probleme ceccarceccar

7/29/2019 Probleme Ceccarceccar

1/16

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

3. Situaia elementelor de activ i de pasiv la societatea X conform bilanului ntocmit pe baza datelorcontabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel:

Programe informatice 4.000.000 leiAmortizarea programelor informatice 1.000.000 leiCldiri 10.000.000 leiAmortizarea cldirilor 2.500.000 lei

Titluri de participare 2.500.000 leiMrfuri 5.000.000 leiClieni 2.000.000 leiFurnizori 4.500.000 leiFurnizori de imobilizri 2.000.000 leiClieni-creditori 1.500.000 leiCredite bancare pe termen lung 6.000.000 leiCapital subscris vrsat 5.000.000 leiRezerve 1.000.000 lei (aceast sum este format din repartizarea profitului net n anii anteriori).

Operaiunile efectuate de judectorul sindic i de lichidator pentru a asigura disponibilitile bneti n vedachitrii datoriilor:a) Programele informatice au fost vndute cu 2.500.000 lei, fa de valoarea net contabil de 3.000.000; b) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei, fa de valoarea net contabil de 7.500.000 lei;c) Mrfurile au fost vndute cu 6.000.000 lei fa de valoarea contabil net de 5.000.000 lei;d) Titlurile de participare au fost vndute cu 3.000.000 lei fa de 2.500.000 lei- costul de achizitie;e) S-a ncasat de la clieni suma de 1.800.000 lei, acordndu-se un scont de 10%;f) S-a achitat mprumutul de 6.000.000 lei i dobnda de 1.000.000 lei;g) S-au achitat furnizorii n sum de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%;h) Au fost achitai furnizorii de imobilizri n sum de 2.000.000 lei;i) Au fost restituite avansurile ncasate de la clieni n sum de 1.500.000 lei; j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care:-salarii 500.000 lei-cheltuieli cu licitaiile 300.000 leiSe cere:a) nregistrarile contabile privind operaiunile de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de efectuarea partajului.c) nregistrrile contabile privind operaiunile de partaj la acionari.

Rezolvare:

Deoarece operaiunile sunt efectuate de judecatrul sindic si de lichidator, rezulta ca este vorba desplichidare judiciara.

Valorificarea activelor si plata datoriilor se face sub atenta supraveghere a judecatorului sindic.Dupa achitarea datoriilor, daca mai raman disponibilitati se distribuie actionarilor proportional cu nr.

actiuni detinute, iar daca nu mai raman disponibilitati sau raman datorii neachitate, actionarii nu mai primnimic, nici nu raspund material ptr. Aceasta diferenta, responsabilitatea picand asupra administratorilor, litigrezolvandu-se penal.

Deoarece rezervele au fost constituite din profitul net din anii anteriori, se va face impozitarea profitufara rezerve si apoi se vor include in profitul net rezervele existente.

Pentru operatiunile de lichidare se folosesc conturile 658 Alte cheltuieli de exploatare si 758 Avenituri din exploatare.


2/16

a) Programele informatice au fost vndute cu 2.500.000 lei, fa de valoarea net contabil de 3.000.000;Vanzarea

461 = % 2.975.000758 2.500.0004427 475.000

Incasarea5121 = 461 2.975.000

Scaderea din evidenta

% = 205 4.000.0002805 1.000.000658 3.000.000

Inchidere cont de venituri si de cheltuilei758 = 121 2.500.000121 = 658 3.000.000

b) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei, fa de valoarea net contabil de 7.500.000 lei;Vanzarea

461 = % 10.710.000758 9.000.0004427 1.710.000

Incasarea5121 = 461 10.710.000Scaderea din evidenta

% = 212 10.000.0002812 2.500.000658 7.500.000


c) Mrfurile au fost vndute cu 6.000.000 lei fa de valoarea contabil net de 5.000.000 lei;Vanzarea

411 = % 7.140.000707 6.000.0004427 1.140.000

Incasarea5121 = 411 7.140.000

Scaderea din evidenta607 = 371 5.000.000


d) Titlurile de participare au fost vndute cu 3.000.000 lei fa de 2.500.000 lei- costul de achizitie;Vanzarea

461 = % 3.570.000758 3.000.0004427 570.000

Incasarea5121 = 461 3.570.000

Scaderea din evidenta658 = 261 2.5000.000



3/16

e) S-a ncasat de la clieni suma de 1.800.000 lei, acordndu-se un scont de 10%;Incasare clienti

5121 = 411 1.620.000Acordare scont

667 = 411 180.000Inchidere cont de cheltuilei

121 = 667 180.000

f) S-a achitat mprumutul de 6.000.000 lei i dobnda de 1.000.000 lei;Inregistrare dobanda666 = 1682 1.000.000

Plata% = 5121 7.000.000

1621 6.000.0001682 1.000.000

Inchidere cont de cheltuilei121 = 666 1.000.000

g) S-au achitat furnizorii n sum de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%;Plata furnizori401 = 5121 4.275.000Primire scont

401 = 767 225.000Inchidere cont de venituri

767 = 121 225.000

h) Au fost achitai furnizorii de imobilizri n sum de 2.000.000 lei;Plata furnizori

404 = 5121 2.000.000i) Au fost restituite avansurile ncasate de la clieni n sum de 1.500.000 lei;

Restituire avansuri incasate419 = 5121 1.500.000

j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care:-salarii 500.000 lei-cheltuieli cu licitaiile 300.000 lei

Deoarece se specifica suma de 500.000 lei ca fiind cheltuiala cu salariile, inseamna ca salariatii suangajati ai societatii care se lichideaza. Atunci consideram suma de 500.000 lei salariile brute si avurmatoarele inregistrari:

Cheltuieli efectuate cu salariatii641 = 421 500.000

Contributiile sociale datorate de salariati421 = % 82.500

4312 52.500 (10,5% * 500.000)4314 27.500 (5,5% * 500.000)4372 2.500 (0,5% * 500.000)

Impozitul pe salarii421 = 444 66.800 ((500.000-82.500)*16%)

Rezulta salarii nete de 500.000 82.500 66.800 = 350.700Plata salarii

421 = 5121 350.700Plata datorii salariat catre bugetul de stat

% = 5121 149.3004312 52.5004314 27.5004372 2.500444 66.800


4/16

Contributiile sociale datorate de societate645 = % 138.750

4311 109.000 ((20,8%+0,85%+0,15%) * 500.000)4313 26.000 (5,2% * 500.000)4371 3.750 ((0,5%+0,25%) * 500.000)

Plata datorii societate catre bugetul de stat% = 5121 138.7504311 109.000

4313 26.0004371 3.750

Cheltuieli cu licitatiile628 = 5121 300.000

Inchidere cont de cheltuieli121 = % 938.750

641 500.000645 138.750628 300.000

Au mai ramas 200.000 de incasat de la clienti, care devin clienti incerti si pe care ii trecem pe cheltuiexceptionale privind clienti incerti4118 = 411 200.000654 = 4118 200.000

Inchidere cont de cheltuieli121 = 654 200.000

Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului si inaintea impozitarii

D 121 C3.000.0007.500.0005.000.0002.500.000

180.0001.000.000

938.750200.000

2.500.0009.000.0006.000.0003.000.000

225.000

20.318.750 20.725.000SF 406.250

Inregistrare impozit pe profitul din lichidare (16%)691 = 441 65.000

Plata impozit

441 = 5121 65.000Inchidere cont de cheltuieli

121 = 691 65.000Rezulta unSFC 121 = 406.250 65.000 =341.250

Regularizare TVA

4427 = 475.000 + 1.710.000 + 1.140.000 + 570.000 = 3.895.000Inregistrare TVA de plata

4427 = 4423 3.895.000Plata TVA


5/16

4423 = 5121 3.895.000

D 5121 C2.975.000

10.710.0007.140.0003.570.0001.620.000

7.000.0004.275.0002.000.0001.500.000

350.700

149.300138.750300.00065.000

3.895.00026.015.000 19.673.750

SF 6.341.250

b) ntocmirea bilanului nainte de efectuarea partajului.

Bilantul contabil inaintea efectuarii partajului

ACTIV PASIVCONTURI LA BANCI 6.341.250

IN LEICAP. SUBSCRIS VARSAT 5.000.000REZERVE 1.000.000Profit din lichidare 341.250

6.341.250 6.341.250

c) nregistrrile contabile privind operaiunile de partaj la acionari.

Rambursarea capitalului social

1012 = 456 5.000.000Plata cap. Soc. Subscris456 = 5121 5.000.000

Decontarea rezervelor catre asociati1063 = 456 1.000.000

Plata rezrevelor 456 = 5121 1.000.000

Decontarea profitului din lichidare catre asociati121 = 456 341.250

Plata catre asociati456 = 5121 341.250

48. Sarcinile directorilor n cadrul societilor pe aciuni.

Directorii sunt responsabili de luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii intrucat ei asigconducere operativas a societatii.

Sunt raspunzatori , iar obligatiile sunt reglementate de dispozitiile referitoare la contractul de mandDirectorii nu pot fi salariati ai societatii , iar daca au un asemenea contract se suspenda.

Directorii raspund pentru faptele savarsite de personalul din subordine si sunt solidar raspunzatori predecesorii lor directi daca avand cunostiinta de neregulile savarsite de acestia nu le comunica cenzorilor sdaca exista, auditorilor interni si financiari.

Sunt supusi ca si administratorii interdictiei de creditare a societatii si de participare la deliberarilecare acestia ar avea interes contrar societatii.


6/16

44 . Ce va dispune judecatorul sindic odat cu dizolvarea societii debitoare?

Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, Judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatiidebitoare si va dispune, totodata, si o serie de masuri. Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, lichidarea va incepe de indata dupa finalizarea inventarierii bunurilor din averea debitorului de catre lichidator.Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul Judecatorului sindic, ia

creantele vor fi platite intr-o anumita ordine (prevazuta in articolul 123 din legea 85/ 2006 privind procedurainsolventei).In final procedura falimentului va fi inchisa prin sentinta.

54 . Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni.

. n conformitate cu prevederile legale, cenzorii (auditorii statutari) sunt obligai s auditeze situafinanciare, s verifice dac bilanul contabil i contul de profit i pierderi sunt legal ntocmite i n concordcu registrele, dac acestea din urm sunt inute la zi i dac evaluarea patrimoniului s-a fcut conform regulilor stabilite pentruntocmirea bilanului contabil. n acest sens, sunt obligai s verifice urmtoarele obiecti principale:

a) operaiunile legate de nregistrarea sau de modificarea capitalului social; b) inventarierea patrimoniului, modul de valorificare a rezultatelor acestuia, precum i faptul c

rezultatele inventarierii sunt cuprinse n bilanul contabil anual; c) existena procedurilor pentru organizarea gestiunilor de valori materiale i bneti i a evide

analitice i sintetice a elementelor patrimoniale;d) inerea corect i la zi a contabilitii; e) preluarea corect n balana de verificare a datelor din conturile sintetice i concordana din

contabilitatea sintetic i cea analitic; f) ntocmirea bilanului contabil pe baza balanei de verificare a conturilor sintetice i respecta

normelor metodologice cu privire la ntocmirea acestuia i a anexelor sale; g) dac evaluarea patrimoniului s-a fcut conform reglementrilor legale n vigoare; h) dac contul de profit i pierderi este ntocmit pe baza datelor din contabilitate privind perioada de

raportare;i) stabilirea n conformitate cu dispoziiile legale a profitului net i punctul de vedere referitor

destinaiile acestuia, propuse de consiliul de administraie; j) situaia creditelor i a altor mprumuturi ale societii comerciale i garantarea acestora; k) inspecia lunar i inopinat a casei i verificarea existenei titlurilor sau valorilor care su

proprietatea societii comerciale sau care au fost primite n gaj, cauiune ori depozit; l) s constate depunerea, n mod regulat, a garaniei de ctre administratori; m) s vegheze ca dispoziiile legii, ale contractului de societate sau ale statutului s fie ndeplinite

administratori i delichidatori;

n) alte sarcini prevzute de actele normative n vigoare. Cenzorii (auditorii statutari) vor aduce la cunotin administratorilor neregularitile n administranclcrile dispoziiilor legale i statutare pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce lacunotin adunrii generale. De asemenea, acetia sunt obligai s convoace adunarea general ordinarextraordinar, cnd nu a fost convocat de ctre administratori, i s ia parte la acestea avnd dreptul sinserezen ordinea de zi propunerile pe care le consider necesare.


7/16

AUDIT STATUTAR

10 . Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacii s comporte erori semnificative datoinsuficienei controlului intern reprezint:

a) risc inerent; b) risc de audit;c) risc de nedetectare.

146. Societatea Stirex SA, auditat de dumneavoastr, a achiziionat la 1 iulie 2003 un ansamblu imobiliar spre renovare i a efectuat urmtoarele cheltuieli:

preul de cumprare al terenului ................................... 30.000 lei preul de cumprare al construciei ............................. 125.000 lei taxe de nregistrare ....................................................... 12.000 leialte cheltuieli cu actele....................................................... 800 leionorarii notar .................................................................. 1.500 lei

(din care TVA 240 lei)comisioane ..................................................................... 1.800 lei

(din care TVA 290 lei)cheltuieli arhiteci ........................................................... 3.600 lei (din care TVA 575 lei)

cheltuieli renovare ........................................................ 85.000 lei(din care TVA 13.500 lei)Societatea a nregistrat n cheltuielile perioadei suma de 90.095 lei, laterenuri 30.000 lei i la construcii 125.000 lei. Care este suma corect ce trebuia contabilizat n cheltuielile perioadei? a) 7.700 lei; b) 0 lei;c) 85.000 lei.Cheltuielile perioadei = 800 + 1500 + 1800 + 3600 = 7700 lei

alte cheltuieli cu actele 800onorarii notar 1.500comisioane 1.800cheltuieli arhiteci 3.600

13. Relund datele din ntrebarea 146, care este suma ce trebuie contabilizat n contul Terenuri?a) 33.013 lei; b) 37.800 lei;c) 42.000 lei. = 30.000 + 12.000 (taxe)

22 . Exprimarea unei opinii motivate potrivit creia situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectelesemnificative, conform unei referinecontabile identificate, constituie:

a) obiectul unei misiuni de auditare a situaiilor financiare; b) scopul fundamental al auditului bancar;c) definiia auditului extern n general.

47 . Prezentai cel puin apte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.

1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea general a acionarilor sau asociaiilor; 2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani;

3.-auditorul statutar emite in toatecazurile un raport de audit care are un coninut strict normat; 4.-auditorului statutar i este specific o anumita conduit deontologic precis stabilit prin codul etic; 5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent;6.-auditul statutar se efectueaz numai prin sondaj; 7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societii-client.


8/16

87. Structura dosarului exerciiului. Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa.n general sefolosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel: - EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii; - EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte; - EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare; - ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control; - EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive;

- EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti; - EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice; - EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune; - EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse; - EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate;

99. Situaii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fr rezerve. Aceste situaii sunt: dezacorduri cu conducerea ntreprinderii privind principiile i metodele contabile,

limitarea ntinderii lucrrilor (impuse de mprejurri sau de conducerea ntreprinderii), incertitudini asupraestimrilor contabile sau un caz particular: continuitatea activitii- existena incertitudinii despre continuitateaactivitii.

119. Confirmarea extern (direct). Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afacere cu intreprinderea verificatconfirme directauditorului informaiile privind existena operaiilor, a soldurilor etc.Auditorul arelatitudinea de a determina condiiile i ntinderea acestei proceduri. Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nuarat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dosituaii: - sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob; - sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fade limitele impuse deconducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 505 definete principalele cazuri n care auditorul obligaia s procedeze la folosirea tehnicii confirmrii directe: - confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii; - confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare; - confirmarea conturilor de clieni i debitori; - confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri; - valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari; - mprumuturi de la teri; - confirmarea soldurilor costurilor de furnizori i creditori. Confirmarea poate s fie pozitiv, atunci cnd terul solicitat i exprim acordul asupra informa primit sau furnizeaz chiar el informaia, sau negativ, atunci cnd terului solicitat I se cere srspund dect n cazul n care nu este de acord cu informaia care i s-a prezentat.Auditorul tre buie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea rspunsuobinut la cererea de confirmare extern (direct). Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu utilizde ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mijloc de obinere a elementelor probasunt reglementate prin Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil ncepnd cu audsituaiilor financiare ale anului 2001.

135. Ce este expertul contabil?

Expertul contabil este un profesionist contabil abilitat s exercite profesia contabil n condiiile fi prin normele internaionale i prin O.G. nr. 65/1994, aprobat prin Legea nr. 42/1995 cu modificrilcompletrile ulterioare; aceste norme definesc expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat s revizuiass aprecieze contabilitatea entitilor de care nu este legat printr -un contract de munc, i s ateste regularitateai sinceritatea situaiilor financiare ale unei entiti.


9/16

Analiza diagnostic a ntreprinderii

5. Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din sectorul desfacerii cu amnuntul de produse alimentar

Indicator 31.12.nImobilizri 40000Stocuri 2000Creante 500Disponibiliti 1000Capitaluri proprii 30000Datorii mai mari de un an 5000Datorii de exploatare 8500Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

ANC = TOTAL ACTIVE TOTAL DATORII = 43.500 (5000 + 8500)= 30.000sau

ANC = CAPITALURI PROPRII -DIREFENE DIN REEVALUARE =30.000Bilantul financiar la 31.12.n

ACTIV PASIVI ACTIVE IMOBILIZATE 40.000II STOCURI, CREANE 2.500III DISPONIBILITI 1.000

IV CAPITALURI PERMANENTE 30.000V DATORII NEFINANCIARE 8.500VI DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG 5.000

TOTAL ACTIV 43.500 TOTAL PASIV 43.500

FR = IV I = 30.000 40.000 = -10.000T = III VI = 1000 5000 = -4000

NFR = II V = 2500 8500 = - 6.000

T = FR NFR

TREZORERIA ESTE NEGATIV, aceasta poate fi acoperit de credite bancare sau de datoriirestante ori intreprinderea este declarat n faliment.

30. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre unitar de 40 u.m. ntreprindereanregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80.0u.m. din care 90% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de5000 u.m., cheltuieli cu amor tizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze i s seinterpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n uniti fizice i valorice i nivelulrezultatului de exploatare i curent ateptat la o cretere la 5.500 a numrului de produse vndute.

5.000 * 40 = 200.000 u.m. = venituriChetl. Directe = 60.000 + 80.000 * 90% = 60.000 + 72.000 = 132.000Chetl. Indirecte = 8.000 + 5.000 + 4.000 +.5.000 = 22.000Total chelt. = 132.000 + 22.000 = 154.000200.000 154.000 = 46.000

Pragful de rentabilitate CA=CF+CV CA=154000 rezulta 154.000 / 40 = 3850 unitati produsCA=200.000, CF=89.000 , CV = 60.000 marja asupra costului = (200.000 60.000) / 89.000 = 157%

Prag de rentabilitate operational = 100/157% = 63 u.m.


10/16

5.500 * 40 = 220.000 u.m.

220.000 154.000 = 66.000 profit , 5.500 3850 = 1650 unitati

54. Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din domeniul industriei prelucrtoare care prezinturmtoarele informaii bilaniere:

Indicator 31.12.nImobilizri 10000Stocuri 20000Creante 4000Disponibiliti 1000Capitaluri proprii 10000Datorii mai mari de un an 8000Datorii de exploatare 17000Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

ANC = TOTAL ACTIVE TOTAL DATORII = 35.000 (17000 + 8000)= 10.000sauANC = CAPITALURI PROPRII -DIREFENE DIN REEVALUARE =10.000

Bilantul financiar la 31.12.nACTIV PASIV

I ACTIVE IMOBILIZATE 10.000II STOCURI, CREANE 24.000III DISPONIBILITI 1.000

IV CAPITALURI PERMANENTE 10.000V DATORII NEFINANCIARE 17.000VI DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG 8.000

TOTAL ACTIV 35.000 TOTAL PASIV 35.000

FR = IV I = 10.000 10.000 = 0T = III VI = 1000 8000 = -7.000

NFR = II V = 24.000 17.000 = 7.000

T = FR NFR = 0 (-7000) = 7.000


11/16

Evaluarea ntreprinderilor

9. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi poate fi efectuat:a) numai cnd e prevzut prin acte normative;b) sistematic, pentru o bun gestiune a afacerii;c) dac normele contabile permit aceasta.

11. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteaz valoarea ntreprinderii, n sensul:a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie; b) reducerii, deoarece creste fluxul de trezorerie;c) cresterii, deoarece creste necesarul de resurse.

14 . Evalurile pot fi:a) evaluri contabile, evaluri administrative si evaluri bazate pe expertiz si diagnostic; b) evaluri contabile si evaluri economice;c) evaluri pe baz de acte normative.

38 . Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri si cheltuieli n contul de profit si pierdere se face:

a) dup regulile de deductibilitate fiscal;

b) dup natura veniturilor si cheltuielilor;

c) dup principiul necompensrii veniturilor cu cheltuielile.

57 . Evaluarea ntreprinderii necesit aplicarea:

a) a trei sau mai multe metode;

b) cel putin a dou metode;

c) metodelor care dau rezultate apropiate.

60 . Pretul pietii pentru bunurile care au utilitate pentru ntreprindere este egal cu:

a) valoarea de intrare, mai putin deprecierea;

b) pretul de cumprare a unui bun similar sau cu caracteristici similare, mai putin deprecierea;

c) pretul de vnzare existent n cataloagele furnizorilor.

70 . Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de 105.000 mii lei, ivaloarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Valoarea substantial brutntreprinderii va fi de:

a) 455.000 mii lei; 425000+105000-75000=455000

b) 320.000 mii lei;

c) 350.000 mii lei.

84. Explicati legtura dintre scop si metod n evaluarea ntreprinderii.

n funcie de scop, evalurile se pot grupa n trei categorii: 1 . evaluri contabile; sunt cele prevzute prin standardele i normele contabile, folosite n scopul elaborriisituaiilor financiare ale ntreprinderilor;


12/16

2. evaluri administrative, sunt cele prevzute prin acte normative diverse, cum nici un act normativ nu poa prevedea metode pentru dimensionarea impactului n gestiunea fiecrei ntreprinderi a modificrii preurilopr,raportului de schimb al monedei naionale i politicilor de gestiune, evaluarea administrativ poate, numai dntmplare i numai n momentul cnd a fost emis actul normativ, s se apropie de valoarea de pia aunor bunuri, niociodat ns de cea a unei ntreprinderi, 3. evaluri economice i financiare, sunt singurele tipuri de evaluri bazate pe expertiz i diagnostic i careca int final determinarea valorii de pia, innd seama de condiiile concretede utilizare a bunurilor, deorganizare i funcionare a ntreprinderilor.

n funcie de metod, evalurile se pot grupa n: 1. metode aa zise clasice;sunt cele care se aplic, de regul ntreprinderilor necotate; 2. metode bursiere; sunt cele care se aplic, de regul, la ntreprinderile ale cror titluri sunt tranzacionate

pe o pia reglementat. Metodele, aa zise clasice i care reprezint cvasitotalitatea metodelor n practic, azi, se pot grupa:

1. evaluri patrimoniale; abordeaz exclusiv latura cantitativ, patrimonial a bunurilor i ntreprinderil 2. evaluri bazate pe performane; abordeaz exclusiv latura calitativ performanele financiare ale

activului sau ntreprinderii, respectiv randamentul, profitabilitatea, rentabilitatea sub diferite forme deexprimare a capacitii beneficiare a activului sau ntreprinderii: profit net, dividend, cash flow, etc.;

3. evaluri combinate; abordeaz att latura cantitativ crt i cea calitativ, intrnd n logica lucrrilor,sub o form sau altade exprimare, att patrimoniul ct i performanele activului sau ntreprinderii; 4. alte metode de evaluare (bazate pe volumul de activitate cifra de afaceri, de exemplu, pe comparaii,etc.).

Pornind de la aceste clasificri se poate observa c dup metod sau scop evalurile au caracteristici comunabordnd fie situaia patrimoniului (evaluri bazate pe performane i evalurile contabile), fie situaia de p(evalurile combinate sau bazate pe alte metode i evalurile economice i financiare).


13/16

EXPERTIZA CONTABILA

3. Ce nelegei prin competena expertului contabil?

Profesionistul contabil trebuie s indeplineasca serviciile profesionale cu bunavointa, competenta, asiduitate are datoria permanenta de a-si mentne cunostintele profesionale si aptitudinile la nivelul cerut pentru a seasigura ca un client sau un patron este beneficiarul unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele

evolutii din domeniul practicii, legislaiei si tehnicii.Competenta profesionala are dou componente de baz: obtinerea; mentinerea.

Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionacu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si competen profesional care s justifice asteptari1e unui client sau ale angajatorului; aceasta presupuneel sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru

Dobndirea cere: inalt standard de pregatire general, urmat de una specifica; practica si examinare in subiecte profesionale semnificative; perioada de practica in domeniu.Mentinerea cere: cunoasterea continua a evo1utii1or in profesia contabila (la nivel national si international in contabilitaudit si alte reglementari statutare si cerinte relevante); adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor profesionaleconformitate cu normele nationale si intemationale.COMPETENTELE PROFESIONALE (comentariu):

o Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert, sectorul public sau sistemul educational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care nu aformatia sau sau experiena necesar.

o In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul cu privire la nivelul real competentelor sale, cerand consultanta sau asistenta unui specialist.

6. Explicai care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile?

Expertul contabil se afla in situatie de incompatibilitate daca exista imprejurari din care sa rezulte caeste interesat, sub orice forma, el, sotul(a), sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei, intr-un anumit mocare l-ar determina sa fie subiectiv.

20. Cum se numesc experii contabili n dosarele civile?

Expertii contabili in dosarele civile se numesc la cererea partilor sau din oficiu , in numar de unu panatrei de catre instantele de drept civil prin Incheierea de sedinta.

24. Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat?

Meninerea calitii de expert contabil i contabil autorizat se realizeaz prin nscrierea n TablCorpului i obinerea vizei anuale de exercitare a profesiei. O importan deosebit o reprezint menincompetenei profesionale printr -un program de dezvoltare profesional adecvat, respectnd Norma profesionalnr. 38 i Programul Naional de Dezvoltare Profesional Continu elaborate de CECCAR n conformitatStandardul Internaional de Educaie IES7 emis de IFAC.

Norma Profesional nr. 38 este stabilit n baza Standardului Internaional de Educaie IES 7 , emi

Federaia Internaional a Contabililor , care prevede c institutele membre trebuie s implementeze o cerin deDezvoltare Profesional Continu CPD ca o component integral a statutului pe care profesionistulcontabil n deine n economie i societate. Conceptul de Dezvoltare Profesional Continu ca extens procesului educaional, poate fi definit ca fiind o activitate de nvare relevant, verificabil i msurabilnoiunea este asociat procesului de nvare pe via. Procesul nvrii pe via ncepe devreme i continu c


14/16

programul educaional privind calificarea profesional i cu programele de dezvoltare profesional pe parcntregii cariere, al cror obiectiv fundamental const n extinderea cunotinelor, abilitilor, eticii i valo profesionale. Prin activiti de nvare se nelege: participarea la cursuri, seminarii, conferine; module deautonvare sau instruiri organizate la locul de munc; lucrri profesionale sau cu caracter academic, publilucrri profesionale sau cu caracter academic, publicate; participarea i munca depus n cadrul comitetelcomisiilor tehnice ale Corpului; predarea unui curs n domenii legate de responsabilitile profesionale; sformale legate de responsabilitile profesionale; participarea ca vorbitor la conferine sau discuii de gscrierea de articole, lucrri, cri; cercetri, inclusiv citirea unei literaturi sau jurnale profesionale pe

aplicarea n cadrul atribuiilor profesionale; reexaminarea profesional sau testarea formal. Potrivit principiului fundamental al Competenei Profesionale, prevzut n Codul Etic Naional alProfesionitilor Contabili, expertul contabil are datoria continu de a menine cunotinele i competen profesionale la nivelul cerut, astfel nct, s se asigure c utilizatorii primesc avantajul unor serv profesionale competente, bazate pe progresele curente nregistrate n practic i promovate n legislaie.

Caracteristicile unui mediu profesional aflat ntr-o permanent schimbare transfer particulariti iasupra activitii expertului contabil, acesta fiind expus unor provocri profesionale fr precedent. n timexigenele lucrrilor de expertiz contabil au cunoscut o evoluie ascendent, beneficiarii lucrrilor manifateptri nalte, generatoare de competiii care consolideaz rolul i responsabilitatea experilor contabili,determinnd organismele profesionale care gestioneaz profesia contabil s revizuiasc periodic politicildezvoltare profesional continu.

Nevoia de informare i de nvare poate fi produsul consultrilor experilor contabili cu mediul deafaceri sau cu alte medii profesionale. Msurarea activitii de nvare poate fi exprimat n termeni de efotimp cheltuit sau n printr-o metod de evaluare valid destinat msurrii competenei atinse sau dezvoltate,de ctre o surs competent.

27. Incompatibiliti n exercitarea profesiei.

A fost inlaturata din regulament prevederea referitoare la imposibilitatea expertilor contabili sicontabililor autorizat si de a desfasura orice activitate salarizata in afara CECAR sau orice activitate comercicu exceptia activitatii de cadru didactic in invatamantul de profil, a activitatii literare si publicistice in dome precum si cu exceptia indeplinirii unei functii de demnitate publica in calitate de parlamentar, consilier losau judetean.

De asemenea, a fost inlaturata din regulament ul CECAR si dispozitia care interzicea expres experticontabili si contabililor autorizati sa incheie mandate comerciale.

In schimb, a fost mentinuta dispozitia care interzice efectuarea de catre expertii contabili si contabautorizati de lucrari specifice profesiei pentru operatorii economici sau pentru institutiile unde sunt salariati pentru cei cu care acestea sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta.

Situatiile de incompatibilitati si conflicte de interese vor putea fi detaliate de Consiliul superior Conferinta nationala, in conformitate cu legislatia europeana si cu standardele internationale ale profesiei.

Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil autorizat se face cu respectarea principiulindependentei profesiei. Expertul contabil si contabilul autorizat nu trebuie niciodata sa se gaseasca in situde conflict de interese si in nicio alta situatie care ar putea aduce atingere integritatii si obiectivitatii sale.

30. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Sunt abateri displinare urmatoarele fapte:a) Comportament necuviincios fat de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alt participantreuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului. b) Absenta nemotivat de la intrunirea AG a filialei sau de la CN.c) Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etic si profesionala a expertilor contabili

contabililor autorizati din Romnia referitoare la publicitate.d) Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate prnormele emise de Corp.e) Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contractcare nu a fost inscris calitatea profesional a celui care il incheie: E.C., C.A.


15/16

f) Nerespectarea ob1igatiilor de pstrare a secretului profesional.g) Nedeclararea sau declararea partial a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizaiei stabiliteRegulament.h) Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fie pen persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliuluiadministratie, sau administratorului, dup caz.i) Inclcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si rspunderea disciplinar, administrativ, civsau penal, potrivit Legii si Regulamentului. Este interzisa efectuarea de lucrri pentru entitatile unde s

salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gr. IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sactivitate comercial. j) Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activita profesionala.k) Declaratii neconforme realittii, in relatiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de consecin juridice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale.

Urmatoarele abateri disciplinare se sanctioneaza astfel:Invinuirea:(a) Neplata cotizatiei profesionale sau/si a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite, in cursul unuan calendaristic.Sanctiunea: Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pna la plata efectiva, dar nu mai putin de 3 luni si nici mmult de un an.Invinuirea: b) Condamnarea definitiv pentru savarsirea unei infractiuni care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiunesi de administrare a societatilor comerciale.Sanctiunea: Interdictia dreptului de exercitare a profesiei.Invinuirea: c) Incalcarea, cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru elaborate de Corp privinexercitarea profesiei, daca fapta a avut ca unnare producerea unei prejudiciu moral sau material.Sanctiunea: Interdictia dreptului de exercitare a profesiei.Invinuirea: d) Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala pentru exercitarea profesiei, legal acordataSanctiunea: Interdictia dreptului de exercitare a profesiei.Invinuirea: e) Nerespectarea standardelor profesionale si a normelor emise de Corp cu privire la efectuarea expertizecontabileSanctiunea: Suspendarea dreptulzui de a mai efectua expertize contabile pe 6 12 luni.Interdictia dreptului de exercitare a profesiei, in caz de repetare.


16/16

CONSULTANTA FISCALA

6. Dai 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitat - ch.protocol- ch.provizioane- ch.reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori

12. Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de

persoanele cu funcii de conducere sau administrare? Chelt. cu deductibilitate limitata. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturismetrebuie justificate cu documente legale.

20. O societate comercial obine venituri din comerul cu amnunt n sum de 110.000 lei i venituri dinactivitatea unui bar de noapte 90.000 lei. Cheltuielile nregistrate sunt n cazul comerului cu amnuntul 60.lei, din care 10.000 lei nedeductibile i n cazul baruluide noapte 30.000 lei, din care 2.000 lei nedeductibile.Separat de aceste cheltuieli nregistreaz i cheltuieli generale de administrare n valoare de 4.000 lei. S sedetermine impozitul pe profit.CA = 110.000 + 90.000 = 200.000Ven. Din comert = 110.000 / 200.000 x 100 = 55%Ven. Din act. Baruri = 90.000 / 200.000 x 100 = 45%Chelt. Gen. de adm. = 4.000Rezulta chelt. Gen de adm. Aferente ven din comert = 4.000 x 55% = 2.200

- chelt. Gen de adm. Af. Ven. Din act. Baruri = 4.000 x 45% = 1.800Imp. Pe pfrofit. Ptr. Act. Comert - 110.000 (60.000 10.000) 2.200 = 57.800 ; 57.800 x16% =9.248 Imp. Pe pfrofit. Ptr. Act. Baruri - 90.000 (30.000 2.000) 1.800 = 60.200 ; 60.200 x16% =9.632 90.000 x 5% =4.500 < 9.632 rezulta ca ptr. Act. Baruri se va plati imp. Pe profit calculat.

Total impozit datorat = 9.248 +92.632 = 18.880200.000-(60.000+30.000+4.000) 10.000 2.000 = 118.000118.000 x 16% = 18.880

1. Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit care sunt cotele de impozitare aferente.

- venituri din activitati independente, conf. Art. 46, din salarii, din cedarea folosintei bunurilor, dininvestitii, din pensii, din activitati agricole, din premii si din jocuri de noroc, din alte surse.Cota de impozitare este de 16%, exceptie facand cotele de impozit pevazute in categoriile de venituri dininvestitii si din jocuri de noroc.

5. Ce se ntmpl dac pe parcursul anului o veniturile impozabile realizate de o societate comercial supusimpozitului pe veniturile microntreprinderilor depesc cuantumul a 100.000 euro. Ce curs de schimb se iacalcul?

Se trece la impozitul pe profit, incepand cu trimestrul in care s-a depasit limita, impoyitul datorat fidiferenta intre imp. Pe profit calculat de la inceputul anului fiscal pana la sfarsitul perioadei de raportare si iPe venituri datorat in cursul anului respectiv.

Cursul de schimb leu/eur ptr. determinarea echivalentului in euro a veniturilor realizate dmicrointreprinderi comunicat de BNR ptr. Ultima zi a fiecarei luni a perioadei careia ii este aferent venrespectiv.

4. Prezentai ce este operatorul nregistrat i operatorul nenregistrat n cazul accizelor. Operatorul nregistrat este persoana fizica sau juridica autorizata in exercitarea activitatii acesteia, sa

primeasca produse supuse accizelor in regim suspensiv provenite de la antrepozitori altii decat cei de peteritoriul Romaniei.

Operatorul nenregistrat este persoana fizica sau juridica autorizata in exercitarea profesiei sale, sa primeasca cu titlu ocazional produse supuse accizelor in regim suspensiv provenite de la antrepozitori altiidecat cei de pe teritoriul Romaniei.

probleme ceccarceccar

Documents