probleme rezolvate

Stagiar: MUNTEAN (PADURE) ANGELA – ALEXANDRINA

Stagiu colectiv anul III semestrul I 2011

CONTABILITATE

1 Întreprinderea ALFA deţine o marcã de fabricaţie achiziţionatã cu 800 mil. lei. Ea este reevaluatã la sfârşitul exerciţiului N când amortizarea cumulatã este de 400 mil. lei iar valoarea reevaluatã este de 500 mil. lei. Durata de viaţã estimatã a mãrcii este de 10 ani iar amortizarea este liniarã. Determinaţi rezerva din reevaluare care va fi realizatã anual.

Rezolvare:

Cost achizitie activ=800mil

Calcul amortizare=800mil/10ani=80mil/an

Amortizare cumulata (amortizat deja pe 5ani)=400mil

Cost net mijloc fix=Cost achizitie-Amortizare=400mil

Cost dupa reevaluare=500mil

Se inregistreaza o diferenta din reevaluare de 100mil lei (surplus)

In evidenta contabila se efectueaza:

Reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:

205 = 105 100mil

Eliminarea amortizarii efectuate pana la momentul reevaluarii:

2805 = 205 400mil

1


Valoare reevaluata =500mil

Amortizare aferenta cost istoric= 800 mil /10/12=6.67lei/luna

Durata ramasa de functionare=5ani

Amortizare aferenta surplus reevaluare=100mil/5/12=1.67lei/luna

Societatea,prin politicile contabile,a stabilit transferarea castigului realizat in contul 1065 “Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare “ lunar,pe masura amortizarii imobilizarii:

Inregistrarea amortizarii

6811 =2805 8.34ron

Transferul castigului realizat

105 = 1065 1.67ron

Rezerva din reevaluare care va fi realizata anual

Durata ramasa de functionare : 5ani

Rezerva din reevaluare anuala= 100mil/5ani =20mil

Din punct de vedere fiscal,societatea va considera venit impozabil sumele transferate in contul 1065 la calculul impozitului pe profit

2. S.C. ALFA S.A. deţine un teren achiziţionat în exerciţiul N la costul de 50.000.000 lei. La sfârşitul exerciţiului N+5 valoarea justã a terenului este de 70.000.000 lei. Terenul este vândut în exerciţiul N+7 la preţul de vânzare de 60.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al rezervei din reevaluare?

Raspuns:

Cost achizitie = 50.000.000

Valoare justa = 70.000.000

Inregistrarea cresterii de valoare

2111 = 105 20.000.000

2


Vanzarea terenurilor

461 = 7583 60.000.000

Scoaterea din evidenta teren si capitalizarea surplusului din reevaluare:

6583 = 2111 70.000.000

105 = 1065 20.000.000

In sensul reglementarilor contabile pct. 124 alin. 3 din reglementarile aprobate

prin OMFP 3055/2009 surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare

trebuie capitalizat (adica transferat in contul 1065), in momentul in care

constituie un castig realizat, adica la scoaterea din evidenta a activului, respectiv

pe masura folosirii lui in entitate. Intrucat terenul nu se amortizeaza, soldul

contului 105 va fi transferat in contul 1065 si deci capitalizat atunci cand acesta

este scos din evidenta (la vanzare, la lichidarea societatii )

3. Se importã un echipament tehnologic. Factura externã cuprinde: preţ negociat 10.000 euro, cheltuieli de transport, 1.000 euro şi asigurarea de 200 euro. Taxa vamalã este de 10% iar comisionul vamal de 1%. Cursul de schimb la data importului este de 40.000 lei = 1 euro. Cheltuielile cu transportul pe parcurs intern sunt facturate de un cãrãuş la 20.000.000 lei. Se efectueazã cheltuieli cu manipularea, montajul şi probele tehnologice în valoare de 12.720.000 lei. La ce valoare va fi contabilizatã intrarea echipamentului tehnologic?

a) 530.000.000 lei;

b) 591.763.200 lei;

c) 480.720.000 lei;

d) 630.700.000 lei;

e) 497.280.000 lei.

3

http://www.portalcontabilitate.ro/acces-legislatie-castig-realizat-reevaluare-teren-13742.htm


Raspuns :

Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte

taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la

autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi

atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.

In costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale,

cheltuielile cu obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile

direct bunurilor respective.

10.000+1000+200=11.200*40.000=448.000.000

213=404 448.000.000

Taxe vamale 10%

448.000.000*10%=44.800.000

213=446 44.800.000

Comision vamal

448.000.000*1%=4.480.000

213=446 4.480.000

Cheltuieli cu transportul

213=404 20.000.000

213=404 12.720.000

Raspuns varianta a) 530.000.000

4


4. Întreprinderea deţine un utilaj achiziţionat cu 300.000.000 lei şi a cãrui duratã de viaţã utilã este estimatã la 15 ani. Care este amortizarea anului 14 ştiind cã întreprinderea utilizeazã metoda SOFTY degresivã?

a) 40.000.000 lei;

b) 150.000.000 lei;

c) 20.000.000 lei;

d) 30.000.000 lei;

e) 5.000.000 lei.

Raspuns:

Metoda Softy = 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15=120

Anul Cota Amortizarea

15 1/120(1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15) 300.000.000*1/120=2.500.000

14 2/120 300.000.000*2/120=5.000.000

13 3/120 300.000.000*3/120=7.500.000

12 4/120 300.000.000*4/120=10.000.000

11 5/120 300.000.000*5/120=12.500.000

10 6/120 300.000.000*6/120=15.000.000

9 7/120 300.000.000*7/120=17.500.000

8 8/120 300.000.000*8/120=20.000.000

7 9/120 300.000.000*9/120=22.500.000

6 10/120 300.000.000*10/120=25.000.000

5 11/120 300.000.000*11/120=27.500.000

4 12/120 300.000.000*12/120=30.000.000

3 13/120 300.000.000*13/120=32.500.000

2 14/120 300.000.000*14/120=35.000.000

1 15/120 300.000.000*15/120=37.500.000

Rapuns : Varianta e)

5


5. La 1 ianuarie N-1, întreprinderea a achiziţionat un utilaj al cãrui cost de achiziţie este de 25.000 u.m. Conducerea întreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la 5 ani şi valoarea rezidualã la 5.000 u.m. Întreprinderea utilizeazã metoda liniarã de amortizare. La sfârşitul exerciţiului N+1, se estimeazã cã durata de utilizare ce corespunde cel mai bine noilor condiţii este de 10 ani iar valoarea rezidualã apreciatã din perspective unei posibile vânzãri la sfârşitul duratei de utilizare este de 3.000 u.m. Întreprinderea trece la metoda degresivã de amortizare, (coeficientul de degresie este 2). Amortizarea aferentã exerciţiului N+2 este de:

a) 3.000 u.m.;

b) 2.250 u.m.;

c) 3.375 u.m.;

d) 2.625 u.m.;

e) 1.750 u.m.

Raspuns:a)3.000 u.m.

Metoda liniara de amortizare

Amortizare 3 ani=25.000-5000/5*3=12.000

2 ->7 ani..a crescut cu 5ani

100:7*2=30% amortizare in N+2

Valoarea ramasa 25.000-12.000=13.000

Valoarea amortizabila=valoarea ramasa-valoarea reziduala

=13.000-3.000=10.000

N+2=10.000*30%=3.000

6


6. Se cunosc urmãtoarele informaţii aferente exerciţiului N:

Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; Sf 421 = 5.200 u.m.;

Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.;

Rc 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165 u.m.;

Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.;

Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%.

TVA datoratã a fost integral plãtitã. Sã se determine fluxul net de trezorerie din exploatare.

Raspuns :

D 411 C S.I. 5.850 Incasare = 5.850 +

92.106 – 7.830 = 90.126S.F. 7.830

D 301 CS.I. 1.290Achizitii = 17.970 + 3.090 – 1.290 = 19.770

17.970

S.F. 3.090

D 401 C S.I. 1.500

Plati = 1.500 + 34.986 – 3.540

23.526.30+11459.70

32.946 34.986S.F. 3.540

D 404 C S.I. 780

Plati =180S.F. 600

7


D 4426 C 3.756, 30+1829.70

RD= 5586

D 4427 C 14.706

14.706 R.C. 14.706

D 4423 C 9120R.C. 9120

D 441 C S.I. 120

Plati = 120 +330 – 165 = 285 330S.F. 165

D 421 C S.I. 2.800

Plati = 2.800 +2.400 –5.200 S.F. 5.200

1) vanzari de marfuri :

411

“Clienti”

= %

707

“Venituri din vanzarea marfurilor”

4427

“TVA colectat”

92.106 lei

77.400 lei

14.706 lei

8


2) consum materii prime :

601

“Cheltuieli cu materiile prime”

= 301

“Materii prime”

17.970 lei

3) Achizitii materii prime :

%

301

“Materii prime”

4426

“TVA deductibil”

= 401

“Furnizori”

23.526.30 lei

19.770 lei

3.756.30 lei

4) Cheltuieli cu energia si apa:

%

605

“Cheltuieli privind energia si apa”

4426


= 401

“Furnizori”

11.459,7lei

9.630 lei

1829.70 lei

6) inregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit :

691

“Cheltuieli cu impozitul pe profit”

= 441

“Impozit pe profit/venit”

330 lei

7) intregistrare salarii :

641

“Cheltuieli cu salariile personalului”

= 421

“Personal salarii datorate”

2.400 lei

9


8) regularizare TVA :

4427

“TVA colectat”

= %

4426


4423

“TVA de plata”

14.706 lei

5.586 lei

9.120 lei

Determinarea fluxului net din activitatea de exploatare :

Incasarii de la clienti

- plati catre furnizori

- plati privind TVA

- plati ptivind impozitul pe profi

= Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare

90.126 lei

- 32.946 lei

- 9.120 lei

- 285 lei

= 47.775 lei

7. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): cheltuieli cu personalul 200.000; plãţi cãtre salariaţi şi în contul acestora 120.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 300.000 (încasate); cheltuieli cu mãrfurile vândute 270.000; plãţi cãtre furnizorii de stocuri 40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit plãtit 60.000; venituri din cesiunea de imobilizãri 270.000 (încasate); plãţi cãtre furnizorii de imobilizãri 40.000; cheltuieli din cesiunea de imobilizãri 300.000; încasãri din emisiunea de obligaţiuni 70.000; plãţi din rambursãri de credite primite pe termen lung 20.000; încasãri din noi emisiuni de acţiuni 130.000; primirea în leasing financiar a unui mijloc de transport a cãrui valoare justã este de 50.000; lichiditãţi şi echivalente de lichiditãţi la începutul anului 10.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeazã metoda directã) şi respectiv a lichiditãţilor şi echivalentelor de lichiditãţi la sfârşitul anului?

(a) 80.000 lei şi respectiv 500.000 lei;

(b) -20.000 lei şi respectiv 400.000 lei;

(c) 80.000 lei şi respectiv 550.000 lei;

(d) -390.000 lei şi respectiv 30.000 lei;

(e) 490.000 lei şi respectiv 500.000 lei.

Raspuns :

10


(a) 80.000 lei şi respectiv 500.000 lei;

Tabloul Fluxurilor de trezorerie

Activitatea de exploatare

- Plaţi către salariaţi şi în contul acestora

+ Venituri din vânzarea mărfurilot

- Plăţi către furnizorii de stocuri

- Impozit pe profit plătit

= +/-Fluxul net de trezorerie din activitati de

exploatare

- 120.000 lei

+300.000 lei

- 40.000 lei

- 60.000 lei

= 80.000 lei

Activitatea de investitii

+ Venituri din cesiunea de imobolizari

- Plati catre furnizorii de imobilizari

= +/- Fluxul net de trezorerie din activitatile de

investitii

+ 270.000 lei

- 40. 000 lei

= 230.000 lei

Activitatea de finantare

+ Incasari din emisiunea de obligatiuni

- Plati din rambursari de credite primite pe termen lung

+ Incasari de noi emisiuni de actiuni

=+/- Fluxul net de trezorerie din activitatile de

finantare

+ 70.000 lei

- 20.000 lei

+ 130.000 lei

= 180.000 lei

Flux net total : 500. 000 lei

Disponibilitati: sold initial 10.000 lei

Disponibilitati: sold final 490.000 lei

11


8. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mãrfuri:

(a) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus;

(b) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;

(c) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din finanţare cu semnul plus;

(d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din investiţii cu semnul minus;

(e) nu afecteazã fluxul de trezorerie.

Raspuns:

(e)nu afecteaza fluxul de trezorerie 5411=5121

Un aranjament incheiat cu o banca, prin care unui client de peste hotare i se

pune la dispozitie o suma de bani. Contul acestuia este debitat cu suma ceruta,

iar banca respectiva solicita bancii-corespondent sa remita banii acolo unde

doreste clientul. Pentru mai multa siguranta, banca va trimite corespondentei

sale un specimen al semnaturii clientului

9. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de cãtre locatar:

(a) afecteazã fluxul de trezorerie din finanţare cu semnul minus;

(b) nu afecteazã fluxul de trezorerie al locatarului;

(c) afecteazã fluxul de trezorerie din investiţii cu semnul plus;

(d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;

(e) se evidenţiazã distinct la sfârşitul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operaţia este aferentã gestiunii trezoreriei.

Raspuns:(a) afecteazã fluxul de trezorerie din finanţare cu semnul minus;

10. La 31.12.N, societatea M achiziţioneazã 25% din acţiunile societãţii A la costul de 50.000 u.m. La data achiziţiei capitalurile proprii ale societãţii F au o valoare de 120.000 u.m. Cu ocazia achiziţiei se identificã un plus de valoare pentru un teren de 10.000 u.m. Plusul de valoare identificat genereazã diferenţe temporare impozabile

12


(deoarece valoarea contabilã a terenului este cu 10.000 u.m. mai mare decât baza sa fiscalã) şi implicit o datorie de impozit amânat de 16% x 10.000 = 1.600 u.m.

Fondul comercial rezultat în urma achiziţiei este de:

(a) 17.900 u.m.;

(b) 18.000 u.m.;

(c) 20.000 u.m.;

(d) 30.000 u.m.;

(e) 2.100 u.m.

Raspuns ; varianta e) 10.000*25%=2500*(1-0.16)=2100 u.m

11. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

Sunt pãrţi legate ale unei entitãţi:

(1) o societate asociatã a acesteia;

(2) un individ care face parte din managementul-cheie al societãţii;

(3) membrii apropiaţi ai familiei oricãrei pãrţi legate;

(4) un creditor comercial al entitãţii;

(5) salariaţii entitãţii;

(6) clienţii entitãţii.

(a) 1 + 2 + 3;

(b) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6;

(c) 1 + 3 + 5 + 6;

(d) 5 + 6;

(e) 4 + 5.

Rezolvare: (a) 1 + 2 + 3;

IAS 24 - partea este o entitate asociată (potrivit definiției din IAS 28 Investitii în entitatile asociate) a entitatii ;

13


- partea este un membru al personalului-cheie din conducerea entitătii sau a societătii-mamă;

- partea este un membru apropiat al familiei oricărei persoanei menționate la litera (a) sau (d);

12. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

(a) o societate care deţine acţiuni într-o entitate este parte legatã a acesteia;

(b) tranzacţiile cu pãrţile legate fac obiectul publicãrii conform IAS 24 doar dacã sunt oneroase;

(c) compensaţiile acordate salariaţilor care fac obiectul publicãrii conform IAS 24 exclud plãţile pe bazã de acţiuni;

(d) controlul este capacitatea de a guverna politicile financiare şi operaţionale pentru a obţine beneficii din activitãţile acesteia;

(e) o societate exercitã controlul exclusiv asupra alteia dacã deţine peste 20% din drepturile de vot.

Rezolvare :

(d) controlul este capacitatea de a guverna politicile financiare şi operaţionale

pentru a obţine beneficii din activitãţile acesteia;

IAS 24

Controlul reprezinta capacitatea de a guverna politicile financiare si de

exploatare ale unei entitati pentru a obtine beneficii din activitatile sale.

13. Societatea Alfa plãteşte unei societãţi deţinute de unul din directori

un comision pentru servicii de consultanţã.

14


Care este varianta corectã conform IAS 24?

(a) aceastã informaţie poate fi ignoratã;

(b) informaţia ar trebui publicatã în note doar dacã nu s-a realizat în condiţii de piaţã normale;

(c) informaţia trebuie publicatã în note oferind detalii referitoare la societate şi la tranzacţie;

(d) societatea directorului nu este parte legatã;

(e) chiar dacã firma directorului este parte legatã prestarea de servicii nu face obiectul publicãrii.

Raspuns :

(c) informaţia trebuie publicatã în note oferind detalii referitoare la societate şi

la tranzacţie;

14. Societatea Alfa achiziţioneazã utilaje de la societatea Beta. Societãţile nu fac

parte din acelaşi grup, dar societãţile lor mama au acelaşi acţionar majoritar.

Care este varianta corectã conform IAS 24?

(a) cele douã societãţi nu sunt pãrţi legate pentru cã nu au aceeaşi societate-mamã;

(b) cele douã societãţi sunt pãrţi legate pentru cã se aflã sub controlul comun al acţionarului majoritar;

(c) tranzacţia face obiectul publicãrii doar dacã nu s-a realizat în condiţii normale;

(d) achiziţiile de utilaje de la o parte legatã nu fac obiectul publicãrii conform IAS 24;

(e) achiziţiile de utilaje de la o parte legatã fac obiectul publicãrii doar dacã nu au fost decontate dupã 3 ani.

Raspuns :

(b) cele douã societãţi sunt pãrţi legate pentru cã se aflã sub controlul comun

al acţionarului majoritar;

15. Managerul societãţii M este acţionarul majoritar al societãţii T, client important pentru M.

Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

15


(a) tranzacţiile cu clientul T nu fac obiectul publicãrii;

(b) tranzacţiile cu T sunt publicate doar dacã nu se desfãşoarã în condiţii normale;

(c) clientul T nu este o parte legatã pentru societatea M;

(d) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este un client important;

(e) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este controlatã de un manager-cheie al acesteia.

Raspuns:

(e) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este controlatã de un

manager-cheie al acesteia.

16. Societatea A şi societatea B exercitã un control comun asupra societãţii C (societatea C este entitate de tip joint venture). Societatea A vinde mãrfuri societãţii B în valoare de 7 mil. lei şi societãţii C în valoare de 6 mil. lei. La sfârşitul exerciţiului societatea A are o creanţã faţã de societatea B în valoare de 6 mil. lei şi faţã de societatea C în valoare de 2 mil. lei.

Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

(a) societatea B este parte legatã a societãţii A;

(b) societatea A este obligatã sã publice în situaţiile sale financiare detaliile tranzacţiilor cu societatea B;

(c) societatea A este obligatã sã publice în situaţiile sale financiare detaliile tranzacţiilor cu societãţile B şi C;

(d) societatea C este o parte legatã a societãţii A. Prin urmare, societatea A trebuie sã publice în situaţiile sale financiare cel puţin suma tranzacţiei (de 6 mld. lei), termenii în care aceasta a avut loc şi soldul creanţei faţã de C (de 2 mld. lei);

(e) societãţile B şi C sunt pãrţi legate ale societãţii A.

Raspuns:

16


(d)societatea C este o parte legata a societatii A.Prin urmare,societatea A

trebuie sa publice in situatiile sale financiare cel putin suma tranzactiei(de 6

mld. lei),termenii in care aceasta a avut loc si soldul creantei fata de C(2

mld.lei);

17. Domnul Z deţine 70% din acţiunile societãţii Alfa, restul de 30% fiind deţinute de un acţionar minoritar. Alfa deţine 65% din capitalul societãţii Beta. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

(a) domnul Z şi societatea Beta sunt pãrţi legate ale societãţii Alfa;

(b) domnul Z nu este parte legatã a societãţii Alfa;

(c) doar domnul Z este parte legatã a societãţii Alfa;

(d) Alfa nu este parte legatã a societãţii Beta;

(e) Beta nu este parte legatã a societãţii Alfa.

Raspuns:

(a) domnul Z şi societatea Beta sunt pãrţi legate ale societãţii Alfa;

17


ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru întreprinderea ale cărei informații financiare sunt prezentate mai jos:

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 Producția vândută 24000 Producția stocată 500 Subvenții de exploatare 2300 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 4200 Cheltuieli salariale 5000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu chirii 200 Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 100 Cheltuieli cu dobânzi 500 Impozit pe profit 1400

Rezolvare:

ANALIZA FINANCIARA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

Marja Comerciala(adaosul comercial)= venituri din vanzari de marfuri-costul

marfurilor vandute.

MJ=4000-4200= -200 lei <0,aceasta valoare arata ca exista o insuficienta

inactivitatea comerciala a unitatii, adica veniturile nu acopera cheltuielile in ceea ce

priveste vanzarea de marfuri.

Productia Exercitiului = + productia vanduta

+ productia stocata

+ productia imobilizata

- variatia stocurilor.

PE=24000+500=24500 lei >0

18


Productia exercitiului caracterizeaza activitatea de productie a unitatii: ceea ce

intreprinderea a fabricat si a vandut, ceea ce ea a fabricat si a ramas in stoc

(productia stocata),precum si ceea ce ea a fabricat pentru ea insasi (productia

imobilizata).

Valoarea Adaugata = + marja comerciala

+ productia exercitiului

- consumul extern

VA= (-200)+24500-10000=14300 lei >0

VA a inregistrat valori pozitive lucru care poate insemna cresterea vanzarilor sau

aprovizionari mai putin importante.

EBE sau IBE = + valoarea adaugata

+ subventii de exploatare

- impozite, taxe

- cheltuieli cu personalul

EBE= 14300+ 2300-300-5000=11300 lei >0

Valorile pozitive ale EBE arata ca firma analizata dispune de resurse financiare

necesare mentinerii sale sau cresterii acesteia.Existenta EBE demonstreaza

performanta economica a unitatii, independenta politicii financiare, a politicii de

investitie si a celei de devidend.

Rezultatul din exploatare = +EBE

+ reluari asupra provizioanelor

+ alte venituri din exploatare

19


- IBE

- provizioane calculate

- alte cheltuieli din exploatare.

RE=11300-1200=11100 lei >0

Datele de mai sus arata ca firma obtine profit din activitatea de exploatare exprimand

rentabilitatea activitatii curente rezultata din deducerea tuturor cheltuialelor din

veniturile de exploatare.

Rezultatul Curent = +RE

+ venituri financiare

- pierdere din exploatare

- cheltuieli financiare.

RC = 11100+100-500=9700lei >0

RC inregistreaza o valoare pozitiva,dar totusi are o valoare mai mica decat RE lucru

datorat faptului ca firma inregistreaza pierdere din activitatea sa financiara.

Rezultatul Net = +RC

+ venituri exceptionale

- cheltuieli exceptionale.

RN = 9700>0

20


RN=RC, adica unitatea n-a avut venituri sau cheltuieli exceptionale.

1. + Vanzari de marfuri Vmf 4000

2 + Productia exercitiului Qex 24000+500

3 - Cheltuieli privind marfurile Chmf 4200

4 - Cheltuieli cu mp Chmp 10000

5 = Valoarea adaugata Va 14300

6 - Impozite si taxe Imp 300

7 + Subventii pentru exploatare Sbv 2300

8 - Cheltuieli cu personalul - Chp 5000

9 = Excedent brut de exploatare EBE 11300

10 + Venituri din provizioane Vpv 0

11 + Alte venituri din expoatare Ave 0

12 - Alte cheltuieli din exploatare Ace 200(chirii)

13 - Cheltuieli privind amortizarea si provizioanele Cha 1000

14 = Profit din exploatare Pe 10100

15 + Venituri financiare Vf 100

16 - Cheltuieli financiare Chf 500

17 = Profit curent Pc 9700

18 ± Rezultatul exceptional Rexc 0

19 = Profit brut Pb 9700

20 - Impozit pe profit Ipr 1400

21 = Profit net Pn 8300

Va=Vmf+Qex-Chmf-Chms

EBE=Va-Imp+Sbv-Chp

Pe=EBE+Ave-Ace-Cha

Pc=Pe+Vf-Chf

Pb=Pc+Rexc

Pn=Pb-Ipr

21


2. Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acționari în cazul unei

intreprinderi despre care se cunosc următoarele: cifra de afaceri 40000 u.m.,

cheltuieli materiale 25000 u.m., cheltuieli salariale 10000, cheltuieli cu

amortizarea 2000 u.m., cheltuieli cu dobânzi 1000 u.m., impozit pe profit 200

u.m., cumpărări de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din

vânzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creşterea activului circulant net 100 u.m.,

datorii financiare la începutul anului 10000, datorii financiare la sfârşitul anului

11000.

Rezolvare :

Cifra de afaceri

- Cheltuieli materialele

- Cheltuieli salariale

- Cheltuieli cu amortizarea

- Cheltuieli cu dobânzi

- Impozit pe profit

- Cumparari de mijloace fixe pe

parcursul anului

+ Venituri din vanzarea mijloacelor fixe

+ Cresterea activului circulant net

Datorii financiare la inceputul anului

Datorii financiare la sfarsitul anului

= Fluxul de numerar disponibil

10.000 u.m.

- 25.000 u.m.

- 10.000 u.m.

- 2.000 u.m.

- 1.000 u.m.

- 200 u.m.

- 1.000 u.m.

+ 500 u.m.

+ 100 u.m.

- 1.000 u.m.

= 400 u.m.

AUDIT

22


1. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de trezorerie.

Raspuns:

- de procurat extrasele bancare si de intrebat personalul clientului despre orice

extras, vechi sau neobisnuit;

- de determinat daca conturile de trezorerie constituie obiectul unor restrictii speciale;

- de informat daca au fost garantate, cedate sau scontate creantele;

- de procurat balanta clienti si de verificat daca totalul corespunde cu soldul contului

din balanta generala;

- de cerut si analizat explicatiile despre variatiile importante ale soldului contului

client cu cel al exercitiilor precedente sau despre nivelul asteptat;

-de informat despre transferurile interbancare in timpul perioadei anterioare si

posterioare datei de inchidere ;

- de informat despre procedurile aplicate pentru a se asigura o buna cenzura intre

exercitii pentru vanzari si returul vanzarilor;

- de informat despre principiile contabile utilizate la inregistrarea vanzarilor si de

determinat daca ele fac obiectul unor remize sau ristorno;

- de informat despre metode de identificare a conturilor care depasesc scadenta de

plata si de evaluare a provizioanelor pentru creantele incerte, de determinat daca

aceasta este adecvata si corecta;

- de cercetat daca exista conturi de marfuri expediate si nefacturate sau in

consignatie si in acest caz se verifica daca au fost efectuate ajustari pentru a

regulariza aceste tranzactii si daca au fost incluse marfurile corespunzatoare in

stocuri.

Evaluarea soldurilor bancare, inventarierea monetarului, prezentarea exacta

a soldurilor conturilor de trezorerie in bilant, analiza detaliata a cecurilor emise si

primite reprezinta pentru auditor teste de audit ce-l conduc la aprecierea in mod

rezonabil ca toate posturile din bilant aferente trezoreriei redau o imagine fidela,

clara si completa a fluxurilor de lichiditati sau ca are indoieli cu privire la

posturile bilantiere de trezorerie.

23


Auditorul se asigura ca intreprinderea intocmeste periodic o situatie

comparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate cu extrasele

de cont bancare. Aceste situatii comparative trebuie verificate cel putin o data pe

semestru

1. Enumeraţi opt diferenţe între auditul extern şi auditul intern.

Auditul intern Auditul extern Statutul auditorului entitate independenta

juridic prestator de servicii independent din punct de vedere juridic

Beneficiarii auditului conducerea conducerea, actionarii, bancile, autoritatile de stat, partenerii

Obiectivele auditului aprecierea controlului asupra activitatii intreprinderii si formularea de recomandari pentru imbunatatirea acestuia

certificarea regularitatii, sinceritatii si a imaginii fidele a conturilor, rezultatelor si situatiilor financiare

Domeniul de aplicare toate functiile intreprinderii, in toate dimensiunile si aspectele lor

functiile intreprinderii care participa la determinarea rezultatului

Prevenirea fraudei orice tip de frauda care implica intreprinderea, sub aspect patrimonial sau al oricarui alt aspect

orice frauda care are sau se presupune ca ar putea avea influenta asupra rezultatelor

Independenta auditorilor

independenta profesionala, juridica si statutara

independenta profesionala, juridica si statutara

Periodicitatea auditarilor

permanent, conform unui plan anual

intermitent, in momente propice certificarii conturilor

EVALUAREA INTREPRINDERII

24


1. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, dupã reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social 3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitãti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:

a) 43.500.000;

b) 18.500.000;

c) 28.500.000.

Raspuns :

b) 18.500.000

Cap. pro. + dif. din reeval = (3.000.000 + 500.000 + 1.000.000) + 14.500.000 =

18.500.000 lei

2. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor anual al acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata în zile a încasãrii clientilor?

a) 15 zile;

b) 45 de zile;

c) 30 de zile.

Raspuns: varianta c) – durata medie de incasare a clientilor este de 30 de zile

(= sold mediu creante comerciale/ cifra de afaceri x 365 zile).

3. Se dau urmãtoarele elemente de bilant:

25


– total activ = 425.000 mii lei;

– cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;

– cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;

– brevete proprietate = 125.000 mii lei.

Existã un cumpãrãtor pentru o parte din brevete care oferã 75.000 mii lei.

Stabilind bilantul economic al întreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) în minus cu:

a) 93.000 mii lei;

b) 143.000 mii lei;

c) 118.000 mii lei.

Raspuns:

* varianta b) bilantul contabil va fi ajustat in minus cu 143.000 mii lei

(cheltuieli de constituire 2.500 mii lei +cheltuieli de cercetare 15.500 mii lei

+ brevete proprietate 125.000 mii lei)

EXPERTIZA CONTABILA

26


1.Ce conţine capitolului I al Raportului de expertiză contabilă ? (Introducere)

RĂSPUNS:

CAPITOLUL I – INTRODUCERE – al Raportului de expertiză contabilă trebuie să

cuprindă cel puţin următoarele paragrafe:

I. Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei

contabile, care trebuie să cuprindă informaţii cu privire la: numeie şi prenumele

expeetului, domiciliul, numărul carnetului de expert contabil şi poziţia din Tabloul

experţilor contabili; II.Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea

expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei

contabile extrajudiare. În acest paragraf se menţionează:

a. În cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului,

respectiv Încheiere de şedinţă (în cazurile civile) sau Ordonanţă a organelor de urmărire

penală (în cauzele penale), cu menţionarea datei acestuia, denumirea şi calitatea

procesuală a părţilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numărul şi anul dosarului şi

natura acestuia (civil sau penal);

b. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau

sediul social al acestuia, numărul şi data contractului în baza căruia se efectuează

expertiza contabilă solicitată.

III. Paragraful privind identificarea împrejurărilor şi circumstanţelor în care a luat naştere

litigiul în care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul în care a

fost contractată expertiza contabilă extrajudiciară.

IV. Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile. În cazul expertizelor

contabile judiciare, formularea obiectivelor expertizei contabile se preia „ad-literam” din

formularea acestora în „Încheierea de şedinţă” (cauzele civile), respectiv în Ordonanţa

27


organelor de urmărire şi cercetare penală (cauzele penale). În cazul expertizelor contabile

extrajudiciare, formularea obiectivelor acestora trebuie să fie cea din contract.

V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei şi locului în care s-a efectuat

expertiza contabilă. În cazul expertizelor contabile, dispuse de organele în drept, în cauze

civile, data şi locul începerii lucrărilor expertizei contabile trebuie documentată prin

citarea părţilor prin scrisoare cu aviz de primire.

VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are legătură cauzală cu

obiectivele expertizei contabile şi care a stat la baza întocmirii raportului de expertiză

contabilă. Materialul documentar nominalizat în acest paragraf trebuie să fie strict

adecvat necesităţilor de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau

extrajudiciare.

VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei în care s-a redactat raportul de

expertiză contabilă cu menţionarea expresă dacă s-au mai efectuat sau nu alte expertize

contabile având aceleaşi obiective. De asemenea, în acest paragraf, trebuie menţionat

dacă s-au folosit lucrările altor experţi (contabili, tehnic, etc), probleme ridicate de părţile

interesate în expertiză şi explicaţiile date de acestea în timpul efectuării expertizei.

VIII. Paragraful privind identificarea datei iniţiale până la care raportul de expertiză

contabilă trebuia depus la beneficiar şi indicarea eventualelor perioade de prelungire faţă

de termenul iniţial.

FISCALITATE

1. O organizaţie nonprofit realizează următoarele venituri: - venituri din cotizaţiile membrilor 10.000 lei;

28


- venituri din donaţii 30.000 lei; - venituri în urma realizării unui spectacol 20.000 lei; - venituri din activităţi economice 150.000 lei. Cheltuielile aferente obţinerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor din activităţi neeconomice 40.000 lei şi cheltuieli aferente activităţilor economice 60.000 lei. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine impozitul pe profit.

Raspuns :

a) Stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15, alin .2 din Codul Fiscal:

- Venituri din cotizatiile membrilor..........................................10.000 lei

- Venituri din donatii:................................................................30.000 lei

- Venituri în urma realiztrii unui spectacol................................20.000 lei

Total venituri neimpozabile.......................................................60.000 lei

b) Determinarea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15, alin. 3 din Codul

Fiscal:

- Calculul echivalentului in lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului de schimb din

datele

problemei de 4 lei/1 euro: 15.000 euro x 4 lei = 60.000 lei

- Calculul valorii procentului de 10% din veniturile neimpozabile calculate la lit. a):

60.000 x 10% = 6.000 lei

- Stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15, alin. 3 din Codul Fiscal ca

fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform calculelor

anterioare: 6.000 lei

c) Stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor calculate la lit. a) si b) :

60.000 + 6.000 = 66.000 lei

d) Determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de

la lit. c): 210.000 ± 66.000 = 144.000 lei

e) Calculul profitului impozabil corespunzator veniturilor impozabile de la lit. d)

Ca regula generala, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta între veniturile

realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri, dintr-

un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile

nedeductibile.

29


Profit impozabil - venituri - cheltuieli = 144.000 - 60.000 x 144.000/150.000 =

144.000-57.600 = 86.400 => impozit pe profit = 86.400 x 16% = 13.824 lei

2. O societate comercială a înregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care 10.000 lei reprezintă impozitul pe profit plătit în cursul anului, 30.000 lei reprezintă cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezintă majorări de întârziere rezultate în urma unui control fiscal, 5.000 lei reprezintă contravaloarea unor servicii de consultanţă furnizate de un partener, pentru care nu există contract încheiat şi nu este justificată necesitatea lor. Să se determine impozitul pe profit de virat statului.

Raspuns :

a) Determinam profitul impozabil.

Venituri impozabile = 790.000 lei

Analiza cheltuielilor:

- cheltuieli cu impozitul pe profit platit 10.000 lei - nedeductibile

- cheltuieli cu sponsorizarea 30.000 lei - nedeductibile

- cheltuieli cu majorari de întârziere in urma controlului fiscal 3.000 lei - nedeductibile

- cheltuieli cu servicii de consultanta fara contract si justificare 5.000 lei -

nedeductibile

Total cheltuieli nedeductibile = 10.000 + 30.000 + 3.000 + 5.000 = 48.000 lei

Profit impozabil = 790.000 ± 600.000 + 48.000 = 238.000 lei

b)Determinarea impozitului pe profit datorat

Impozit pe profit datorat = 16% x 238.000 = 38.080 lei

c) Determinam impozitul pe profit de plata

Potrivit art. 21, alin. 4, lit. p din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,

contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit

prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale

Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

precum si cei care acorda burse private,

potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor

cheltuieli îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

30


1. este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;

2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

Calculam:

3 ‰ x CA = 3 ‰ x 750.000 = 2.250 lei

20% x Impozit pe profit datorat = 20% x 38.080 = 7.616 lei

=> din impozitul datorat putem deduce cheltuieli cu sponsorizarea în suma de 2.250 lei

Impozit pe profit de plata = Impozit pe profit datorat - Impozit pe profit platit ± Cheltuieli

cu sponsorizarea care se pot scadea= 38.080 - 10.000 ± 2.250 = 25.830 lei

3. O societate comercială a trimis în luna august în delegaţie 5 salariaţi, fiecare câte 5 zile. Diurna acordată a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei, iar cheltuielile reprezentând cazarea sunt de 5.000 lei. Să se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile şi care este nivelul cheltuielilor nedeductibile.

Raspuns:

Diurna maxima deductibila = 2,5 x 5 x 13 lei = 162,5lei / salariat x 5 salariati = 812,5

lei

Cheltuielile deductibile sunt : 812.50+ chelt cu cazarea 5.000 lei+cheltuielile cu

transportul 1500 lei=> 7312.50 lei

Diurna acordata a fost de 80 lei /zi/salariat = 80 lei x 5 zile = 400 lei

Astfel, cheltuieli cu diurna nedeductibile = 400 lei – 162,5 lei = 237,5 lei x 5 salariati

= 1.187,5 lei

Cadrul legislativ

Delegarea reprezinta exercitarea temporara, de catre salariat, a unor lucrari sau

sarcini

corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca. Delegarea se

efectueaza din dispozitia angajatorului. Delegarea poate fi dispusa pentru o

perioada de cel mult 60 de zile si se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel

mult 60 de zile.

31


Salariatii unitatilor trimisi in delegatie in tara sau strainatate beneficiaza de

urmatoarele drepturi:

a) decontarea cheltuielilor de transport, de asigurare si a costului cazarii, potrivit

conditiilor stabilite prin contractele colective de munca la celelalte niveluri;

b) diurna de deplasare, al carei cuantum se stabileste prin negociere la nivel de

ramura, grupuri de unitati sau unitate. Nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin

actele normative aplicabile institutiilor publice.

1. Indemnizatia de delegare si detasare acordata salariatilor pentru deplasari in tara,

in

interesul serviciului .

Indemnizatia de deplasare pentru deplasari in Romania este deductibila la calculul

profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.

Pentru institutiile publice, indemnizatia zilnica de delegare sau de detasare pentru

deplasari in Romania este de 13 lei. Asadar, pentru celelalte unitati, nivelul de

deductibilitate este de 32,5 lei pentru deplasari in tara.

Numarul zilelor calendaristice in care persoana se afla in delegare sau detasare se

socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de

transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca. Fiecare 24 de

ore se considera cate o zi de delegare sau detasare.

Important

Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul

delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este

de cel putin 12 ore. Persoana care in perioada delegarii sau detasarii isi pierde

temporar capacitatea de munca beneficiaza, pe timpul incapacitatii, pe langa

indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, atat de indemnizatie de

delegare sau detasare, cat si de decontarea cheltuielilor de cazare.

Persoana respectiva nu primeste aceste drepturi in cazul internarii in spital sau al

parasirii localitatii, cu exceptia celei detasate, care isi pastreaza dreptul de cazare si

pe timpul spitalizarii.

2. Diurna acordata salariatilor pentru deplasari in strainatate, in interesul serviciului

Cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordate salariatilor pentru deplasari in

strainatate sunt deductibile la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul

32


legal stabilit pentru institutiile publice. Pentru institutiile publice, diurna in valuta se

acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea, potrivit

anexei la Hotararea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale

personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter

temporar.

Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul

de transport folosit, avandu-se in vedere:

a) momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii

avionului, la sosirea in tara, de si pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a

frontierei de stat a Romaniei;

b) momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a

frontierei de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in

tara.

Pentru fractiunile de timp care nu insumeaza 24 de ore, diurna se acorda astfel:

● 50% pana la 12 ore;

● 100% pentru perioada care depaseste 12 ore.

In cazul intreruperii calatoriei, determinate de programul de zbor al avioanelor,

dreptul la diurna al personalului se acorda, in continuare, la nivelul prevazut pentru

tara de destinatie, numai daca sejurul pe perioada respectiva nu este asigurat de

catre companiile care efectueaza transportul.

Concluzie

Diurna de deplasare se stabileste prin negociere la nivel de ramura, grupuri de

unitati sau unitate. Nu putem insa acorda diurne sub nivelul minim aplicabil

institutiilor publice.

Astfel:

● in cazul diurnei zilnice acordate pentru deplasari in tara, nivelul minim al diurnei

aplicabil institutiilor publice si implicit celorlalte unitati este de 13 lei;

● in cazul diurnei zilnice acordate pentru deplasari in strainatate, aceasta se acorda

in functie de nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea, potrivit

anexei la Hotararea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale

33


personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter

temporar.

Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordate

salariatilor pentru deplasari in tara sau in strainatate sunt deductibile la calculul

profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.

Personalul trimis in strainatate beneficiaza de 50% din diurna stabilita pentru tara in

care are loc deplasarea, potrivit categoriei in care se incadreaza, in cazul in care

cheltuielile pentru masa se suporta de catre partenerii externi.

4. O persoană fizică desfăşoară activităţi de servicii de sonorizare muzicală şi optează pentru impunerea în sistem real. Ea estimează că în anul 200X va realiza următoarele venituri din prestarea serviciilor de sonorizare: 190.000 lei; În aceeaşi perioadă, ea estimează că va realiza următoarele cheltuieli: cheltuieli cu achiziţionarea de materiale consumabile şi obiecte de inventar: 30.000 lei; cheltuieli cu chiria spaţiului unde îşi are sediul: 12.000 lei; cheltuieli de protocol: 1.000 lei; cheltuieli cu salariile personalului angajat, inclusiv contribuţiile datorate 22.000 lei; cheltuieli cu diurna pentru deplasările efectuate de salariaţi 8.000 lei (pentru deplasări similare, în cazul unei instituţii publice diurna ar fi fost de 3.000 lei), cheltuieli cu transportul 2.500 lei şi cheltuieli reprezentând cazarea 5.000 lei.

Persoana fizică estimează că la 01 iunie 200X, contractează un împrumut în sumă de 30.000 lei, rambursabil integral peste 12 luni, de la o altă persoană fizică, la o rată a dobânzii de 20% pe an. Rata dobânzii de referinţă stabilită de BNR este de 15% pe an.

Determinaţi impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate datorat în contul impozitului pe venit.

Raspuns :

- Venituri totale 190.000 lei ;

- Cheltuieli totale 80.500 lei, in care 1.000 lei cheltuieli de protocol ;

In aceasta situatie, limita maxima a cheltuielilor de protocol deductibile = 2% x

[190.000 lei – (80.500 lei – 1.000 lei)]= 2.210 lei

Asadar, cheltuielile de protocol de 1.000 lei sunt integral deductibile ;

34


Cheltuieli deductibile 79.500 lei

Cheltuieli nedeductibile 6.500 lei

Profit impozabil = (190.000 lei – 80.500 lei - 1.000 lei )+ 5.000 lei + 1.500 lei =

117.000 lei

Impozit pe venit = 16% x 117.000lei = 18.720lei

Art. 52 Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru

unele venituri din activitati independente.

(1)Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira

impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;

b) venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;

c) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau

mandat comercial;

AC15-2 d) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile

incheiate potrivit Codului civil;

e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;

(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:

a) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a) – e), aplicand o cota de impunere de

10% la venitul brut;

AC21-2 (3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de

25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.

AC15-2 (4) Contribuabilii care obtin venituri pentru care platile anticipate se

calculeaza potrivit alin. (2) lit. a) pot opta pentru impunerea veniturilor potrivit

prevederilor art. 78.

Art. 82 Stabilirea platilor anticipate de impozit

(1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, din cedarea

folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din

activitati agricole sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu

35


titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate

se stabilesc prin retinere la sursa.

AC15-2 (2) Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe

fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau

venitul net realizat in anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii

care se comunica contribuabililor, potrivit legii. În cazul impunerilor efectuate

dupa expirarea termenelor de plata prevazute la alin. (3), contribuabilii au

obligatia efectuarii platilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul

termen de plata al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat

asupra venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati

anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se

repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru

declaratiile de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai stabilesc

plati anticipate, venitul net aferent perioadei pana la sfarsitul anului urmand

sa fie supus impozitarii, pe baza declaratiei de impunere. Platile anticipate

pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din

arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel:

a) pe baza contractului incheiat intre parti; sau

b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partida

simpla, potrivit optiunii. În cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul

din cedarea folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in

valuta, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului

de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din

ziua precedenta celei in care se efectueaza impunerea.

(3) Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv

a ultimei luni din fiecare trimestru. Fac exceptie veniturile din arendare, pentru

care contribuabilul stabileste impozitul, pe baza declaratiei de impunere.

Contribuabilii care determina venitul net din activitati agricole, potrivit art. 72

si 73, datoreaza plati anticipate catre bugetul de stat pentru impozitul aferent

acestui venit, in doua rate egale, astfel: 50% din impozit pana la data de 1

septembrie inclusiv si 50% din impozit pana la data de 15 noiembrie inclusiv.

(4) Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi

36


stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

(5) Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul

venitul anual estimat, in toate situatiile in care a fost depusa o declaratie

privind venitul estimat pentru anul curent, sau venitul net din declaratia de

impunere pentru anul fiscal precedent, dupa caz. La stabilirea platilor

anticipate se utilizeaza cota de impozit de 16% prevazuta la art. 43 alin. (1).

AC15-2

5. Precizaţi ce fel de persoane sunt cele de mai jos din punctul de vedere al TVA:

- o persoană fizică care efectuează servicii de contabilitate pe bază de contract

individual de muncă cu S.C. ALFA S.A.;

- Ministerul Sănătăţii;

- cantina proprie pentru salariaţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării;

- S.C. X S.R.L. efectuează prestări servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro;

- S.C. BETA efectuează numai operaţiuni de acordare credite;

- S.C. Z S.R.L. Efectuează comerţ en-detail cu produse alimentare cu CA <

35.000 euro.

Raspuns :

O persoană fizică care efectuează servicii de contabilitate pe bază de contract

individual de muncă cu S.C. ALFA S.A.; NEIMPOZABILA – Persoana fizica

neimpozabila care desfasoara activitati pe baza de contract individualde munca.

(alin. 3)

- Ministerul Sănătăţii; NEIMPOZABILA - Institutiile publice neimpozabile (art 4)

- cantina proprie pentru salariaţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării; IMPOZABILA

(alin 6)

- S.C. X S.R.L. efectuează prestări servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro;

IMPOZABILA , obligata sa se inregistreze ca platitor de TVA cf art. 153

37


- S.C. BETA efectuează numai operaţiuni de acordare credite; persoana impozabila,

care desfasoara doar activitati scutite, fara drept de deducere.

- S.C. Z S.R.L. Efectuează comerţ en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000

euro. Persoana impozabila; prin optiune, ea se poate inregistra ca platitor de TVA

sau poate aplica regimul special de scutire cf art 152

38

probleme rezolvate

Documents