probleme tva
DESCRIPTION
probleme la mijloace și tehnici fiscaleTRANSCRIPT
Exemplul 1
Exemplul 1. Intreprinderea A procura lina neprelucrata de la un producator
local, din care produce si apoi coloreaza fibre din lina. In cazul in
care pe parcursul unei perioade intreprinderea A vinde uzinei de covoare
fibre in suma de 100,000 lei, uzina de covoare va plati intreprinderii
A, care a produs fibrele, TVA in suma de 20,000 lei (20% din 100,000).
In factura TVA eliberata de intreprinderea A trebuie inclusa suma totala
de 120,000 lei (100,000 + 20,000 TVA). Daca presupunem, ca pe parcursul
aceleiasi perioade intreprinderea A producatoare de fibre din lina
colorata a procurat si a achitat suma de 25,000 lei pentru lina
neprelucrata (materia prima) si alte materiale si servicii (combustibil,
electricitate, piese de schimb, servicii de contabilitate), atunci
intreprinderea A va fi obligata sa plateasca intreprinderilor furnizoare
TVA in suma de 5,000 lei (25,000 x 20%) pe livrarile respective.
Valoarea totala care trebuie inclusa in factura TVA si achitata de catre
intreprinderea A va fi suma de 30,000 lei (25,000 + 5,000).
In declaratia pivind TVA pentru perioada respectiva, intreprinderea
A producatoare de fibre din lina trebuie sa indice valoarea marfurilor
produse si livrate in suma de 100,000 lei si valoarea materialelor
procurate care sint supuse impozitarii in suma de 25,000 lei, precum si
suma TVA achitata furnizorilor in marime de 5,000 lei si suma TVA
incasata la livrarea marfurilor in marime de 20,000 lei. Suma
impozitului spre plata in buget pe marfurile produse si livrate
constituie 15,000 lei (20,000 - 5,000). Valoarea adaugata a
intreprinderii A producatoare de fibre din lina pentru perioada
respectiva constituie 75,000 lei (100,000 - 25,000).
Exemplul 2.
Uzina de covoare pe parcursul aceleiasi perioade a procurat fibre
din lina colorata in suma de 100,000 lei si a achitat TVA in suma de
20,000 lei intreprinderii A producatoare de fibre. Sa presupunem ca
producatorul (uzina de covoare) a plasat majoritatea materialelor
procurare in depozit, iar din restul materialelor produce si
comercializeaza covoare la pretul cu amanuntul in suma totala de 50,000
lei, pe parcursul aceleiasi perioade. Uzina de covoare este obligata sa
colecteze de la fiecare intreprindere din sfera comertului cu amanuntul
20% TVA la suma marfurilor livrate de ea, iar in total aceasta va
constituie 10,000 lei (50,000*20%). In aceeasi perioada uzina de covoare
producatoare a procurat si alte marfuri si servicii impozabile (energie
electrica, reparatia utilajului, mobila de birou) in suma totala de
10,000 lei si a platit 2,000 lei TVA furnizorilor acestor marfuri si
servicii.
In declaratia privind TVA pentru perioada respectiva uzina de
covoare-producatorul trebuie sa inlcuda valoarea materialelor procurate
in suma de 110,000 lei (100,000 + 10,000) si suma marfurilor produse si
livrate in suma de 50,000 lei. Suma impozitului declarat pe marfurile
livrate va constitui 10,000 lei (20% din 50,000), iar impozitul pe
marfurile si valorile materiale procurate se trece in cont suma de
22,000 lei (20,000 din contul linei procurate si 2,000 lei din contul
altor marfuri si valori materiale procurate). Pentru perioada respectiva
impozitul la buget nu se achita si uzina de covoare trebuie sa efectueze
transferarea sumei de trecere in cont, care constituie 12,000 lei
(22,000 reprezinta impozitul pe valorile materiale procurate minus
impozitul de 10,000 lei pe marfurile produse si livrate) pentru perioada
fiscala urmatoare.
Exemplul 3.
O intreprindere din sfera comertului cu amanuntul, pe parcursul unei
perioade, a procurat de la uzina de producere a covoarelor produse in
suma de 5,000 lei si a platit uzinei de covoare TVA in suma de 1,000
lei. Intreprinderea din sfera comertului cu amanuntul, de asemenea a
procurat tul de perdele in suma de 2,500 lei fara TVA si a reparat
vitrina in magazinul sau pentru suma de 500 lei fara TVA. Prin urmare,
pe aceste livrari intreprinderea din sfera comertului cu amanuntul
trebuie sa plateasca furnizorilor sai TVA in suma de 600 lei (2,500*20%
+ 500*20%). Cind intreprinderea din sfera comertului cu amanutul
determina pretul covoarelor, ea trebuie sa tina cont de faptul ca in
acest pret trebuie inclusa suma TVA (20% din valoarea marfii fara TVA),
totodata suma TVA nu constituie o parte a venitului obtinut de ea de la
activitatea de intreprinzator. Sa presupunem ca intreprinderea din sfera
comertului cu amanuntul vinde populatiei marfuri casnice (covoare) si
venitul brut al ei inclusiv TVA pentru aceeasi perioada, constituie
18,000 lei. Intreprinderea din sfera comertului cu amanuntul nu
elibereaza facturi TVA cumparatorilor sai, insa ea este obligata sa duca
evidenta zilnica pentru determinarea volumului total al vinzarilor
pentru perioada respectiva si sa calculeze impozitul spre plata. In
acest exemplu, TVA spre plata constituie 3,000 lei (in cazurile in care
TVA nu se evidentiaza in documentele de plata, marimea ei se determina
prin inmultirea valorii marfurilor si serviciilor la marimea recalculata
egala cu 16.67%).
In declaratia privind TVA pe perioada fiscala respectiva,
intreprinderea din sfera comertului cu amanuntul include valoarea
materialelor procurate - 8,000 lei (5,000 + 2,500 + 500), precum si
valoarea marfurilor livrate - 15,000 (18,000 - 3,000). Prin urmare,
impozitul pe marfurile livrate constituie 3,000 lei, iar impozitul pe
valorile materiale procurate, care se trece in cont, constituie 1,600
lei (1,000 pentru covoare, 500 pentru tul de perdele si 100 pentru
repararea vitrinei). Impozitul care trebuie achitat de intreprinderea
din sfera comertului cu amanuntul la buget va constitui 1,400 lei (3,000
- 1,600). Valoarea adaugata de catre intreprinderea din sfera comertului
cu amanuntul constituie 7,000 lei (15,000 - 8,000).
Importul
Exemplul 4.
Daca intreprinderea din primul exemplu ar fi importat lina
neprelucrata, atunci ea ar fi fost obligata sa achite TVA la cota de 20%
in momentul importarii linei. Daca conform facturii TVA valoarea linii
furnizata de compania-furnizor in portul din Australia in echivalentul
dolarului constituie 50,000 lei, iar valoarea de imbarcare si asigurare
a incarcaturii pina la momentul primirii ei de carte intreprinderea de
producere a fibrelor de lina colorata din Moldova (pina la terminalul de
pe Dunare) constituie 25,000 lei, atunci valoarea importului va
constitui 75,000 lei. TVA spre plata la vama va constitui 15,000 lei,
insa, presupunind ca intreprinderea de producere a fibrei efectua
livrari impozabile a productiei sale in Republica Moldova, ea va fi
obligata sa includa in declaratia privind TVA suma respectiva a TVA ca
trecere in cont a impozitului achitat pe valorile materiale procurate
(pentru trecerea in cont a impozitului, care va trebui achitat la
momentul realizarii).
Exemplul 5.
Daca o persoana fizica importa un computer din Germania, atunci
achitarea TVA de catre ea depinde de un sir de conditii. Daca acest
computer este destinat desfasurarii activitatii de intreprinzator in
Republica Moldova sau pentru activitatea de antreprenoriat, atunci TVA
se achita indiferent de pretul computerului. Obiectul impozabil va fi
pretul achitat pentru aceasta marfa (indicata in documentele
confirmatoare sau determinata in baza altei metode stabilite in
legislatie), plus cheltuielile aferente imbarcarii, taxele vamale, alte
taxe spre plata.
Exportul
Exemplul 6.
Daca producatorul din exemplul 2 in afara de livrarile de
comercializare a covoarelor in republica a efectuat si export de covoare
in Romnia in suma totala de 75,000 lei, atunci suma TVA obtinuta de la
realizare catre cea achitata pe procurari, posibila de a fi restituita
pentru export, va constitui 12,000 lei. Aceasta suma nu depaseste
limitele determinate de aplicarea cotei TVA obisnuite la valoarea totala
a livrarilor exportate pentru perioada fiscala respectiva (articolul 101
(3) al Codului fiscal) - 15,000 lei (75,000 x 20%) si contribuabilul TVA
are dreptul de a cere restituirea acesteia (conform conditiilor si
cerintelor Regulamentului cu privire la restituirea sumelor taxei pe
valoarea adaugata, aprobat de Ministerul Finantelor).
15. Exemple de aplicare a taxei pe valoarea adaugata
Exemplul 1.
Sa presupunem ca producatorul articolelor de bucatarie ia un
imprumut de la banca pentru desfasurarea activitatii sale de afaceri si
garanteaza prin gaj acest imprumut prin stocul sau de foi de aluminiu.
Daca el nu achita datoria pe imprumut si banca intra in posesia foilor de aluminiu, aceasta operatiune este examinata ca o livrare de marfuri.
Deoarece producatorul dat este inregistrat ca contribuabil al TVA si
foile de aluminiu se considera livrate, atunci pe valoarea livrarii
trebuie sa fie calculat impozitul. In conformitate cu titlul III al
Codului fiscal, banca are dreptul la trecerea in cont a sumei TVA,
achitata la procurarea articolelor de bucatarie, cu conditia
indeplinirii prevederilor articolului 102 (3) al Codului fiscal.
Exemplul 2.
Un intreprinzator independent a primit o comanda de reinnoire a
circuitelor electrice intr-un bloc. El presteaza servicii. Desi in
scopul executarii lucrului sau el procura astfel de marfuri ca cablu si
prize, aceste cheltuieli sint considerate ca parte a serviciului. Pe de
alta parte, comerciantul care furnizeaza computere unei companii de
audit de asemenea poate conveni sa presteze un serviciu de instalare si
testare a retelei. Atunci cind este vorba de livrarea computerelor,
lucrarile de instalare a utilajului poarta caracter auxiliar si intreaga
tranzactie este considerata livrare de marfuri. Daca furnizorul de
computere da in chirie reteaua de computere firmei de audit, el
presteaza un serviciu.
Daca furnizorul de computere este de acord sa compenseze pierderile
legate de retea, cauzate de astfel de riscuri, ca furt sau deterioare
incidentala si adauga o prima de asigurare la pretul chiriei, atunci
intreaga livrare este considerata livrare impozabila a serviciilor. De
obicei, prima de asigurare este scutita de impozit, insa deoarece polita
de asigurare in raport cu pretul chiriei poarta caracter auxiliar,
intreaga livrare este considerata livrare impozabila a serviciilor. In
acest caz furnizorul de computere trebuie sa achite TVA la cota
obisnuita, iar firma de audit, conform prevederilor titlului III al
Codului fiscal, are dreptul la trecere in cont a impozitului pe
marfurile si valorile materiale procurate, serviciile prestate.
Exemplul 3.
Sa presupunem ca o firma contabila care presteaza servicii
contabile, duce evidenta contabila pentru un restaurant si o tipografie.
Acesta ar putea fi un serviciu prestat pe parcursul unei perioade
indelungate de timp si, din cind in cind firma va trebui sa elibereze o
factura pentru a cere plata pentru lucrul executat pentru ambele
intreprinderi. De fiecare data, cind se elibereaza o factura TVA,
prestarea serviciului devine livrare impozabila, aplicindu-se cota
stabilita a TVA. Daca firma contabila cere, ca clientul sau sa efectueze
o plata in prealabil pentru orice serviciu prestat, atunci primirea unei
atare plati este considerata compensatie pentru serviciul prestat si
impozitul este necesar de calculat pentru perioada data, chiar daca
factura TVA nu este prezentata, insa in acest caz clientul nu va putea
sa solicite trecere in cont a impozitului pe valorile materiale si
serviciile procurate in aceasta perioada. Sa analizam situatia cind firma contabila este de acord sa primeasca articole de papetarie ca
plata partiala a serviciilor sale. Suma mijloacelor banesti pe care o
primeste firma contabila poate fi mai mica, decit suma pentru servicii,
indicata in factura TVA, insa valoarea serviciilor prestate de el n-a
fost redusa si TVA trebuie sa fie achitata in marime deplina. Plata
acordata pentru prestarea serviciilor a fost efectuata in forma baneasca
si in forma de livrare a articolelor de papetarie. Daca firma contabila
indica corect si deplin suma TVA in factura TVA eliberata tipografiei,
tipografia va putea solicita o trecere in cont a impozitului pe valorile
materiale si serviciile procurate in marimea aceleiasi sume. Totusi,
tipografia a efectuat o livrare a articolelor de papetarie firmei
contabile - o livrare a marfurilor, efectuata in procesul desfasurarii
activitatii de afaceri, contra plata care reprezinta prestare a
serviciilor de catre firma contabila. Tipografia trebuie sa achite TVA
pe livrarea marfurilor, iar firma contabila este in drept, conform
regulilor in vigoare, sa solicite o trecere in cont a impozitului
achitat pe valorile materiale procurate. Insa daca colaboratorii firmei
contabile sint de acord sa ia masa in fiecare zi la restaurant in locul
unei parti a onorariului, care nu duce la micsorarea valorii serviciilor
lor, in acest caz restaurantul trebuie sa calculeze TVA pe valoarea
alimentatiei, insa firma contabila nu va avea dreptul la trecerea in
cont a impozitului calculat la valoarea alimentatiei. Aceasta se explica
prin faptul ca livrarea de catre restaurant a fost efectuata in cadrul
activitatii de afaceri, iar consumul de alimente de catre colaboratorii
firmei nu este scopul afacerilor lor. Reiesind din aceste considerente,
valoarea serviciilor, prestate de catre restaurant va include impozitul.
Daca, pe parcursul unei perioade de timp, restaurantul livreaza alimente
in valoare totala de 18,000 lei, impozitul spre plata pe mesele livrate
va constitui 3,000 lei. Daca tipografia ar fi realizat articole de
papetarie la pretul de 300 lei, dar ar fi fost omisa suma TVA (care
constituie 60 lei) si n-ar fi corectat greseala, ea ar fi obligata sa
achite TVA in marime de 50 lei. Acesta este conditionat de faptul ca
valoarea marfurilor livrate este egala cu pretul ei minus TVA, care in
cazul dat este 250 lei, ea fiind impozitata la cota de 20%, genereaza un
impozit in marime de 50 lei.
Exemplul 4.
Daca tipografia ofera un discont in marime de 5% din pretul indicat
in factura TVA consumatorilor care efectueaza plata pentru marfuri in
termen de o saptamina de zile de la livrare, tipografia poate reduce
suma TVA spre plata cu 5%. Daca consumatorul este inregistrat ca
contribuabil al TVA, el poate solicita trecerea in cont a impozitului pe
valorile materiale procurate doar in marimea impozitului pe pretul redus
al livrarii. Daca jumatate din marfurile livrate de catre tipografie
unui consumator se dovedesc a fi deficiente si sint intoarse
tipografiei, ultima poate reduce suma TVA spre plata in aceeasi
proportie, in care el reduce pretul, insa daca consumatorul trebuie sa
achite TVA, el trebuie in mod similar sa reduca suma solicitata a
trecerii in cont a impozitului pe valorile materiale procurate.
Exemplul 5.
Daca producatorul articolelor de bucatarie la care s-a facut
referinta in exemplele din capitolul I al prezentului Regulament nu este
in stare sa plateasca salarii in numerar angajatilor sai, el poate sa le
compenseze salariul cu articole de bucatarie din stocul sau si daca suma
totala a salariilor achitate in asa mod constituie 3,500 lei,
producatorul trebuie sa declare si sa transfere in buget 700 lei.
Exemplul 6.
Sa presupunem ca inregistrarea intreprinderii ca contribuabil al TVA
a fost anulata.
Toate stocurile de valori materiale, produsele, marfurile, alte
active devin pentru el, ca subiect impozabil, livrari impozabile. In
declaratia finala privind TVA pentru perioada fiscala, el trebuie sa
declare suma impozitului spre plata, in conformitate cu prevederile
articolului 113(4) al Codului fiscal. Pe de alta parte, daca
inregistrarea in calitate de contribuabil al TVA a subiectului care
efectueaza vinzarea cu amanuntul se anuleaza in legatura cu
reorganizarea intreprinderii si vinderea articolelor de bucatarie va
infaptui alta persoana, iar persoana data este inregistrata deja ca
contribuabil al TVA sau se inregistreaza la momentul transferului
dreptului de desfasurare a activitatii de intreprinzator, atunci aceasta
operatie nu se considera livrare impozabila. Intreprinderea care se
reorganizeaza nu trebuie sa plateasca TVA pe stocurile de valori
materiale, active, iar intreprinderea care a fost reorganizata nu are
dreptul la trecere in cont a impozitului pe valorile materiale,
serviciile procurate.
Exemplul 7.
In multe cazuri, persoana juridica sau fizica care se inregistreaza
ca contribuabil al TVA, obtine anumite avantaje, insa aceasta poate avea
loc si in scopuri ilegale. In scopul limitarii dorintei ilegale a unor
persoane de a deveni contribuabili ai TVA este necesar de a stabili daca
activitatea persoanei juridice sau fizice se considera activitate de
intreprinzator, si anume de a determina criteriile existentei
activitatii de afaceri. Daca o persoana achizitioneaza o casa veche,
pretioasa din punct de vedere arhitectural care se afla in imprejurari
agreabile, persoana data ar dori s-o ocupe impreuna cu familia pentru a
locui in ea, insa cheltuielile de restaurare si mentinere pot fi foarte
mari. Daca proprietarul permite publicului sa viziteze locurile de
interes ale casei si stabileste o plata pentru a compensa o parte din
aceste cheltuieli, el poate sa se inregistreze ca intreprinzator, sa
declare ca desfasoara activitate de intreprinzator si efectueaza livrari
impozabile (accesul la cladire). Insa plata de intrare nici pe departe
nu acopera cheltuielile de restaurare si mentinere, iar scopul adevarat
al sau este pastrarea casei si asigurarea unui loc de trai. Factorul
motivational privind incercarea de 20. Exemple de aplicare a taxei pe valoarea adaugata
Exemplul 1.
Avind o experienta de lucru in calitate de electrician, persoana N
hotaraste sa abandoneze serviciul si sa deschida propria afacere ca
electrician - intreprinzator pentru executarea lucrarilor
electrotehnice. Pe parcursul a citeva luni de zile valoarea
tranzactiilor lui sporeste incet, atingind nivelul de 1,000 lei lunar.
El nu atinge plafonul stabilit si, prin urmare, nu este obligat sa se
inregistreze ca contribuabil al TVA. Intreprinzatorul dat nu trebuie sa
perceapa TVA de la beneficiarii serviciilor sale si sa elibereze facturi
TVA. Sa presupunem ca el modernizeaza constructia cutiei de distributie,
rationalizind lucrul in mod considerabil. Persoana data ii comunica
acest fapt fratelui sau, care este intreprinzator in Odesa si care este
increzut ca produsul dat se va vinde cu succes pe piata de acolo. Ei se
inteleg ca el va procura o partida de marfuri si o va exporta fratelui
sau in Ucraina. El nu doreste sa suporte cheltuielile ce tin de plata
TVA pe cutiile de distributie sau alte cheltuieli, de aceea el
inainteaza cererea de inregistrare ca contribuabil al TVA, necatind la
faptul ca la momentul in cauza el nu era obligat sa se inregistreze.
Inregistrindu-se, intreprinzatorul - electrician poate aplica cota zero
la marfurile exportate in Ucraina si poate obtine trecere in cont pe
marfurile, valorile materiale si serviciile procurate.
Exemplul 2.
Daca afacerea aceluiasi electrician ar creste mai rapid incepind cu
nivelul de 1,000 lei pe luna si peste optsprezece luni ar atinge nivelul
lunar de 2,500 lei, atunci pe parcursul unei perioade de douasprezece
luni de zile sau chiar mai putin, rezultatul activitatii lui ar depasi
20,000 lei. Sa presupunem ca plafonul dat a fost atins la 20 iunie. In
legatura cu aceasta, pina la 20 iulie persoana data este obligata sa
instiinteze Inspectoratul fiscal de stat teritorial si sa se
inregistreze ca contribuabil al TVA, iar inregistrarea va intra in
vigoare de la 1 august. Din aceasta zi el este obligat sa elibereze
consumatorilor serviciilor lui facturi TVA, care sa indice impozitul si
sa calculeze, in ordinea stabilita, TVA pe toate livrarile impozabile;
el de asemenea are dreptul la treceri in cont a impozitului achitat pe
marfurile, valorile materiale si serviciile primite, la data primirii
sau dupa aceasta data.
Exemplul 3.
Daca acelasi electrician dupa abandonarea serviciului a semnat un
contract de efectuare a lucrarilor de deservire electrica la o fabrica,
el poate lua decizia de a se inregistra ca persoana care are intentia de
a efectua livrari. Sa presupunem ca contractul a fost semnat pina la
data de 20 iunie si persoana data a depus cerere de inregistrare ca
contribuabil al TVA pe data de 27 iunie. Inregistrarea intra in vigoare
de pe data de 27 iunie si prima lui perioada fiscala se va termina la 31
iulie.
Exemplul 4.
Sa presupunem ca o tipografie care editeaza carti pentru copii (cu o
cifra de afaceri anuala in marime de 100,000 lei care sint scutite de
impozit in conformitate cu articolul 103, punctul 5) al Codului fiscal a
decis sa accepte o comanda de editare a brosurilor de publicitate in
valoare de 25,000 lei, care trebuie sa fie livrate in luna iunie.
Tipografia nu este inregistrata ca contribuabil al TVA. Ea este obligata
sa instiinteze pina la 30 iunie Inspectoratul fiscal de stat teritorial
despre intentia de a se inregistra ca contribuabil al TVA. In
conformitate cu articolul 112 (2) al Codului fiscal, inregistrarea va
intra in vigoare de la 1 iunie. Subiectul dat trebuie sa achite
impozitul pe vinzarea brosurilor la cota standard a TVA, insa va avea
dreptul de a obtine trecerea in cont a impozitului achitat pe marfurile,
valorile materiale si serviciile procurate doar pe livrarile procurate,
aferente nemijlocit editarii brosurilor.
Exemplul 5.
Sa presupunem ca aceeasi tipografie care editeaza carti pentru
copii, scutite de impozit accepta o comanda de editare a brosurilor in
valoare de 15,000 lei si efectueaza livrarea brosurilor in luna iunie.
Tipografia nu este obligata sa se inregistreze ca contribuabil al TVA.
Totusi, sa presupunem in continuare cu anticiparea comenzilor
ulterioare, ca subiectul dat comanda la o companie germana elaborarea
dizainului computerizat ale cartilor sale. Lucrul indeplinit de catre
compania germana costa 10,000 lei. In conformitate cu articolele 94 (3)
si 112 (4) ale Codului fiscal, astfel de livrari ale serviciilor
importate trebuie sa fie considerate livrari impozabile cu TVA,
efectuate de catre tipografie. Aceasta semnifica ca pentru perioada
lunilor iunie si iulie valoarea livrarilor efectuate de catre tipografie
constituie 25,000 lei, cifra care depaseste plafonul stabilit.
Tipografia trebuie sa instiinteze Inspectoratul fiscal de stat
teritorial, in termen de o luna de zile de la primirea livrarilor
importate, despre faptul ca trebuie sa se inregistreze ca contribuabil
al TVA si inregistrarea va intra in vigoare din prima zi a lunii
urmatoare. Pentru a obtine trecere in cont a impozitului pe livrarile
impozabile si cele neimpozabile, in conformitate cu articolul 102 (3) al
Codului fiscal tipografia trebuie sa aiba un volum al livrarilor
impozabile nu mai mic de 100,000 lei, deoarece volumul livrarilor
scutite de impozit constituie 100,000 lei (vezi exemplul 4).
a se inregistra ca contribuabil al
TVA este trecerea in cont a impozitului pe valorile materiale si
serviciile procurate, insa aceasta activitate nu corespunde criteriilor
activitatii de afaceri si inregistrarea ca contribuabil al TVA nu i se
permite acestei persoane.
Exemplul 1.
Dl K - arhitector, rezident al Republicii Moldova proiecteaza
cladiri in Romnia. O parte din lucrul preliminar el il efectueaza in
Republica Moldova, iar lucrul de baza e Exemplul 1.
Intreprinderea A procura valori materiale in suma de 100000 lei.
TVA aferenta valorilor materiale procurate (conform facturii TVA)
constituie 20000 lei (100000 x 20 : 100).
Aceasta operatie se va reflecta de catre intreprinderea A prin
urmatoarele formule contabile:
1) Acceptarea spre plata a facturii comerciale si facturii TVA:
Dt 123 "Mijloace fixe";
211 "Materiale";
217 "Marfuri" etc. - 100000 lei
Dt 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 20000 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale";
522 "Datorii pe termen scurt fata de partile legate" - 120000 lei;
2) Achitarea documentelor de decontare si plata a furnizorilor,
antreprenorilor si partilor legate:
Dt 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale";
522 "Datorii pe termen scurt fata de partile legate" - 120000 lei
Ct 242 "Cont de decontare";
243 "Cont valutar" - 120000 lei.
Valoarea impozabila a livrarii impozabile, inclusiv costul
transportarii, precum si suma tuturor impozitelor si taxelor care
urmeaza a fi achitate, cu exceptia TVA reprezinta (conform art.97)
valoarea livrarii achitate sau care urmeaza a fi achitata. Suma TVA
aferenta valorii impozabile a livrarilor impozabile se reflecta la
debitul contului 221 "Creante pe termen scurt aferente facturilor
comerciale" si creditul contului 534 "Datorii privind decontarile cu
bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adaugata".
Exemplul 2.
Utilizind datele exemplului 1, presupunem ca intreprinderea A
efectueaza livrari impozabile firmei L in valoare de 110000 lei. Suma
TVA calculata de la valoarea livrarilor impozabile constituie 22000 lei
(110000 x 20 : 100).
Inregistrarile intreprinderii A in cazul dat vor fi urmatoarele:
1) Reflectarea datoriilor cumparatorilor pentru valorile materiale
livrate in baza documentelor de plata si facturii TVA:
Dt 221 "Creante pe termen scurt aferente facturilor
comerciale" - 132000 lei
(110000 + 22000 lei)
- la valoarea livrarilor impozabile (inclusiv TVA)
Ct 611 "Venituri din vinzari";
612 "Alte venituri operationale";
621 "Venituri din activitatea de investitii" - 110000 lei
- la valoarea livrarilor impozabile (fara TVA)
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 22000 lei
- la suma TVA aferenta valorii livrarilor impozabile;
2) Reflectarea valorii de bilant a valorilor materiale livrate
(conform datelor exemplului):
Dt 711 "Costul vinzarilor";
712 "Cheltuieli comerciale";
721 "Cheltuieli ale activitatii de investitii" etc. - 100000 lei
Ct 123 "Mijloace fixe";
211 "Materiale";
217 "Marfuri" etc. - 100000 lei.
Achitarea la buget pentru fiecare perioada fiscala a sumei TVA, care
se determina ca diferenta dintre sumele TVA primite sau care urmeaza a
fi primite de la consumatori pentru marfurile, serviciile livrate lor si
sumele TVA platite sau care urmeaza a fi platite furnizorilor la
momentul procurarii valorilor materialelor si serviciilor folosite
pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator (art.101(1)), se
reflecta la debitul contului 534 "Datorii privind decontarile cu
bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adaugata" si
creditul contului 242 "Cont de decontare".
Potrivit datelor exemplelor 1 si 2, diferenta dintre suma TVA
aferenta valorilor materiale livrate si suma TVA, aferenta valorilor
materiale procurate, care urmeaza a fi transferata la buget, constituie
2000 lei (22000 - 20000).
Transferarea acestei sume la buget se reflecta de catre
intreprinderea A prin formula contabila:
Dt 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 2000 lei
Ct 242 "Cont de decontare" - 2000 lei.
Daca suma TVA achitata furnizorului la procurarea valorilor
materiale si serviciilor depaseste suma TVA primita sau care urmeaza a
fi primita de la consumatori pentru marfurile, serviciile livrate,
conform art.101(2), diferenta se raporteaza la urmatoarea perioada
fiscala si se reflecta in evidenta financiara la momentul intocmirii
darii de seama la debitul subcontului 2253 "Creante pe termen scurt
privind taxa pe valoarea adaugata de trecut in cont" si creditul
contului 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adaugata". La inceputul lunii
urmatoare se efectueaza inregistrarea reversa debitul subcontului 5342
"Datorii privind taxa pe valoare adaugata si creditul subcontului 2253
"Creante pe termen scurt privind taxa pe valoarea adaugata de trecut in
cont" .
Exemplul 3.
Presupunem ca intreprinderea A efectueaza livrari impozabile firmei
L in valoare de 80000 lei. Suma TVA aferenta acestor livrari constituie
16000 lei (80000 x 20 : 100).
Conform datelor exemplului 1, suma TVA aferenta valorilor materiale
procurate constituie 20000 lei. Prin urmare, diferenta dintre suma TVA
care urmeaza a fi achitata furnizorului la procurarea valorilor
materiale si suma TVA care urmeaza a fi primita de la consumatori pentru
valorile materiale livrate este egala cu 4000 lei (20000 - 16000) si
se reflecta in evidenta financiara la momentul intocmirii darii de seama
prin formula:
Dt 225 "Creante pe termen scurt privind decontarile
cu bugetul" subcontul 2253 "Creante pe termen
scurt privind taxa pe valoarea adaugata de
trecut in cont" - 4000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 4000 lei.
Aceasta inregistrare se va reflecta numai in "Tabelul de corectare"
pentru intocmirea corecta a darii de seama financiare.
La inceputul lunii urmatoare se efectueaza inregistrarea reversa
numai in "tabelul de corectare":
Dt 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 4000 lei
Ct 225 "Creante pe termen scurt privind decontarile
cu bugetul", subcontul 2253 "Creante pe termen
scurt privind taxa pe valoarea adaugata de
trecut in cont" - 4000 lei.
Daca depasirea sumei TVA pe valorile materiale, serviciile procurate
se datoreaza faptului ca subiectul impozabil a efectuat o livrare care
se impoziteaza la cota zero si cota redusa atunci, conform art.101(3),
acesta are dreptul la restituirea sumei de depasire a TVA, ce urmeaza a
fi achitata pe valorile materiale, serviciile procurate in limitele
cotei TVA obisnuite, inmultita la valoarea livrarii care se impoziteaza
la cota zero si cota redusa. Aceasta operatie se reflecta in evidenta
manageriala si financiara la debitul contului 225 "Creante pe termen
scurt privind decontarile cu bugetul", subcontul 2254 "Creante pe termen
scurt privind taxa pe valoarea adaugata de recuperat" si creditul
contului 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adaugata". Restituirea sumei de
depasire de catre buget se va reflecta la debitul contului 242 "Cont de
decontare" si creditul contului 225 "Creante pe termen scurt privind
decontarile cu bugetul", subcontul 2254 "Creante pe termen scurt privind
taxa pe valoarea adaugata de recuperat".
Exemplul 4.
Intreprinderea a efectuat pe parcursul lunii livrari de export in
suma de 20000 lei, fara TVA. Valoarea TVA aferenta marfurilor procurate
si serviciilor utilizate, reflectata la debitul contului 5342 a alcatuit
12000 lei. Valoarea TVA aferenta livrarilor efectuate pe parcursul
lunii, reflectata la creditul contului 5342 s-a cifrat la 9000 lei.
Suma spre restituire va fi determinata ca valoarea minimala dintre:
depasirea sumei TVA destinata trecerii in cont asupra sumei TVA
aferente livrarilor efectuate - 3000 lei (12000 - 9000);
valoarea livrarilor de export inmultita la cota TVA standard -
4000 lei (20000 x 20 : 100).
In evidenta intreprinderii suma spre restituire va fi reflectata
prin inregistrarea contabila:
Dt 2254 "Creante pe termen scurt privind taxa
pe valoarea adaugata de recuperat" - 3000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 3000 lei
La restituirea de la buget a sumei de depasire se va intocmi formula
contabila:
Dt 242 "Contul de decontare" - 3000 lei
Ct 2254 "Creante pe termen scurt privind
TVA de recuperat" - 3000 lei.
Conform art.101(5) "Persoanele juridice si fizice care importa
marfuri pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator, achita TVA
pina la sau in momentul prezentarii declaratiei vamale, adica pina la
momentul introducerii marfurilor pe teritoriul Republicii Moldova".
Aceasta operatie se reflecta la debitul contului 534 "Datorii privind
decontarile cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" si creditul contului 539 "Alte datorii pe termen
scurt". Persoanele fizice care importa marfuri de uz sau consum
personal, a caror valoare depaseste limita stabilita in legea bugetului
pe anul respectiv, achita TVA in momentul controlului vamal al bagajului
in masura in care valoarea depaseste limita stabilita.
Exemplul 5.
Firma XL importa marfuri pentru desfasurarea activitatii de
intreprinzator din Germania in valoare de 300000 lei (suma TVA 60000
lei (300000 x 20 : 100).
Inregistrarea acestor operatiuni este urmatoarea:
1. Reflectarea valorii marfurilor importate din Germania:
Dt 217 "Marfuri" - 300000 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale" - 300000 lei.
2. Concomitent se reflecta suma TVA aferenta marfurilor importate:
Dt 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 60000 lei
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt", subcontul
5394 "Datorii pe termen scurt catre vama" - 60000 lei;
3. Transferarea sumei TVA aferenta marfurilor importate
Departamentului vamal:
Dt 539 "Alte datorii pe termen scurt", subcontul
5394 "Datorii pe termen scurt catre vama" - 60000 lei;
Ct 242 "Cont de decontare" - 60000 lei.
l il efectueaza pe teritoriului
Romniei dlui M, care sa afla in Romnia. Serviciul in cauza este
consumat in afara Republicii Moldova si se impoziteaza la cota zero.
Exemplul 2.
Dl M - rezident al Republicii Moldova presteaza servicii de
consulting dlui C - rezident al Ucrainei, care viziteaza Moldova pentru
a beneficia de acest serviciu. Astfel de serviciu ce se consuma in
Republica Moldova nu este serviciu de export si se impoziteaza la cota
standard a Republicii Moldova.
Exemplul 6.
Intreprinderea A a importat servicii prestate de firma-rezident a
Romniei in valoare de 500 dolari SUA (fara TVA). Cursul de schimb
oficial al BNM la data primirii serviciilor a constituit 8 lei pentru 1
dolar SUA.
In acest caz in contabilitatea intreprinderii A vor fi inregistrate
urmatoarele formule contabile:
1) Reflectarea la cheltuieli a valorii serviciilor importate, fara
TVA:
Dt 713 "Cheltuieli generale si administrative",
811 "Productia de baza",
812 "Activitati auxiliare - 4000 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale" - 4000 lei
2) Reflectarea sumei TVA calculate:
Dt 713 "Cheltuieli generale si administrative"
subcontul 7134 "Impozite, taxe si plati, cu
exceptia impozitului pe venit" - 800 lei
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea
adaugata" (4000 x 20 : 100) - 800 lei.
Suma TVA achitata, sau care urmeaza a fi achitata, pe valorile
materiale, serviciile procurate care sint folosite pentru efectuarea
livrarilor scutite de TVA, conform art.102(2) nu se trece in cont, ci se
raporteaza la valorile materiale, cheltuielile de productie si de
circulatie si se reflecta la debitul conturilor 123 "Mijloace fixe"; 211
"Materiale", 811 "Productia de baza", 812 "Activitati auxiliare", 813
"Consumuri indirecte de productie" etc. - pentru valorile materiale si
713 "Cheltuieli generale si administrative"; 811 "Productia de baza"
etc. - pentru servicii si creditul contului 521 "Datorii pe termen scurt
privind facturile comerciale", 522 "Datorii pe termen scurt fata de
partile legate" etc.
Exemplul 7.
Intreprinderea B procura valori materiale si servicii in valoare de
150000 lei, destinate pentru utilizarea lor la efectuarea livrarilor
scutite de TVA. Suma TVA aferenta materialelor si serviciilor procurate
constituie 30000 lei (150000 x 20 : 100).
Aceasta operatie se reflecta in contabilitate prin formula:
Dt 123 "Mijloace fixe";
211 "Materiale";
713 "Cheltuieli generale si administrative";
811 "Productia de baza",
812 "Activitati auxiliare",
813 "Consumuri indirecte de productie" etc. - 180000 lei
- la suma valorii marfurilor, serviciilor (inclusiv TVA)
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale" - 180000 lei.
Suma TVA achitata, sau care urmeaza a fi achitata, pe valorile
materiale, serviciile procurate care sint folosite pentru efectuarea
livrarilor atit impozabile, cit si neimpozabile, conform art.102(3), se
trece in cont daca se tine o evidenta aparte a achitarii platilor pentru
ele si daca valoarea impozabila a livrarilor impozabile depaseste 50 %
din valoarea tuturor livrarilor efectuate de catre subiectul impozabil
in perioada gestionara.
Exemplul 8.
Sa admitem ca intreprinderea C produce:
- instrumente medicale (neimpozabile),
- alte instrumente (impozabile).
La intreprinderea in cauza raportul dintre volumul livrarilor
impozabile si volumul tuturor livrarilor in fiecare luna gestionara este
diferit.
Presupunem ca in luna a VII intreprinderea a procurat valori
materiale in valoare de 20000 lei. Suma TVA aferenta acestor procurari
constituie 4000 lei (20000 x 20 : 100).
La procurarea materialelor se intocmeste formula contabila:
Dt 211 "Materiale" - la valoarea materialelor procurate,
fara TVA - 20000 lei
Dt 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 4000 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale" - 24000 lei.
In luna aceasta s-au folosit materiale pentru producerea
instrumentelor atit impozabile cit si neimpozabile in valoare de 4000
lei. Suma TVA aferenta acestor materiale constituie 800 lei (4000 x 20:
100).
Tot in luna aceasta intreprinderea livreaza :
- instrumente medicale in valoare de 5000 lei;
- alte instrumente in valoare de 3000 lei. Suma TVA aferenta
acestor instrumente este egala cu 600 lei (3000 x 20 : 100).
Formulele contabile intocmite in luna VII vor fi urmatoarele:
1) Reflectarea valorii livrarilor neimpozabile (instrumentelor
medicale):
Dt 221 "Creante pe termen scurt aferente
facturilor comerciale" - 5000 lei
Ct 611 "Venituri din vinzari" - 5000 lei;
2) Reflectarea valorii livrarilor impozabile (alte instrumente):
Dt 221 "Creante pe termen scurt aferente
facturilor comerciale" - 3600 lei
Ct 611 "Venituri din vinzari" - 3000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 600 lei.
Analizind la sfirsitul lunii raportul dintre volumul livrarilor
impozabile catre volumul tuturor livrarilor, constatam, ca el constituie
37,5 % (3000 : 8000 x 100), iar al celor neimpozabile - 62,5 % (5000
: 8000 x 100).
Prin urmare, suma TVA aferenta valorilor materiale procurate pentru
efectuarea atit a livrarilor impozabile, cit si a celor neimpozabile,
reflectate anterior la debitul contului 534 "Datorii privind decontarile
cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adaugata"
si creditul contului 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale", conform art.102(3) nu se trece in cont, ci se restabileste
la cheltuielile perioadei conform formulei contabile:
Dt 713 "Cheltuieli generale si administrative" - 800 lei
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 800 lei.
In luna VIII intreprinderea a procurat materiale in valoare de
26000 lei. Suma TVA aferenta procurarilor constituie 5200 lei (26000
x 20 : 100).
In luna aceasta s-au folosit materiale pentru producerea
instrumentelor atit impozabile cit si neimpozabile in valoare de 14000
lei. Suma TVA aferenta acestor materiale constituie 2800 lei (14000 x
20: 100).
In luna data intreprinderea a livrat:
- instrumente medicale in valoare de 8000 lei;
- alte instrumente in valoare de 9000 lei, suma TVA aferenta
acestora constituind 1800 lei (9000 x 20: 100).
Inregistrarile contabile in luna VIII sint urmatoarele:
1) Reflectarea valorii materialelor procurate:
Dt 211 "Materiale" - 26000 lei
Dt 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 5200 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale" - 31200 lei;
2) Reflectarea valorii livrarilor neimpozabile (instrumentelor
medicale):
Dt 221 "Creante pe termen scurt
privind facturile comerciale" - 8000 lei
Ct 611 "Venituri din vinzari" - 8000 lei;
3) Reflectarea valorii livrarilor impozabile:
Dt 221 "Creante pe termen scurt
privind facturile comerciale" - 10800 lei
Ct 611 "Venituri din vinzari" (10800 - 1800) - 9000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 1800 lei.
Analizind la sfirsitul lunii raportul dintre volumul marfurilor
impozabile catre volumul tuturor livrarilor, constatam, ca el constituie
53 % (9000 : 17000 x 100), iar a celor neimpozabile 47 % (8000 : 17000
x 100).
Prin urmare, conform art. 102(3) suma TVA aferenta materialelor
utilizate in luna data pentru efectuarea atit a livrarilor impozabile,
cit si a celor neimpozabile se va trece in cont.
Suma TVA achitata, sau care urmeaza a fi achitata, pe valorile
materiale, serviciile procurate care nu sint folosite pentru
desfasurarea activitatii de intreprinzator (de ex. intretinerea
obiectelor cu destinatie social-culturala) nu se trece in cont, ci se
raporteaza (conform art.102(4)) la rezultatele activitatii si se
reflecta la debitul conturilor de intretinere a acestor obiecte (713
"Cheltuieli generale si administrative"; 714 "Alte cheltuieli
operationale") si creditul contului 534 "Datorii privind decontarile cu
bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adaugata".
Suma TVA achitata, sau care urmeaza a fi achitata, pe valorile
materiale, serviciile procurate de catre subiectul impozabil in scopul
organizarii de activitati distractive ce nu tin de domeniul activitatii
de intreprinzator (conform art.102(5)) nu se trece in cont, ci se
raporteaza la cheltuielile de productie si de circulatie si se reflecta
la debitul contului 713 "Cheltuieli generale si administrative" si
creditul contului 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adaugata".
In conformitate cu art.27 (alineatul 7) al Legii bugetului pe anul
1998 si art.26 p.5 al Legii bugetului pe anul 1999 "Volumul de
comercializare al piinii si al altor produse de panificatie, al laptelui
si al produselor lactate se va impune cu TVA de 8 la suta.
Intreprinderilor de panificatie, de prelucrare a laptelui a caror suma a
TVA achitata furnizorilor pentru marfurile (serviciile) utilizate la
fabricarea produselor mentionate depaseste suma TVA la comercializarea
lor, diferenta li se restituie din buget".
Exemplul 9.
a) S.A. "F" procura materie prima pentru fabricarea articolelor de
panificatie in valoare de 50000 lei. Suma TVA aferenta materiei prime
procurate (conform facturii TVA) constituie 10000 lei
(50000 x 20 : 100).
b) Articolele fabricate sint comercializate magazinelor alimentare
la valoarea de 75000 lei. Suma TVA aferenta produselor comercializate
este egala cu 6000 lei (75000 x 8 : 100).
In cazul dat S.A. "F" va reflecta diferenta dintre suma TVA aferenta
materiei prime procurate si suma TVA aferenta produselor de panificatie
comercializate in marime de 4000 lei (10000 - 6000) la decontarile cu
bugetul prin formula contabila:
Dt 225 "Creante pe termen scurt privind decontarile
cu bugetul", subcontul 2254 "Creante pe termen
scurt privind taxa pe valoarea adaugata de
recuperat" - 4000 lei;
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 4000 lei.
Restituirea diferentei de catre buget:
Dt 242 "Cont de decontare" - 4000 lei
Ct 225 "Creante pe termen scurt privind decontarile
cu bugetul", subcontul 2254 "Creante pe termen
scurt privind taxa pe valoarea adaugata de
recuperat" - 4000 lei;
c) Magazinele alimentare, la rindul lor, realizeaza aceste articole
populatiei la valoare de 80000 lei, suma TVA constituind 6400 lei (80000
x 8 : 100) si se va inregistra prin formula contabila:
Dt 241 "Casa" - 6400 lei
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoare adaugata " - 6400 lei.
Organizatiile comerciale (magazinele alimentare) vor transfera la
buget diferenta dintre suma TVA aferenta produselor comercializate si
suma TVA aferenta produselor procurate in marime de 400 lei (6400 lei -
6000 lei) prin inregistrarea contabila:
Dt 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 400 lei
Ct 242 "Cont de decontare" - 400 lei.
Daca factura TVA este eliberata sau plata este primita la momentul
efectuarii livrarii, conform art.108(5), data livrarii se considera data
eliberarii facturii TVA sau data primirii platii, in dependenta de ce
are loc mai inainte. In acest caz apare obligatiunea de plata a TVA,
care se reflecta la debitul contului 225 "Creante pe termen scurt
privind decontarile cu bugetul", subcontul 2255 "Creante pe termen scurt
privind taxa pe valoarea adaugata calculata din avans" si creditul
contului 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adaugata".
Exemplul 10.
Presupunem ca intreprinderea Z a primit un avans de la firma L in
marime de 50000 lei.
Aceasta operatie se va reflecta in modul urmator:
1) Primirea avansului:
Dt 241 "Casa";
242 "Cont de decontare";
243 "Cont valutar" - 50000 lei
Ct 424 "Avansuri pe termen lung primite";
523 "Avansuri pe termen scurt primite" - 50000 lei;
2) Reflectarea sumei TVA aferenta avansului primit:
Dt 225 "Creante pe termen scurt privind decontarile
cu bugetul", subcontul 2255 "Creante pe termen
scurt privind taxa pe valoarea adaugata
calculata din avans" - 8335 lei
(50000 X 16,67%)
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 8335 lei;
3) Transferarea la buget a sumei TVA aferenta avansului primit:
Dt 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 8335 lei
Ct 242 "Cont de decontare" - 8335 lei;
4) Trecerea avansului primit in contul creantelor aferente
facturilor comerciale (conform art.98(c)):
Dt 424 "Avansuri pe termen lung primite";
523 "Avansuri pe termen scurt primite" - 50000 lei
Ct 221 "Creante pe termen scurt aferente facturilor
comerciale" - 50000 lei.
Concomitent la suma TVA se intocmeste formula:
Dt 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 8335 lei
Ct 225 "Creante pe termen scurt privind decontarile
cu bugetul", subcontul 2255 "Creante pe termen
scurt privind taxa pe valoarea adaugata
calculata din avans" - 8335 lei.
Unitatile comerciale, care efectueaza receptionarea si vinzarea
marfurilor pe principii de consignatie, achita la buget suma TVA
calculata in marime de 20 procente de la serviciile prestate impozabile
(art.93(4,5); 96).
Exemplul 11.
In baza contractului de comision pentru realizare pe principii de
consignatie de la comitent (in calitate de subiect impozabil) au fost
receptionate marfuri in valoare de 12000 lei (10000 - valoarea
contractuala + 2000 lei - suma TVA), pretul de cumparare al marfurilor
fiind de 8500 lei. Comisionul pentru serviciile prestate la realizarea
marfurilor constituie 1800 lei (15 la suta din valoarea de
comercializare a marfurilor). Suma TVA aferenta costului serviciilor de
comision este egala cu 360 lei (1800 x 20 : 100). Marfurile au fost
realizate de comisionar la valoarea de 14160 lei (12000 + 1800 + 360).
In evidenta financiara si manageriala aceasta operatie se va
reflecta in modul urmator:
Pentru comisionar:
Marfurile receptionate de la comitent se vor reflecta la contul
extrabilantier 923 "Marfuri primite in consignatie".
1) Realizarea marfurilor:
Dt 241 "Casa" - 14160 lei
- la valoarea de comercializare a marfurilor
Ct 846 "Valoarea marfurilor comercializate" - 14160 lei
- la valoarea de comercializare a marfurilor"
2) Reflectarea sumei TVA aferenta marfurilor comercializate
Dt 846 "Valoarea marfurilor comercializate" - 2360 lei
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 2360 lei
3) Suma aferenta comitentului conform contractului de consignatie
Dt 846 "Valoarea marfurilor comercializate" - 10000 lei
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt" - 10000 lei
- la valoarea contractuala (fara TVA);
4) Reflectarea venitului primit de la comercializarea marfurilor in
marimea comisionului:
Dt 846 "Valoarea marfurilor comercializate" - 1800 lei
Ct 611 "Venituri din vinzari" - 1800 lei
- la costul serviciilor de comision;
5) Trecerea in cont a sumelor TVA conform facturii TVA primita de la
comitent:
Dt 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 2000 lei
(2360 - 360)
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt" - 2000 lei
6) Achitarea mijloacelor banesti fata de comitent
Dt 539 "Alte datorii pe termen scurt" - 12000 lei
(10000 + 2000)
Ct 242 "Cont de decontare";
241 "Casa" - 12000 lei.
7) Virarea la buget a sumei TVA
Dt 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 360 lei
Ct 242 "Cont de decontare" - 360 lei.
Pentru comitent:
1) Reflectarea valorii de bilant a marfurilor predate comisionarului
spre vinzare:
Dt 217 "Marfuri", subcontul 2175 "Marfuri predate
spre vinzare in consignatie" - 8500 lei
Ct 217 "Marfuri" - 8500 lei.
Daca spre vinzare se predau produse contabilitatea foloseste functia
contului 216 "Produse".
2) Inregistrarea datoriei aferente marfurilor predate la comisie:
Dt 221 "Creante pe termen scurt aferente facturilor
comerciale" - 12000 lei
- la valoarea contractuala (inclusiv TVA spre incasare)
Ct 515 "Venituri anticipate curente" - 10000 lei.
Ct 535 "Datorii preliminare" subcontul 5352 "Taxa
pe valoare adaugata de incasat" - 2000 lei;
3) Incasarea mijloacelor banesti de la comisionar dupa realizarea
marfurilor sau produselor:
Dt 242 "Cont de decontare" - 12000 lei
- la valoarea contractuala(inclusiv TVA)
Ct 221 "Creante pe termen scurt aferente
facturilor comerciale" - 12000 lei.
4) Reflectarea veniturilor din vinzarea marfurilor, anterior
inregistrate in componenta veniturilor anticipate:
Dt 515 "Venituri anticipate curente" - 10000 lei
Ct 611 "Venituri din vinzari" - 10000 lei;
5) Pentru taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului:
Dt 535 "Datorii preliminare" subcontul 5352 "Taxa
pe valoare adaugata de incasat" - 2000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 2000 lei;
6) Reflectarea valorii de bilant a marfurilor vindute:
Dt 711 "Costul vinzarilor" - 8500 lei
Ct 217 "Marfuri", subcontul 2175 "Marfuri predate
spre vinzare in consignatie" - 8500 lei.
45. Livrari in contul retribuirii muncii
Potrivit art.99(1 si 5) la transmiterea valorilor materiale in
contul retribuirii muncii suma TVA se determina reiesind din cota de 20%
aplicata la suma neachitata a salariului si se reflecta conform formulei
contabile:
Dt 227 "Creante pe termen scurt ale personalului"
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adaugata".
Exemplul 12.
Intreprinderea A achita restantele salariale in suma de 2000 lei
prin marfuri. Valoarea de bilant a marfurilor eliberate constituie 1500
lei, pretul de vinzare a marfurilor fiind egal cu suma cuvenita spre
achitare.
Inregistrarea acestei operatii se efectueaza prin intermediul
urmatoarelor formule contabile:
1) Reflectarea valorii de bilant a marfurilor:
Dt 711 "Costul vinzarilor" - 1500 lei
Ct 217 "Marfuri" - 1500 lei;
2) Reflectarea valorii marfurilor vindute, inclusiv TVA:
Dt 227 "Creante pe termen scurt ale personalului" - 2000 lei
Ct 611 "Venituri din vinzari" - 600 lei;
Ct 534 ""Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea
adaugata" - 400 lei.
3) Reflectarea sumei in contul remuneratiilor:
Dt 531 "Datorii fata de personal privind retribuirea
muncii" - 2000 lei
Ct 227 "Creante pe termen scurt ale personalului" - 2000 lei.
46. Livrari in contul achitarii cotei in capitalul statutar
La introducerea cotelor nebanesti in capitalul statutar al
intreprinderii are loc transmiterea dreptului de proprietate asupra
patrimoniului instrainat, care, potrivit art.93(3) este considerata
drept livrare impozabila. Pentru suma aferenta a TVA se intocmeste
formula contabila la debitul conturilor 229 "Alte creante pe termen
scurt", 223 "Creante pe termen scurt ale partilor legate" si creditul
contului 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adaugata".
Exemplul 13.
Intreprinderea A urmeaza sa transmita mijloace fixe in vederea
achitarii cotei sale in capitalul statutar al intreprinderii B. Valoarea
coordonata (concordata) a mijloacelor fixe constituie 6000 lei,
inclusiv TVA.
La transmiterea mijloacelor fixe intreprinderii B in evidenta
intreprinderii A, suplimentar la formulele contabile standard privind
casarea valorii de bilant si a uzurii acestora, se va inregistra
inscrierea:
Dt 229 "Alte creante pe termen scurt" - 6000 lei
Ct 621"Venituri din activitatea de investitii" - 5000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 1000 lei.
La primirea extrasului din registrul actionarilor (certificatului
cotei de participare) se reflecta procurarea actiunilor (cotelor) si
achitarea creantelor intreprinderii B:
Dt 131 "Investitii pe termen lung in parti nelegate" - 6000 lei
Ct 229 "Alte creante pe termen scurt" - 6000 lei.
47. Transmiterea valorilor materiale gajate
Conform art.93(3) transmiterea marfurilor gajate in proprietatea
detinatorului gajului se considera drept livrare. Suma TVA aferenta unei
asemenea livrari se reflecta la debitul conturilor 411 "Credite bancare
pe termen lung", 511 "Credite bancare pe termen scurt", 513 "Imprumuturi
pe termen scurt" si creditul contului 534 "Datorii privind decontarile
cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adaugata".
Exemplul 14.
Datoria intreprinderii A privind creditul primit intr-o banca
comerciala, inclusiv procentele calculate, constituie 12000 lei.
Intreprinderea transmite in proprietatea bancii productia, pretul
coordonat al careia, inclusiv TVA, este egal cu suma datoriei. In
formulele contabile standard privind iesirea valorilor materiale contul
de creante se va inlocui cu contul de datorii, sau creantele se vor
inchide cu datoriile prin proces - verbal.
In evidenta intreprinderii se va intocmi formula contabila:
1) La inlocuirea conturilor
Dt 511 "Credite bancare pe termen scurt" sau
Dt 411 "Credite bancare pe termen lung" - 12000 lei
Ct 611 "Venituri din vinzari" - 10000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" - 2000 lei.
2) La inchiderea creantelor cu datoriile prin proces - verbal ale
partilor:
Dt 511 "Credite bancare pe termen scurt" sau
Dt 411 "Credite bancare pe termen lung" - 12000 lei
Ct 221 "Creante pe termen scurt aferente facturilor
comerciale" sau
Ct 229 "Alte creante pe termen scurt" - 12000 lei.
48. Livrarea marfurilor, serviciilor cu titlu gratuit
Potrivit art.99 transmiterea marfurilor si prestarea serviciilor
fara plata se considera drept livrare impozabila. La suma aferenta a TVA
conform art.99 se intocmeste formula contabila la debitul contului 713
"Cheltuieli generale si administrative" si creditul contului 534
"Datorii privind decontarile cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii
privind taxa pe valoarea adaugata".
Exemplul 15.
Intreprinderea A a procurat marfuri la pret contractual de 30 lei
bucata, fara TVA, in vederea vinzarii lor prin magazine proprii.
Ulterior, intreprinderea A i-a transmis cu titlu gratuit 15 unitati ale
acestor marfurilor intreprinderii B.
In evidenta intreprinderii A se vor efectua urmatoarele inscrieri
contabile:
1) Reflectarea valorii de bilant a marfurilor livrate cu titlu
gratuit:
Dt 711 "Costul vinzarilor" (15 x 30) - 450 lei
Ct 217 "Marfuri" - 450 lei;
2) Reflectarea valorii TVA aferente marfurilor livrate cu titlu
gratuit:
Dt 713 "Cheltuieli generale si administrative" - 90 lei
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" (450 x 20 : 100) - 90 lei.
49. Darea activelor in arenda
Prestarea serviciilor privind darea proprietatii in arenda, inclusiv
cu dreptul de rascumparare este considerata in conformitate cu art.
93(4) livrare impozabila.
a) Suma TVA calculata la plata de arenda curenta se reflecta la
debitul contului 228 "Creante pe termen scurt privind veniturile
calculate" si creditul contului 535 "Datorii preliminare", subcontul
5352 "Datorii privind taxa pe valoarea adaugata de incasat".
b) La darea proprietatii in arenda cu dreptul de rascumparare a
acesteea suma TVA, calculata reiesind din valoarea contractuala (de
rascumparare) a proprietatii date in arenda, se reflecta la debitul
conturilor de evidenta a creantelor si creditul contului 535 "Datorii
preliminare" subcontul 5352 "Taxa pe valoarea adaugata de incasat". La
calcularea platii de arenda curenta privind restituirea valorii
contractuale a proprietatii, in ambele cazuri suma TVA aferenta platii
de arenda se reflecta la debitul contului 535 "Datorii preliminare"
subcontul 5352 "Taxa pe valoarea adaugata de incasat" si creditul
contului 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adaugata".
Exemplul 16.
Intreprinderea A a dat in arenda intreprinderii B mijloace fixe
valoarea carora constituie 50000 lei. Arendasul achita trimestrial
intreprinderii A arenda in suma de 6000 lei, inclusiv TVA.
La darea in arenda a mijloacelor fixe arendasului in evidenta
intreprinderii A "la locatar" vor fi efectuate urmatoarele inscrieri
contabile:
a) pentru arenda pe un termen de scurta durata:
1) Mijloacele fixe date in arenda:
Dt 123 " Mijloace fixe" subcontul 1238
"Mijloace fixe arendate" - 50000 lei;
Ct 123 " Mijloace fixe" - 50000 lei;
2) Calcularea platii de arenda curenta inclusiv TVA in perioada de
gestiune:
Dt 228 "Creante pe termen scurt
privind veniturile calculate" - 6000 lei
Ct 612 "Alte venituri operationale" - 5000 lei;
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu
bugetul" subcontul 5342 "Datorii
privind taxa pe valoare adaugata" - 1000 lei
3) Primirea platii de arenda cu micsorarea impozitului pe venit in
marime de 5 %
Dt 242 "Cont de decontare" - 6000 lei
Dt 225 "Creante pe termen scurt
privind decontarile cu bugetul" - 300 lei
Ct 228 "Creante pe termen scurt privind
veniturile calculate" - 6000 lei.
b) pentru arenda pe un termen de lunga durata
1) Calcularea platii de arenda in baza contractului de arenda
inclusiv TVA:
Dt 228 "Creante pe termen scurt privind
veniturile calculate" - 4800 lei
Ct 515 "Venituri anticipate curente" - 4000 lei
Ct 535 "Datorii preliminare", subcontul 5352
"Datorii privind taxa pe valoarea adaugata
de incasat" - 800 lei
2) Reflectarea platii de arenda acordata la venituri in perioada de
gestiune:
Dt 515 "Venituri anticipate curente" - 4000 lei
Ct 612 "Alte venituri operationale" - 4000 lei
3) Reflectarea sumei TVA in perioada de gestiune conform facturii de
TVA:
Dt 535 "Datorii preliminare" subcontul 5352
"Datorii privind taxa pe valoare adaugata
de incasat" - 800 lei
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu
bugetul" subcontul 5342 "Datorii privind
taxa pe valoare adaugata" - 800 lei;
4) Primirea platii pentru arenda acordata:
Dt 242 Cont de decontare" - 4800 lei
Ct 228 "Creante pe termen scurt privind
veniturile calculate" - 4800 lei
La locator:
a) pentru arenda volabila pe un termen scurt, de exemplu pina la o
luna:
1) Reflectarea platii de arenda in perioada de gestiune inclusiv TVA:
Dt 713 "Cheltuieli generale si administrative",
714 "Alte cheltuieli operationale",
811 "Productia de baza",
812 "Activitati auxiliare",
813 "Consumuri indirecte de productie" - 4000 lei
Dt 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul"
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoare adaugata" - 800 lei
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt" - 4800 lei
2) Reflectarea platilor efectuate pentru arenda:
Dt 539 "Alte datorii pe termen scurt" - 4800 lei
Ct 242 "Cont de decontare" - 4800 lei;
b) pentru arenda pe un termen de lunga durata:
1) Reflectarea cheltuielilor de arenda pentru toata perioada conform
contractului de arenda:
Dt 251 "Cheltuieli anticipate" - 4000 lei
Dt 226 "Taxa pe valoare adaugata de recuperat",
subcontul 2261 "Taxa pe valoare adaugata
de recuperat primita fara factura TVA" - 800 lei
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt" - 4800 lei
2) Trecerea cheltuielilor curente la consumuri si cheltuielile
perioadei:
Dt 713 "Cheltuieli generale si administrative",
714 "Alte cheltuieli operationale",
811 "Productia de baza",
812 "Activitati auxiliare",
813"Consumuri indirecte de productie" - 4000lei
Ct 251 "Cheltuieli anticipate" - 4000 lei
3) Reflectarea sumei TVA de recuperat pentru perioada de gestiune
conform facturii TVA:
Dt 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul"
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoare adaugata" - 800 lei
Ct 226 "Taxa pe valoare adaugata de recuperat" - 800 lei;
4) Achitarea datoriilor catre furnizor pentru arenda :
Dt 539 "Alte datorii pe termen scurt" - 4800 lei
Ct 242 "Cont de decontare" - 4800 lei
50. Operatii de schimb a marfurilor
Potrivit art.97(2) in cazul in care plata pentru livrare este
achitata in totalitate sau partial in expresie naturala, valoarea
impozabila a livrarii impozabile o constituie valoarea ei de piata. La
efectuarea operatiilor de schimb a marfurilor calcularea si reflectarea
in evidenta a taxei pe valoarea adaugata se efectueaza in mod separat pe
valorile materiale (serviciile) livrate si procurate (primite in schimb).
Exemplul 17.
Intreprinderea A a procurat de la intreprinderea B materiale la
pretul de piata de 3000 lei, fara TVA, in schimbul unei partide de
marfuri finite valoarea carora constituie 4000 lei, fara TVA. Conform
contractului incheiat si facturilor de expeditie aferente bunurilor
schimbate, valoarea acestora constituie 2000 lei, fara TVA.
In evidenta intreprinderii A vor fi efectuate inregistrarile
contabile:
1) La expedierea productiei:
a) la pret contractual al productiei expediate, fara TVA:
Dt 229 "Alte creante pe termen scurt" - 2000 lei
Ct 612 "Alte venituri operationale" - 2000 lei;
b) la suma TVA calculata la expedierea productiei:
Dt 229 "Alte creante pe termen scurt" (2000 x 20 : 100) - 400 lei
Dt 713 "Cheltuieli generale si administrative"
(800 - 400) - 400 lei
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" (4000 x 20 : 100) - 800 lei;
2) La primirea materialelor:
a) la valoarea contractuala a materialelor primite, fara TVA:
Dt 211 "Materiale" - 2000 lei
Ct 229 "Alte creante pe termen scurt" - 2000 lei;
b) la suma TVA conform facturii T.V.A. a furnizorului
(intreprinderii B):
Dt 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" (3000 x 20 : 100) - 600 lei
Ct 229 "Alte creante pe termen scurt"
(2000 x 20 : 100) - 400 lei
Ct 612 "Alte venituri operationale" - 200 lei.
In evidenta intreprinderii B vor fi efectuate urmatoarele
inregistrari contabile:
1) La expedierea materialelor:
a) la valoarea contractuala a materialelor expediate, fara TVA:
Dt 229 "Alte creante pe termen scurt" - 2000 lei
Ct 612 " Alte venituri operationale" - 2000 lei;
b) la suma TVA aferenta materialelor expediate:
Dt 229 "Alte creante pe termen scurt"
(2000 x 20 : 100) - 400 lei
Dt 713 "Cheltuieli generale si administrative"
(600 - 400) - 200 lei
Ct 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" (3000 x 20 : 100) - 600 lei;
2) La primirea marfurilor (produselor intreprinderii):
a) la valoarea contractuala a marfurilor primite, fara TVA:
Dt 217 "Marfuri" - 2000 lei
Ct 229 "Alte creante pe termen scurt" - 2000 lei;
b) la suma TVA conform facturii T.V.A. a furnizorului
(intreprinderii A):
Dt 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul",
subcontul 5342"Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" (4000 x 20 : 100) - 800 lei
Ct 229 "Alte creante pe termen scurt"
(2000 x 20 : 100) - 400 lei
Ct 612 "Alte venituri operationale"
(800 - 400) - 400 lei.
-------------------
Nota: In cazul cind se efectueaza schimbul de produse, marfuri si
servicii identice cu aceeasi valoare conform SNC nr.18 "Venitul" art.12,
acest schimb nu se considera tranzactie adaugatoare de venit.