UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT

CATEDRA „DREPT PUBLIC”

PROGRAMA ANALITICĂ A DISCIPLINEI

CONCEPTE FUNDAMENTALE ALE STATULUI SI DREPTULUI

AUTOR: dr., conf. univ., POSTU ION ______________

ANUL DE STUDII: IV BAC, V studii cu frecvenţă redusă

SEMESTRUL: VII şi IX

NUMĂRUL TOTAL DE ORE:

NUMĂRUL DE ORE DE CONTACT: 90 ore

DIN ELE ORE DE CURS: 46 ore SEMINARII: 44 ore

PROGRAMA A FOST DISCUTATĂ ŞI APROBATĂ LA ŞEDINŢA CATEDREI

PROCES VERBAL NR. 1 din 1 septembrie 2011

Recenzenţi:

Victor Popa, doctor habilitat în drept, profesor universitar

_____________

Dumitru Baltag, doctor habilitat în drept, conferenţiar universitar

_____________

ŞEF CATEDRĂ

CONF. UNIV., DR., ŢURCAN SERGHEI

_____________

NOTĂ INTRODUCTIVĂLocul şi importanţa disciplinei. Programa respectivă reflectă un curs teoretic special, alcătuit din două

blocuri de conţinut (compartimente), care va asigura aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi dezvoltarea în continuare a deprinderilor practice de studiere şi aplicare a legislaţiei, necesare în perfecţionarea profesională. În această ordine de idei programa conţine orientări, informaţii, conţinuturi, care fac referinţe la diferite metode juridice aplicative, recunoscute în teoria statului şi dreptului şi dreptul constituţional.

Scopul şi sarcinile programei:Scopul programei la disciplina „Concepte fundamentale ale statului şi

dreptului” constă în evidenţierea şi elucidarea bazelor metodologice ale teoriei generale a statului şi dreptului, problemelor puterii şi statului, dreptului şi societăţii, sistemului politic al societăţii etc.

Sarcina programei: constă în faptul că studiind disciplina dată studenţii trbuie să-li aprofundeze cunoştinţele teoretice căpătate la anul I, la disciplinele ”Teoria generală a statului şi dreptului” şi „Drept constituţional”, să poată analiza şi sistematiza cunoştinţele privind fenomenele juridico-statale, să poată prognoza tendinţele dezvoltării lor, să înainteze propuneri, recomandări referitoare la îmbunătăţirea activităţii aparatului de stat, perfecţionarea legislaţiei, practicii de aplicare a acesteia şi de interpretare a dreptului.

ObiectiveDe aptitudini. În urma studierii cursului, ca viitori jurişti, studenţii trebuie

să cunoască principalele categorii juridico-statale precum: metodologia TGD; puterea şi statul; probleme ale normei juridice; teoria raporturilor juridice; problemele mecanismului reglementării juridice; activitatea de creare a dreptului; precum şi să poată prognoza tendinţele de dezvoltare. Să fie capabili de a iniţia discuţii şi susţine punctul de vedere cu privire la principalele categorii şi noţiuni juridico-statale.

De abilităţi. Însuşirea şi cultivarea cunoştinţelor, operarea cu noţiuni, categorii, legităţi cu privire la astfel de fenomene complexe ca statul şi dreptul. Evidenţierea şi elucidarea bazelor metedologice ale TGD, problemelor puterii şi statului dreptului şi societăţii, sistemului politic al societăţii. Aprofundarea cunoştinţelor, aptitudini de analiză şi sistematizare a cunoştinţelor privind fenomenele juridico-statale, prognozarea tendinţelor dezvoltării lor, propunerea recomandărilor pentru îmbunătăţirea activităţii aparatului de stat, perfecţionarea legislaţiei, practicii de aplicare şi interpretare a dreptului.

De cunoştinţe. În urma studierii cursului studentul trebuie să cunoască principalele categorii juridice precum: obiectul de studiu şi metodele de cercetare ale teoriei generale a statului şi dreptului; puterea şi statul; doctrine şi teorii contemporane privind statul şi democraţia; teoria sistemului politic al societăţii; probleme ale normei juridice; teoria raporturilor juridice; problemele mecanismului reglementării juridice; activitatea de creare a dreptului; legalitatea şi

2

ordinea de drept; probleme ale formelor realizării dreptului; probleme ale interpretării dreptului.

Pentru realizarea programei sunt planificate:Prelegeri - 46 oreSeminare - 44 ore.Credite alocate – 6

DISTRIBUIREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE TIPURI DE ACTIVITĂŢI

(învăţămînt la zi)

Nr.d/o

Tematica cursului Nr. deore

Pelegeri Seminarii

1 Problemele identificării teoriei generale a dreptului în sistemul ştiinţelor juridice

4 2 2

2 Problemele cercetării ştiinţifice a fenomenului juridic

4 2 2

3 Problemele teoretico-metodologice în tipologizarea sistemelor de drept

4 2 2

4 Conceptul dreptului ca categorie juridică fundamentală

4 2 2

5 Conceptul statului şi aspectul pluridimensional în definirea lui

4 2 2

6 Problemele metodologice în studierea formei statului

4 2 2

7 Statul, dreptul şi democraţia. Corelaţia stat-drept

4 2 2

8 Statul în cadrul sistemului politic al societăţii 4 2 29 Personalitatea, societatea civilă şi statul de drept 4 2 210 Conceptul şi sistemul normelor sociale.

Reglementarea normativă a relaţiilor sociale 4 2 2

11 Esenţa, definirea şi identitatea dreptului în istoria gîndirii juridice (aspecte conceptuale)

4 2 2

12 Funcţiile şi principiile dreptului 4 2 213 Problemele teoriei generale a izvoarelor

dreptului4 2 2

14 Norma juridică: probleme metodologice 4 2 215 Teoria raporturilor juridice 4 2 216 Teoria activităţii normative a statului

(elaborarea dreptului) 4 2 2

17 Conceptul legalitatăţii şi ordinii de drept: 4 2 2

3

probleme de consolidare18 Conştiinţa, cultura şi educaţia juridică 2 2 -19 Conceptul realizării şi interpretării normelor

juridice4 2 2

20 Problemele metodologice ale răspunderii juridice

4 2 2

21 Nihilismul şi idealismul juridic: probleme conceptuale

4 2 2

22 Teorii şi curente în istoria gîndirii juridice 4 2 223 Problemele teoretice în dezvoltarea societăţilor

în tranziţie, statul şi dreptul în Republica Moldova

4 2 2

TOTAL 90 46 44

DISTRIBUIREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE TIPURI DE ACTIVITĂŢI

(studii cu frecvenţă redusă)

Nr.d/o

Tematica cursului Nr. Deore

Pelegeri Lucrul independent

1. Locul şi rolul teoriei generale a dreptului în sistemul general al ştiinţelor

4 - 4

2. Problemele metodelor cercetării ştiinţifice a fenomenului juridic

4 1 3

3. Conceptul statului şi puterii de stat 4 - 44. Doctrine şi teorii contemporane privind statul şi

democraţia4 1 3

5. Teoria sistemului politic al societăţii 4 1 36. Conceptul dreptului ca categorie juridică

fundamentală4 1 3

7. Probleme ale normei juridice 2 - 28. Teoria raporturilor juridice 2 1 19. Problemele mecanismului reglementării juridice 4 1 310. Teoria activităţii normative a statului

(elaborarea dreptului). 4 1 3

11. Legalitatea şi ordinea de drept. 4 - 412. Probleme ale formelor de realizare a dreptului 4 1 313. Problemele interpretării normelor juridice 4 1 314. Teorii şi curente în istoria gîndirei juridice 4 1 3

TOTAL 52 10 42

4

BLOCUL DE CONŢINUT

Tema 1: Locul şi rolul teoriei generale a dreptului în sistemul ştiinţelor. Metodologia juridică.

Teoria statului şi dreptului ca un sistem al cunoştinţelor generalizate despre stat şi drept. Noţiunea teoriei generale a statului şi dreptului. Obiectul de studiu al teoriei generale a statului şi dreptului ca sistem al cunoştinţelor generalizate despre stat şi drept. Funcţiile şi structura logică a teoriiei generale a statului şi dreptului.

Tema 2: Conceptul dreptului ca categorie juridică fundamentală.Conceptul dreptului ca fenomen social. Unele explicaţii terminologice.

Drept obiectiv. Drept subiectiv. Drept pozitiv. Panorama complexă a dreptului. Planul spiritual, ( ideatic ). Planul normativ. Planul raţional. Planul faptic. Dreptul şi reglementarea juridică a relaţiilor sociale. Normativitatea juridică. Dimensiunea socială a dreptului. Locul dreptului şi al realităţii juridice în societate. Realitatea juridică (juridicul) şi componentele ei. Apariţia dreptului – cerinţa socialmente umană. Caracteristica puterii a normelor sociale în societatea primitivă. Premisele de ordin social şi economic al apariţiei dreptului. Comunitatea legităţilor apariţiei dreptului pentru toate popoarele şi particularităţile acestui proces la diferite popoare. Primele legi ((monumente legislative) intrate în istoria dreptului. Tipologia dreptului. Esenţa, conţinutul şi forma dreptului. Conţinutul normativ şi conţinutul social al dreptului. Factorii de configurare a dreptului. Dreptul şi valorile fundamentale ale societăţii. Definiţia dreptului.

Tema 3: Problemele teoriei generale a izvoarelor dreptului.Conceptul de izvoare al dreptului. Izvoare materiale şi izvoare formale.

Izvoare directe şi indirecte. Clasificarea izvoarelor dreptului. Noţiunea de obicei. Atitudinea puterii de stat faţă de obiceiuri. Rolul obiceiului juridic. Caracteristici ale obiceiului juridic. Noţiunea de doctrină. Rolul ştiinţei juridice ca izvor de drept în diferite perioade istorice. Practica judecătoriască sau precedentul judiciar, forme de aplicare şi creare a dreptului în activitatea instanţelor de judecată. Contractul normativ – acord de voinţă asupra unor reguli de conduită, generale şi obligatorii. Noţiunea de act normativ. Legea şi actele normative subordonate legii. Noţiunea de lege, clasificarea lor. Constituţia – lege fundamentală a ţării. Codul – lege care îmbracă o anumită formă de sistematizare. Actele normative subordonate legii (decretele Preşedintelui R. M., Hotărârile, ordonanţele şi dispoziţiile Guvernului, regulamente, ordine şi instrucţiuni ale organelor administraţiei publice centrale şi locale). Izvoarele dreptului la etapa contemporană în R. Moldova.

Acţiunea normelor juridice în timp. Modalitatea de stabilire a datei întrării în vigoare a normelor juridice. Principiul neretroactivităţii, principiul fundamental al acţiunii normelor juridice în timp. Excepţiile de la acest principiu. Conceptul prin care se exprimă încetarea acţiunii normelor juridice. Abrogarea, căderea în desuetudine, derogarea. Acţiunea normelor juridice în spaţiu şi asupra persoanei.

5

Principiul teritorialităţii şi principiul personalităţii. Excepţii ale teritorialităţii. Imunitatea diplomatică şi regimul juridic al consulilor. Regimul juridic al străinilor şi al persoanelor fără cetăţenie. Regimul juridic al cetăţeanului aflat în străinătate. Recunoaşterea efectului juridic al unor acte săvârşite pe teritoriul unui alt stat, sau aplicarea legii asupra unor acte săvârşite în străinătate.

Tema 4: Problemele teoretico-metodologice în tipologizarea sistemelor de drept.

Tipologia juridică. Noţiuni şi categorii de bază. Clasificarea sistemelor juridice actuale. Caracterizarea generală a principalelor sisteme juridice actuale. Familia juridică romano-germanică. Familia juridică de drept comun (anglo-saxon). Dreptul latino-american. Dreptul scandinav. Dreptul musulman. Dreptul hinduşilor. Dreptul cutumiar (obişnuelnic).

Tema 5: Norma juridică: probleme metodologiceNorma juridică – regulă de conduită generală şi impersonală, instituită sau recunoscută de puterea publică, obligatorie, fiind asigurată la nevoie de forţă coercitivă a statului. Rolul reglator al normelor juridice: general, impersonal şi obligatoriu – trăsături ale normelor juridice. Norma juridică şi dispoziţia juridică individuală – aspecte comparative. Iporeferatul, dispoziţia, sancţiune - elementele structurii logico-juridice a normei juridice. Exprimarea normei juridice în cadrul actelor normative – problema structurii tehnico-juridice a normei juridice.

Clasificarea normelor juridice după obiectul relaţiilor sociale reglementate, forţa juridică pe care o prescriu, modul de redactare.

Tema 6: Teoria raporturilor juridiceNoţiunea relaţiilor juridice. Particularităţile şi felurile relaţiilor juridice.

Conţinutul relaţiilor juridice – drepturile subiective şi obligaţiunile juridice. Subiectele relaţiilor juridice. Capacitatea juridică (capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu). Personalitatea juridică. Statutul juridic. Obiectul relaţiilor juridice. Faptele juridice. Clasificarea faptelor juridice (evenimentul, acţiunea). Corpul juridic.

Tema 7: Teoria activităţii normative a statului (elaborarea dreptului). Noţiunea activităţii de creare a dreptului. Principiile activităţii de creare a

dreptului. Genurile activităţii de creare a dreptului. Noţiunea şi caracterizarea etapelor activităţii de alaborare a dreptului. Tehnica juridică şi tehnica legislativă. Sistematizarea şi codificarea actelor normative: noţiune, genuri. Probleme privind perfecţionarea legislaţiei în condiţiile tranziţiei la relaţiile de piaţă.

Tema 8: Nihilismul şi idealismul juridic: probleme conceptuale. Democraţia şi legalitatea. Legalitatea şi aspectele ei de bază. Principiile şi garanţiile legalităţii. Legalitatea şi ordinea de drept. Corelaţia dintre ordinea de

6

drept şi ordinea publică. Problemele consolidării legalităţii şi ordinii de drept în perioada de tranziţie la relaţiile de piaţă.

Tema 9: Conceptul legalitatăţii şi ordinii de drept: probleme de consolidare

Democraţia şi legalitatea. Legalitatea şi aspectele ei de bază. Principiile şi garanţiile legalităţii. Legalitatea şi ordinea de drept. Corelaţia dintre ordinea de drept şi ordinea publică. Problemele consolidării legalităţii şi ordinii de drept în perioada de tranziţie la relaţiile de piaţă.

Tema 10: Conceptele realizării şi interpretării normelor juridiceConceptul realizării dreptului. Necesitatea aplicării dreptului. Aplicarea

dreptului-formă specială de realizare a lui. Fazele procesului de aplicare a dreptului. Actele de aplicare a dreptului şi deosebirea lor de actele normative juridice

Noţiunea interpretării normelor juridice. Necesitatea, definiţia interpretării normelor juridice. Metodele interpretării normelor juridice (gramaticală, sistematică, istorică, logică, special-juridică, analogia). Felurile interpretării normelor juridice. Interpretarea oficială (autentică, legală, cauzală, normativă) şi neoficială (doctrinară). Limitele interpretării normelor juridice (interpretarea literală sau declarativă, interpretarea extensivă, interpretarea restrictivă. Actele interpretative.

Tema 11: Problemele metodologice ale răspunderii juridiceConceptul răspunderii juridice. Coraportul dintre responsabilitate şi

răspunderea juridică. Importanţa răspunderii juridice. Coraportul dintre răspundere – sancţiune şi pediapsa. Definiţia răspunderii juridice în literatura de specialitate. Principiile generale ale răspunderii juridice. Principiul răspunderii doar pentru fapte ilicite. Principiul angajării răspunderii doar în temeiul legii. Principiul răspunderii personale. Principiul - o singură violare a normei – o singură răspundere. Principiul prezumţiei de nevinovăţie în stabilirea răspunderii juridice. Principiul justeţii sancţiunii sau principiul proporţionalizării sancţiunii, în report cu gravitatea faptei. Principiul celerităţii tragerii la răspundere juridică. Conduita licită şi conduita ilicită. Formele conduitei ilicite. Temeiurile răspunderii juridice. Condiţiile obiective şi subiective ale răspunderii juridice. Cauze care exclud răspunderea juridică. Cauzele care înlătură răspunderea juridică. Formele răspunderii juridice. Răspunderea juridică şi ramurile dreptului. Răspunderea juridică şi criminalitatea.

Tema 12. Teorii şi curente în istoria gîndirei juridice.Şcoala dreptului natural. Şcoala istorică a dreptului. Şcoala raţionalistă a dreptului. Şcoala realistă a dreptului. Şcoala sociologică sau pozitivistă a dreptului. Teoria psihologică a dreptului. Şcoala existenţialismului juridic.

7

STRATEGII DE PREDAREŢinînd cont de faptul că disciplina se predă studenţilor anului IV, şi

respectiv V F/R, care au cunoştinţe profunde în domeniul jurisprudenţei, accentul se va pune pe metode interactive de predare, atît la cursuri cît şi la seminarii, evidenţiindu-se aspectele practico-aplicative ale tematicii. În cadrul seminariilor se vor organiza dezbateri cu elemente de analiză şi prognozare a dezvoltării de viitor a fenomenelor juridico-statale.

EVALUAREAEvaluarea curentă se va efectua prin lucrări de control, referate

problemizate privind fenomenele juridico-statale cu antrenarea în discuţii a întregului auditoriu.

Evaluarea finală – colocviu.Biletele de examinare vor alcătuite după cum urmează:

1. Întrebare teoretică din cadrul compartimentului I a Problemelor teoriei generale a statului şi dreptului.

2. Întrebare teoretică din cadrul compartimentului II a Problemelor teoriei generale a statului şi dreptului.

3. Întrebare teoretică din cadrul compartimentului III a Problemelor teoriei generale a statului şi dreptului.

PONDEREA ÎNTREBĂRILOR ÎN MĂRIME PROCENTUALĂI întrebare – 33%II întrebare – 33%III întrebare – 33%

Modul de calculare a notei la examen va fi următorul:1 întrebare teoretica -33 puncte;2 întrebare teoretica -33 puncte;3 întrebare teoretică -33 puncte;

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::Total – 99 puncte

Punctele acumulate se vor transforma în note, precum urmează:De la 96 pana la 99 puncte – nota „zece ”De la 91pana la 95 puncte – nota „nouă ”De la 81 pana la 90 puncte – nota „opt ”De la 72 pana la 80 puncte – nota „şapte ”De la 61 pana la 71 puncte – nota „şase ”De la 51 pana la 60 puncte – nota „cinci ”De la 41 pana la 50 puncte – nota „patru ”De la 31 pana la 40 puncte – nota „trei ”De la 21 pana la 30 puncte – nota „ doi”

8

De la 11 pana la 20 puncte – nota „unu ” La întrebările teoretice pentru a obţine punctajul maxim de 33 de puncte,

absolventul trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe:1. Sa expună materialul logic, consecvent, convingător – 10 puncte;2. Să argumenteze opiniile ştiinţific menţionând numele autorilor de

specialitate – 10 puncte;3. Să utilizeze propriile argumente în baza unor cercetări individuale, sau

viziuni proprii -10 puncte;4. Expunerea materialului trebuie sa fie într-un limbaj juridic şi ştiinţific cu

expresii literare corecte – 3 puncte.

ÎNTREBĂRILE TEORETICE – EVALUAREA COMPETENŢELOR GNOSEOLOGICENota 10 (zece) se atribuie absolventului care: Dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice excepţionale, trainice şi

multilaterale ce depăşesc limitele conţinutului de programă la Teoria generală a statului şi dreptului;

Atestă capacităţi de aplicare conştientă a postulatelor teoretice în activitatea pragmatică şi profesională;

Cunoaşte bibliografia obligatorie şi cea suplimentară la Teoria generală a statului şi deptului;

Posedă abilităţi de inducţie şi deducţie cu formularea opiniei proprii vizînd problema abordată;

Realizează principiul interdisciplinarităţii, operînd cu noţiuni şi termeni din domeniile adiacente Teoriei generale a statului şi dreptului, fară a comite greşeli în expunerea materialului.

Nota 9(nouă) se atribiue studentului care: Dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice foarte bune, trainice şi

multilaterale conform materialului de programă la Teoria generală a statului şi dreptului;

Atestă capacităţi de aplicare conştientă a cunoştinţelor teoretice; Cunoaşte bibliografia obligatorie la Teoria generală a statului şi dreptului; Posedă abilităţi de inducţie şi deducţie cu formularea opiniei proprii vizînd

problema abordată; Operează cu noţiuni şi termeni din domeniile adiacente Teoriei generale a

statuuli şi dreptului, fără a comite greşeli în expunerea materialului;

Nota 8 (opt) se atribuie studentului care: Dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice bune şi complete conform

materialului de programă la Teoria generală a statuuli si dreptului; Atestă capacităţi suficiente de aplicare a cunoştinţelor teoretice; Cunoaşte bibliografia obligatorie la Teoria generală a statului şi dreptului;

9

Posedă abilităţi de sinteză a materialului expus; Denotă o înţelegere corectă a noţiunilor de bază a Teoriei generale a statului şi

dreptului, dar în expunerea materialului se constată unele lacune neesenţiale.

Nota 7 (şapte) se atribuie studentului care: Dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice suficiente conform materialului de

programă la Teoria generală a statului şi dreptului; Denotă capacităţi suficiente de aplicare a cunoştinţelor teoretice; Cunoaşte, dar incomplet bibliografia obligatorie la Teoria generală a statului şi

dreptului; Denotă o însuşire conştientă a materialului de programă şi o înţelegere corectă a

noţiunilor principale a Teoriei generale a statului şi dreptului; Comite unele greşeli şi lacune în expunerea materialului de programă, dintre

care una esenţială;

Nota 6 (şase) se atribuie absolventului care: Dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice suficiente conform materialului de

programă la Teoria generală a statului şi dreptului; Denotă capacităţi suficiente de aplicare a cunoştinţelor teoretice în practică; Cunoaşte selectiv bibliografia recomandată de programa analitică la Teoria

generală a statului şi dreptului; Denotă o însuşire conştientă, dar mai slabă a materialului de programă a Teoriei

generale a statului şi dreptului; Comite unele greşeli şi lacune în expunerea materialului de programă, dintre

care 2-3 esenţiale;

Nota 5 (cinci) se atribuie absolventului care: Dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice incomplete la mai multe capitole

de programă la Teoria generală a statului şi dreptului; Denotă unele capacităţi sporadice de aplicare a cunoştinţelor teoretice în

practică; Denotă o însuşire slabă a materialului de programă a Teoriei generale a statului

şi dreptului; Comite unele greşeli şi lacune esenţiale în expunerea materialului de programă.

SUBIECTE PENTRU EXAMEN

1. Obiectul de studiu al teoriei generale a statului şi dreptului. TGSD ca sistem al cunoştinţelor generalizate despre stat şi drept.

2. Funcţiile TGSD.3. Structura logică a TGSD.4. Problemele metodelor de cercetare ştiinţifică a statului şi dreptului.5. Unitatea TGSD şi practicii construcţiei juridico-statale.

10

6. Noţiunea puterii. Puterea de stat şi trăsăturile ei.7. Coraportul dintre puterea de stat, stat şi puterea politică.8. Elementele statului. Definiţia generală a statului.9. Scopul, sarcinile şi funcţiile statului.10.Caracterizarea funcţiilor interne şi externe ale statului.11.Conceptul formei statului.12.Forma de guvernămînt.13.Forma orînduirii de stat. Regimul politic.14.Conceptul mecanismului de stat.15.Strucrura mecanismului de stat.16.Doctrina tehnocratică a statului.17.Doctrina statului bunăstării generale.18.Doctrina fascistă a statului.19.Doctrina marxist-leninistă a statului.20.Doctrina statului de drept.21.Teoria democraţiei pluraliste.22.Teoria grupurilor de presiune.23.Teoria democraţiei socialiste de tip superior.24.Conceptul sistemului politic al societăţii.25.Subiectele (elementele) sistemului politic al societăţii.26.Statul şi partidele politice în sistemul politic al societăţii.27.Originea, esenţa şi definiţia dreptului. 28.Conceptul dreptului. Tipologia dreptului. 29.Dreptul comunitar – sistem juridic cu trăsături comune.30.Trăsăturile caracteristice ale normei juridice.31.Problemele clasificării elementelor de structură a normelor juridice.32.Problemele clasificării normelor juridice.33.Procesul de formare a dreptului şi activitatea de creare a dreptului.34.Noţiunea activităţii de creare a dreptului. Principiile activităţii de creare a

dreptului.35.Genurile activităţii de creare a dreptului.36.Etapele activităţii de creare a dreptului.37.Conceptul izvoarelor (formelor) dreptului.38.Izvoarele dreptului şi sistemul lor.39.Izvoarele dreptului moldovenesc actual.40.Tehnica juridică. Tehnica legislativă.41.Problemele perfecţionării legislaţiei şi sporirii calităţii reglementării

relaţiilor sociale.42.Democraţia şi legalitatea în perioada de tranziţie.43.Legalitatea şi aspectele ei de bază.44.Garanţiile şi principiile legalităţii.45.Lagalitatea şi ordinea de drept. Ordinea de drept şi ordinea publică.46.Problemele consolidării legalităţii şi ordinii de drept.47.Noţiunea, trăsăturile şi felurile raporturilor juridice.48.Conţinutul şi obiectul raportului juridic.

11

49.Subiectele raportului juridic. Capacitatea şi personalitatea juridică.50.Conceptul reglementării şi influenţei juridice.51.Noţiunea şi structura mecanismului reglementării juridice.52.Procesul reglementării juridice şi etapele lui.53.Metodele reglementării juridice.54.Probleme conceptuale în realizarea dreptului.55.Necesitatea realizării dreptului.56.Formele realizării dreptului.57.Aplicarea dreptului – formă specială de realizare.58.Fazele procesului de aplicare a dreptului.59.Actele de aplicare a dreptului şi deosebirea lor de actele normative juridice.60.Conceptul interpretării dreptului. Necesitatea interpretării.61.Clasificarea şi conţinutul metodelor de interpretare a dreptului.62.Interpretarea oficială şi neoficială. Actele de interpretare.63.Felurile interpretării dreptului după volum.64.Şcoala dreptului natural. Şcoala istorică a dreptului. 65.Sociologia dreptului (şcoala sociologică de drept). Pozitivizmul juridic.

Doctrina pură a dreptului (Kelsen).

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

A. Literatura, autori români:1. Baltag Dumitru, Teoria generală a dreptului şi statului, - Cimişlia, editura

TipCim, 1996.2. Boboş Gh., Teoria generală a dreptului. – Cluj-Napoca, Universitatea

Independentă „Dmitrie Cantemir”: Editura Dacia, 1994.3. Ceterchi Ioan, Craiovan Ion. Introducere în teoria generală a dreptului. –

Bucureşti: Editura ALL, 1998.4. Constituţia R.M. Comentată articol cu articol / A.Arseni, I.Creangă, B.Negru

ş.a. – Chişinău: Civitas, 2000.5. Djuvara M., Teoria generală a dreptului (Enciclopedia juridică). Drept

raţional, izvoare şi drept pozitiv. – Bucureşti: Editura ALL BECK, 1999.6. Drăganu Tudor. Introducere în teoria şi practica statului de drept. – Editura

Dacia, 1992.7. Dumitru Mazilu, Teoria generală a statului şi dreptului. – Bucureşti: Editura

ALL BECK, 1999.8. Fundamentele dreptului: Teoria şi filosofia dreptului / Gheorghe C. Mihai,

Radu I.Motică. – Bucureşti ALL, 1997.9. Georgescu Ştefan, Filosofia dreptului. – Bucureşti: Editura ALL, 1998.10.Guzun Gh., Cauzele care înlătură răspunderea juridică. // Avocatul

poporului, nr.10-12, 2001.11.Guzun Gh., Interpretarea dreptului. // Avocatul poporului, nr.7-9, 2002.12.Guzun Gh., Principiile legalităţii. // Avocatul poporului, nr.4-6, 2002.

12

13.Guzun Gh., Izvooarele istorice ale dreptului., Symposia Professorum, Seria DREPT, 2001.

14.Hart H.L.A., Conceptul de drept. – Chişinău: Sigma, 1999.15.Hegel Georg WF, Principiile filosofiei dreptului sau elemente de drept

natural şi de ştiinţă a statului. – Bucureşti, 1996.16.Interpretarea juridică / Mihail Constantin Eremia. – Bucureşti, Editura ALL,

1998.17.Negru Boris, Tehnica legislativă, note de curs. – Chisinău: FEP tipografia

Centrală, 1997.18.Popa N. Teoria generală a dreptului. – Bucureşti: Universitatea din

Bucureşti, facultetea de drept, 1999.19.Popa V. Drept public. – Chişinău, Secţia editare a AAP, 1998.20.Popescu Adam, Teoria dreptului. – Bucureşti, 1999.21.Postu I., „Conceptul tehnicii legislative”.//SYMPOSIA PROFESSORUM,

seria DREPT, ediţia 2000, Chişinău, ULIM, pag.7-822.Postu I. „Consideraţii teoretice vizînd etapele procesului legislativ”. //

SYMPOSIA PROFESSORUM, seria DREPT, ediţia 2001, Chişinău ULIM, pag.37-42

23.Postu I., „Concepte şi procedee de tehnică legislativă”. // SYMPOSIA PROFESSORUM, seria DREPT, ediţia 2002, Chişinău ULIM, pag.45-52

24.Popa V.,Postu I., „Consideraţii teoretice cu privire la conceptul tehnicii legislative şi tehnicii juridice”. // SYMPOSIA PROFESSORUM, seria DREPT, ediţia 2002, Chişinău ULIM, pag.39-45

25.Stroe Constantin, Compendiu de filosofia dreptului: o abordare sistematică a problematicii. – Bucureşti: Editura Lumina LEX, 1999.

26.Stroe Constantin. Reflecţii filosofice asupra dreptului. – Bucureşti: Lumina LEX, 1998.

27.Teoria generală a statului şi dreptului (în înterbări şi răspunsuri), ...I. Postu, Bălţi, Institutul Nistrean de Economie şi Drept, 2003.

28.Vălimărescu A. Tratat de enciclopedie a dreptului. – Bucureşti: Editura Lumina LEX, 2000.

29.Vâlsan C., Andriş A., Politologia. – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1992.

30.Vrabie G., Popescu S. Teoria generală a dreptului. – Iaşi, Editura Ştefan Procopiu, 1993.

31.Zlătescu Victor Dan, Panorama marilor sisteme contemporane de drept / Uniunea juriştilor din România. – Bucureşti: Editura Continent 21, 1994.

B. Literatura, autorii ruşi:

1. Алексеев С.С., Общая теория права: учеб. – 2-е изд., перераб. И доп. - Москва, Издательство Проспект, 2009. 576 с.

2. Абдуллаев М.И., Комаров С.И. Проблемы теории государства и права./ Учебник., СПб, Изд Питер, 2003. 576 с.

13

3. Бабаев В.К., Баранов В.М., Толстик В.А., Теория права и государства в схемах и определениях: Учебное пособие. – М., Юристь, 2003.

4. Проблемы теории государства и права. Учебник под редакцией Алексеева С.С., Москва, Юридическая литература, 1979.

5. Проблемы теории государства и права. Учебник для вузов по специальности «Правоведение», Алексеев С.С., Дюрягин И.Я. и др. – Москва, Юридическая литература, 1987.

6. Проблемы теории государства и права. Под ред. Сырых В.М., Москва, Изд. Эксмо, 2008. 528с.

7. Фаткулин Ф.Н. Проблемы теории государства и права: Учебное пособие. Казань, КЮИ МВД России, 2003.

8. Козлов В.А. Проблемы предмета и методологии общей теории права. Ленинград, Издательство ЛГУ,1989.

9. Витченко А.М. Теоретические проблемы исследования государственной власти. Саратов, Издательство Саратовского Университета, 1982.

10.Поленина С.В. Теоретические проблемы системы советского законодательства. Москва, Наука, 1979.

11.Гревцов Ю.И. Проблемы теории правового отношения. Ленинград, ЛГУ, 1981.

12.Ткаченко Ю.Г. Методологические вопросы теории правоотношений. Москва, ЮЛ, 1980.

13. Марченко М.Н. Проблемы теории государства и права, 2-е изд., ререраб. и доп., Москва, Изд. Норма, 2008. 784 с.

14. Н.И.Матузов, А.В.Малько, Теория государства и права: учебник, 3-e издание, Юристь, М., 2008.

15.Козлов В.П. Проблемы предмета и методологии общей теории права. Ленинград, Издательство ЛГУ, 1989.

16.Нормы советского права: проблемы теории. Под ред. Байтина М.И., Саратов, Саратовский Университет, 1987.

17.История политических и правовых учений: Учебник для вузов, Под общ. Ред. Проф. В.С. Нерсесянца. – Москва, Идательство НОРМА, 2003.

18.Проблемы общей теории права и государства. Учебник для вузов. Под общей ред. Нерсесянца В.С. Москва, Издательская группа Норма, 2008. 832 с.

C. Surse internet:

1. http//www.ase.ro/Bib/HTML/Drept/norma_juridica.htm.2. http//www.legal.dntis.ro/norma_juridica/2hml.3. Bădescu M. Raportul dintre drept şi etică în concepţia lui Mircea Djuvara

[online]. 31.04.2010. http://www.ccj.ro/display/raportul-dintre-drept-si-etica-in-conceptia-lui-mircea-djuvara (citat 03.05.2010)

14

4. Drept–MirceaDjuvara [online]. 29.04.2010. http://www.drept/online2/DREPT-MIRCEA-DJUVARA-com.php (citat 04.05.2010).

5. Preferinţe Comerciale Autonome [online] .31.04.2010. http://www.mec.gov.md/files/ documents/Preferinte%20 comerciale% (citat 03.05.2010).

6. Revista 2009 [online]. 27.04.2010. http://www.usm.md/downloads/facultati/drept/REVISTA 2009/Aprilie-1009.pdf (citat 10.05.2010)

7. Tendinţe şi realizări de Integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană [online]. 29.04.2010. http://www .mfa.gov.md/ (citat 03.05.2010).

8. http://www. тгп.ю ридическая библиотека . Юридическая библиотека\Теория гос-ва и права

9. www.buybooks.ro 10. www.carti.info 11. www.cartejuridica.net 12. www.biblioteca.ase.ro 13. www.piata-cartii.ro 14. www.piter.com 15. www.lib.ua-ru.net 16. www.lawbooks.by.ru

NOTĂ: Literatura recomandată este asigurată de către:-Biblioteca ULIM – 30 %-Biblioteca publică de drept filiala „B.P.Hajdeu” – 60%- Achiziţie personală – 5%.

15