în redarea con*inutului deidei speci/ice unei activită*i pro/esionale0 unuia sau mai multor domenii dinvia*a social)culturală0 cum sunt arta literaturii0 ştiin*a sau tehnica0 /ilo-o/ia0critica literară şi artistică0 istoria0 via*a /amilială etc.0 care0 toate0 au0 oritind să aibă0 cuvinte0 e2presii şi re,uli proprii de or,ani-are re-ultate dindiverse restric*ii impuse limbii.?/ Cu alte cu#i$te, Korice li'aF $u estedec"t li'a c&reia i se atri'uie o desti$a%ie special&.?1 

Defi$i%ii ase&$&toare propu$ )S I..%. C. 4a$eca) K stilul este ansamblul elementelor /onetice0 mor/olo,ice0

 sintactice şi le2icale0 /olosite într)o comunicare de un anumit tip0 ansambluldeterminat de con*inutul şi de mi'loacele lin,vistice alese de vorbitor pentru ao transmite?2 J

Page 34: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 34/110

MI..$. I. G0e%ie) Kansamblul 4conven*ional5 al particularită*ilor lin,vistice4/onetice0 mor/olo,ice0 sintactice0 le2icale5 şi e2presive necesare pentru ae2prima un mesa' dintr)un anumit domeniu al culturii 4scrise5?.

I..%. Rela6iile ierar<ice ale variantelor stilistice ale limbii

9tilistica fu$c%io$al& este crea%ia colii li$(#istice di$ 5ra(a, care,i$troduc"$d co$ceptele de sistem !i de 4unc6ie, a co$ceput limba  ca oconstruc6ie compleă cu straturi di4eren6iate, disti$("$d 9n cadrul limbiiliterare ai ulte stiluri 4unc6ionale sau li'aFe speciale.

I..%.. Reputat specialist ro"$, I. Cotea$u a aprofu$dat 8$$ueroase studii aceste aspecte. Autorul a o'ser#at rela%iile care se potsta'ili 8$tre di#ersele stiluri, 8$ fu$c%ie de factorii socialculturali) Kovariantă stilistică repre-intă un aspect particular al limbii0 subordonataltuia care se a/lă pe o treaptă de ,enerali-are mai înaltă şi numărul devariante creşte pe măsură ce situa*iile se particulari-ea-ă0 a'un,ând până la

 stilurile individuale./7 $tre #aria$te eHist& rela%ii ierar0ice, ele alc&tui$d di#erse a$sa'luri

reu$ite 8$tru$diasistem

  al li'ii.

 

$ fu$c%ie

 

de criteriul socialcultural,diasisteul li'ii se co$cretizeaz&, la $i#elul cel ai 8$alt, 8$tru$  stilliterar , cu particularit&%i caracteristice, !i u$ul non)literar   sau  popular ,arcat de alte tr&s&turi repreze$tati#e, care $u co$stituie altce#a dec"tre#ersul particularit&%ilor specifice priului stil. Dac& diasistemul   sea$ifest& pri$  stiluriYlimba'e, acestea eHist& pri$ mesa'e. Ur&toareasc0e& red& rela%iile ierar0ice de su'ordo$are eHiste$te 8$tre cele treico$cepte/-)

 #iasistem 

Stiluri

Page 35: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 35/110

 !esa'e

$ co$cep%ia lui I. Cotea$u, structura stilistic& a li'ii estedeteri$at& de doi factori, a$ue)

;structura (e$eral& a li'ii !i;$ecesit&%ile cou$ic&rii di$ di#ersele sectoare de acti#itate social&.

Raportul di$tre cei doi factori #ariaz& 8$ fu$c%ie de $i#elul de(e$eralizare fu$c%io$al& a li'ii) cu c"t acesta #a fi ai coplet, elee$tele(e$erale, cou$e diasisteului, 8!i #or dii$ua po$derea, 8$ tip cetr&s&turile specifice fiec&rui stil se #or 8$ul%i. $ co$seci$%&, sisteulstilistic al u$ei li'i este Ko ierarhie de restrân,eri succesive ale libertă*iide utili-are /unc*ională a limbii0 restrân,eri determinate de obli,a*ii din ce

în ce mai pu*in ,enerale0 impuse e2primării anumitor con*inuturi de idei./3 5e$tru a sta'ili $u&rul #aria$telor stilistice !i raportul lor ierar0ic 8$

cadrul u$ui diasiste, este $ecesar& ide$tificarea u$or criterii coere$te declasificare !i deliitare a stilurilor. 5ro'lea ese$%ial& este aceea dac& 8$acest proces r&"$e suficie$t& studierea faptelor de li'& fo$etic&,orfolo(ie, si$taH&, leHic sau dac& este $ecesar& recur(erea la elee$teeHtrali$(#istice.

5e$tru I. Cotea$u, aspectele li$(#istice su$t i$suficie$te, fii$d$ecesar& situarea teHtelor 8$ tip !i 8$ spa%iu. Di#ersificarea stilistic& a

li'ii este deteri$at& de dez#oltarea cultural& a societ&%ii.

/6

 Dac& rela%iadi$tre factorii stilistici !i cei socioculturali este, 8$ pri$cipiu, acceptat&,8$tre'area care se pu$e este dac& tre'uie s& i$troduce 8$ opera%iile declasificare !i deliitare elee$tele eHtrali$(#istice.

I..%.%. Lidia 9f"rlea co$sider& c& stilul a fost le(at 8$ od eca$ic !ieHa(erat de factorul social, 8$truc"t Korice structură stilistică se lea,ă0concomitent0 de mai mul*i /actori e2tralin,vistici/:, fii$d $ecesar s& sedeta!eze Kteporar < 8$ a$uite faze ale cercet&rii < eHpresia li$(#istic& deodelul cou$ic&rii./? 

$trade#&r, dualitatea criteriilor de clasificare li$(#istic !ieHtrali$(#istic poate (e$era co$fuzii !i $u asi(ur& caracterul u$itar al

 procesului. A$aliza u$ei structuri li$(#istice, cu este cazul $ostru, tre'uierealizat& pri$ folosirea u$or criterii i$ter$eJ co$di%io$area sociocultural& astilului $u este util& 8$ aceast& etap&, tot a!a cu $ici factorii eHtrali$(#istici

Page 36: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 36/110

$u tre'uie i$#oca%i atu$ci c"$d se sta'ile!te structura dialectal& a u$ei li'i.&r& a eHclude raportarea la factorii socioculturali, se poate recur(e lacriterii eHtrali$(#istice $uai 8$ oe$tul 8$ care opera%ia realizat& eHclusi#cu elee$te forale a luat sf"r!it.

  I..%.$. U$ alt criteriu co$siderat opera$t de u$ii cercet&tori C.4a$eca, Lidia 9f"rlea 8$ procesul deliit&rii stilurilor este cel statistic.recven6a  este u$ criteriu care se poate aplica $u $uai elementelor4iecărui mesa, ci !i distribu6iei !i combina6iei lor. 5e aceast& 'az&, Lidia9f"rlea// a sta'ilit pri$cipalele etape ale opera%iei de deliitare a stilurilorli'ii ro"$e literare)

a ale(erea teHtelor astfel 8$c"t s& cupri$d& 8$trea(a copleHitate !i#arietate a stadiului li$(#istic studiatJ

 ' se(e$tarea teHtelor la fiecare $i#el al li'iiJc a$aliza frec#e$%ei, a distri'u%iei !i a co'i$a%iei u$it&%ilor

se(e$tateJd sta'ilirea situa%iei (e$erale di$ perspecti#a celor e$u$%ate a$teriorJe clasificarea esaFelor !i ide$tificarea structurilor la toate $i#elele

li'ii, por$i$d de la co$#er(e$%ele a$ifestate 8$ a$sa'luri ari deesaFe spre cele co$cretizate 8$tru$ $u&r tot ai icJ

f rei$troducerea structurilor astfel deteri$ate 8$ odelulcou$ic&rii !i eHplicarea lor pri$ raportarea la factorii eHtrali$(#istici.

I..%.D. O co$cep%ie diferit& are 5aula Diaco$escu. $ opi$ia autoarei,este ese$%ial s& se sta'ileasc& fu$c%ia care (e$ereaz& o a$uit& structur&li$(#istic&. 5or$i$d de la co$ceptul de fu$c%ie a li'ii propus de R.aQo'so$, 5aula Diaco$escu sus%i$e eHiste$%a ai ultor stiluri literare,care corespu$d di#erselor 4unc6ii ale limbii, a$ue)

Sstilul te'nio(5tiin$i1i fu$c%ia re/eren*ialăYco,nitivă,Sstilul o1iial(a!ministrati# fu$c%ia conativă,Sstilul publiisti fu$c%ia /atică,

Sstilul oratori fu$c%ia emotivă !i cea conativă/1.

Aceast& co$cep%ie, 8$ a$sa'lul ei, este 8$s& su'iecti#& !i ar'itrar&.Rela%ia di$tre 4unc6ie !i stil este copleH&, fu$c%iile li'ii realiz"$duse 8$str"$s& rela%ie u$ele cu altele, $uai prepo$dere$%a u$eia fa%& de alta 8$tru$contet comunica6ional  co$stitui$d u$ criteriu eficie$t, opera%ie pe care8$s& autoarea $u o faceJ pe de alt& parte, $u su$t i$cluse 8$ ar(ue$tare toate

Page 37: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 37/110

fu$c%iile sta'ilite de aQo'so$, fii$d i$troduse 8$ sc0i' altele $oi fu$c%iamarcată e2presiv)estetic  !i fu$c%ia nemarcată e2presiv)estetic, pe$tru adisti$(e u$ stil artistic, respecti# u$ul non)artistic.

 

I..$. Deliitarea !i or"anizarea 9n sistem astilurilor li'ii ro"$e literare.

5ri$cipalele teorii su$t ur&toarele )

Page 38: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 38/110

 I..$.. Ior(u Iorda$ a forulat pria teorie referitoare la stilurileliterare. $ opi$ia li$(#istului, eHist& !ase stiluri)+literar   propriu)-is sau artistic,+ştiin*i/ic  şi tehnic,+publicistic

,+o/icial ,+oratoric !i+/amiliar  5riele ci$ci su$t cu prec&dere scrise, ultiul ai ales #or'it./2

I..$.%. I. Cotea$u, 8$ $ueroasele studii 8$ care a a'ordat aceast& pro'le&, prezi$t& ai ulte #aria$te de sc0ee ale or(a$iz&rii stilistice ali'ii. O preze$t& pe cea di$ -16 li$iile pu$ctate i$dic& posi'ilitatea

eHpri&rii pe (e$uri literare, distri'uit& pe ci$ci $i#ele, pri$ raificareasuccesi#& a diasisteului/)

+iasistem

  Li'aF culti#at   Li'aF popular 

  Artistic No$artistice   Artistic   No$artistice

  9ta$dard tii$%ific- tii$%ific3  5roz&  5oezie  Co$#ersa%ie

4esaFe 4esaFe 4esaFe 4esaFe 4esaFe 4esaFe

I..$.$.  C. 4a$eca17  realizeaz& o cercetare statistic& la nivelleical a u$or e!a$tioa$e repreze$tati#e. Autorul co$sider& stiluladi$istrati# su'ordo$at celui !tii$%ific !i respi$(e eHiste$%a u$ui stil

 pu'licistic auto$o. Al&turi de stilurile artistic, a#"$d ca su'di#iziu$i poe-ia,  pro-a,  publicistica !i  ştiin*i/ic, C. 4a$eca i$troduce a!azisul stil

 Nua$%at

te0$ic etc.

5roz& 5oezie

4esaFe 4esaFe

Page 39: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 39/110

colocvial   la I. Iorda$,  stilul /amiliar , cu su'di#iziu$ile monolo,ul   !idialo,ul .

I..$.D.  Lidia 9f"rlea propu$e o sc0e& a structurii stilistice a li'iiliterare 8$ ci$ci trepte se rearc& o pri& raificare a diasisteului 8$trovariantă  o/icială  !i u$a neo/icială, precu !i eHiste$%a eHpri&rilortele,ra/ică !i biblică1-)

Diasiste stilistic literar 

  #aria$ta oficial&   #aria$ta $eoficial&

adi$istrati#& !tii$%ific& $o$rtistic& artistic&

 

 propriuzis& popular&  failiar& tele(rafic& epistolar& 'i'lic&

 propriuzis& draatic&

I..$.5. 5aula Diaco$escu propu$e o ierar0ie a stilurilor fu$c%io$ale8$tro raificare ale c&rei ci$ci $i#ele su$t sta'ilite K8$ raport cu factorii care

 proz& 5oezie

Page 40: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 40/110

 pot deteri$a tipurile ai (e$erale de #aria$te ale li'ii13, dup& cuureaz&)

;$i#elul I  popular  < cult Yliterar  < factorul sociocultural 8$ rela%ie cuactul cou$ic&riiJ

;$i#elul II oral

 < scris

< fora cou$ic&riiJ;$i#elul III comun < stilat  < scopul, co$%i$utul, co$teHtulcou$ic&rii !i rela%ia ei%&tor < receptorJ

;$i#elul IV artistic < non)artistic < esaFulJ;$i#elul V diverse stiluri < factorii cou$ic&rii 8$ cadrul diferitelor

doe$ii de acti#itate sociocultural&. $ sc0e& o'ser#&  apari%ia stilurilor oratoric !i pu'licistic)

Limbă

  popular  cult literar 

oral scris   oral  scris

  C  &  C  &  C  &  C  & 

de eH. art. de eH.art.  . de eH. art .  art. nonart.

  art. art. oratoric  art.  folclor I. Crea$(&

Dup& cu a #&zut, $u&rul stilurilor !i locul lor 8$ ierar0ia stilistic&#ariaz& 8$ fu$c%ie de autor.

MDou& stiluri apar 8$ toate clasific&rile realizate p"$& acu)Sstilul artistic Sstilul 7tiin6i4ic.

M9tilul Furidico adi$istrati# sau oficial este u$eori su'ordo$at  celui !tii$%ific.Mstilul publicistic este co$siderat de u$ii speciali!ti ca o #aria$t& a

  7t.< adm. < publ.

Page 41: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 41/110

  stilului 'eletristic.S$tru$ studiu de referi$%&, G0. +oloca$16 a ar(ue$tat

  eHiste$%a stilului pu'licisticJSI. Cotea$u la respi$s 8$ co$cep%ia sa, presa preia

iFloace de eHpresie di$ cele trei stiluri fu$dae$tale <artistic, !tii$%ific, adi$istrati#, 8$ fu$c%ie de esaFeletra$sise1:.

MEste discuta'il& !i eHiste$%a stilul coloc#ial C. 4a$eca sau failiar   I. Iorda$ 8$ cadrul stilurilor literare ro"$e!ti.

M9tilul oratoric I. Iorda$, 5aula Diaco$escu este i$suficie$t  ar(ue$tat.

M$ fi$e, u$ii cercet&tori sus%i$, f&r& ar(ue$te co$#i$(&toare,  eHiste$%a) Su$ui stil sportiv =. acZuier, 4. 9ec0e  S!i a u$ui stil al criticii literare D. esa$.

Conven6ia actuală accept& trei stiluri literare);5tiin$i1i,; 6uri!io(a!ministrati# !i;beletristi.

 

9tilul publiisti F 

 li'a presei i$clude elee$te ale u$eii$di#idualit&%i puter$ice, astfel 8$c"t celor treistiluri li se poate ad&u(a, 8$ opi$ia ultor 

  speciali!ti, stilul pu'licistic.

Conlu%ii8;fiecare stil /unc*ional  este o cate(orie (e$eric&, a'stract&, c&reia i se

su'ordo$eaz& o serie de subvariante.

5or$i$d de la cei 5ase 1atori ai omuniării  R. aco'so$)  emi$ător onte"t mesa6 o! anal reeptor 

sa sta'ilit, pe$tru fiecare, c"te o fu$c%ie) 

emoti#ă re1eren$ială poetiă metaling#istiă 1atiă persuasi#ă  de tra$sitere artistic& etali$(ual& co$ati#&  a i$fora%iei eHpresi#&

Page 42: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 42/110

• 5repo$dere$%a u$ei fu$c%ii 8$ raport cu alta a dus la o alt&disti$c%ie)

fu$c%ia) marcată e"presi# esteti  nemarcată e"presi# esteti

Disti$(e, astfel, !ouă ategorii generale !e stiluri ) stilul artistic stilurile non(artistie) !tii$%ific

  adi$istrati#  pu'licistic

3,CGIIL( LI*#)H3L3I

Exista şase funcţii ale limbajului, în care sunt angajaţi factorii comunicării(elementele situatiei de comunicare). Funcţiile limbii corespund situăriicomunicării lingvistice în perspectiva unuia dintre factorii comunicării:

•  ;emiţător – funcţia emotivă •  ;receptor – funcţia conativă •  ; mesaj – funcţia poetică•  ;cod – funcţia metalingvistică •  ;context (sau referent) – funcţia referenţială •

  ;canal de transmitere – funcţia fatică ! Funcţia corespunzătoare centrării  mesajului pe emiţător  este funcţia

"#$%&', care trădează starea afectivă, sentimentele, valorile morale, capacităţilecognitive şi cultura emiţătorului.  Funcţia emotivă a comunicării constă înevidenţierea stării interioare a emiţătorului. ceasta se referă, cum !ine se ştie,la capacitatea pe care o avem, ca emiţători, să marcăm poiţia noastră faţă deinformaţia pe care o conţine enunţul nostru!

Ea se se realizează la nivelul emotiv al limbajului prin"

#interjecţii,#exclamaţii,#lungirea emfatică a sunetelor.# intonaţia * este semnificativ că intonaţia  are un rol deose!it de

  important în exprimarea poziţiei emiţătorului.

#lte procedee" $folosirea diminutivelor şi augmentativelor,

Page 43: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 43/110

  $preferinţa pentru un anumit termen din seria de  sinonime aflată la dispoziţia vor!itorului.

 

+! Funcţia orientată spre receptorul  mesajului este cea $-.%&', ceserveşte la incitarea acestuia la acţiune/respectiv la încetarea acţiunii prinordine, îndemnuri, rugăminţi, interdicţii, etc. %rin acesta funcţie se urmăreşte unanumit răspuns de la receptor. Funcţia conativă se concentreaza pe strategialingvistică  a contactării receptorului, !azată pe"

&mărci ale" 'vocativului (la su!stantive, pronume, numerale şi adjective)'imperativului (mod ver!al personal)

&propoziţii imperative, exclamative, afirmative şi negative.

onstructia mesajului este la modul imperativ prin excelenţă.

0! #esajulFuncţia aferentă mesajului  este cea 1$"%&, prin care limbajul se

orienteaă spre sine, spre propria organiare. im!ajul poetic pune accentul pemodul cum se spune, cum se vor!eşte, spre deose!ire de lim!ajul ştiinţific, carepune accentul pe ce se spune. numite reclame fac apel la acest tip de mesaj, înspecial reclamele pentru serviciile turistice. Funcţia poetică presupune modul în careeste concentrat mesajul poetic de la emiţător spre receptor şi constituie funcţia

esenţială a artei verbale.Ea nu apare singură"

*în poezia epică, unde se între!uinţează formulări la persoana a treia,  apare şi funcţia referenţială+

*$în poezia lirică, în care enunţurile sunt la persoana înti, apare şi funcţia  emotivă,

$iar în poezia liric'adresativă, cu valori retorice, formulate la persoana a

  doua (oda, epistola, satira), apare şi funcţia conativă.

*-n opera dramatică, se exploatează din plin resursele oferite de funcţiil  lim!ajului, mai ales factorii de pertur!are a comunicării, care creează

atmosfera specifică.

Page 44: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 44/110

2! Funcţia corespunzătoare codului este cea #"%.3&-4'&5%&, ce are învedere înţelegerea corectă şi completă a mesajului!  Ea presupune intervenţiiprin care se verifică:

6 folosirea şi înţelegerea cuvintelor, a sensului lor,6 a implicaţiilor colaterale ale semnelor din cod! 

Este necesar să se atragă atenţia asupra codului utilizat " 'fie prin gesturi,'fie în perifraze explicative (explicaţii de genul glumesc, desigur ).

Funcţia metalingvistică are în vedere "&codul in care se exprimă interlocutorii,&modul în care funcţionarea nivelurilor lim!ii (morfologic, sintactic,

lexico'semantic etc.) favorizează şi facilitează comunicarea.

omicul de situatii se !azează din plin pe funcţia metalingvistică acomunicarii.

7!Funcţia lim!ajului corespunzătoare contextului este cea 8"F"8"-9&.3.ceasta ilustrează modul de folosire a limbajului pentru a exprima o realitate, ointerpretare personală, o imagine, o părere sau o idee, aşa cum o percepeemiţătorul. Funcţia referenţială transmite informaţii despre lumea reală sauimaginară,  trimite la context şi sta!ileşte referentul. Ea poate fi  denotativă saucognitivă, avnd în vedere informarea, contextul lingvistic şi extralingvistic (social,

cultural,) al comunicării.

! Funcţia lim!ajului corespunzătoare canalului  este cea F.%&,interacţională . Ea serveşte la stabilirea relaţiei de comunicare şi la cultivareainteresului pentru aceasta p;nă la înc<eierea mesajului, prin  verificareafuncţionării optime a circuitului. a nivelul contactului social funcţia fatică asigurăcomunicarea de succes prin amprenta lingvistică degajată.

ajoritatea textelor îndeplinesc mai multe funcţii, dar /otărtor pentruincluderea într'un stil sau altul, este funcţia dominantă.

0e pildă"•  emotivă  în memorii, confesiuni, comentarii, interpretări critice+•  conativă   în ordine, decizii, regulamente, discursuri politice, predici, reclame+•  poetică  în operele literare, dar şi în unele mesaje pu!licitare+•  metalingvistică  în analize gramaticale, în dicţionare, în texte cu caracter

didactic+

Page 45: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 45/110

Page 46: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 46/110

   S9ILUL AR9IS9IC :B&L&9RIS9IC;

;EHist& #arietă$i  #irtual $eliitate de stil artisti, datorate) eHiste$%ei genurilor !i speiilor literare

depe$de$%ei de a$uite orientări  sau urente literare di#ersit&%ii ategoriilor estetie) comic0 tra,ic0 ,rotesc etc. di#ersit&%ii 1ormulelor retorie) stil polemic0 oratoric0 senten*ios0 savant0 popular0 oraletc. 1orma$iei ulturale sau personalită$ii autorului .

;Are ca doi$a$t& fu$c%ia e"presi#(estetiă  co$di%ie ese$%ial& a te"tuluibeletristi<

;9e caracterizeaz& pri$ libertatea !e e"presie  su' raport li$(#istic, reprezi$t&cea ai $eoo(e$& #aria$t& fu$c%io$al&.

=OCABULARUL S9ILULUI AR9IS9IC 

 Beletristia adite, 8$tre%i$e !i reface pera$e$t si'ioza 8$tre elee$te de li'&di$tre cele ai di#erse, pro#e$ite di$) limba stan!ar!   limba6e non(literare)  popular   ) re,ional   ) ar,otic  ) /amiliar   celelalte stiluri fu$c%io$ale >a%a mo!ernă  de e#olu%ie a literaturii artistie  reflect& caracterul mobil , profu$dino#ator  al limba6ului artisti) i$#e$%ie #er'al&  8$c&lcarea #oit& a u$or $ore (raaticale precise J

 ;"A @E;E )

*libertatea !e e"presie  tre'uie s& %i$& seaa de fu$c%ia e2presiv)estetică  co$di%ia de 'az& a teHtului 'eletristic, cea care pro#oaă dar !i +ngră!e5te ino#a$ia ling#istiă J*$uai Fustificarea estetiă  perite stilului artisti  s& tolereze !i s& #alorifice oriceategorie !e 1apte !e limbă, cu ar fi)

  elee$tele de limba6 peri1eri de tipul ar,ouluiJ  di#erse cate(orii de (re!eli) onstru$ii sintatie defectuoase

  erori mor1ologie  u#inte de(radate ca for& !i Y sau se$s  ;a'aterile e$%io$ate ai sus au o iporta$t& apaitate !e sugestie)

pot e#oca u$ me!iu soio(ultural in1erior  pot co$strui u$ a$uit tip !e persona6 

;orice elee$t leHico(raatical se poate tra$sfora 8$ 1apt !e stil , cuco$di%ia s& fie su'ordo$at u$ei inten*ii !i /unc*ii estetie T. Via$u, -/2, pp. 6??.

A!adar, stilul artisti  dez#olt& uniitatea !e e"presie  spre deose'ire de stereotipiile specifice perpetuate de celelalte stiluri /unc*ionale.

Valorificarea ine!ită a aterialului ling#isti are la 'az& odele fur$izate de)  repertoriul 1igurilor !e stil )

Page 47: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 47/110

  S 1onetie alitera*ii0 rimă  Ssintatie variante de repeti*ie, de eH.  Ssemantie  Stropi ) meta/oră0 compara*ie0 personi/icare0 hiperbolă0

antite-ă0 metonimie0 sinecdocă0 ironie0 parado2 etc.

O poezie sau u$ teHt 8$ proz& reia tee !i oti#e literare, u$ele str&#ec0i, dar 1orma !e repre%entare este co$ti$uu re+nnoită !i, ai ult, irepetabilă.

 Stilul artisti) a a fost antiipat  de)  ronii  < pri$ elee$te de te0$ic&) * $arati#&

  * copozi%io$al&) dialo(  descrieri  portret

  #ec0ile +nerări !e #ersi1ia$ie 4. Costi$,Dosoftei

 ' a do'"$dit autonomie a'ia spre sf"r!itul sec. al (>III lea.

 Stu!ierea limbii 5i a stilului rea$iilor artistie  %i$e de !omeniul ling#isti,8$truc"t)

;aceast& discipli$& ling#istia dispu$e de iFloacele $ecesare pe$tru)  a da u$ arater riguros 5tiin$i1i cercet&rii  a elii$a o'ser#a%iile, adesea su'iecti#e, ale criticilor literari J

;cercet&torul tre'uie s& !tie s& deliiteze /enomenele ,enerale ale limbiiliterare a epocii de cele proprii unui scriitor J

;tre'uie s& face disti$c%ia 8$tre)norma literară  sta'ile!te cum trebuie să se spunăH

  este concretă !i conven*ională

norma ling#istiă  arat& cum se spuneH  are caracter naturalH !i abstract

 S9ILUL ?URI.ICO(A.MINIS9RA9I= 

Este, cro$olo(ic, prima rami1ia$ie a românei a limbă !e ultură )

sec. al (>I lea < ate cu caracter administrativ !i diplomaticJ  sec. al (>II)lea < codicele de le,i.

Asi(ur& !i pu$e 8$ e#ide$%& omuniarea di$ sfera o1iială a rela%iilor)  Furidice  diploatice  adi$istrati#eTeHte specifice) ) adresă

Page 48: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 48/110

Page 49: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 49/110

  oretitu!ine

;Acoper& !tii$%ele ) e2acte  ) naturale  ) sociale

  ) umanisteAre ca proe!ee !e 1ormulare !i transmitere a i$fora%iei)

&rci mor1ologie fu$dae$tale pe$tru e$u$%urile de acest tip)*pers. a III a !i indicativul pre-ent 

  *forele verbale impersonale  *eHpriarea neutră !i obiectivă

&rci sintatie stereotipe) frazele enumerative  structurile eliptice  co$struc%iile ,erun-iale

&rci le"iale) Stere$i strit speiali%a$i   cu pro$u$%at arater neologi  Snu su$t adise utiliz&ri iprecise

a'i(ue

 1igurile !e stil ) Ssu$t preze$te c0iar !i 8$ li'aFul !tii$%elor eHacte  Ssu$t su'ordo$ate u$or $ore specifice de repreze$tare  utilizare  Sfu$c%io$eaz& ca termeni te'nii propriu(%i5i  8$ di#erse

#oca'ulare de specialitate)

  eHeplu) meta1orele le"iale 5tiin$i1ie su$t) sta'ile  [ lipsite de fu$c%ie retoric&  tipul ră!ăină  8$ teri$olo(ia matematică sau medicală

S8$ sc0i', 8$ u$ele variante de stil ştiin*i/ic di$ doe$iul umanist  8$ critica literar&, de eHeplu, limba6ul 1igurati# presupu$e realiz&ri i$edite !i  perso$ale

 Stilul 5tiin$i1i este a$ticipat de)Sliteratura istorio,ra/ică

 SD. Ca$teir) neologisme sa#ante Steri$olo(ii adec#ate pe$tru di#erse sfere ale culturii) /ilo-o/ie0 istorie0 /ilolo,ie0 ştiin*e naturale.

Page 50: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 50/110

  S9ILUL UBLICIS9IC 

;Este ultia #aria$t& de li'aF fu$c%io$al, ca situare 8$ tip pria Fu&tate a

sec.al (I( leaJ

;eHiste$%a lui a depi$s de apari%ia !i dez#oltarea preseiJ;se actualizeaz& pri$tro serie $eu$itar& de teHte, 8$truc"t, teHtele Fur$alistice su$tdifere$%iate acce$tuat pri$)

  ) con*inut şi inten*ie de comunicare  ) destina*ie

  ) ,rad de accesibilitate  ) dimensiune  ) structură compo-i*ională  ) moduri de e2punere

  ) elemente de stil individual ;are ca doi$a$t& fu$c%ia  1atiă  e$%i$erea ontatului   di$tre emi*ător   !ireeptor J;se disti$(e pri$tro are libertate !e e"presie  co$str"$(erile lin,vistice3

Ssu$t relative  Sfu$c%io$eaz& 8$ limite /oarte  mobile

;#oabularul )este /oarte mobil   le2icul curent standard  X tere$i )neolo,ici  )savan*i

  )/amiliari  )re,ionali  )peri/erici 4ar,otici5  )cu valoare /i,uratăin#en$iile le"iale su$t) foarte /recvente  de cele ai ulte ori con'uncturale, a!adar e/emere.

A$alizarea perioadelor limbii române literare)

Au fost deliitate două mari 4aze)

Page 51: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 51/110

; aza constituirii limbii literare DEFG(DHJ  (poca vec<e) de la ori(i$i!i p"$& c"$d se putea #or'i despre o li'& depli$ co$turat&, su' aspectul$orelor !i al structurii stilisticeJ

; aza consolidării !i a desăvâr7irii limbii literare

 -127 < -/7 (pocamodernă

).%.. (poca vec<e DEFG(DHJ)reprezi$t& pria faz& a li'ii ro"$e literareJ

  se caracterizeaz& pri$ eHiste$%a u$ui sistem !ublu !e norme careseparau !ouă #ariante literare române5ti )

;de tip nor!i sau mol!o#enesK maramure5ean  ;de tip su!i sau muntenes.

Evoluţia limbii române literare. Direcţii esenţiale :► Direcţia orientală (Epoca veche) I : Variante literare (centreculturale, cărţi, oameni de cultură)

 Evoluţia limbii române literare. Direcţii esenţiale :►Direcţia orientală (Epoca veche) II : orme literare

' SCRISUL ÎN LIMBA ROMÂNĂ : Evenimentul dominant al epocii ; 5ARTICULARIT@ŢI ONETICE, 4OROLOGICE, 9INTACTICE I LEBICALE ALE 5RI4ELOR

TEBTE RO4>NETI

; 5ERIOADA -/:7 < -127; CONTRI+UŢIA CRONICARILOR LA DEVOLTAREA LI4+II RO4>NE LITERARE; DI4ITRIE CANTE4IR ; INLUENŢA TURCEA9C@ I INLUENŢA GRECEA9C@ A9U5RA LI4+II RO4>NE LITERARE

Iat& se$ifica%ia a$ilor !i perioadelor care se deliiteaz& 8$ i$teriorulacestei prie faze di$ istoria variantei literare a li'ii ro"$e)

5$%  a$ul folosirii limbii române pe$tru realizarea u$ui act de cultură)*tip&rirea traducerilor ro"$e!ti ale Evan,heliei !i ApostoluluiJ

di$ p&cate, lucr&rile $u sau p&strat.-?63 < -/:7 se co$tureaz& #aria$tele teritoriale ale limbii române literare)  *de tip $ordic 8$ priul r"$d araure!ea$&  *de tip sudic) u$tea$& !i sudtra$sil#&$ea$&J

  perioada 8$ care se pu$ 'azele ) * literaturii  * limbii literare na$ionale

Page 52: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 52/110

Page 53: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 53/110

;Utilitatea u$ei asee$ea ac%iu$i este rezuat& de Coresi) =n s/ânta besearecă0mai bine e a ,răi 9 cuvinte cu în*eles0 decât : mie de cuvinte neîn*elese în limbă striinăH 8$ Pre/a*aH di$ Catehism -??-?/7  prima tipăritură oresiană.; Slu6ba !i#ină +n limba na$ională  era u$  prinipiu !e ba%ă  al propa(a$deilutera$e,  preluat  !i pus în circula*ie de Coresi  în spa$iul românes.

 I. .  Îneputul srisului +n limba română)9f"r!itul sec. al (> lea ar fi, potri#it u$or ipote%e neon1irmate pri$ docue$te, perioada primelor srieri +n limba română)

-:2? a$ul tra!uerii !in română +n polonă a Fur&"$tului de credi$%& depus de  tefa$ cel 4are c&tre re(ele Caziir al 5olo$ieiJ

-:? a$ul redact&rii u$ei srisori +n limba română, realizat& de u$ preot ro"$  8$ sc0i'ul suei de u$ flori$, la 9i'iuJ

-?:: tipărirea primei căr*i în limba română) Catehism J  i$fora%ia apare 8$ corespo$de$%a di$tre doi preo%i sa!i tra$sil#&$e$i !i 8$  docue$tele oficiale di$ ar0i#a ora!ului 9i'iu u$ act di$ #ara a$ului -?::  8$re(istreaz& c0eltuieli le(ate de tip&rirea CatehismuluiJ

  di$ p&cate, cartea $u $i sa tra$sis 8$ $ici u$ eHeplar.A!adar, toate cele trei docue$te stau su' se$ul i$certitudi$ii. Srisoarea lui Nea5u !in Câmpulung   3Y67 iu$ie DEGD este cel mai vechi

document scris în limba română cunoscut şi păstrat până astă-i . 9crisoarea $u estedatat&, cel care a sta'ilit a$ul, lu$a !i ziua redact&rii, pe 'aza a$alizei elee$telor deordi$ istoric, a fost Nicolae Ior(a. 4ai pu%i$ iporta$t& pri$ i$fora%ia istoric& pe care oco$%i$e o posi'il& i$cursiu$e a turcilor peste Du$&re, scrisoarea co$stituie  primulmonument românes !e limbă 5i stil , caracteriz"$duse pri$);co$struc%ia ri(uroas& a teHtului, care se e#ide$%iaz& pri$) laritate4 oni%ie4 ursi#itate4oeren$a sintatio(semantiă a teHtului 8$ a$sa'luJ;e#ide$%ierea u$ui mo!el !e re!atare < aplicat co$sec#e$t !i 8$ alte $ueroase scrisoriro"$e!ti di$ a doua Fu&tate a secolului al (>I leaJ;preze$%a 1ormulelor protoolare de intro!uere !i de +n'eiere, care su$t +n sla#onăJ;fra(e$tarea esaFului propriuzis !i dispu$erea lui (radat&, pe tran5e !e in1orma$ie,a$u$%ate de u$ semnal lin,vistic i paJ  K!i iar&!i ad#er' sla#o$ de captare a ate$%ieiJ

 -a despreJ;prepo$dere$%a elementului latin) 3,6-\ J;preze$%a c"tor#a partiularită$i ale limbii române #orbite la 8$ceputul sec. al =I lea)

au2iliarul  pe$tru per/ectul compus, persoa$a a III a s(. este au, 8$ loc de a)  împăratul au ieşitB au venit un omB i)au dat împăratul slobo-ie etc. oisiu$ea lui i fi$al pe$tru pluralele) meşter4i50 me,iaş4i50 omin4i5J popularul u$te$esc mieu 8$ loc de meu) ,eneremiuJ fora #ec0e !i popular& aimintrea pe$tru altminteri etc.4aForitatea filolo(ilor ro"$i au co$#i$(erea c& !eprin!erea !e a srie +n limba

maternă este !e !ată mai #e'e)Kde /apt0 trebuie să se /i scris româneşte întotdeauna0 sporadic şi pentru nevoi

 particulare Al. Rosetti, -/2, p. :/2.

Page 54: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 54/110

Urme mo!este 5i !isparate4 !ar onrete !e sriere româneasă ) -:23 -:3 <8$tro scrisoare, 'oierul c&rturar Udri!te N&sturel odifica o forul& sla#o$& de adresare,8$locui$d u$ cu#"$t sla#o$ cu ec0i#ale$tul s&u ro"$escJ este #or'a de e"presiaco$sacrat&  #obrem i cestitem  care apare su' fora  @unilor i cestitem  K+u$ilor !ici$sti%ilor, ceea ce ar putea su(era obi5nuin$a !e a srie +n limba română +nă !e la

s1âr5itul seolului al =(lea<I.%.  .e%#oltarea srisului +n limba română8;dup& iFlocul sec. al BVIlea de#i$e pre($a$t& limba română  8$cepe, de acu8$ai$te, s& asi(ure mi'locul  !i /orma pe$tru)

S literatura originală co$ceput& !i redactat& 8$ limba maternăJ  S literatura tra!usăJ

literatura originală !i literatura tra!usă  cele !ouă mari setoare specifice  oric&rei ulturi sriseJ

a; te"tele originale)

  Ssu$t, pe$tru 8$ceput, scrieri de miă +ntin!ere !i relati# unitare a !estina$ie)  srisori partiulare  !oumente partiulare sau de anelarie) acte de #"$zarecup&rare  do$a%ii  testae$te  i$#e$tare  c0ita$%e  &rturii  prici$i  acte diploatice

 ' te"tele tra!use8  Ssu$t restr"$se i$i%ial la o sin,ură cate,orie  srieri religioase  Stra$spu$ 8$ limba română dup& modele slavone0 ,receşti sau ma,hiare)  liturg'ierul    pra#ile sau predici 'iserice!ti  p&r%i di$ Biblie, ai ales ) Psalmii  1aptele Apostolilor   evan,heliiStraducerile reli(ioase) *au desti$a%ie practic&  *reflect& 8$cercarea 8$dr&z$ea%& de subminare a autorită*ii limbii  slavone  li'a oficial& 8$ @iserica "rtodo2ă, al&turi de (reac&J

*pro#i$, 8$ sec. al (>I 

lea,e"lusi# !in entrul 5i #estul $ării 

Sibiu  @raşov  Clu'

"răştie

  e$oe$ul are o eHplica%ie plauzi'il&)  Spe de o parte, 8$ Tra$sil#a$ia !i +a$at sla#o$a era ai pu%i$ cu$oscut& !i folosit&J

Page 55: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 55/110

  Spe de alt& parte, 8$trea(a re(iu$e a fost recepti#& la ideea de reali%are a ser#iiului!i#in +n limba maternă  pri$cipiu de 'az& al Re/ormei protesta$te.

ara româneasă !i Mol!o#a r&"$, pe$tru oe$t, 8$ afara acestei i$i%iati#eJ  *8$ 4oldo#a, cel ult se copiaz& scrieri reli(ioase traduse 8$ alte zo$e ale %&rii

#ezi ai Fos o'ser#a%iile cu pri#ire la te2tele rotaci-ante.

9&9&L& RO9ACIAN9&8;9u' de$uirea (e$eric& de te2te rotaci-ante, su$t cupri$se patru traduceri reli,ioase)

 Psaltirea 7urmu-aJi K di$ pria Fu&tate a sec. al (>I) lea   co$%i$e o #ec0e #ersiune româneasă  a celor :9: de psalmi J  pro#i$e di$ 'i'lioteca lui Eudo2iu 7urmu-aJi < istoric !i

 politicia$ 'uco#i$ea$, fii$d do$at& de acesta Academiei RomâneJ

 Psaltirea >orone*eană  -??- < -??2   teHtul, descoperit 8$ a$ul -223 la !ănăstirea >orone*  de  folcloristul Simion 1lorea !arian, co$%i$e o #ersiu$e  i$coplet& a psalmilor

di$ copia a$uscris& lipsesc priele ?2 de fileJ

Codicele >orone*ean  descoperit 8$ -21- de profesorul %. Cre*u  reu$e!te fra(e$te di$ 1aptele Apostolilor , epistola lui Iacob !i  cele dou& epistole ale lui PetruJ

  $uit astfel dup& $uele !ănăstirii >orone* 

, de u$de pro#i$eJ Psaltirea Scheiană co$%i$e seria celor :9: de psalmi  !i prelucr&ri ale u$or p&r%i di$   @iblie Cântarea lui !oise !i a S/intei 1ecioare !i Ru,ăciunea

 AneiJ  pro#i$e di$ 'i'lioteca lui #.C. Sturd-a Scheianul , care a do$ato !i

dup& al c&rui $ue este de$uit&JScele patru docue$te su$t opii   !i reprezi$t& tra!ueri !in sla#onă  ale ăr$ilorbiserie5ti J*teHtele sau tra$sis su' for& de manusrise inomplete, cu file lips& la 8$ceput !i lasf"r!itJ

Soriginalele

, dup& care sau realizat aceste copii) su$tmai #e'i 

 !is(au pier!ut 

J  !atarea lor  este imposibil !e reali%at JSaceste opii  $u prezi$t& $ici !ata !i $ici loul re!atării lor , de aceea situarea lor 8$ tipeste dificil& !i co$tro#ersat&)

*sec. al (> lea < Aro$ De$susia$u  *a doua Fu&tate a sec. al BVIlea < O#. De$susia$u, Al. Rosetti,

5. 5. 5a$aitescuJ

Page 56: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 56/110

Sde$uirea de te"te rotai%ante, su' care su$t cu$oscute cele patru documente, pro#i$ede la fe$oe$ul $uit rotaism, potri#it c&ruia n i$ter#ocalic trece la r  8$ cu#i$tele deori(i$e lati$&) mârăLmânră pe$tru mânăJ pârăLpânră pe$tru pânăJ lurăLlunră pe$tru lunăetc.J

rotaismul   era o  partiularitate 1onetiă  specific& pe$tru ransilvania de nord   !i

 @ucovina.SCercet&ri rece$te au sta'ilit) originalele traducerilor au fost efectuate 8$tro -onă vestică F bănă*ean)hunedoreană  F  loc i$dicat de $ueroase 1enomene ling#istieJmanusrisele rotai%ante au fost copiate 8$ !oldova0 în sec. al (>I)lea.I. G0e%ie, -23, pp. -:1-2-J I. G0e%ie, Al. 4are!, -2?, pp. 36:, -1-, 31677. Limba te"telor rotai%ante este destul de greoaie) S8$ priul r"$d di$ cauza sinta"ei , traduc&torul l&s"$duse ult i$flue$%at de ori(i$alJ S!i 8$ ceea ce pri#e!te le"iul , in/luen*a sla#ă este destul de puterniăJScauza tre'uie c&utat& 8$ (riFa t&l&citorilor a$o$ii de a p&stra K$esc0i'at& litera

c&r%ii sfi$te, pe$tru a $u se 8$dep&rta de do(ele ortodoHiei.

>atorii care au deteri$at apari%ia primelor te"te române5ti );u$ii speciali!ti #izeaz& factori e"terni , 8$ pri$cipal in1luen$e ulturale străine)

i$flue$%a 'usită < sec. al (>) lea i!care cultural& orie$tat& 8potri#a Kdo,mei  limbilor s/inte N. Ior(aJ

i$flue$%a luterană < sec. al (>I lea O. De$susia$u !i Al. RosettiJ;al%ii ide$tific& factori soial(politii   !i ulturali interni ) i!carea de ea$cipare abiseriii române5ti loale de su' Furisdic%ia episcopului ucrai$ea$ di$ !uncaci

5.5. 5a$aitescuJ;at"t factori i$ter$i, c"t !i eHter$i au f&cut posi'il& apari%ia acestor prie teHte) de!i

ro"$ii $u au trecut la 0usitis, la cal#i$is ori la lutera$is, asee$ea cure$tereli(ioase au trezit i!eea 1olosirii limbii na$ionale +n biseriă<

5reze$t& fra(e$te di$ teHtele rotaciza$te, pe$tru a$aliza particularit&%ilor li$(#istice.

M Psalmul :8 di$ Psaltirea Scheiană)

CÂN9&CUL LU .A=I. DG

 Păr ă cându0 #oamne0 ui*i)me păr ă în cumplit? Păr ă cându întorci /a*a ta de mer e? Păr ă cându puniu s/eature în su/letul mieu0dureare întru î r ema mea d-ua şi noaptea?

 Păr ă cându rădică)se dracul mieu spre mer e?Caută şi aud-i)me #umned-eul mieu0

 se nu cândva doarmă în moarte.

Page 57: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 57/110

Se nu cândva d-ică dracul3 întăriiu)me spr)insu. #odeitorii miei bucură)se se me)aş clăti. E eu spre meserearea ta upuvăiiu bucură)se î r ema mea de spăsenia ta.Cântu #omnului bi

r e/ăcătoriului mieu

 şi cântu numele #omnului de sus.

M Psalmul :MN  di$ Psaltirea >orone*eană3

 CÂPN9AR&A LUI .A=I.U .& &R&MIIA DFQP 

 $a râul >avilonului0 acii şed-umu şi plânsemu de cându pomeniiamunoi Sionul. =n salce0 prim mi'loc de ea0 spând-urămu or,anele noastre0 căacie întrebară)ne prădătorii)ne cuvente de cântare şi ducea pre noi încântare3 cânta*i noo de cântecele Sionului. Cum vrem cânta cântarea

 #omnului în *ară striină? Se uitare tire0 Ierosalime0 uitată /ie dereapta mea.Se se lepească limba mea de ,rumad-ul mieu0 se nu pomenire tire0 se nuainte pomeni)voiu Ierosalimul0 ca începutul veselieei meale. Pomeneaşte0

 #oamne0 /iii Edomului în d-ua Ierosalimului0 ce d-isără3 deşerta*i0 deşerta*i pără la urd-iturile luiO 1eatele >avilonului0 măra*ele. 1erice de cela ce dă *ie darea ta0 ce ai dat tu noao. 1erice cire prinde şi /rân,e tirerii tăi de piatră.

M Psalmul : di$ Psaltirea 7urmu-achi

 Ascultă)te domnulu în d-i de ,ri'e0 scuti)te numele domnului a lui Iacov. remease)*i a,iutoriu de la svântul şi de Sion spre'eni)te. Pomeni)t)au toată 'rătva ta şi toate arsele tale ,rasu)i /ie. #a)*i)va domnulu dupăînrima ta şi tot s/atul tău împlu. @ucură)mu)ne de ispăsenia ta şi în numeledomnului #umned-eului nostru mări)ne)vom. =mplu domnulu toată cerereataB acmu cunoscoi că au scos domnulu 7ristosulu său0 aud-i)l)va deân ceriu

Page 58: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 58/110

 s/atul tău0 în puterea scoateriei derepteei lui. Aceşte pre cărru*e şi aceia precai.

9&9&L& COR&SI&N& )Si$au(ureaz& seria tipăriturilor religioase 8$ li'a ro"$&J aceste tip&rituridepi$deau 8$ are &sur&, totu!i, de topica !i de leHicul sla#o$eiJS8$ a$sa'lu, limba te"telor oresiene, care reflect& #arianta literarămunteneasă, este ai pu%i$ (reoaie !i ai i$o#atoare 8$ raport cu cea ateHtelor rotaciza$teJS8$ceputul este rearca'il) DD ăr$i !e ult JSaForitatea c&r%ilor su$t ipriate la #ra7ov, de diaco$ul Coresi   !i deuce$icii s&i, 8$ perioada DEED , DED) Cate'ism tip&rit su' titlul =ntrebare creştinească, +ra!o#, -??Y-?/7)este ea mai #e'e tipăritură oresiană +n limba română  u$ Catehism

reforat lutera$, realizat cu spriFi$ul sa!ilor lutera$i !i al lui o0a$$es+e$Q$er, priarul ora!uluiJ8$ se#en$a intro!uti#ă, Coresi sus%i$e, cu ar(ue$te, oficiereaser#iciului di#i$ 8$ limba  românăJ acela!i pasaF co$%i$e !i prima atestaresrisă +ntr(un te"t românes a numelui etnic rumân.9etrae#ang'elul  < -?/-ra#ila < c. -?/7 -?/3Apostolul  < -?/6Ca%ania I  !i Molit#elniul  < c. -?/1saltirea < -?17 Liturg'ierul   tip&ritura, realizat& pro'a'il 8$ DEHJ4 la Bra5o#, este eamai #e'e tra!uere româneasă a te"tului liturgi fu$dae$tal pe$tru

 Biseria Orto!o"ăJ  Sco$%i$e rugăiuni4 reguli !e o1iiere a u$ei p&r%i di$ slu6ba !e  liturg'ie4 c"$d preotul sfi$%e!te pâinea !i #inul  pe$tru  +mpărtă5anie, precu !i  Liturg'ia S1ântului Ioan ură !e

 Aur<saltirea sla#o(română < -?1/ -?12saltirea sla#o(română < -?11

Ca%ania  II -?2-9eria acestor teHte) a pus la dispozi%ia  Biseriii Orto!o"e Române  c&r%i litur(ice

fu$dae$tale 8$ limba română) $itur,hierul0 etraevan,helulB a 8$les$it accesul credi$cio!ilor la scrierile sfi$te de Kînvă*ătură)

ca-anii0 catehismeJ

Page 59: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 59/110

Page 60: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 60/110

de veac şi până la veac tu eşti. ;u turna omul în smerenie şi -is)ai3 =ntoarce*i)vă0 /iii oamenilorH.Ca o mie de anii între ochii tăi0 #oamne0ca -i de ieri ce trecu şi stra'a nop*iei.&i ocărârea lor încă va /iBdemânea*a ca iarba treace)va.

 #emânea*a în/luri)va şi trace)va0e seara cade0 veşte'aşte şi usucă)se.Că cumplimu)ne cu mânia ta

 şi cu ur,ia ta turburămu)ne. Pus)ai /ără)le,ile noastre între tine şi veacul nostru în luminatul /ea*eei tale.Că toate -ilele noastre scă-ură

 şi cu mânia ta cumplimu)ne. Anii noştri ca pain'ina învă*ară)se0 -ilele aniilor noştri într)înşii şapte-eci de aniBe să e în vârtute0 opt-eci de ani0e mai mult de ei0 munci şi dureare.Că vine blân-ie spre noi şi învă*ămu)ne.Cene ştie *inearea mâniei talede /rica ta băsăul tău cură?

 #ereapta ta aşa spune)mi şi /ereca*ii cu inema în mândrie. =ntoarce0 #oamne0 până când0 şi ru,at /ii spre şerbii tăi. =mplumu)ne demânea*a de milostea ta0 #oamne0 şi bucurămu)ne şi veselimu)neîn toate -ilele noastre. >eselimu)nederept -ile ce într)înse plecatu)ne)ai

 şi anii într)înşii vă-um rău.&i caută spre şerbii tăi şi spre lucrurele tale

 şi derea,e /iii lor.

&i /ie lumina #umne-eului nostru spre noi şi lucrurele mâinilor noastre derea,e spre noi şi lucrul mâinilor derea,e.

Page 61: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 61/110

Copar"$d teHtele araure!e$eYrotaciza$te cu teHtele lui Coresi,se rearc&, pe$tru perioada -?63-/:7 )

] eHiste$%a a dou& arii li$(#istice, $ordic& !i sudic&, fiecare a#"$d particularit&%i fo$etice, orfolo(ice, si$tactice !i leHicale.

5e$tru e#ide$%ierea acestor particularit&%i li$(#istice, red& teHtul Psalmului ::, a!a cu apare 8$ Psaltirea Scheiană !i 8$ Psaltirea slavo)română a lui Coresi)

 Psalmul :: < Psaltirea Scheiană

 #oamne au-i ru,ăciunre me şi stri,area me cătră tine să vinie. ;u

întoarce /a*a ta de mineB în ce -i chemu)te0 corundu au-i)me. Că periră ca /umul -ilele meale0 şi oasele meale ca uscarea uscare)se. >ătămat /uiu caiarba şi usucă)se înema me0 că ultai să mănâncu pânea me. #e ,lasul

 suspinilor meale lepiră)se oasele meale peli*ei meale. Podobiiu)menesăturatul pustinei ... /uiu ca de noapte corbu în turnu. Prive,iaiu şi /uiuca pasăre ce însin,ură)se în -idu. =n toată -i împută)mi dracii miai şi celăda)me cu mine ,iurase. #erep ce cenuşe ca pine mâncaiu şi berea me cu

 plân,ere mestecaiuB de /a*a mâniei tale şi de ur,ia ta0 că ridicaşi0 aruncaşi)mă.

 Psalmul :: <  Psaltirea slavo)română

  &.&R&A DT< RUĂCIUN&A M&AS&RULUICÂN. OĂRA9&(S& I ÎN9R& .OMNUL =ARSĂ RUĂCIUN&A SA4 DJD<

 #oamne0 au-i ru,ăciunea mea şi stri,area mea cătră tine să viie. ;u întoarce /a*a ta de mineBîn ce -i tân'esc0 pleacă cătră mine ureachea ta.

 =n ce -i chemu)te0 curând au-i)mă.Că periră ca /umul -ilele meale

 şi oasele meale ca uscarea uscară)se.>ătămat /uiu ca iarba şi uscă)se inema mea0că ultai să mănânc pâinea mea.

 #e ,lasul suspinilor meale0 lepiră)se oasele meale peli*eei meale. Podobii)mă nesăturatul pustiiei. 1ui ca de noapte corb în turn.

Page 62: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 62/110

 Preve,heiu şi /uiu ca pasărea ce însin,ură)se în -id. =n toată -i împutară)mi dracii miei şi ce lăuda)mă cu mine 'ura)se. #erep ce cenuşe ca pâinea mâncai şi bearea mea cu plân,ere mestecaiuBde /a*a mâniei tale şi de ur,iia ta0că rădicaşi0 aruncaşi)mă.

  CARACERISICI %E;ERA$E A$E RIM&LOR 9&9& ROMÂN&9I   4PARIC6$ARITI >ON&9IC&4 MOR>OLOIC&4 SIN9AC9IC& I L&ICAL&  5

 PARIC6$ARITI >ON&9IC& )

; $ $ordul Ardealului, 8$ 4araure! !i 8$ 4oldo#a #o $ui aceast&re(iu$e Karia $ordic&, a etiolo(ic se p&streaz& 8$ cu#"$tul samă, 8$ tipce 8$ sudul Ardealului !i 8$ Ţara Ro"$easc& pri$ urare, 8$ Karia sudic&,a e#olueaz& la ea) seamă.

; $ aria $ordic&, dar !i 8$ +a$at, 8$t"l$i co$soa$ele africate d-  !i     8$cu#i$te precu d-âce0 ios, pe c"$d, 8$ aria sudic&, africatele au e#oluat laco$soa$ele fricati#e - !i ') -ice0 'os. De o'ser#at c&, 8$ $ord, dup& africata d-se p&streaz& î  d-îc, 8$ tip ce, 8$ sud, dup& d- 8$t"l$i #ocala i) d-ic.

; $ aria $ordic&, se e$%i$e î  pro#e$it di$ a na-al   a  X n) câne0 mâne0 pâne etcJ 8$ aria sudic&, su' i$flue$%a forei de plural, apare difto$(ul îi)câine0 mâine0 pâine etc.

; $ aria $ordic&, difto$(ul ea se reduce la U) mU  pe$tru mea, avU  pe$truavea, vedU pe$tru vedea etc.J 8$ sud, difto$(ul ea se p&streaz&) mea0 avea0vedea etc.

; $ $ord, 8$t"l$i palatalizarea co$soa$elor oclusi#e la'iale !i a

co$soa$elor fricati#e la'iode$tale) hier   pe$tru /ier , va hi  pe$tru a /i  etc.Jacest fe$oe$ lipse!te 8$ aria sudic&.

; e$oe$ul defi$itoriu pe$tru $ordul Ardealului, pe$tru 4araure! !i pe$tru 4oldo#a este, 8$ aceas& perioad&, rotaismul , fii$d se$alate fore precu bunrătate0 burătate  pe$tru bunătate, mânră  pe$tru mână, ura

Page 63: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 63/110

pe$tru una, înremă  pe$tru inimă etc. e$oe$ul este a'se$t 8$ sudulArdealului !i 8$ Ţara Ro"$easc&, u$de n se p&streaz& i$tact.

; $ 4oldo#a, 8$ 4araure!, 8$ $ordul Tra$sil#a$iei, dar !i 8$ +a$at, se p&streaz& n palatali-at   uiat) călcâD  pe$tru călcâi, cuD  pe$tru cui, spuD pe$tru  spui, cuvinios pe$tru cuvios viDe  pe$tru vie etc. $ ariasudic&, n palatalizat trece la i.

; $ aria $ordic& se 8$t"l$e!te, 8$ aceast& perioad&, r vibrant   rrădăcină0urrăciunile, 8$ tip ce, 8$ aria sudic&, apare r  $oral) rădăcină0 urăciunile.

 PARIC6$ARITI  MOR>OLOIC&8

V  $ tip&riturile di$ 4oldo#a, di$ Tra$sil#a$ia !i di$ +a$at este utilizat&frec#e$t fora i$#aria'il& a pe$tru arca si$tactic& posesi#(e$iti#al&. $

teHtele di$ celelalte zo$e, 8$t"l$i forele #aria'ile) al0 a0 ai0 ale.

; 4ulte su'sta$ti#e de (e$ul fei$i$ care ast&zi au pluralul 8$ i, a#eau, laacea dat&, pluralul 8$ e) talpe0 ,rădine0 nunte. 4ai rar, 8$t"l$i c0iar situa%iai$#ers&, de plural 8$ i 8$ loc de e)  /ieri  pe$tru /iare,  pietri  pe$tru pietreetc. Acelea!i su'sta$ti#e prezi$t&, 8$ u$ele teHte, fore de plural 8$ i, iar 8$alte scrieri, fore de plural 8$ e) băl*i L balte0 vie*i L via*e etc. 5e$tru forade plural mânule, 8$ teHtele di$ sud, apare fora $oral& mâni < !i c0iar

fora mâini.

; Acuzati#ul $uelor de persoa$e apare f&r& prepozi%ia pre ca orfe alacuzati#ului) mene nu mă tra,e inima pe$tru pe mine nu mă tra,e inima.

; La i$dicati#ul ai ult ca perfect, al&turi de forele si$tetice, apar forea$alitice perifrastice) au /ost lăsat0 au /ost poruncit0 au /ost început  pe$trulăsaseră0 porunciseră0 începuseră.

; orele de i$dicati# iperfect pe$tru persoa$a a 6a plural f&r& u  su$t(e$erale) era pe$tru erau.

; orele de perfect siplu pe$tru persoa$ele - !i a 3a plural apar f&r&(rupul r&) /um 8$ loc de /urăm, *inum pe$tru *inurăm etc.

; La i$dicati#ul perfect copus persoa$a a 6a si$(ular, 8$t"l$i fora deauHiliar au 8$ loc de a) au aprins pe$tru a aprins.

Page 64: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 64/110

; orele #er'ale iotacizate su$t (e$erale) puiu  pun, spuiu  spun.

 PARIC6$ARITI SIN9AC9IC& 3

Traducerile reli(ioase 8$re(istreaz& o serie de co$struc%ii $efire!ti pe$tru li'a ro"$&, datorate iit&rii, de c&tre traduc&tor, a ori(i$alelorsla#e sau a(0iare. O alt& eHplica%ie pe$tru si$taHa u$eori $efireasc& ar filipsa u$ei tradi%ii a scrisului ro"$esc. Iat& cele ai iporta$te

 particularit&%i)

; $tre'ui$%area pleo$astic& a pro$uelui de persoa$a a 6a) se şti*i că domnul elu e d-eul nostruJ

; lipsa pro$uelui perso$al $eacce$tuat 8$ co$struc%ii precu)luară elu 8$ loc de îl luară pe el ,dărui *ie 8$ loc de î*i dăruiesc *ieJ

; a!ezarea pro$uelor refleHi#e dup& #er'e, su' i$flue$%a sla#o$&) să veselească)se 8$ loc de să se veselească, plecă)se ,iurele  se plecă 'uneleJ

; a!ezarea $efireasc&, 8$ ro"$e!te, a adFecti#ului pro$oi$al deo$strati#dup& su'sta$ti#) pasă cătră oamenii miei aceştiaJ

; 8$tre'ui$%area $efireasc& a pro$uelui relati# 8$ co$struc%ii de tipul)  în cărora mână va veni aceste căr*iJ

; u$ele #er'e care $u se pot folosi cu dati#ul, apar 8$ astfel de co$struc%ii,dup& odelul sla#)

că)şi era so*iB bătuşi oc lorB tocmise domnului în /ii d-euluiJ

; ordi$ea cu#i$telor iit& ordi$ea di$ #ersiu$ea ori(i$al&) Esaias proroJul tuturora au scris lassat .

Page 65: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 65/110

 Nici u$ul di$tre aceste fe$oe$e $u se 8$t"l$e!te 8$ teHtele $etraduse,a c&ror li'& este ult ai apropiat& de cea #or'it&. Totu!i, ure alei$flue$%ei sla#e 8$t"l$i !i 8$ teHtele $etraduse, de eHeplu)

* co$struc%ia cu prepozi%iade

, 8$ locul (e$iti#ului $uelui, iitat&dup& co$struc%ia sla#& cu ot ) mănăstire de @istri*a  8$ loc de mănăstirea @istri*ei,  mi'loc de besearecă 8$ loc de mi'locul bisericii.

 PARIC6$ARITI L&ICAL& 3

Lipsa u$ei tradi%ii literare, dar !i co$tactul str"$s cu sla#o$a, au

8$t"rziat dez#oltarea leHicului li'ii ro"$e literare. Rearc& s&r&cialeHical& a prielor teHte, ceea ce eHplic& polisea$tisul eHa(erat al u$orcu#i$te. Traduc&torii sau #&zut $e#oi%i s& apeleze la 8pruuturi leHicaledi$ ori(i$alele sla#e sau a(0iare, cele ai ulte di$tre aceste cu#i$te fii$dide$tificate 8$ teHtele araure!e$e.

] Iat& c"te#a elee$te leHicale sla#e)besădui  a #or'i,dodei  a sup&ra,

 ,adină  fiar&, #it&, ,robnic  (iul(iu,

hrăborie  #iteFie,iscodnic  sol,mo'dan  &du#&,

 pamente !i pamite  poe$ire, ai$tire, pravednic  drept, săbla-nă  (re!eal&, si$teal&, stepenă  treapt&,upovăi  a $&d&Fdui,

 -ăbleală  fereastr& etc.

] Di$tre elee$tele leHicale a(0iare, e$%io$&)adămană  ca&t&, l&coie,aldui  a 'i$ecu#"$ta,bănat   $ecaz, sc"r'&,băsău  "$ie, ur(ie,de biu  di$ 'el!u(,

 /eleleat   Fustificare, 8$dreptare,

Page 66: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 66/110

 ,ilălui  a ur8,nem-et   popor etc.

C"te#a cu#i$te adămană0 a /elelui  etc., 8$t"l$ite $uai 8$

4araure! !i 8$ $ordul Tra$sil#a$iei, apar doar 8$ teHtelerotaci-ane

, a!adar$u su$t ide$tificate 8$ teHtele coresiene.

] Elee$te leHicale latine) teHtele reli(ioase di$ secolul al BVIleaco$%i$ u$ $u&r se$ificati# de elee$te leHicale lati$e, care $u sau

 p&strat 8$ li'a literar&)a,ru  o(or, %ari$&,auă  stru(ure,căsătoriu o cu failie,

cumândare  Fertf&,cumpli  a pierde, a da pieirii,cura  a !ter(e, a ierta,despune  a st&p"$i,deşidera  a dori, a pofti,deştin,e  a co'or8,a /erica  a ferici, a face 'i$e,înveşti  a se 8'r&ca,lucoare lui$&,

 prepune  a '&$ui, prevence  a 'irui, a 8$#i$(e,

temoare  tea&, spai&,urăciune  urare, 'i$ecu#"$tare,viptu (r"$e, 'ucate.

Ast&zi, dialectal, su$t atesta%i tere$i precu)be-aconie  $ele(iuire,bolovan  idol, c0ip cioplit,dihanie du0, suflet,

 /ămeie failie, ,rea*ă  (reutate,limbă  popor, $ea str&i$,mişel   s&rac,

 silă  putere etc.

Page 67: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 67/110

TeHtele di$ secolul al BVIlea co$%i$ o serie de tere$i deri#a%i cusufiHe, ul%i di$tre ace!tia re(&si$duse !i 8$ secolul al BVIIlea !i c0iar ait"rziu.Ast&zi 8$s&, astfel de tere$i su$t $efire!ti)

)ame)

mişelame  s&r&cie,

voinicame  o!tireJ)ătate) bo,ătate  'o(&%ie, meserătate  izerieJ

)ciune) /ericăciune  fericireJ)eală) odihneală  odi0$&J)esc) peli*esc trupescJ)et ) omenet   ul%ie de oae$i, poporJ)ime) necură*ime  $ecur&%ieJ)in*ă) întâin*ă 8$t"ietateJ)nic) me-erernic  ilosJ)os) pănos  acoperit de pe$eJ

)ură) călcătură ur&.

$ teHtele $etraduse, fora%iu$ile cu sufiHe su$t destul de rare.

P(RI!)+) =D – >8

$ istoria li'ii ro"$e literare, perioada -/:7-127 este eHtre deiporta$& pe$tru) ] co$solidarea structurii !i a $orelor acestei #aria$te

] realizarea priei u$ific&ri li$(#istice  ] cultura scris& cu$oa!te o dez#oltare f&r& precede$t  ] 8$ 4oldo#a !i 8$ 4u$te$ia, se 8$teeiaz& tipo(rafii,

a c&ror 'o(at& acti#itate se co$cretizeaz& 8$ $u&rulare de c&r%i reli(ioase !i pra#ile, lar(a lor circula%ieco$tri'ui$d la procesul de r&sp"$dire a li'ii ro"$eliterare !i de u$ificare a eiJ

  ] -/6? < re8$fii$%area tipo(rafiei di$ Ţara Ro"$easc&J  ] -/:- < 8$teeierea priei tipo(rafii di$ 4oldo#aJ

] se dez#olt& 8$#&%&"$tul)

*8$ 4oldo#a < priele !coli cu predare 8$ li'a  lati$&J

* < Ia!i < 8$teeierea Cole(iului KTrei Ierar0ido$itorul Vasile LupuJ

* < +ucure!ti < se pu$ 'azele Acadeiei do$e!ti8$ c0iliile &$&stirii 9f"$tul 9a#a, pri$ i$i%iati#a#oie#odului er'a$ Ca$tacuzi$oJ

Page 68: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 68/110

  ] traduceri  ] crea%ii ori(i$ale, ai ales 8$)  * doe$iul 'eletristic) >iia*a lumii, de 4iro$ Costi$

 Istoria iero,li/ică, de Diitrie Ca$teir 

  * istorio(rafie) letopise%ele oldo#e$e!ti !i u$te$e!ti

  ] priele opi$ii, priele preocup&ri teoretice pe$tru u$ele pro'lee ale li'ii literare.

*!,3*(,0(L( LI*#II R!*/,( LI0(R)R(+I, P(RI!)+) B(C2(

  CAANIA *I0R!P!LI03L3I B)RL))*; Varlaa < rol ese$%ial 8$ r&sp"$direa cu#"$tului tip&rit+ Ca-ania sau Carte românească de învă*ătură, Ia!i, -/:6)  *este cea ai iporta$t& di$tre operele lui Varlaa,

u$ Kdar limbii româneştiJ*se desc0ide cu c"te#a #ersuri priele #ersuri ro"$e!ti tip&rite) Stihuri

  în stema domniei !oldovei #ersuri lipsite de ori(i$alitate, i$eHpresi#e, prozaiceJ itropolitul ale(e si'olul ce$tral, Kcapul de buăr , di$

  a$sa'lul 0eraldic, K sămn care, o spu$e cu "$drie, ocrote!te %araJ  * este Kdar  c&tre Ktoată semen*ia românească pretutindene ce se a/lă  pravoslavnici într)aciastă limbăJ

* 8$ Cuvânt cătră cetitoriu, itropolitul scrie) K... măr,ând de sus în ios şi împu*inându)se din oameni în*elesul sventelor scripturi0 le)au căotat a po,orî şi svânta scriptură tot mai pre în*elesul oamenilor0 pân)au început a scoate aşeaş cineş pre limba sa pentru ca să în*elea,ă hiecine0 să să învea*e şi să mărturisască minunate lucrurile lui #VuWmVneWd-ău0 cu mult mai

vârtos limba noastră românească0 ce n)are carte pre limba sa0 cu nevoeiaste a în*elea,e cartea al*ii limbi. &i şi pentru lipsa dascalilor ş)aînvă*ăturei. Cât au /ost învă*ând mai de multă vreame0 acmu nice atâtanime nu înva*ă. Pentracea de nevoe mi)au /ost ca un datornic ce sint lui

 #VuWmVneWd-ău cu talantul ce mi)au dat să)mi poX plăti datoriia macar decât0 până nu mă duc în casa cea de lut a moşilor miei.

Page 69: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 69/110

; 8$c0e(area u$ei li'i u$itare < este ceea ce a reu!it Varlaa pri$ str&da$iasa de a!i face teHtul accesi'il K semen*iei româneşti pretutindeneJ

; li'a are caracter puter$ic popular, de i$te$s& oralitateJ; preze$%a re(io$aliselor co$fer& scrisului lui Varlaa eHpresi#itatea

 'eletristicii de ai t"rziu a lui Io$ Crea$(& !i a lui 4i0ail 9ado#ea$u.Iat& o ru(&ciu$e Kcătre 7ristos =mpăratul ) Ki, 8$tru ul%&irea $oastr&

s& dzice a!ea) ul%&iu%i, =ristoase p&rate, $oi, $eul%&itorii !iseri%ii !er'ii t&i, c& 9#e$%ia Ta ca u$ Du$edz&u iu'itoriu de oae$i !iilosti# ce e!ti, #e$i!i !i purta!i trup pe$tru $oi, $eul%&itorii. Iar& $oi,$edestoi$icii, $ice u$ lucru 'u$ pre #oia ta $u face, ce $e seri !i $eru(& s& $u $e dai dup& faptele $oastre, ce dup& ila ta $e iluia!te. C& de$e #eri (iudeca pre toate p&catele !i de $e #eri str"$(e s& d& sa& de toatefaptele, Doa$e, ci$e #a r&spu$de 8$ai$tea ta 9au ci$e #a sta 8potri#a

&$iei tale Ce $e iart& pe$tru are ila ta !i $e d&ruia!te 8p&r&%ia ta, c&%ie s& cade ci$ste !i 8$c0i$&ciu$e, &rire !i %i$eare, 8preu$& cu p&ri$tele !icu du0ul s#"$t, acu !i pururea !i 8$tru #eaci $etrecu%i. Ai$.^

P)R0IC3L)RI0-GI LI,@BI&0IC(

!,(0IC))] fo$etise cure$te 8$ epoc&)

buăr0 bucinB cărtulariB dascaliiB /ăcătoriuB îmblăB  nedirep*iB samăB vamăşB viia*a etcJ] ar0aise) * p&strarea lui u dup& u$ (rup de co$soa$e) un domnuJ

* d-0  ) astăd-i0 d-isa0 d-uă0  a,iun,em0 a,iutoriul0 os0 ,iudecă0 ,iude*  etc.J

] palatalizarea la'ialei /  8$ h) hieri0 hiecine0 are hi etc.J] preze$%a lui i 8$ locul lui î )

 sint0 să osindească0 dinsul0 ati*ea oameni0 sin,eJ

*!R!L!@I)

] fora #ec0e de plural mânule pe$tru mâinileJ] co$struirea (e$iti#ului cu aFutorul prepozi%iei de)

 !itropolitul de Tara !oldoveiJ] #ocati#e de tipul) oameO0 omeOJ

Page 70: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 70/110

] articolul seii$depe$de$t i$#aria'il a)toate /aptele ceriului şi a pământuluiJ

] fore $eo'i!$uite de $ueral) ai treiiJ] fora lu$(& a iperati#ului plural) nu uitare*i etc.

&I,0)A)

] folosirea co$ectorului de, ca 8$ (raiurile populare)dusu)m)am de m)am spălat J

  acolo era un om de avea treid-eci şi opt de ani întru boala saJ

] co$struc%ia $oi$al& < $ue propriu de persoa$& X atri'ut apozi%io$al) !a2imilian împăratB Pavel apostol J

] postpu$erea (eru$ziului cu repetarea su'iectului) aduna*i /iind ei /ariseiJ] postpu$erea auHiliarului, ai ales la 8$ceput de fraz&)

 Plân,e)vor necredincioşiiJ

] fraza li'er&, $atural&, ult deose'it& de fraza (reoaie a traducerilorro"$e!ti di$ secolul al BVIlea.

L(AIC3L

Voca'ularul Caza$iei este foarte 'o(at !i, totodat&, foarte colorat)] $ueroase cu#i$te de ori(i$e lati$&) alal*i0 să cerce0 cineş  fiecare,

despuitoriul   st&p"$itorul,mainte  ai 8$ai$te,nici dănăoară $iciodat&,

 şerbul   ro'ulJ

] sla#o$ise, u$ele fiHate 8$ li'&, altele disp&rute ulterior di$ ro"$a

literar&)  bla,oslovită0 boiarin  'oier, ciudese  i$u$i, spăsenie  isp&!ire,tâlcovnici  i$terpre%i, coe$tatoriJ

] tere$i di$ a(0iar&) ,iuruesc  proit, hotno,   coa$da$t ilitar, suta!J

Page 71: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 71/110

] tere$i di$ $eo(reac&) amă,eul   !arlata$ul, schi-meaşte  separ&, dez'i$&J

] tere$i di$ turc&) aslam do'"$d&, ca&t&.

Opera lui Varlaa este scris& 8$tro li'& ai lipede dec"t aceea aCa-aniei lui Coresi de la -?2-.

,!3L 0(&0)*(,0 +( L) #-L@R)+

4itropolitul 9ieo$ tefa$ < u$ul di$tre cei ai iporta$%i prootori aiculturii 8$ pria Fu&tate a secolului al BVIIlea co$tepora$ cu Varlaa!i cu arele c&rturar u$tea$ Udri!te N&sturelJAl'a Iulia, -/:2 apare ;oul estament de la @ăl,rad  *pro'lee teoretice 8$ prefa%a pe$tru cititori*pria traducere i$te(ral& a ;oului estament  8$ li'a ro"$&J*lucrarea este tradus& dup& iz#oade K(rece!ti !i s"r'e!ti !i lati$e!tiJ

*autorul rearc& eHiste$%a u$or (raiuri diferite pe teritoriul ro"$esc,sus%i$"$d $ecesitatea co$tur&rii u$ei li'i care s& fie 8$%eleas& de to%i) propu$e utilizarea cu#i$telor de lar(& circula%ie, coparate su(esti# cu

 'a$iiJ e#ide$%iaz& pro'lea 8pruuturilor di$ alte li'i, $e#oia 8'o(&%irii

li'ii ro"$e cu $eolo(ise.*li'a 8$ care este scris& lucrarea are aspect relati# u$itar, de!i, la aceloe$t, eHiste$%a #aria$telor li'ii $oastre literare i$dic& $ecesitatearealiz&rii, pri$ eforturi sus%i$ute, a u$or $ore literare u$itare.*co$cep%ie oder$& despre editarea teHtului)

3: de i$troduceri la c&r%ile Noului Testae$t ade#&rate eHe(eze 'i'liceJ

suele rezuatele capitolelorJ (loseleJ eHplica%iile

 re!oslo#ia ătră etitori 

Page 72: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 72/110

Cetitorilor într)aXastă s/VâWntă carteB milă0 pace şi sănătate de latatăl. #omnul nostru IVsuWs 7VristoWsO

 =ncepeniia ceştii s/ViWnte căr*i. rebuiaşte să şti*i şi să în*ele,ea*idespre ceaste lucruri carele sunt scrise pre rându.

:. Acest testament l)au început a)l i-vodi ermonah Selivestru0 din porunca şi chelşu,ul măriei sale0 şi el s)au ustenit cât s)au putut şi curând li s)au tâmplat lui moarte. Iară noi0 socotind şi luând aminte0 ,ăsit)am multălipsă şi ,reşeale în scriptura lui0 pentru neîn*elesul limbiei şi căr*ii ,receşti.

 Pentr)aceaea noi am început dintâiu a)l posledui şi unde n)au /ost bine amisprăvit şi am împlut0 şi am tocmit din vât am putut.

Ce numai aXasta să şti*i0 că noi n)am socotit numai pre un i-vod0 cetoate câte am putut a/la F ,receşti şi sârbeşti şi lătineşti0 carele au /osti-vodite de cărtulari mari şi în*ele,ători la carte ,reXască0 F le)am cetit şile)am socotit0 ce mai vârtos ne)am *inut de i-vodul ,recescu şi am socotit şi

 pre i-vodul lui Eronum0 carele au i-vodit dintâiu din limbă ,recească)lătineaşte0 şi am socotit şi i-vodul slovenescu carele)i i-vodit sloveneaşte din

 ,reXască şi e tYpărit în *ara !oscului. &i socotind aceastea toate0 varecareaam îmblat mai aproape de cartea ,recească0 F de pre aceaea am socotit0 Fînsă de cea ,recească nu ne)am depărtat0 ştiind că dVuWhul s/ânt auîndemnat evVanW,hVeWlistii şi apVoWsVtoWlii a scrie în limbă ,reXascătestamentul cel nou0 şi cartea ,reXască iaste i-vorul celoralalte.

3.  AXasta încă vom să şti*i că noi în acest testamânt întâiu am pus şuma la toate capetele0 şi în şumă suntu stihuri0 carele arată mai pre scurtulucrurile ce sunt scrise într)acel cap0 pentru să se a/le mai în)de),rabă ce vavrea să caute0 şi în toate capetele toate soroacele le)am pus cu număr carele

 să chiamă sloveneşte sVtiWh0 pentru că mai în toate limbile vedem că auacest i-vod de scriu cu stihuri0 pentru că /oarte)i lesne a ,ăsi în)de),rabă ceveri vrea să cau*i în numărul soroacelor .

6.  #e aXasta încă vom să şti*i0 că vedem că unele cuvinte unii le)aui-vodit într)un chip0 al*ii într)alt. Iară noi le)am lăsat cum au /ost în i-vodul

 ,recescu0 vă-ând că alte limbi încă le *in aşea0 cumu)i sYna,o,a0 şi poblican0 şi ,an,rena0 şi pietri scumpe0 carele nu să ştiu rumâneaşte ce suntB nume de oameni0 şi de leamne0 şi de veşmente0 şi altele multe carele nu

 să ştiu rumâneaşte ce sunt0 noi încă le)am lăsat ,receaşte0 pentru că altelimbi încă le)au lăsat aşea.

:.  AXasta încă vă ru,ăm să lua*i aminte că rumânii nu ,răescu întoate *ărâle într)un chip0 încă neci într)o *ară to*i într)un chip. Pentr)aceaeacu nevoe poate să scrie cineva să în*elea,ă to*i0 ,răind un lucru unii într)unchip0 al*ii într)alt chip3 au veşmânt0 au vase0 au altele multe nu le numescuîntr)un chip. @ine ştim că cuvintele trebue să /ie ca banii0 că banii aceia

Page 73: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 73/110

 sunt buni carii îmblă în toate *ărâle0 aşea şi cuvintele acealea sunt bunecarele le în*ele, to*i. ;oi derept aceaea ne)am silit0 den cât am putut0 săi-vodim aşea cum să în*elea,ă ti*ViW0 iară să nu vor în*elea,e to*i nu)i devina noastră0 ce)i de vina celuia ce)au răs/irat rumânii printr)alte *ărViW0 de

 ş)au mestecat cuvintele cu alte limbi ce nu ,răescu to*i într)un chip.?. !ai apoi de toate ru,ăm pre cetitorii ceştii căr*i să nu ne ,iudece

numaidecât0 până nu vor socoti i-voadele0 şi ve*i a/la pre ce cale am îmblat. Adevăr0 şi noi oameni suntem şi am putut şi ,reşi0 săva că am silit den

cât am putut să nu ,reşim. !ai vârtos de toate pre aXasta ne)am silit să *inem în*elesul dVuWhului

 s/VâWnt0 că scriptura /ără în*eles iaste ca şi trupul /ără su/let. AXasta po/tim de la tatăl #umne-ău şi de la domnul nostru IVsuWs

 7VristoWs0 cum să vă în*elep*ească dVuWhul s/ânt0 ca să în*ela,ea*i voia s/ViWn*iei sale şi să /ace*i carele sunt scrise într)aXastă carte spre slava lui

 #umne-eu şi spre ispVăWseniia voastră. Amin.

P)R0IC3L)RI0-GI LI,@BI&0IC(

;8$ pla$ fo$etic) *co$soa$ele africate X0  J*iotacizarea #er'elor) să *ie0 să)l piar-ă0 să ca-ăJ*dup& ş0 '0 * , apare a 8$ loc de ea sau ia) să)*i înmul*ascăJ*dup& r , e se 8$c0ide la ă, iar i se 8$c0ide la î )

comoarăle0 i-voară0 *ărâleJ;8$ pla$ orfolo(ic, se$al&)  *u$ele plurale #ec0i la su'sta$ti#e) ,reşeale0 darureJ

*articolul seii$depe$de$t al  are fora a, i$#aria'il&)estamentul cel nou a domnului nostruJ

*articularea pro$uelui relati#) carele0 cariiJ*auHiliarul pe$tru i$dicati#ul perfect copus persoa$a a 6a

  si$(ular este, 8$ co$ti$uare, au) el s)au ustenit cât s)au putut J;8$ pla$ si$tactic, o'ser#&)

*topica) $ue propriu de persoa$& X su'sta$ti# 8$ cazul $oi$ati# Iacov patriarhul , Irod craiuJ

  *circusta$%iala co$di%io$al& i$trodus& pri$ co$Fu$c%ia să) să nu vor în*elea,e to*i0 nu)i de vina noastrăJ  *circusta$%iala teporal& i$trodus& pri$ co$Fu$c%ia deaca)

Kiară deaca veniră ei aicea0 /ără nece o -ăbavă0 a doao -i şe-ând   la ,iudecată0 poruncit)am să aducă bărbatul J

;#oca'ularul)

Page 74: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 74/110

Page 75: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 75/110

 ;)am într)alte păr* pova*ă.Cătră ceri de m)aş sui)mă0

 Eşti acolo0 de m)ei şti)mă0 #e)aş po,orî unde)i iadul0&i de)acolo m)deşchi- vadul0

 #e)aş -bura spre deminea*ă Preste mări /ără pova*ă0Cu mâna ta cea cu stân,ă

 !)ai purta /ără de tân,ă0&i cu direapta ta svântă

 !)ai *ânea /ără de smântă.&i)ntunerec ce s)ar /ace0

 ;u m)aş teme să mă calce0Că noaptea m)ar des/ăta)mă

Cu lumină /ără samă.Că)ntunerecul s)albeşte

 #e tine0 când te -ăreşte0&i noaptea să luminea-ăCa -ua0 slobo-ând ra-ă.........................................

P&)L*3L D8

 $ăuda* din ceriurile toate Pre #umne-ău cât sâla vă poate. $ăuda* pre #omnul din năl*âme0 $ăuda*î)l0 de în,eri mul*âme. $ăuda*î)l0 oştile lui toate0Cât puterea şi sâla vă poate.

 $ăuda*î)l0 soarele şi luna0

Cu lucoare ce da* totdeauna. $ăuda*î)l0 ceriuri preste ceriuri&i apa cea pre din sus de ceriuriSă)i laude cinstitul lui nume0&i cu toate ce sunt preste lume.Că #omnul au ce,etat cu ,ândul 

 #e le)au /ăcut şi)i *ân toate rândul.

Page 76: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 76/110

Page 77: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 77/110

*palatalizarea lui /  8$ h se 8$t"l$e!te ai ales 8$ cu#i$tele de ori(i$elati$&) hiiu)săuB hie)* milă0 a hi0 hirea omului0 herbinteJ

* o difto$(at alter$eaz& cu o $edifto$(at)

 doaă0 /orte0 omeni0 nevoae0 vorovă

J*dup& *  !i dup& d-, i se 8$c0ide la î )bărbă*âie0 despăr*ârea0 mul*âmea0 împăra*âi0 d-âlele0 d-âcJ

;orfolo(ice)*u$ele su'sta$ti#e au pluralul 8$ e) alte date0 talpeJ*pro$uele relati# cu$oa!te fore articulate)

Tara cea dorită L Carea)i iuruită ...J*su$t frec#e$te aspectele iotacizate 8$ fleHiu$ea #er'al&)

 poX0 cred-0 văd-0 să scoa*ă0 să răsaeJ

*la perfectul copus i$dicati# persoa$a a 6a si$(ular, se folose!te, 8$od cure$t, auHiliarul de plural auJ

;si$tactice)*repetarea e$clitic& a forei $eacce$tuate a pro$uelui perso$al cu

  fu$c%ie de coplee$t i$direct 8$ dati# sau de coplee$t direct 8$acuzati#)

Ca ,hulturul te)a)nnoi)te L #e)i hi tânăr ca mainteB #e te)aş mai putea uita)teJ

*eHist& cazuri de dislocare $efiresc& a elee$telor propozi%iei)&i ne de ,reşeale cură*eaşte L Cu numele tău ce să slăveaşte0 LSă nu ne pă,ânii pâşcâiascăJ

*co$struc%ii si$tactice for%ate 8$t"l$i !i la $i#el frastic)u strân,i păsările)n ,hoarbă L $a părău ce vin să soarbăJ

;#oca'ularul se e#ide$%iaz& pri$tro are #arietate, Dosoftei cu$osc"$dfoarte 'i$e $u doar resursele leHicale ale li'ii ro"$e, ci !i (reaca #ec0e !i

 'iza$ti$&, lati$a, sla#o$a, rusa, polo$a, ucrai$ea$a, li'i la care apeleaz&atu$ci c"$d ro"$a $u dispu$e de tere$ii corespu$z&toriJ ulte di$treaceste 8pruuturi sau co$sacrat 8$ li'a literar&, iar atu$ci c"$d autorul

Page 78: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 78/110

co$sider& c& u$ cu#"$t $u #a putea fi u!or 8$%eles de cititor, el 8l eHplic& sau8i (&se!te si$o$ie) pita F pâinea.

#I#LI) +( L) #3C3R(J0I =88

*este pria traducere i$te(ral& a +i'liei 8$ li'a ro"$&J*lucrare capital& pe$tru e#olu%ia 8$ tip a culturii $a%io$ale) co$tri'uie la ipu$erea (raiului u$te$escJ*este, 8$ opi$ia u$or speciali!ti, actul oficial de $a!tere a li'ii ro"$eliterareJ*rol ese$%ial 8$ i$troducerea li'ii ro"$e 8$ 'iseric&J*se do#ede!te ai pu%i$ u$itar& su' raport fo$etic !i si$tactic) apar ulte particularit&%i ar0aice, di$tre care u$ele su$t !i populareJ

P)R0IC3L)RI0-GI LI,@BI&0IC(

;fo$etice < se co$stat& 8$c& o pro$u$%at& i$sta'ilitate, $orele fo$etice$efii$d 'i$e fiHate)

*se e$%i$e sufiHul toriu) spre'enitoriul0 ,âlcevitoriu0 'udecătoriuJ*e se 8$c0ide la ă dup& co$soa$ele r , ş) -ăvoarăle0 păharăle0 deşărt J

;orfolo(ice)*!i aici apar fore #ec0i de plural 8$ cazul u$or su'sta$ti#e)

  i-bânde0 ceriuriJ*pro$uele relati# care apare articulat)

împăratul carele era -ălo, la RomaJ*i$dicati#ul iperfect al #er'elor de co$Fu(area a IVa se teri$&8$ iam, iai, ia) îl omorâia0 să porecliia0 lăcuiaJ

*articolul posesi# se acord& 8$ (e$, 8$ $u&r !i 8$ caz)celor aleşi ai mieiB ale tale sunt ceriurile şi al tău taste pământul J

;si$taH&)

*coplee$tele directe !i i$directe su$t reluate !i a$ticipate pri$  ore ato$e de pro$ue perso$al)le acoperi pre eale cu aramăB

 şi)au /ăcut lui ,rătariuB dVoWmnul mi)ar /i a'utat mieJ*co$struc%ia frazei este, 8$ (e$eral, ult ai fireasc&J

;leHicul)

Page 79: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 79/110

Page 80: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 80/110

 su/letul lui întru el iaste. Aşe-ară)se şi /râmse pâine şi)i îmbucă0 până ladestul0 besedui până la -ori. Aşa eşi0 aduse /eciorul viu şi mân,âiară)se nu

 pu*in.

#iblia de la #ucure7ti Iară într)una de sâmbete0 aduna*i /iind ucenicii a /rân,e pâinea0

 Pavel să priciia cu ei0 vrând să iasă a doua -i0 şi îndelun,ă cuvântul până laamia-ă)noapte. &i era /ăclii câteva în /oişorul unde era aduna*i. Iară şe-ândoarecarele tinerel0 pre nume Evtih0 la /ereastră0 împreunându)se cu adânc

 somn0 povestind lui Pavel în multă vreame0 biruindu)se de somn0 că-u den atreia straşină 'os şi să râdică mort. &i po,orându)se Pavel0 că-u preste el şiîmbră*eşându)l -ise3 ;u vă turbura*i0 pentru că su/letul lui întru el iasteH.

&i suindu)se şi /rân,ând pâinea şi ,ustând şi oarecâte vorovind până la -io0aşa au ieşit. &i aduseră pre copil viu şi s)au mân,âiat nu pu*in.

+I+)2IIL( LUI ),0I* IBIR(),3L

A$ti I#irea$ul)* tipo(raf, editor, traduc&tor !i orator 'isericescJ

* tip&re!te c&r%i de cult 8$) ]li'a ro"$&]edi%ie 'ili$(#& sla#oro"$&J*co$duce tipo(rafia di$ Ţara Ro"$easc& este sus%i$ut de Co$sta$ti$  +r"$co#ea$uJ* #idahii) ]crea%ie ori(i$al&) carte de predici, pu'licat& la sf. sec. al BIBleaJ

]capodopera sa, carel co$sacr& drept i$i%iator al eloc#e$%ei sacre  ro"$e!ti, pri$ care predica do'"$de!te statut de eseu teolo(ic,

de oper& 'eletristic&J]co$stituie actul de $a!tere al discursului ro"$escJ

  ]8$ Ca-ania la Adormirea !aicii #omnului < i$ dedicat

ecioarei 4ariaJ pe$tru etiolo(ia a$tropo$iului !iriam, por$e!te de la corespo$de$%a di$tre $ue !i fapte_ oti#area se$ului li$(#istic, Ketiolo(ia ca for& de

  ("$dire Curtius`. 5e$tru realizarea  portretului ecioarei, folose!te toate elee$tele i$ice) retorica,

frazarea, periodicitatea, forule de tip a$aforic K Aleasă...,K Aceasta..., K Pre aceasta au vă-ut)o.... $ fi$al, to$ul laudati#

Page 81: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 81/110

  folosit la co$turarea portretului ecioarei se co$#erte!te 8$trouil& ru(&ciu$e)

Stăpână de #umne-eu născătoare0 împărăteasa ceriului şi a pământului0 cinstea şi slava creştinilor0 ceia ce eşti mai naltă decât ceriurile şi mai curată decât soarele0 /ecioară prealăudată0 năde'dia celor păcătoşi şiliniştea celor bătu*i de valurile păcatelor0 caută asupra norodului tău0 ve-imoştenirea ta0 nu ne lăsa pre noi0 păcătoşii şi ne pă-iaşte şi ne mântuiaştede vicleşu,urile diiavolului că ne)au impresurat scârbele0 nevoile0 răotă*ile

 şi neca-urileB dă)ne mână de a'utoriu0 /eceoară0 că perimBnu dîndura denoi0 că pre tine te avem a'utătoare şi la tine nădă'duim ca cu ru,ăciuniletale cele preaputernice şi nebiruite0 să îmblân-eşti pre /iul tău asupranoastră0 ca să)şi întoaecă mila sa cea bo,ată spre noi.

P)R0IC3L)RI0-GI LI,@BI&0IC(

]fo$etice)*iotacizarea #er'elor) să au-ă0 să ca-ă0 să le întin-0 puindu)şi0 să vă spuiu0 să vie0 să scoa*ăJ

*palatalizarea lui / ) hiare sălbatice0 hier J

]orfolo(ic, li'a predicilor lui A$ti $u difer& prea ult coparati# cu#aria$ta actual& a li'ii ro"$eJ ide$tific&)

*acuzati#ul cu pre) a*i biruit pre vră'maşii voştriJ pre diavolul şi pre păcatul J

*fore de #ocati# si$(ular #ec0i) oame0 preoteJ*articolul posesi#(e$iti#al cu fore #aria'ile dup& (e$ !i dup&$u&rJ

*e$cliza particulei  şi la u$ele pro$ue deo$strati#e !i la u$ele  pro$ue $e0ot&r"te) acestaşiJ cevaşiJ]si$taH&)

*fraza 8$(riFit co$struit&J*re(iul de dati# al u$or #er'e care, de o'icei, $u se co$struiesc cu  acest caz) vom să mer,em răuluiB nu /u lui alt loc în lumeJ

*a$acolutul rar) dar acest /eliu de cinste de pre urmă su/leteşte o daului 7ristos0 care pre omul cel vechiu lepădându)l0 obiceiurile cele

  vechi pentru mărirea lui 7ristos a le lepădatu să nevoescJ]leHicul se caracterizeaz& pri$ #arietate)

Page 82: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 82/110

Page 83: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 83/110

GRIGORE UREC=E aproH. -?7 < -/:1

*autorul celei ai #ec0i cro$ici 8$ li'a ro"$& care sa p&strat) $etopise*ul *ărâi !oldoveiJ ori(i$alul $u sa p&stratJ lucrarea sa tra$sis 8$copii i$terpolate.

Letopise%ul lui Gri(ore Urec0e aduce elee$te de $outate, coparati#cu cro$i#ile sla#o$e, 8$ priul r"$d pe$tru c& e#ide$%iaz& pro'lee

 precu)]S ori(i$ea ro"$ilor)  Rumânii0 câ*i să a/lă lăcuitori la Tara 6n,urească

 şi la Ardeal şi la !aramoroşu0 de la un loc suntu cu moldovenii şi to*i de la Râm să tra, ̂ J]S cucerirea roa$& !i ori(i$ea lati$& a li'ii $oastre)  Aşi'derea şi limba

noastră den multe limbi iaste adunată şi ni)i mestecat ,raiul nostru cu avecinilor de pinpre'ur0 măcară că de la Râm ne tra,em şi cu a lor cuvinteni)s amestecate0 cum spune şi la predosloviia letopise*ului celuimoldovenescu de toate pre rânduB ce /iindu *ara mai de apoi ca la o

 slobo-ie0 de prinpre'ur venindu şi discălicându0 din limbile lor s)auamestecat a noastră3 de la râmleni0 ce le -icem latini3 pâine0 ei -ic panis0carne0 ei -ic caro0 ,ăina0 ei -ic ,alina0 muiarea0 mulierB /ămeia0 /eminaB

 părinte0 paterB al nostru0 noster şi altele multe den limba latinească0 că dene)am socoti pre amăruntul0 toate cuvintele le)am în*ele,e. Aşi'derea şi dela /rânci3 noi -icem cal0 ei -ic cavalBde la ,reci3 stra/ide0 ei -ic sta/idiaB dela leşi3 pra,0 ei -ic pro,B de la turci m)am căsătoritB de la sârbi3 cracati*ă şialtele multe ca acestea den toate limbile0 carile nu le putem să le însemnămtoate...^.

P)R0IC3L)RI0-GI LI,@BI&0IC(

]fo$etice)*se reduc si%itor, pri$ raportare la $ora supradialectal&J forele de  li'& ro"$& literar& #ec0e se 8'i$& cu fore re(io$ale !i

 populare)  #ocala e trece u$eori la i sau la ă $esi$copat) să se îndirepte-eBdereptateB îndireptareB să nu îndărăpte-eJ

ă etiolo(ic se p&streaz&) lăcuitB răsipiB săbor J ' 8$ loc de   este predoi$a$t) 'ude*B dea'unsB 'u,ulB 'oiB

 'uruindB încun'urat J sporadic, apare X ) pociuJ

Page 84: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 84/110

]orfolo(ice) a'aterile de la $or& su$t ai $ueroase)*c"te#a fore #ec0i de su'sta$ti#e fei$i$e) sor   sor&J mânuleJ

trebeJ

adevereJ*articolul posesi#(e$iti#al este i$#aria'il, a < 8$ai$tea $uelor la

(e$iti# si$(ular sau plural)acei 8 ani a domniei luiB haine proaste a lor J

*auHiliarul pe$tru i$dicati#ul perfect copus, persoa$a a 6a si$(ulareste au) l)au scris0 i)au părut luiB au stătut Ju$eori, 8$t"l$i !i co$struc%ia cu auHiliarul repetat)

l)au şi ospătat)auJ*fora perifrastic& de ai ult ca perfect se copu$e di$)

  #er'ul a /i !i di$ (eru$ziul #er'ului de co$Fu(at)

au /ost lăcuind tătariBau /ost -icândB s)au /ost /ăcândB s)au /ost strân,ând J

perfectul copus al #er'ului a /i !i di$ participiul #er'ului deco$Fu(at)

i)au /ost ,onit pre tătariB au /ost începutB au /ost trimis pe %li,orie  TamblacB s)au /ost săvârşit J

*co$Fu$cti#ul perfect se foreaz& di$ co$Fu$cti#ul preze$t al #er'ului  a /i !i di$ participiul trecut al #er'ului de co$Fu(at)

 să /ie dat 'os Radul vodăB să)l hie a/lat în viclenieJ

*i$fi$iti#ul lu$( este folosit cu prepozi%ia de) de a!i tocire oasteaJnici de a se îndireptareB bani de a le dareB de)a /acere le,eB de)a prădareB

*u$ele prepozi%ii au alte #alori dec"t acelea cu care $e #o 8$t"l$i 8$  Li'a ro"$& literar& de ai t"rziu)

de  de laJ de  dinJ spre asupra0 contraJ*particula  şi se adau(& la u$ele fore pro$oi$ale !i la u$ele

  ad#er'e)careşi0 aceieşiB cumuşiB cineşiB acestaşB atunciaşi.

] si$tactice)*atri'utul adFecti#al se acord& cu su'sta$ti#ul pe care 8l deteri$&)

era /ecior lui &te/an vodă celui bunJ*topica pro$uelui perso$al ato$ cu rol de coplee$t direct

  ai$te!te de li'a #ec0e a scrierilor reli(ioase)o au /ost vândutB i)au prinsu)iJ

*frec#e$%a are a lui şi coordo$ator, ca 8$ li'a #or'it&J

Page 85: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 85/110

*preze$%a lui căci că 8$ propozi%iile circusta$%iale cauzale) să nu însemnăm nici de /eciorii lui &te/an vodă0 căci că poate să /ie

adevărat .

] leHicale)* $ueroase elee$te populare cu#i$te !i eHpresii, di$ li'a #or'it&  a epocii)

aciua  a ad&postiJ câşle,iJ dăbilar   perceptor al 'iruluiJdescăleca  a 8$teeiaJ /lămân'uneJ păresimi  5ostul 4areJmoşieJ oblici  a descoperi, a afla, a da pe fa%&J omăt J pomă-uiJ

 prepus '&$uial&J rost   (ur&, #or'&J stropşi  a zdro'iJ *arinăJ vicleniJ vorovi etc.

*elee$te lati$e) op  tre'uie, este $ecesar J pedestruJ*elee$te sla#e) pohvală  pop&, str&lucireJ

comornic  postel$icJ /alăJhrani*ăJ plean  prad& de r&z'oiJ

*elee$te $eo(rece!ti) be, .

Cro$ica este scris& 8$tro li'&) * apropiat& de #or'irea popular&  *pres&rat& cu pro#er'e !i zic&tori

*doi$at& de for%a e#oc&rii  este realizat& pri$tro $ara%iu$e artistic&  tipul este epic, $u istoric

  realizeaz& portretul istoric  dialo(ul ca procedeu literar) reproducerile 8$ #or'ire direct& su$tfoarte rare, totu!i, #er'ul pri$ care se i$troduce #or'irea direct&8$tre'are !i r&spu$s fii$d a zice^J

*IR!, C!&0I,

*priul scriitor sa#a$t di$ cultura ro"$&*desc0ide seria arilor $o!tri po#estitori*este priul $ostru reporter de r&z'oi) detalii $ueroase

8$re(istrarea eHact& a locului,  a 8preFur&rilor, a oe$tuluiJ*opere iporta$te)

Page 86: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 86/110

>iia*a lumii < poe filozoficJ #e neamul moldovenilor  < lucrare poleic& 8$ care autorul se refere& la  ori(i$ea poporului ro"$ !i la epoca st&p"$irii  Daciei de c&tre roa$i

 $etopise*ul *ării !oldovei de la Aron >odă încoace)]co$ti$u& cro$ica lui Urec0eJ]este o cro$ic& eorialistic&J]se rearc& pri$ di#ersitate stilistic&) rezuate $arati#e

po#estiri relati# auto$oediscursuriepistole 

]$u&rul i$ter#e$%iilor 8$ #or'ire direct& 8$tre'are !i r&spu$s este  ult ai are dec"t la Urec0e, replica reprodus& 8$ stil direct fii$d

  precedat&, de ulte ori, de 8$tre'area redat& 8$ stilul i$directli'er)K $a slobo-itul lui Costin postelnicul din închisoare0 au întrebat ceauşii cu pa-ă l)or slobo-i au /ără pa-ă? Au -is chihaia vi-irului3 6nde să /u,ă0 săracul?J co$teHtul 8i perite cititorului s&!i reprezi$te cadrul situa%io$al 8$ care

  #a fi a#ut loc co$#or'irea.

Iat& c"te#a teHte di$ $etopise* )K 1erici*i suntu împăra*ii0 craii0 domnii0 carii domnescu aşea0 să nu le hie decei mai mici niciodată siială. 6n craiu de En,litera0 de câte ori să îmbrăcadimine*ile0 de atâtea ori d-icea sân,ur şie3 Z Adu)*i aminte că a multe

 ,loate de oameni eşti stăpânu [. #omnii cei buni şi direp*i /ără ,ri'e şides/ăta*i stăpânescu0 iară cei răi tot cu siială.

K #omniia Radului vodă celui !are împără*iei0 nu domniei sămănătoare şi pentru lucrurile şi tocmelele casei lui i)au d-is Radul vodă cel !are. V...W 1ost)au acestu domnu0 Radul vodă0 deplin la toate şi între, la hire.Cuvântul ce)l ,răia ca o pravilă era tuturora0 ,iude*ele cu mare dreptate şi

 socoteală0 /ără /ă*ărie0 cu cinste0 iară nemăruia cu voie ve,hiată. Avea

acestu cuvântu3 Z #omnul hiecare0 cându ,iudecă pre un boierinu cu uncurtean0 ochii domnului să /ie pre boierin0 iară ,iude*ul pre calea sa sămar,ă. V...W #e mare /olos şi cinste este domniei şi *ărâi boierinul în*eleptu

 şi avut0 că dacă are domnulu cinci)şase boieri avu*i0 nice de o nevoie a *ărâinu să teme. V...W Pre un om0 dacă)l boiereşte domnul0 nu încape să)l

 suduiască. #e nu să poartă cum să cade unui boierin0 să)l scoa*ă şi să puie

Page 87: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 87/110

altul în locu0 iară a)l sudui0 sau să nu i se treacă cuvântul ,răit cu cale0 nu să cade[.

K... era @arnovschii om dumnăd-ăierescu şi mare ru,ătoriu spre #umned-ău V...W0 iară la inimă /oarte direptu şi nelacom şi blându. !ănăstiri şi beserici câte au /ăcutu0 aşea în scurtă vreme0 nice unu domnun)au /ăcutu. V...W Cu toate bunătă*i era spre *ară0 iară de sine0 cu purtatultrebilor împără*iei0 pre mărturia a mul*i boieri bătrâni0 /oarte slabu.

K #omniia lui &te/an vodă au /ostu cu mare bivşu, *ărâi la to*i anii domniei sale0 care s)au tră,ănat tocmai 9 ani0 în pâine0 în vin0 în stupi0 mare roadăîn toate. "m deplin0 capu între,u0 hire adâncă0 cât po*i d-ice că nascu şi în

 !oldova oameni. $a învă*ături solielor0 căr*ilor la răspunsuri0 am aud-it pre mul*i mărturisindu să hie /ost covârşindu pre >asile vodă. V...W Slu'itorii

mila şi cinstea care au avut la această domnie n)au avut nice la o domnie0de cându odoacă *ara.

P)R0IC3L)RI0-GI LI,@BI&0IC(

]fo$etice) *$u&r redus de particularit&%i ar0aice !i de li'& #or'it&,  popular&J

  * apar u$ele particularit&%i fo$etice u$te$e!ti, care su$t atri'uitecopi!tilor u$te$iJ

* u este u$ fo$etis specific li'ii #or'ite, 8$ cu#"$tul rumâniJ

  deseori, 8$s&, apare !i fo$etisul a$alo(ic cu o)român0 româneşte) Tara RomâneascăJ

  * i trece la î  dup& s) osindaB sin,e fo$etisul se 8$t"l$e!te 8$c& di$  secolul al BVIleaJ  * /  este palatalizat 8$ h) hirelorB hireB va hi.

]orfolo(ice) forele ar0aice apar al&turi de cele populareJ  * fore cu î  pe$tru (e$iti#, caracteristice (raiului oldo#e$esc)

 *ărâi0*ărâlor J

  * articolul posesi#(e$iti#al apare su' fora i$#aria'il&a

) po/tele a domnilor şi a împăra*ilor J  * fore ar0aice pe$tru perfectul siplu)

dederă persoa$a a 6a pluralJ văd-um persoa$a - pluralJ  * pro$uele relati# care cu$oa!te fore #aria'ile dup& (e$ !i dup&

$u&rJ  * i$fi$iti#ul lu$( este folosit ai rar 8$ acest secol al BVIIlea dec"t

Page 88: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 88/110

  i$fi$iti#ul scurt.]si$taHa)

*reflect& erudi%ia lui 4iro$ Costi$, care aplic& li'ii ro"$e re(ulile  frazei lati$e, realiz"$d, astfel, co$struc%ii si$tactice aple perioade,

8$ care #er'ul este plasat, de re(ul&, la sf"r!itul e$u$%uluiJ perioada secaracterizeaz& pri$ plasarea u$eia sau a ai ultor propozi%iisecu$dare 8$ i$teriorul propozi%iei pri$cipale ori 8$ai$tea acesteia,ceea ce are drept co$seci$%& realizarea paraleliselor, a opozi%iilor, asietriilor !i a u$ui ec0ili'ru al frazei.

*topica $efireasc&, eHiste$t& !i 8$ alte situa%ii ) su'iectul apare u$eori  a!ezat la sf"r!itul propozi%iei, iar deteri$a$tul este izolat de cu#"$tul

 pe care 8l deteri$&.Iat&, spre eHeplificare, ur&torul fra(e$t)K Acest ră-boi cum au /ost şi cum s)au prile'it   sa 8$t"plat nici

unii păr*i ne/ă*ărind 4ne/avori-ând nici o parte5 că nemică nu stricăcredin*a aşe celora ce scriu letopise*ele ca /ă*ăriia  fa#orizarea,

 p&rti$irea când ve,he voia unuia  fa#orizeaz& pe u$ul şi coboară lucrulcu altuia0 noi0 măcar că am /i datori cu pomenire lăudată mai mult lui&te/an >odă0 de la carele multă milă am avut0 decât lui >asile vodă0 de lacarele multă ur,ia părin*ii noştri au petrecut0 iară dreptatea socotind nu

 poci scrie într)alt chip.

]#oca'ularul)

*ar0aise)doară

  r&ut&%i, f&r&dele(iJîmbe

  a"$dou&, a'eleJînmă  a&J să le,e bir   s& fiHeze 'irulJ*cu#i$te !i eHpresii di$ #or'irea popular&) aeveaJ orbu de un ochiuJ

   prostatec  prostJ rost J*$eolo(ise u$ele eHplicate c0iar de autor) consiliun0 lătineşte este

  s/atulB dominus0 de pre lătinie0 este la noi domnB imperator0 va să -ică  poruncitoriuB astronomiiB calendarB can*eliarB /antasticB ,heneral0

milionB senatorB tiranB *ărămonie.

I!, ,(C3LC(

;co$ti$u& letopise%ul lui 4iro$ Costi$;cro$ica este eorialistic&;letopise%ul !i cele :3 de le(e$de carel preced, reu$ite su' titlul " samă de

Page 89: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 89/110

  cuvinte, se caracterizeaz& pri$ oralitate 8$su!irea teHtului scris de a p&rea #or'it, ceea ce presupu$e o receptare siulta$& #izual& !i auditi#& ateHtului pe$tru decodarea lui eHact&J oralitatea, la Neculce, este spo$ta$& !i$u c&utat&, a$ticip"$dul pe Crea$(&. 5e$tru a$aliza li$(#istic&,

repreze$tati#&, pe$tru li'a !i epicul pur, este cea dea :-a po#estire)K Era un boier0 anume ;eculai !ilescul Spătariul0 de la >aslui de moşia lui0 prU învă*at şi cărturar şi ştiU multe limbi3 elineşte0 sloveneşte0 ,receşte şiturceşte. &i era mândru şi bo,at şi umbla cu povodnici înainte domneşti0 cubu-du,ane şi cu paloşe0 cu soltare tot sirmă la cai. &i lui &te/ăni*ă)vodă îiera prU dra,0 şi)l *inU pre bine0 şi tot la masă îl punU0 şi să ,iuca în căr*i cudânsul0 şi la s/aturi0 că era atunce ,rammatic la dânsul. Iar când au /ostodată0 nu s)au săturat de bine şi de cinstea ce avU la &te/ăni*ă)vodă0 ce au

 şed-ut şi au scris căr*i viclene0 şi le)au pus într)un bă* s/redelit şi le)autrimis la Constantin)vodă cel @ătrân @ăsărabă în Tara $eşească0 ca să să

rădice de acolo cu oşti0 să vie să scoa*ă pre &te/ăni*ă)vodă din domnie. IarConstantin)vodă n)au vrut să să apuce de acele lucruri ce)i scriU0 ce s)au

 sculat şi au trimis bă*ul acel s/redelit cu căr*i tot înapoi la &te/ăni*ă)vodă dele)au dat. #eci &te/ăni*ă)vodă0 cum au văd-ut bă*ul cu căr*ile0 s)au prUmâniet şi l)au adus şi pre acel ;icolai !ilescul înaintea lui0 în casa cU mică0

 şi au pus pre călău de i)au tăiat nasul ....

P)R0IC3L)RI0-GI LI,@BI&0IC(

]fo$etice)*e [ i) biniB CantimirB caprileBB celiB dispartiBB pietriB să pitreacăB

  au vinit J*aea b U) acUB bUB rUB prUB avUB scriUB ştiUJ*e b ă) adusesăB #abi'ăiB #umned-ăuB în*ălă,ândB letopisă*B vesălie 

al&turi de aceste fo$etise oldo#e$e!ti, apar !i fo$etiseu$te$e!ti care se #or ipu$e ai t"rziu 8$ li'a literar&)

  aşed-at J nem*escuB scriseB seninJ

*i b

î )

casâliB ma-âliaB mo'âciB sân,urB -âd J*ea b a) ame*alăB să ,ăsascăB să ,ri'ascăB să slu'ascăJ

*palatalizarea la'ialelor) cheptB hereB hieceB hierbin*ealăB hireBa răschiraJ

*preze$%a co$soa$elor africate   !i d-) a,iunsuB a,iutatB ,iosB ,iucaB ,iudecătoriuB aşed-atB căd-utB d-iB văd-usăJ

*preze$%a lui u sila'ic dup& u$ (rup de co$soa$e) a,iunsuB aprinsuB

Page 90: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 90/110

Page 91: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 91/110

*la co$Fu$cti#ul preze$t, 8$t"l$i forele iotacizate) s)ascund-ăB să)l prind-ăB să)l puieB să)i scoa*ă.

]si$tactice) si$taHa reprezi$t& doe$iul 8$ care se a$ifest& 8$ od specialcaracterul popular al li'ii lui NeculceJ

  *apozi%iile se acord& 8$ caz cu su'sta$ti#ul deteri$at) pe cheltuiala lui

  &erban)vodă domnului muntenescuB au ,iurat lui %avrili*ă celui bătrânJ  *(eru$ziul 8$locuie!te de ulte ori su'ordo$ate atri'uti#e, teporale !i  cauzaleJ

*8$ fraz&, coordo$area predoi$& fa%& de su'ordo$are, Fo$c%iu$ea  f&c"$duse cu aFutorul lui şi copulati# sau al lui iar  ad#ersati#J

*ca 8$ li'aFul popular) su'ordo$atele teporale su$t i$troduse frec#e$t pri$ cât  !i pri$ cum)

Cât s)au /ăcut vară0 au purces cu oştiBCum au trecut ;istrul0 cum au început a prădaJ

su'ordo$ata fi$al& se i$troduce pri$ de)&i au trimis Scarlat /erman împărătescu de ş)au luat /ata de după

  Alecsandru)vodă de au dus)o la Tari,rad , co$di%io$ala, pri$ să !i pri$ de)

de l)ai /i ma-ilit0 s)ar /i /ăcut mare ,reşalăJ su'ordo$ata circusta$%ial& de scop se ai i$troduce !i pri$ prepozi%ia

   pentru urat& de co$Fu$cti#)au poruncit să ierned-e tătari în *ară0 pentru să apere raiauaJ

*su'ordo$ata circusta$%ial& de cauz& se i$troduce pri$ elee$tele căcică0 pentru căci0 pentru căci că

)l)au mustrat pentru căci s)au hainit *ara

J*co$Fu$c%ia su'ordo$atoare de i$troduce ulte tipuri de su'ordo$ate)su'iecti#e, copleti#e directe, atri'uti#e, co$secuti#e.

]#oca'ularul)  *tere$i cu caracter re(io$al sau popular) bete'iB bo*iB bucateB

carte scrisoareJ cătinelB /iciorB istoviB muiereB omătB s/ădiB *iitoareJ  *ar0aise) acolisi  a ur&ri pe ci$e#aJ îmă  a&J liubov  dra(osteJ

oblici  a si%i, a afla, a #edeaJ po/alăJ purcedeJ purureJ sărdar Jvolnic  li'er, i$depe$de$tJ

  *$eolo(ise) bombăB dan*B eclipsisB /anta-ieB /iloso/B ,uvernatB maiurBmenistruB mu-icăB parolăB politicăB practicăB senatorB sinodB testament .

]dialo(ul)*reproducerile 8$ stil direct su$t ai $ueroase spre deose'ire de Urec0e

!i 4iro$ Costi$J*rela%ia dialo(al& r&"$e 8$ stadiul i$i%ial 8$tre'are < r&spu$s, iar 

  co$ti$uarea acestui cuplu i$i%ial de replici se face 8$ stil i$direct.

Page 92: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 92/110

  *8$ teHtul lui Neculce ide$tific& o structur& copozi%io$al& care seapropie de relatarea literar&, 8$dep&rt"$duse de relatarea proprie

  cro$iciiJ caracterul sce$ic al relat&rii este ca !i la 4iro$ Costi$co$seci$%a succesiu$ii 8$tru$ co$teHt $u prea 8$ti$s a u$ei #ariet&%i de

  iFloace copozi%io$ale.

  CR!,IC)RII *3,0(,I

; $etopise*ul Cantacu-inesc e#e$ie$tele di$ perioada -37 < -/22;Cronica @ălenilor +Istoria Anonimă a Tării Române!ti  Anonimul @râncovenesc -/22 <-1-1

; Istoriile domnilor Tării Româneşti  autor, Radu 5opescuJ e#e$ie$te petrecute

8$tre -377 < -13Iat& u$ pasaF 8$ care este elo(iat do$itorul Nicolae 4a#rocordat)

K...  s)au cunoscut la to*i că domnul iaste în*elept0 şi blându0 şi bun0 şiiubeşte pă to*i. Aşi'derea şi boiarii iubiia pe măriia)sa0 vă-ând bunătatea şidra,ostea mării)sale0 ce arată către ei0 că pă spatar !ihai Cantacu-ino0

 /iind boiar bătrân şi de cinste0 ca pe un părinte îl cinstiia0 pă ceilal*i cariidupă vârsta lor0 să -ic adevărul0 ca pre nişte /ii îi avea şi)i cinstea. #ă'dile

 *ărâi nu a/ară din obicei să scotea la *ară0 ci numai cât trebuia pentru plinirea poruncilor împărăteşti0 că aceasta vrea mării)sa domnul0 precumau /ost numele mării)sale în !oldova lăudat şi au /ost to*i mul*umi*i demăriia)sa0 marii şi micii F carii şi noi al au-it din boiarii moldoveni F într)acela chip şi aici în Tara !untenească vrea să /ie to*i mul*umi*i şi odihni*i0

 precum şi era....

;Cro$ica lui Radu Grecea$uRed& u$ fra(e$t di$ Predoslovie)

KCărora dar şi măriia)ta a urma silindu)te şi în tot chipul spre bune /apte nevoindu)te0 mai vârtos0 cu milostenii0 case dumne-eieşti multe dentemelii ai rădicat0 /ăr\ de cele ce cu mile ai întărit0 altele cu -iduri ai înnoit

 şi ai întemeiat0 cât pot -ice că mai nici o mănăstire domnească n)au rămasneîntărită de mila mării)tale0 şi nu numai aicea în *ară0 ci şi pentr)alte *ări

 striine0 prin limbi pă,âne0 biserici creştineşti ai /ăcut pravoslavnicilorcreştini0 ce prentr)acele păr*i lăcuiescu0 şi mai ales în tot chipul pentru

Page 93: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 93/110

 s/ânta biserică te)ai nevoit0 că şi căr*i multe bisericeşti în -ilile mării)tale şicu cheltuiala mării)tale s)au tipărit. #en porunca mării)tale tălmăcitedespre limba elinească pre limba rumânească0 şi pre limba ,recească /oarte

 /rumoase0 care n)au /ost mai înainte0 şi şcoale de învă*ături elineşti şi sloveneşti măriia)ta ai /ăcut şi pururea spre bunătă*i necontenit eşti a /ace0 spre /olosul de obşte0 spre care #umne-eu să te întărească cu darul cel de sus al s/in*ii)sale0 şi să te învrednicească pe măriia)ta a /ace mai multedecât ai /ăcut .

P)R0IC3L)RI0-GI LI,@BI&0IC(

]fo$etice)*preze$%a lui u dup& (rupuri co$so$a$tice) au mersuB au a'unsu şi ladomnuB pă ascunsuB au /ostuB dreptu aceiaB nem*escu etc.J

*fo$etise #ec0i, cure$te) lăcuiB lăcuitorB inemăB rădicaBrăsipiBatunce  etc.J

*$ueroasele alter$a$%e 8$tre fore ca) den L dinB dentâi L dintâiBdencolo L dincoloB dentre L dintreB pre L pe L pă

etc.J*difto$(ul îi este (e$eral 8$ cro$icile u$te$e) mâiniB câiniB pâineJ*(e$erale su$t !i fo$etisele - !i ', care se opu$ ai #ec0ilor d- !i  )

 -iseB au-indB 'udecăB 'urământB 'upâneseJ*apar u$ele i$o#a%ii care, ai t"rziu, se #or ipu$e ca $or&

  supradialectal&) bisericăB mul*umiB umblaB um/laB umpleaB po/tăBa vicleni 8$ loc de besericăB mul*ămiB îmblaB în/laB împleaB pohtăBa hicleniJ

*fore populare) dăB dămultB dăparteB dăspreB dăpărtaB nicidăcumB  dăşărtăciuneB dăscul*iB să dăschiseB să miraB să întâmplasăB  tătărăştiB şădeaB ma-âlB boiarii *ărâiB dupeB dupre  dupăJ

*iotacizarea #er'elor de co$Fu(&rile a IIa, a IIIa !i a IVa cu tea 8$co$soa$& de$tal&) vă-B să ca-ăB să nu)l piiar-ăB să nu)l prin-ăB

  să spuieB să nu dăşchi-ăB să scoa*ăB să trimi*ă etc.J

*f&r& s& fie o particularitate strict& a (raiurilor sudice, palatalizarea  la'ialei  /  la h\  se 8$t"l$e!te destul de frec#e$t 8$ cro$icile u$te$e)hieri sălbaticeB scoabe de herB l)au muncit cu hiară.

]orfolo(ice)*articularea fi$it& a $uelor proprii) Rodol/ul0 împăratul nem*escuB

 Radul)vodă ;e,ruJ

Page 94: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 94/110

*cazuri de dispari%ie a lui l   ca articol, la asculi$ !i la $eutrusi$(ular)

la împăratu nem*escB să ia ArdealuB în mi'locu târ,uluiJ*fore acordate 8$ (e$ !i 8$ $u&r ale articolului posesi#(e$iti#al

  foarte rar 8$t"l$i fora i$#aria'il&aJ

  *fore ato$e de pro$ue cu fu$c%ie de atri'ut 8$ cazul dati# dati#ul  posesi#) vin tătarii asupră)leB au venit la casă)şiJ

*fore de pro$ue $e0ot&r"t copuse cu particula  şi)cevaşB oareceşJ

*articularea pro$uelui relati# care la $oi$ati# !i la acuzati#)careleB careaB cariiB careiJ

*teri$a%ia a pe$tru i$dicati#ul iperfect persoa$a a 6a plural)eraB -iceaB B ,ândiiaB ştiiaJ

*preze$%a u$ui i 8$tre r&d&ci$& !i teri$a%ie la #er'ele de co$Fu(areaa IVa) ,ândiiaB ştiiaB au-iiamB socotiia etc.J

*auHiliarul au este folosit !i la persoa$a a 6a si$(ular a i$dicati#ului perfect copusJ*u$ele prepozi%ii au se$ifica%ii deose'ite fa%& de cele de ast&zi)cătră  fa%& deJ de  de laJ di$J di$ cauzaJ despre  di$spreJîmpotriva  8$ fa%aJ fa%& 8$ fa%& cuJ

]si$tactice)*dati#ul ad$oi$al) era nepot lui raianB /iind Cantaco-inilor rudăB

au rămas stăpânitori multor *ăriJ*acordul 8$ caz al apozi%iei cu su'sta$ti#ul deteri$at)

"0 ticăloase RaduleJ*uzul, foarte frec#e$t, al co$struc%iilor (eru$ziale)*al&turi de topica o'i!$uit& su'sta$ti# X atri'ut 8$ (e$iti#, 8$t"l$i !i

  co$struc%ia i$#ers&) ale lui haineB ai lui oameniB ale lui oştiJ*pro$uele perso$al for& ato$&, cu fu$c%ie si$tactic& de coplee$tdirect, apare, u$eori, plasat 8$ai$tea i$dicati#ului perfect copus)

cetatea o au /ărâmatB B toată o au luat J*la $i#el frastic, 8$t"l$i, u$eori, co$struc%ii (reoaie, lipsite de

  precizie, alc&tuite di$ ulte propozi%ii su'ordo$ate 8$cercarea  u$or cro$icari de a scrie 8$tru$ stil sa#a$t.]leHicale)

*elee$te #ec0i, o!te$ite di$ lati$&) astruca  a 8$(ropa,a 8$or"$taJ căscăund   prost&$ac, (ur&casc&J crudătateBdescălecaJ /ătB /oaleB /ur   0o%J 'udeă  Fudecat&Jmeser   s&racJ mişălB neştineB păcurar   cio'a$J

Page 95: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 95/110

   prepuneB purcedeB răposaB răşchira etc.J*elee$te sla#e) basnăB aiaveB becisnicB bla,ocestivB bla,oslovenieB

  boiarinB că-niB ciudă  i$u$eJ da'dieB ,henarieB ispovedanieBispravnicB i-vodB liubovB milosârdieB năpasteB obşteB altarB pamenteB

  petrecanieB po,orîB prihanăB pristăviB procletB stepenăB stoli*ă  capital&, re!edi$%&J -apis etc.J

*8pruuturi di$ diferite li'i sla#e) ordie  arat&, oasteJ slu,er   ra$( 'oierescJ ma,herni*ă  'uc&t&rie la o &$&stireJhatmanB cuhnie  'uc&t&rieJ obrocB văta/B văta/B -arvăB cnae-B

  mo'icJ polcovnicB sobor etc.J*cu#i$te de ori(i$e a(0iar&) bişu,   'el!u(J dărăban*i0 dărăbani0dorobaniB haiducB hălădui  a tr&i li$i!tit, ferit de prieFdiiJ husarBmeşteşu,B nemeş  $o'ilJ pârcălabB răvaşB tituluşJ

*elee$te de ori(i$e $eo(reac&) anate/ter   re(istruJ apostatB

  catastihB chedruB chirB coconB comisB didahieB eresB /andasieBhrisovB  idiomăB mădulariuB patimăB poeticB scandalisiB ticălosB varvar J

*cu#i$te di$ li'a turc&) a,ăB alaiB antiriuB bairamB beiB bei-adeaBcabani*ăB ca/tanB caimacamB divanB ,iovaherB hainB her,hele,iuBienicerB le/e,iuB olacB pehlivanB saraiB seimeniB ter-imanBve-ir  #izirJ -ahareaJ

*$eolo(ise lati$oroa$ice) audien*ieB can*elariuB con/erma*ieBdecadăB dicretB electorB ,ra*ieB obli,a*ieB o/i*ierB ora*ieB pompăB

  practicB pre-idiuB protec*ieB rebelB respublicăB re-identB *ărimonie  etc.]elee$te de realizare artistic&)

*#or'irea direct&*o$olo(ul*eHpresii populare specifice stilului coloc#ialJ

  +I*I0RI( C),0(*IR 

;scrieri 8$ li'a ro"$&)* #ivanul sau ,âlceava în*eleptului cu lumea sau ,iude*ul su/letului cutrupulB ]Istoria iero,li/ică3^primul dic6ionar românesc  Scara a numerelor şi a cuvintelor streine

tâlcuitoare este a!ezat la 8$ceputul Istoriei iero,li/ice !i are rolul deeHplicare a tere$ilor $oiJ iat& c"te#a cu#i$te, a!a cu apar ele eHplicate

  8$ Scară)

Page 96: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 96/110

Page 97: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 97/110

moldoveni sau a le români sileşte0 în moldovenie ellini-eşte0 şi în elliniemoldoveniseşte. =nsă cu atâta îndestulit să nu /ii0 /oarte bine cunoscând pre

 #umnăd-ău0 a toate darurile deplin dăruitorul0 amândoi noi a)l ru,arămâne ca toată învă*ătura lo,hicăi pre limba noastră în curând să videmcarea învoind puternicul0 în curând de la noi o nede'duiaşte

.  Istoria

iero,li/ică < a doua prefa%&J

;Dup& cu se co$stat&, pri$cipalele surse de 8pruut su$t (reaca !i lati$a.

 P)R0IC3L)RI0-GI LI,@BI&0IC(

]fo$etice)*tr&s&turile oldo#e$e!ti ale li'ii) macarB să videmB să mar,ăB mierareB  ar hi /ostB hulpeJ*particularit&%i (rafice datorate i$flue$%ei sa#a$te)

eH.) reduplicarea co$so$a$tic& iit& odele lati$e) a//lareB suppuneB su//erire etc.

*(rafia cu e pe$tru i este ar0aic&) denB prenJ

]orfolo(ice)*tr&s&turi ar0aice)#ocati#ul asculi$ $earticulat) o, !oaieJ o, coar'eJarticolul posesi#(e$iti#al este a i$#aria'ilJ

fore #ec0i de perfect siplu) eu răspunşiB eu d-iş  de ai ult ca perfect) au /ost aunsB au /ost invitând J]si$tactice)*D. Ca$teir are u$ rol iporta$t 8$ dez#oltarea si$taHei, 8$cerc"$d s&  realizeze o odalitate de eHpriare 8$ scris deose'it& de tot ceea ce se  realizase p"$& la elJ faptul c& #or'ea !i scria cure$t lati$e!te, are

co$seci$%e asupra si$taHei 8$ lucr&rile ro"$e!ti) topica frazei este $efireasc& pe$tru li'a ro"$&, pri$ a!ezarea

#er'ului la sf"r!itul e$u$%ului particularitate 8$t"l$it& !i la

4iro$ Costi$J <iperbatul  o tr&s&tur& a si$taHei lui Ca$teir, co$st"$d 8$separarea a dou& cu#i$te strict co$eHe di$ pu$ct de

#edere si$tactic, pri$ i$tercalarea u$ei p&r%i de propozi%ie al c&rei loc ar tre'ui s& fie 8$ cu totul alt&

  parte)de s)ar cumva altuia iară nu ştie tâmplaB

Page 98: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 98/110

  a ucenicilor cu învrednicii şi învă*ături împodobeşte via*aJ

]leHicale)

*u$ $u&r are de cu#i$te di$ li'a #or'it&)bărdăhanB brâncăB

chitealăB ciudesăB /ârtatB ,hi-davB ,ârtan etc.*$eolo(ise preluate di$ lati$&, italia$&, (reac&, $eo(reac&, turc&, sla#a

#ec0e, rus&, polo$&, ucrai$ea$&, ara'& persa$&, e'raic&)consensB deplomă0 /undamentB ocheianB *ircumstan*ieB

 ,henealo,hieB plasmăB herbB oblastie  st&p"$ire, doi$a%ieJ

*cu#i$te forate pe t&r" ro"$esc, pri$ deri#are sau pri$ copu$ereJ preocuparea c&rturarului de a eHpria 8$ li'a ater$& orice $o%iu$e, 8l

  apropie de scriitorii di$ pria Fu&tate a sec. al BIBlea, care au

  i$trodus 8$ li'a ro"$& literar& u$ are $u&r de $eolo(ise.

5reze$t& u$ fra(e$t di$ #escriptio !oldaviae, 8$ care c&rturarul #or'e!tedespre li'a sa ater$&)

K...  $imba cea mai curată este în mi'locul !oldovei0 împre'urul Iaşilor0 pentru că locuitorii acestui *inut0 din cau-a pre-en*ei continue aCur*ii domneşti0 sunt mai şle/ui*i decât to*i ceilal*i. V...W Cei care trăiesc înmun*ii dinspre ransilvania /olosesc destul de des cuvinte un,ureşti0

 /ălcienii alterea-ă moldoveneasca cu vorbirea tătărască0 ,ălă*enii cu cea ,recească şi turcească. &i /emeile moldovene au o pronun*ie deosebită de abărba*ilor. Căci ele schimbă silabele bi şi vi în ,hi0 de e2emplu bine F

 ,hineB vie F ,hieB pe pi în chi0 de e2emplu pismă F chismăB piatră F chiatrăBm ini*ial se schimbă în n,0 ,reu de pronun*at de al*ii0 de e2emplu mie Fn,hie. Cine0 chiar dintre bărba*i0 s)a obişnuit odată cu această pronun*are0cu ,reu0 ba nici măcar cu ,reu0 nu se poate de-băra de ea şi trădea-ătotdeauna0 ca şoarecele cu ,ura lui0 că a stat prea mult la sânul maică)si0din care pricină asemenea inşi sunt de obicei lua*i în râs şi numi*i popular

 /icior de babă... $ocuitorii >alahiei şi ransilvaniei au aceeaşi limbă ca şi

moldovenii0 dar pronun*ia lor este mai aspră0 încât ,iur valahul îl pronun*ă 'ur0 printr)un - polone- sau ' /rance-B #umned-ău0 #al. #umne-euB acmu0#al. acumaB acela0 val. ahăla. @a au mai adău,at chiar câteva cuvintenecunoscute moldovenilor0 pe care totuşi în scris le ocolesc cu totul. Eiurmea-ă atât limba0 cât şi orto,ra/ia moldovenească0 recunoscând prin astacă limba moldovenească este mai curată decât a lor0 chiar dacă antipatiadintre moldoveni şi valahi îi împiedică să spună deschis acest lucru....

Page 99: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 99/110

(P!C) *!+(R,-

aza a doua) DHJ(DQJ  < li'a ro"$& literar& a epoii mo!erne

  M normele literare de#i$ unie pe$tru 8$tre( teritoriul ro"$esc  Norma literară mo!ernă este supra!ialetală  se situeaz& deasupradifere$%elor dialectale re(io$ale, f&c"$d disti$c%ia 8$tre eleJ

  M ba%a !ialetală a ro"$ei literare oder$e o co$stituie elementeleling#istie !e tip su!i , muntenes<

$ cadrul acestei faze se disti$( trei perioade)-127-2:7) * perioada de tra$zi%ie spre epoca oder$&  * -232, 9i'iu < %ramatica românească a lui I.=. R&dulescu cea  ai iporta$t& lucrare pe$tru istoria li'ii ro"$e a acestei

 perioadeJ* 8$cepe corespo$de$%a di$tre I.=. R&dulescu !i Costac0e Ne(ruzzi

  8$ care su$t discutate pro'lee referitoare la li'a literar&J  * -2:7, Ia!i apare re#ista #acia literară.

-2:7-22-) * perioada oder$& propriuzis&J  * se dez#olt& stilurile li'ii ro"$e literare)

stilul literaturii artistice < e#olu%ie deose'it& apar !i se  dez#olt& stilurile i$di#iduale) stilul lui Odo'escu, stilul lui  Ei$escu, stilul lui Crea$(& etc.

  * -22- priele $ore orto(rafice ale Acadeiei Ro"$e roleHtre de iporta$t 8$ procesul de u$ificare a li'iiro"$e literare scriseJ

-22--/7) * etapa defi$iti#&rii, 8$ a&$u$t, a $orelor li'ii literareJ  * se dez#olt& stilurile fu$c%io$alJ  * li'a literar& se r&sp"$de!te !i se ipu$e, ti$z"$d s& se

Page 100: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 100/110

  ide$tifice cu li'a $a%io$al& u$ic&, dar deose'i$duse deaceasta pri$ caracterul ei $orati# ai acce$tuat.

Evoluţia limbii române literare. Direcţii esenţiale :►Direcţia occidentală (Epoca modernă) I : ecesitatea !coliilatiniste. Variante ale !colii latinisteEvoluţia limbii române literare.

Direcţii esenţiale :Direcţia occidentală (Epoca modernă) II : !coala analo"istă.

!coala italienistă. #urentul puristConverenţă si diver"enţă $n nor!area limbii literare moderne

LI*#) R!*/,- LI0(R)R- 1, P(RI!)+) *)RIL!R CL)&ICI

*I2)I (*I,(&C3 < rolul s&u 8$ co$turarea #aria$tei literare alimbii române

*omentul de constituire, 8$ li$ii ari, a limbii literare scrise, sa

 petrecut 8$ Furul a$ului 88J aspectul #or'it al ro"$ei literare, 8!i precizeaz& $orele cele ai (e$erale spre sf"r!itul secolului al BIBlea !i 8$ priele dece$ii ale secolului al BBlea. $c& de pe la 8>F (minescu cereaca rostirea literară românească s& se 8$teeieze pe "raiul din #ucure7ti Io$ G0e%ie, Introducere în studiul limbii române literare, ED5, +ucure!ti,-23, p.67 $ota -: !i e de presupus c& $u ult dup& aceast& dat& #a fi8$ceput impunerea rostirii muntene7ti.

Li'a $oastr&  /loarea su/letului etnic al românimii.!ri"inea $o'il& a poporului ro"$ !i a li'ii ro"$e)

 #a0 de la Roma venim0 scumpi şi iubi*i compatrio*i F din #aciaraianăO Se cam ştersese diploma noastră de noble*ă B limba însăam transcris)o din buhile voastre ,heboşite de bătrâne*e în literilede aur ale limbelor surori. Cam de,enerase arborele nostru

 ,enealo,ic cu câte o codi*ă străină0 dar îl vom cură*i de toateuscăturile^.

Page 101: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 101/110

5oetul se pro$u$%& 9mpotriva etimolo"ismului proo#atde lati$i!ti )  #aunele ce le /ace sistemul etimolo,ic pur pronun*ieiromâneşti sunt însemnate. Având /iecare /acultatea de a pronun*acum va vrea0 ,enera*iune după ,enera*iune0 vom păstra viciul

 pronun*iei corupte F şi teama etimolo,iştilor cum că /onetiştii vorconsacra prin u- pronun*ia provincială şi vor /ace dialecte eilusorie. V...W ;oi ne bucurăm de propăşirea /onetismului înransilvania. Acesta este un puternic mi'loc pentru a păstravechea noastră avere na*ională 3 unitatea de limbă şi o normăunică în pronun*ie^.

O alt& pro'le& li$(#istic&, aceea a neolo"ismelor, ac&ror i$troducere eHcesi#& este co'&tut&) limba strămoşească e

o mu-ică şi ea ne atmos/eri-ea-ă cu alte timpuri mai vrednice şimai mari decât ticăloşia de a-i0 cu timpuri în care unul s)a /ăcut poporul şi una limba\._$imba română la sine acasă e o împărăteasă bo,ată căreia multe

 popoare i)au plătit dare în metal aur0 pe când ea pare a nu /i datnimănui nimica V...W. A o de-brăca de averile pe care ea V...W le)aadunat0 în mai bine de o mie de ani0 însemnea-ă a o /ace dinîmpărăteasă cerşetoare^.

Tr&s&turi li$(#istice );pria perioad& ) ulte $eolo(ise J fore li$(#istice $eo'i!$uieu$eori, alteori pu%i$ adaptate la $ora li'ii literare J $u este ocaracteristic& a 8$tre(ii opere.;a doua perioad& -217 < -21/Y-212) faza roa$tic&J;a treia etapa) a reclasiciz&rii < re$u$%area la tere$ii $eolo(iciorice are poet e#it& $eolo(isul, 8$truc"t acesta esteo$osea$tic, 8$ tip ce cu#i$tele auto0to$e su$t polisea$tice.

Tr&s&turi fo$etice);co$ser#& a$uite fo$etise re(io$ale sau ar0aice 8$ toate perioadele crea%iei, folosite ca fapte de stil !i $u ca fapte de li'&)pe$tru forele literare cu a acce$tuat, folose!te fo$etisuloldo#e$esc e3 'ele0 şele0 lese  #er'ul la co$Fu$cti# să laseJ

Page 102: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 102/110

Page 103: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 103/110

dati#ul etic elee$t de surs& popular& ) câtu)*i *ine -iuli*a B #ece nu)mi vii ?Jdi$ $ecesit&%i etrice, forele #er'ale apar fie cu for&sufiHat&, fie cu for& $esufiHat& ) resărind scânteie lacul B $ănci

 scânteie lun,i în soare B !ii pustiuri scânteia-ă B Răsare şi străluce B Pe când luna străluceşte Jforele ar0aice !i populare ale tipurilor a$alitice apar 8$ poezia di$ toate perioadele crea%iei sale ) Părea că printre nouri s)a /ost deschis o poartă B &i apa unde)au /ost că-ut B "r să)*i cadă

 /lori de tei B Să)mi deie ce i)oi ceie Jsuperlati#ul a'solut se co$struie!te, frec#e$t, cu aFutorul lui

 prea, ult ai eHpresi# dec"t superlati#ul co$struit cu o'i!$uitul 

 /oarte " prea /rumoasă /ată J o alt& odalitate de realizaresuperlati#ului a'solut, la fel de eHpresi#& !i tot de i$flue$%&folcloric&, se 8$t"l$e!te atu$ci c"$d adFecti#ul este precedat dead#er'ul ult) !ult bo,at ai /ost odată0 mult rămas)ai tu sărac.

 1armecul poe-iei populare îl ,ăsesc în /aptul că ea estee2presia cea mai scurtă a sim*ământului şi a ,ândirii. $ăsând la o

 parte tot ce e nenatural0 ea nu e decât limba sim*ământului şi pentru ca această limbă să /ie totdeauna curată0 adeseori se

renun*ă şi la rimă şi0 căutându)se cuvântul cel mai apropiat0 nu seimpune nici o silă la construirea versului. &i să sperăm că tot sevor mai ,ăsi su/lete care să nu /ie 'i,nite de rima neîndemânatică

 sau de simplitatea unui cuvânt vechi0 ci vor pre/eri de a se adăpamai bine la i-vorul V...W mai pre*ios ca aurul al poe-iei noastre

 populare0 decât să bea din i-vorul de apă de -ahăr cu portocale^.

Tr&s&turi si$tactice )se e$%i$ c"te#a particularit&%i de si$taH& #ec0e, cu ar fireluarea pri$ pro$ue perso$al a su'iectului ) Su/larea ta caldă ean)o să învie Ju$eori, se elii$& prepozi%iile care ar arca precis raportulsi$tactic) Adesea /runtea)mi de)o stâncă re-ematăL PriveamB S)avântă pe el şi pleacăL Păru)n vânturi0 capu)n pieptB 6n arc de

Page 104: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 104/110

aur pe)al ei umărL Ea trece mândră la vânat J se o'ser#& c&, de celeai ulte ori, se elii$& prepozi%iile cu !i deasupraJ o tr&s&tur& si$tactic& (e$eral& a poeziei ei$escie$e estei$#ersiu$ea deteri$&rii fa%& de deteri$at) cumplita mea durere B

nebunul meu amor B Ale piramidei visuri0 ale ;ilului reci unde B Iar în păr în/iorateL "r să)*i cadă /lori de teiJla $i#el frastic, se co$stat& o predoi$are a raportului desu'ordo$areJ adesea, fraza se co$struie!te 8$ raporturi si$tacticeai coplicate, cu su'ordo$are ai #ariat&, co'i$at& de ulteori cu o topic& sa#a$t&J dup& -217, su'ordo$area pierde tere$ 8$fa%a coordo$&rii ai ales coordo$area pri$ FuHtapu$ereJcoordo$area este raportul predoi$a$t 8$ poezii 8$tre(i, precu

Sara pe deal0 S)a dus amorul0 Pe lân,ă plopii /ără so* ... .

Tr&s&turi leHicale)8$$oire a eHpresiei poetice JeHti$dere a asocierilor sea$tice)

S8'i$&ri i$edite de cu#i$te  Sa'ia$%e co$teHtuale $epre#&zute

To%i li$(#i!tii au rearcat capacitatea de 8$$oire a eHpresiei poetice ei$escie$e. 5oetul iz'ute!te o eHtraordi$ar& eHti$dere aasocierilor sea$tice, pri$ 8'i$&ri i$edite de cu#i$te, plasate 8$a'ia$%e co$teHtuale $epre#&zute. $ od frec#e$t, Ei$escuasociaz& tere$i ce eHpri& suferi$%a !i #oluptatea) /armecdureros B dulce 'ele etc.

_;umai o limbă în care cuvintele sunt împreunate c)unîn*eles hotărât de veacuri este clară şi numai o cu,etare care se

 serveşte de o asemenea limbă e limpede şi cu temei. V...W Cât

despre cuvintele multe0 în loc de a îmbo,ă*i0 ele sărăcesc cumplit olimbă. Ele iau ideei vioiciunea intuitivă. Când la rostirea maimultor cuvinte ai să)*i închipuieşti acelaşi lucru0 a'un,i a nu)*imai închipui nimic sau mai nimic la rostirea /iecăruia din ele\ .

De!i  primirea de termeni străini /ără trebuin*ă şi numai dinlene de a căuta echivalentul românesc^ 8$se$a, 8$ opi$ia lui

Page 105: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 105/110

Page 106: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 106/110

EHi(e$%a eHtraordi$ar& pe$tru cu#"$tul scris ca !i laEi$escu do#ede!te o$estitatea creatorului, a c&rui areeHperie$%&, dup& opi$ia lui Tudor Via$u, este #or'irea oe$easc&,aceasta repreze$t"$d celula ,erminativă a între,ii sale opere^. U$

alt elee$t a#ut 8$ cou$ cu Ei$escu < ca !i cu Crea$(&, dealtfel < este atitudi$ea a$tiretoric& ea doi$a sf"r!itul secolului alBIBlea, dup& cu se poate #edea di$ articolul Câteva păreri, pu'licat 8$ ;oti*e şi /ra,mente literare.

Ioa$ 9la#ici $e spu$e, 8$ Amintiri, despre Cara(iale c& aveamult sim*ământ de limbă şi cunoştea mai bine decât Eminesculimba aşa)numită viuă care era vorbită în toate -ilele\ . $ scrierilesale, el se ser#e!te de date culese perso$al, a!a cu se poate #edea

8$ Cum se în*ele, *ăranii, ade#&rat&  /oto,ra/ie^ a (raiului #or'it.O'ser#area !i 8$re(istrarea (raiului #or'it, cu ticuri, cu defecte, custilul i$di#idual al fiec&rui #or'itor, iau peris lui Cara(iale s& 8ifac& pe eroii s&i < pe care 8i #ede !i pe care 8i aude < s& se eHpriedup& co$di%ia social& !i dup& caracter. 1iecare /ra-ă < scriaCo$sta$ti$ Do'ro(ea$uG0erea <, /iecare ac*iune ne -u,răveştecaracterul omului. 1iecare /ra-ă e caracteristică pentru acel careo pronun*ă^. 9a o'ser#at c&, dac& perso$aFele lui Io$ Crea$(& se

defi$esc ai ales pri$ odul lor de a ac%io$a, eroii lui Cara(iale sei$di#idualizeaz& ai cu sea& pri$ odul de a #or'i. Ei su$trepreze$ta$%ii u$ei a$uite clase sociale, ai u$ui a$uit oe$tistoric, ai u$ei a$uite re(iu$i !i ai u$or a$uite profesii. Tre'uie,8$s&, f&cut& disti$c%ia 8$tre li'a perso$aFelor, 8$tre odul lor deeHpriare !i li'a !i stilul autorului, atu$ci c"$d acesta #or'e!te 8$$uele s&u, 8$ pasaFele de $ara%iu$e. Deose'irea este e#ide$t&,stilul $aratorului do#edi$duse ipeca'il.I.L.Cara(iale a adoptat o atitudi$e fer& 8$ pri#i$%a pro'leelorcu care se co$fru$ta li'a ro"$& 8$ epoca saJ aceste pro'leeerau se$alate 8$ orto(rafie, pu$ctua%ie, leHic )

_#e cinci-eci de ani scriem cu litere latine. $imbi străine0 dealte /amilii decât /amilia noastră romanică0 au a'uns de mult să /ie

 scrise per/ect0 lo,ic şi sistematic0 cu literele noastre F limbi slave şi limbi ,ermanice B ma,hiara chiar0 atât de deosebită de toate

Page 107: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 107/110

limbile indo)europeneO ... iar limba noastră0 de cinci-eci de ani netot batem capul şi nu reuşim s)o scriem cu literele străbune cum secade... #e ce oare?... ;umai şi numai /iindcă ne)a intrat în cap că o ştim scrie /ără

a)nvă*a s)o scriem. #ormi în pace0 alături de nuieluşa ta0bine/ăcătorul meu dascălO

 Au-i0 dumneataO0 cuvinte romanice0 patrimoniul la care avemdrept s/ânt0 ca toate limbile de aceeaşi /amilie0 să le luăm noi0românii0 în /orma şi cu accentul caracteristic al limbilor

 ,ermaniceO`Sen-a*ie0 sen-a*ional0 univer-0 univer-al0 se-iune0

conce-iune0 pen-iune0 per-ecu*iune0 per-everen*ă0 /urni-or0

 pen-ulă B că te apucă plân-ulO Pe urmă 3 `/emeile însuşi0 noi însuşi0 eu şi tu şi voi însuşi şi3 `instruc*iunei0 obli,a*iunei0 se-iunei... Pu*in ne mai trebuie0 să a'un,em a ceti 3 `băiatul mamăi şi `/ata tatăi.

Să nu mai vorbim de aceia cari sunt în stare a scrie 3 `pre/ermai bine0 sau 3 `mai superior0 `mai in/erior B ` /oarte sublim

 şi `reclamă în loc de `reclama*ie B `denună în loc de`denun*are0 şi `complect în loc de `complectare ...

Sărmana limbă românească O ;u mai este cum ar /i trebuit să /ie0 o plantă cultivată OB a a'uns o buruiană sălbatică O... !ultevânturi au bătut)o O odată o bătea vântul /ran*u-esc B acu o batevântul nem*esc. ;oroc că mai are rădăcini adânci0 aminteri0 i s)ar

 stârpi soiul O &i ar /i păcat de ea0 /iindcă 4nu ca s)o laud eu O5în,ri'ită0 ce /lori /rumoase şi ce sănătos rod ar da această voinicăburuiană de veacuri despre*uită0 cu care veacuri s)a hrănit şi *inut

 su/letul unui între, neam de oameni OCare cum se scoală astă-i o calcă)n picioare0 şi drept

în,ri'ire chip şi seamă şi spre păstrare0 o opăresc cu cerneală de scris şi de tipar0 şi ea rabdă0 *inându)şi ascunsă puterea de via*ăîn rădăcinile)i adânci0 cât şi)o mai putea)o *ine şi acolo 3 căci şiacolo a)nceput s)o pri,onească şi s)o a'un,ă soarta rea prin aşanumitele metode moderne...

Page 108: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 108/110

 #ra,ii mei O Să nu uităm niciodată că semnele scrisuluinostru sunt roadele ,ândirii noastre0 cu multe neca-uri şi răbdarecucerite de străvechii noştrii părin*i. Să /im cu ele stăpâni severi0dar şi cumin*i şi omenoşi O Să nu le cru*ăm când trebuie să ne

 slu'ească0 dar nici să le punem cu de)a sila la slu'be nepotrivite cu puterea lor F căci în amândouă ca-urile trădăm e,al interesulnostru propriu0 pă,ubind inten*iei ,ândirii noastre ... &i mai

 stăruitor vă ro, să lua*i cu dinadinsul aminte la punctua*ia mea B păstra*i)o cu toată scumpătatea...

onetica );particularit&%ile re(io$ale u$te$e!ti reprezi$t& si$(uril aspect

fo$etic (e$eral 8$ li'a operei lui Cara(iale 4i0aela 4a$ca!,fii$d relati# u$ifor repartizate 8$ li'aFul autorului !i 8$ acela al perso$aFelor. Cele ai iporta$te tr&s&turi fo$etice su$t)tra$sforarea lui ă 8$ e dup& co$soa$ele ş0'3 bir'eB ,ri'e etc.Jiotacizarea #er'elor la i$dicati# !i la co$Fu$cti#) să spuieB să mă

 puiB sco*B să se)nchi-ăB să te)au-ăB vă- etc.Jfore re(io$ale ale prepozi%iilor !i ale co$Fu$c%iilor) dăB păB

 pânB pântreB despre  dinspre.

$ ciclul de sc0i%e 6n peda,o, de şcoală nouă, 8$t"l$i !ire(io$alise ardele$e!ti) răspun,heB a,hi*iuneaB aminJeB peda,o'iJ corşitură etc.

$ r"$dul acestor tr&s&turi fo$etice < specifice li'ii #or'ite <, o'ser#& !i o serie de (re!eli de li'& surpri$se de ure(0eaarelui artist) /ace murdării pe didul   zidul casei meleB priotulSavaB /incă B do/torB !ialacheB maalaB partecularB să desvor*ăm !.a.

*or4olo"ia)Tr&s&turile re(io$ale se liiteaz& la 8$re(istrarea u$or fore

ale pro$uelor !i ale adFecti#elor deo$strati#e sau ale tipurilor#er'ale specifice 4u$te$iei) ăstaB ăştiaB ălaB aiaB aleaB dedeiBdedeamB steteamB am declaratărăB am plătitărăB ne)ambucuratărăB l)a suplimatărăB ai în*ele,ut  etc.

Page 109: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 109/110

&intaa) U$ele di$tre particularit&%ile si$tactice proprii li'aFului perso$aFelor su$t de surs& popular&, iar altele reprezi$t& co$struc%ii

seiculte)dezacordul di$tre su'iect !i predicat) mi)a tăiat drumul niştecâini B

a /ăcut oamenii che/ Bn)a intrat -ilele)n sac J

co$struirea coplee$tului i$direct 8$ dati# !i a atri'utului 8$(e$iti# eHpriate pri$ su'sta$ti#e cou$e asculi$e cu articolul proclitic lui) spui eu tot lu domnu avucatuB

văduva lui priotul SavaJcopleti#a direct& i$trodus& pri$ 4pentru5 ca să) pot pentru ca să -ic că în nici o *ară nu s)a mai

întâmplat... B  nu aş putea pentru ca să vi le -ic în persoanăB

 E aşa de târ-iu0 care nu pot pentru ca să mai mer, Ja$acolutul ) vă ro, respectos a mi se acorda mie postul deavocatu statului0 pe care o voiu îndeplini cu -el şi activitate !.a.

E$u$%urile alc&tuite de perso$aFe)au o topic& i$corect&,su$t i$coere$te,iar pro$uele relati# care are fu$c%ii (e$eral#ala'ile)

 Eu0 domn\ 'udecător0 reclam pardon onoarea mea0 care m)a)n'urat0 şi clondirul cu trei chile mastică prima0 care venisem tomn)atunci cu bir'a... B uite la ce am venitără la dumneata0 care ne)arecomandat o prietenă a noastră....

Li'a folosit& de Cara(iale 8$ coedii !i 8$ !omente şi schi*e ilustreaz& ("$direa a'era$t& a perso$aFelor, scriitorul 8$re(istr"$d p"$& la cea ai ic& $ua$%& particularit&%ile de #or'ire ale acestora!i di#ul("$d dea(o(ia, prostia prete$%ioas&, #ul(aritatea.EHpresiile tautolo(ice, a'aterile lo(ice  Industria română e

Page 110: Limba Literara

8/12/2019 Limba Literara

http://slidepdf.com/reader/full/limba-literara 110/110

admirabilă0 e sublimă putem spune0 dar lipseşte cu desăvârşire Bunde nu e moral0 acolo e corup*ie şi o so*ietate /ără prin*ipuri0 va

 să -ică că nu le are su$t a$ifest&ri ale i$capacit&%ii de eHpriarecorect&.

5erso$aFele cara(ialie$e a$ifest& u$ soi de i$er%iei$telectual&, u$ autoatis al ("$dirii, care se eHpri& 8$stereotipia #or'irii. Acest fe$oe$ creeaz& a!a$uitul coic ala'surdului)IPESC63 Cara,hio- O

 PRISA;#A3 Curat cara,hio- OIPESC63 !işel O

 PRISA;#A3 Curat mişel O

IPESC63 !urdar O PRISA;#A3 Curat murdar