1

PROF.UNIV.ING. RADU-EMIL MARDARESCU

2

Parintii lui Radu Mardarescu

Tatal lui R. Mardarescu R. Mardarescu cu un verisor

3

Stagiul militar la Scoala Militara de Geniu

Prof.Radu Mardarescu cu copiii

4

R. Mardarescu singur n diferite ipostaze

5

6

R. Mardarescu student n Germania

7

O vizita n Franta

mpreuna cu colegii de la catedra

8

O poza sugestiva cu studentii de autovehicule rutiere an IV din 1956 n fata corpului

M al Universitatii Transilvaniadin Brasov

9

nainte de a vorbii despre viata si activitatea acestui mare inginer, a-si vrea sa-

mi motivez n cteva cuvinte punctul de plecare care m-a determinat n alegerea

acestui om de stiinta care a fost prof. univ. ing. Radu-Emil Mardarescu .

Despre d-ul prof. pna n momentul alegerii si studierii, am stiut doar doua

amanunte si anume ca a studiat n Germania si ca a fost fondatorul Catedrei de

Automobile si Tractoare.

Cnd am dat importanta redactarii acestei lucrari m-am gndit ca ar fi

frumos, cu ocazia necesitatii prezentarii acestuia, alegerea unei personalitati locale

aflnd astfel mai multe despre fondatorul catedrei noastre.

Prin citirea datelor bibliografice si trecerea n revista a lucrarilor editate, mi-am

putut face o imagine clara legat de pregatirea intelectuala vasta a prof.univ.Radu-Emil

Mardarescu.

Radu-Emil Mardarescu s-a nascut n Bucuresti n data de 19 februarie 1907,

ntr-o familie boieresca, cu o formatie intelectuala remarcabila. Fratele bunicului sau

era legendarul general Gheorghe Mardarescu, n mai multe rnduri ministru de

Razboi.

Tatal sau, Emil Mardarescu, inginer cu studii de petrol si mine la Freiburg im

Briesgau a fost profesor universitar si a predat cursuri de tehnologia exploatarii si

procesarii petrolului iar dupa primul Razboi Mondial devine proprietar de sonde si

terenuri petrolifere . Animat de o neobosita cautare de noi solutii n domeniul tehnicii,

obtine in 1910 un brevet de inventie n domeniul elicilor de avion iar dupa razboi alte

doua brevete ce trateaza forajul rotativ .

Mama lui Radu-Emil Mardarescu, nascuta Zoe Cosaceanu urmeaza cursurile

Facultatii de Filologie din Bucuresti n paralel cu studiul pianului la Conservatorul

Belle Arte din Bucuresti. Provine de asemenea dintr-o familie de intelectuali din care

merita amintite numele surorii sale Margareta Cosaceanu Lavalier, sculptorita la

Paris si varul sau marele savant Gogu Constantinescu inventatorul sonicitatii .

10

Crescnd n acest mediu, Radu-Emil Mardarescu se afirma ca un bun

matematician n timpul scolii, mai ales cu ocazia sustinerii examenului de Bacalaureat

la Liceul Gheorghe Lazar din Bucuresti, unde l impresioneaza pe presedintele

comisiei, profesorul Titeica.

Dupa terminarea liceului se nscrie la Facultatea de Matematici din Bucuresti,

concomitent cu satisfacerea stagiului militar la Scoala Militara de Geniu unde este

ofiteri de rezerva .

La Facultatea de Matematici leaga o strnsa prietenie cu marele matematician

de mai trziu Grigori Moisil .

n anul 1928 pleaca mpreuna cu fratele sau, Vladimir Mardarescu la Dresda

pentru a urma cursurile Politehnicii n domeniul constructiei de automobile si motoare

Dupa anul de verificare a aptiudinilor practice, obligatoriu pentru fiecare

student , ncepe sa urmeze cursurile acestei scoli.

De asemenea se reamrca la concursurile de atletism si scrima organizate la

Dresda tot aici are ocazia de a colabora cu specialistii de la Auto-Union, unde se va

ocupa de pregatirea motoarelor pentru curse iar fratele sau va obtine acreditatea ca

pilot .

n anul 1935 este selectionat n echipa germana de explorare a Polului Nord,

dupa cteva luni de antrenament n conditiile de clima polara pe insulele din

arhipelagul Nordic al Norvegiei, porneste n expeditia la Polul Nord unde va raspunde

de aparatura de cercetare a particolelor de mare energie din univers care strabat

atmosfera terestra .

n anul 1935 nceteaza din viata tatal sau Emil Mardarescu, si este obligat sa

ntrerupa expaditia si sa se ntoarca acasa la nmormntarea acestuia.

n anul 1936 revine n tara si se angajeaza la Uzinele de avioane si motoare

IAR-Brasov unde ocupa succesiv urmatoarele posturi :

? inginer 1936

? sef birou proiecte 1939

? sef sectie experiente 1940

11

? sef seviciu ncercari motoare 1941

? sef serviciu general de studii 1944

? director de studii 1947

? inginer sef constructor 1949

n aceasta perioada are urmatoarele realizari :

Determinarea distributiei optime a motorului de 1000 CP cu 14 cilindrii

n stea dubla tip IAR 1000 A

n pozele de mai jos se prezinta diferite vederi a pistonului acestui motor:

12

13

Studii constructive ale unei serii de motoare de 7 si 9 cilindrii n stea cu

puteri cuprinse ntre 250-400 CP

n 1938 propune constructia unui motor cu 14 cilindrii n stea dubla de

1500 CP ce reprezinta ca noutate constructia compresorului si asamblarea

arborelui cotit. Se realizeaza teste pe un motor monocilindric pentru

verificarea arderii iar separat se determina parametrii compresorului.

Rezultatele fiind foarte bune, este naintata documentatia la Ministerul de

Razboi pentru a se obtine fondurile necesare construirii modelului

functional. Ministerul refuza acordarea fondurilor iar proiecul este predat

n baza conventiei de colaborare firmei Gnome-Rhone din Franta care

acordase prima licenta de fabricare de motoare da avion firmei IAR-

Brasov.

Motoarele sunt realizate cu success in Franta, dar izbucneste Razboiul al II-lea

Mondial iar Uzinele Gnome-Rhone sunt achizitionate de Armata Germana care va

echipa avioanele Gigant si Fokewolf cu astfel de motoare .

n anul 1948 Radu E. Mardarescu ncepe activitatea prednd cursuri de

matematici , mecanica si rezistenta materialelor la Institutul Forestier din Brasov.

n anul 1949 nfiinteaza Catedra de Autumobile si Tractoare n cadrul Facultatii

de Mecanica.

Dupa Razboi, sub conducerea sa se executa tractoarele IAR 22 , IAR 23 , n cca.

16000 de exemplare, autoturismul prototip IAR 002, n doua variante,

motocompresorul IAR 003 .

Ca profesor, sef de catedra, are o activitate de colaborare cu uzinele din Brasov

realiznd primele omologari la motoarele SR 101 si apoi omologari partiale la SR 211

n Laboratorul de Motoare al Institutului.

14

Elaboreaza lucrari stiintifice originale si studii, din care citam urmatoarele :

1. Marimile specifice ale motoarelor cu ardere interna

Lucrare n care, cu ajutorul metodei similitudinii se analizeaza solicitarile

mecanice si termice n motoare, dnd posibilitatea de a se realiza constructii noi

bazate pe rezultatele obtinute pe modele similare. ( publicat n rev. Metalurgia nr.4

din 5 mai 1955)

2. Coeficientul de antrenare al rotoarelor de pompe si compresoare n functie de

numarul de palete si frecare

n care se trateaza curgerile n rotoarele masinilor hidraulice rotative,

determinndu-se factorul de antrenare al fluidului n functie de numarul finit de palete,

tinndu-se seama de influenta frecarii fluidului de peretii canalelor.

Aceasta lucrare face posibila stabilirea dimensiunilor rotoarelor de compresoare

de mare viteza, n funtie de numarul paletelor, situatie n care frecarea este un factor

important. Formulele stabilite dau o aproximatie mai strnsa dect cele utilizate

anterior.

3. Invariantul caracteristic al motoarelor cu ardere interna

n aceasta lucrare se stabilesc conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca un

numar adimensional format prin produsul datelor numerice impuse la constructia unei

masini, pentru a fi un invariant caracteristic fiecarui tip de masina. Ca urmare se

dezvolta teoria invariantului caracteristic al motoarelor cu ardere interna si se da

diagrama invariantului n functie de randamentul termic prin care se detemina complet

caracteristicile costructive optime si solicitarile motorului definit prin datele impuse.

Lucrarea a fost prezentata la Sesiunea stiintifica a Institutului de Mecanica din Brasov

n anul 1955.

15

4. Ungerea si uzura cilindrilor pe motoarele cu ardere interna.

Este o lucrare de sinteza a metodelor de determinare a calitatii ungerii

cilindrilor de motoare cu ardere interna, tinnd cont de legile hidrodinamicii si

transformarile chimice ale uleiurilor sub influenta proceselor din motor.

5. Principii stiintifice de nlocuire a materialeleor n constructia de masini

Este de asemenea o lucrare de sinteza ce tine seama de caracteristicile

materialelor din tara. n lucrare se dau diagrame si criterii numerice de nlocuire a

materialelor deficitare;lucrarea a fost ceruta de ASIT Bucuresti si a fost prezentata la

consfatuirea pe tara asupra nbunatatirii constructiei de masini din ianuarie 1955.

6. Rezistenta la oboseala a bucsilor de cilindru pentru motoarele cu ardere

interna

Aceasta lucrare are un cararcter original, prin care se stabilesc criteriile de

similitudine pentru solicitarile variabile ale bucsilor de cilindru si se indica o noua

metoda de analiza a oboselii materialelor pentru piese cu anumite caracteristici de

solicitare, n lucrare se dau si aplicatii ale metodei pe cazuri concrete.

7. Cursul de Termotehnica

Din anul 1952 a fost scris pentru a servii studentilor ce se specializeaza n

calculul si constructia motoarelor de automobile si tractoare, traterea este originala si

se insista asupra ciclurilor tehnice ale masinilor cu ardere interna, pentru care se dau

formule generale.

8. Cursul de Teoria Motoarelor cu Ardere Interna

A fost scris n anul 1955 pentru studentii cu specializarea n constructia de

automobile si tractoare.

16

Se aplica pe larg teoria gazelor semiideale si se da o modelare matematica a

detonatiei n motoarele cu ardere interna. De asemenea se fac aplicatii ale teoriei

similitudinii motoarelor cu ardere interna.

9. Raportul de compresie maxim al motoarelor cu explozie

n acesta lucrare se trateaza detonatia amestecului combustibil-aer, tinndu-se

cont de drumul parcurs de frontul flacarii si de ntrzierea la aprindere. Prin aceasta se

obtine o legatura functionala ntre raportul de compresie, presiune finala de admisie si

diametrul cilindrului. Daca se ia pentru exponenul politropic valoarea medie din

literatura n=1,33 relatia se poate scrie ntr-o forma simplificata astfel:

D*Pa

C3max ??

Constanta experimentala C, calculata pe baza experientelor lui Ricardo, arata ca

tratarea teoretica este corecta ntr-un domeniu larg al dimensiunii cilindrilor. Metoda

este verificata numeric pe exemple de motoare din tara si strainatae. Rapoartele de

compresie ale motoarelor SR-206, SR-207 si SR-211 au fost determinate dupa aceasta

tratare, rezultatele obtinute fiind n conformitate cu realitatea.

10. Dezvoltarea de rotoare tip pentru viteze periferice mari, pe baza similitudinii

dinamice.

Lucrarea a fost elaborata mpreuna cu Prof.ing.Ioan Cosereanu de la Catedra de

Rezistenta Materialelor fiind publicata n volumul II de Lucrari Stiintifice al

Institutului Politehnic din Brasov din 1957. n lucrare s-a pus problema determinarii

criteriului de similitudine al rezistentei prin analiza ecuatiei diferentiale a rotoarelor n

miscare. Prin ntrebuintarea teoremei a doua a similitudinii, se deduce pentru rotoare

asemenea invariantul:

17

w2mE

I?

?

care determina punctele de aceeasi rezistenta la rotoare similare. Prin generalizare se

ajunge la rotoare afine ce au solicitari egale n puncte corespunzatoare. Ca urmare se

determina rotoare normale de egala rezistenta. n final se deduc legile de transformare

pentru serii de rotoare afine deduse din rotorul normal.

11. Randamentul de antrenare al rachetei terestre

Lucrarea a fost prezentata la sesiunea stiintifica a Institutului Politehnic din

Brasov n anul 1957. Prin generalizare se considera ca randamentul de antrenare al

unei rachete n cmp gravitational constant, este raportul dintre energia totala

nmagazinata de racheta (cinetica si potentiala) si energia cinetica a combustibilului

consumat.

Se ajunge la o formula a randamentului general, fata de care formulele utilizate

n acea vreme n literatura de specialitate, reprezentau un caz particular. De asemenea

se stabilesc criterii de calcul ale randamentului rachetei pentru cazurile constructive si

se ajunge la concluzia ca randamentul maxim este functie de viteza de ejectie a

gazelor si cmpul gravitational. Se indica limitele de utilizare optima a

combustibilului pentru datele tehnice ale rachetei moderne.

12. Analiza vibratiior pe conducta de admisie a motoarelor cu explozie.

Lucrarea a fost prezentata la sesiunea stiintifica a corpului didactic a Institutului

Politehnic din Brasov n anul 1959. Scopul lucrarii a fost determinarea spectrului de

rezonanta a vibratiei coloanei de gaze de admisie pentru stabilirea formei constructive

a tevariei de admisie optime la un motor dat. Se aplica ecuatia diferentiala a unei

coloane elastice cu un numar infinit de grade de libertate (Riemann) adaptnd-o la

conditiile limita ale cazului considerat. Pentru aceasta se dezvolta n serie Fourier

fenomenul pulsatoriu al admisiei n cilindru.

18

n concluzie, pentru cazul constructiv al motorului SR-203 se determina numai

frecventele proprii ale coloanei de admisie si de aici turatiile motorului ce trebuie sa

fie evitate n functionare. Pe lnga rezulatul obtinut, lucrarea mai prezinta si o metoda

de analiza a vibratiilor ntr-o coloana de fluid aflat sub impusluri periodice si poate fi

aplicata cu unele adaptari si pentru altor probleme de acest gen din constructia de

motoare de masini. (vibratii n sistemul de injectie de combustibili).

13. Analiza cmpului de temperaturi n pistonul motoarelor cu explozie

Lucrarea a fost prezentata la sesiunea stiintifica a corpului didactic a Institutului

Politehnic din Brasov n anul 1959. Considernd valorile limita ale unui cmp

potential de temperaturi, valori determinate experimental si statistic, prin ntroducerea

unor dependente liniare a acestor temperaturi, se determina cmpul de tenperaturi n

interiorul pistonului.

Lucrarea a fost executata pentru stabilirea formei constructive optime a

pistonului motorului SR-203, care lucrnd dupa ciclul de injectie de benzina necesita

un profil deosebit. Cmpul de temperaturi astfel determinat este similar cu cmpurile

gasite experimental si ntlnite n literatura. Cunoscnd variatia temperaturilor n

piston se pot trage concluzii asupra rezistentei lui si asigurarii ungerii n bune conditii.

Lucrarea a servit la proiectarea motoarelor prototip SR-203, 204, 205, 206,207

si 211.

14. Motoare de Automobile si Tractoare

Lucrarea a aparut n anul 1959 si reprezinta cursul amplificat de motoare pentru

automobile si tractoare, al Institutului politehnic din Brasov unde a fost litografiat n

2x800 exemplare a 1030 pag. (vol.I si vol.II). Au fost prevazute capitolele cerute de

programa analitica, partea I-a fiind cea analitica iar partea a II-a cea constructiva.

n partea teoretica se trateaza termodinamica la temperaturi nalte a ciclurilor

motoarelor cu ardere interna tinnd cont de variatia caldurilor specifice cu

19

temperatura, disociatia gazelor la temperaturile din ciclu si pierderile de caldura,

stabilindu-se cu exactitate tehnica att bilantul de caldura al motorului ct si

economicitatea sa. Se trateaza si elemente de similitudinea motoarelor cu ardere

interna.

n partea constructiva se insista asupra calculului si constructiei organelor

motorului, dezvoltndu-se ntre altele, calculul bucsilor de cilindru, a pistoanelor,

segmentilor, a arborelui motor, a distributiei etc.Se mai trateaza teoretic si constructiv

motoarele n doi timpi si cele supraalimentate.

n ncheiere se trateaza aparatura de determinare a performantelor motorului si

metodica cercetarii pe bancul de proba. Majoritatea chestiunilor tratate sunt nsotite si

exemple de calcul, nsotite de desene de executie ce pot fi folosite n proiectare sau

exploatare. Cursul a fost achizitionat si n industria constructoare de masini, astfel ca

pentru uzul didactic ramasesera doar 350 de exemplare, fiind necesara o reeditare a

cursului n 1961.

15. ncercari de durata ale motoarelor de automobil

Lucrare n colaborare, n care se trag concluzii asupra metodelor si rezultatelor

ncercarii de lunga durata a motoarelor de automobil. Lucrarea a fost premiata de

Ministerul nvatamntului n anul 1964.

16. Sisteme telescopice catoptrice cu oglinzi cu profil tehnic

Lucrarea a fost prezentata la sesiunea stiintifica a cadrelor didactice a

Institutului Politehnic din Brasov n noiembrie 1960.

n lucrare se analizeaza tehnica si materialele utilizate la constructia oglinzilor

marilor telescoape optice. Autorul ajunge la concluzia ca sticla Pyrex ntrebuintata

poate fi nlocuita cu aliaje de aluminiu care prezinta avantaje de elaborare.Se prezinta

o metoda noua de obtinere a profilelor parabolice hiperbolice si chiar sinusoidale.

Profilele astfel prelucrate primesc numele de profile tehnice. Se calculeaza mai

20

departe mai multe exemple de sisteme optice cu profil tehnic, analizndu-se prin

metoda iconalului lui Seidel corectia erorilor optice.

Lucrarea prezinta mare nteres pentru posibilitatea construirii de mari

instrumente optice de observatie astronomica.

17. Calculul solicitarilor termomecanice ale capului de cilindru

Lucrarea a fost prezentata la sesiunea stiintifica a cadrelor didiactice din

Institutul Politehnic din Brasov, n noiembrie 1960.

n lucrare se indica o metoda de a calcula calcul de solicitare la oboseala a

materialului capului de cilindru, al unui motor cu ardere interna, tinnd cont de

tensiunile variabile ale ciclului motor si tensiunile termice datorate fluxului caldurii de

racire. Lucrarea a fost ceruta de Uzinele de Autocamioane din Brasov si trateaza

calculul capetelor de cilindru a doua motoare prototip ale uzinei. Metoda fiind

generala se poate aplica la orice fel de motor cu piston.

18. Turbina diferentiala cu gaze

Este o lucrare teoretica ce trateaza o noua schema de functionare a turbinei cu

gaze, cu proprietati adecvate pentru aplicarea n tractiunea rutiera. Lucrarea a fost

sustinuta la sesiunea republicana de automobile si tractoare din 1966 la Brasov.

19. Motoare de Automobile si Tractore

Lucrare scrisa mpreuna cu prof.dr.ing. Dan Abaitancei si prof.dr.ing.Victor

Hoffmann,aparuta n anul 1968 la Editura Didactica si Pedagogica.

n cusul activitatii sale Radu-Emil Mardarescu a obtinut trei brevete de inventie

n Germania, unde a lucrat la firmele Auto-Union si Deimler Benz si un brevet n

colaborare cu colectivul Catedrei de Motoare .

A ncetat din viata n data de 10 septembrie 1968 la Brasov.

21

Dupa tercerea n revista a principalelor lucrari a-si dori sa prezint mai pe larg

doua motoare si anume unu care a ramas la faza de prototip este vorba de motorul

IAR-002 si de motorul SR-211 care a fost fabricat n serie.

Din cele doua exemplare fabricate un exemplar se gaseste n laboratorul de motoare al

catedrei.

Prima data voi prezenta o schema cu sectiunea acestui motor cu cteva date tehnice,

apoi si cteva poze din mai multe pozitii:

Presiunea finala de 1,46 at este superioara presiunii de admisie la 4300 rot/min,

acest lucru nu reprezinta nici un dezavantaj: va ncepe spalarea cu un amestec de gaze,

iar nu cu gaze proaspete.

Motorul cu o presiune de admisie de 1,5 at a dat 45 CP la 4300 rot/min, iar cu o

presiune la admisie de 2,4 at a dat 102 CP la 5200 rot/min capacitatea cilindrica a

22

ntergului motor fiind circa 1 litru, pozitionarea cilinrilor fiind n linie dar cu patru

cilindri dublu n H.

23

24

25

Acum urmeaza prezentarea motorului SR-211 care este un motor de 8 cilindri n

V la 90, ce se poate utiliza att pe camion ntre 3-5 tone ct si pe autoturisme de clasa

mare.

Motorul are o capacitate totala de 5,03 litri, diametrul cilindrilor de 97 mm,

cursa pistonului de 85 mm, raportul S/D=0,875 deci mult subunitar. Prin acesta a facut

motorul foarte scund, ocupnd loc foarte putin n comparatie cu alte motoare de aceasi

clasa.Blocul motorului si capul cilindrilor sunt confectionate din fonta, camasile de

cilindru umede interschimbabile asigura si o racire intensa, fiind acesta executata din

fonta speciala.

Arborele motor este din fonta de calitate nodulara turnat; de asemenea si arbo-

rele cu came. Motorul are supape n capul cilindrilor, cte una de evacuare si una de

admisie, de marimi inegale.

Supapa de admisie are un diametru de 49 mm, iar cea de evacuare de 38,5 mm,

racita cu sodiu, avnd ghidul direct spalat de apa de racire. Pistonul din aliaj de

aluminiu autoterm, are doi segmenti de etansare si unul de ungere.

Motorul dezvolta o putere de P = 140 CP la n = 3 600 rot/min ceea ce revine la o presiune medie de pm = 7 at, cu f v= 1,170 ; f a =70 si un factor de solicitare termica ?=60.

Aceasta arata ca motorul poate suporta cu usurinta o putere mai mare sau la

aceeasi putere ar putea sa functioneze destul de sigur si cu supape de evacuare fara

racire cu sodiu. Totusi, pentru dezvoltarea ulterioara aceasta solutie constructiva este

binevenita: motorul are o greutate neta de 344 kg.

Din formula statistica pentru motoare de autoturism greutatea lui ar trebui sa

fie 370 kg,motorul este deci un exemplu de constructie usoara, avnd o greutate sub

medie. Prin ntrebuintarea unui bloc si cap de cilindru din aliaj de aluminiu s-ar mai

cstiga 50 kg. Consumul specific minim de combustibil este de 230 g/CP h.

26

27

Bibliografie:

1. Mardarescu Vl., Biografia prof.univ.ing. Radu-Emil Mardarescu, mss, f.a.

2. Sima, P.,Prof.univ. ing. Radu-Emil Mardarescu, Revista Invatamntului

Superior, mai, 1980

3. Berentan E. Informare asupra motorului de avion n stea IAR-7M precum si

necesitatea si posibilitatea fabricarii de motoare de avion n tara noastra,

dactilograma, IAR Brasov, 1991

4. Gheorghiu C.C. Fabricile de avioane romnesti n perioada inerbelica,

Ed.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982

5. Pop, N., Istoricul Uzinei IAR,. Reprografia IAR Brasov

6. Salca, H., Prof. univ. ing. Radu-Emil Mardarescu- proiectant si constructor

de motoare de avion, Buletinul Stiintific al Univrersitatii Transilvania 2004,

Reprografia Universitatii Transilvania din Brasov.

La sfrsitul acestei lucrari a-si vrea n primul rnd sa-i multumesc fiului

domnului profesor,lui Vlad Mardarescu pentru sprijinul acordat mai ales n vederea

elaborarii datelor biografice.