Stagiu colectiv anul III semestrul I 2011

Stagiar: MUNTEAN (PADURE) ANGELA ALEXANDRINA

Stagiu colectiv anul III semestrul I 2011

CONTABILITATE1 ntreprinderea ALFA deine o marc de fabricaie achiziionat cu 800 mil. lei. Ea este reevaluat la sfritul exerciiului N cnd amortizarea cumulat este de 400 mil. lei iar valoarea reevaluat este de 500 mil. lei. Durata de via estimat a mrcii este de 10 ani iar amortizarea este liniar. Determinai rezerva din reevaluare care va fi realizat anual.Rezolvare:Cost achizitie activ=800mil

Calcul amortizare=800mil/10ani=80mil/an

Amortizare cumulata (amortizat deja pe 5ani)=400mil

Cost net mijloc fix=Cost achizitie-Amortizare=400mil

Cost dupa reevaluare=500mil

Se inregistreaza o diferenta din reevaluare de 100mil lei (surplus)In evidenta contabila se efectueaza:

Reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:

205 = 105 100mil Eliminarea amortizarii efectuate pana la momentul reevaluarii:

2805 = 205 400mil

Valoare reevaluata =500mil

Amortizare aferenta cost istoric= 800 mil /10/12=6.67lei/luna

Durata ramasa de functionare=5ani

Amortizare aferenta surplus reevaluare=100mil/5/12=1.67lei/luna

Societatea,prin politicile contabile,a stabilit transferarea castigului realizat in contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare lunar,pe masura amortizarii imobilizarii:

Inregistrarea amortizarii

6811 =2805 8.34ron

Transferul castigului realizat

105 = 1065 1.67ron

Rezerva din reevaluare care va fi realizata anual

Durata ramasa de functionare : 5ani

Rezerva din reevaluare anuala= 100mil/5ani =20mil

Din punct de vedere fiscal,societatea va considera venit impozabil sumele transferate in contul 1065 la calculul impozitului pe profit

2. S.C. ALFA S.A. deine un teren achiziionat n exerciiul N la costul de 50.000.000 lei. La sfritul exerciiului N+5 valoarea just a terenului este de 70.000.000 lei. Terenul este vndut n exerciiul N+7 la preul de vnzare de 60.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al rezervei din reevaluare? Raspuns:

Cost achizitie = 50.000.000

Valoare justa = 70.000.000

Inregistrarea cresterii de valoare

2111 = 105 20.000.000 Vanzarea terenurilor

461 = 7583 60.000.000

Scoaterea din evidenta teren si capitalizarea surplusului din reevaluare:

6583 = 2111 70.000.000

105 = 1065 20.000.000In sensul reglementarilor contabile pct. 124 alin. 3 din reglementarile aprobate prin OMFP 3055/2009 surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare trebuie capitalizat (adica transferat in contul 1065), in momentul in care constituie un castig realizat, adica la scoaterea din evidenta a activului, respectiv pe masura folosirii lui in entitate. Intrucat terenul nu se amortizeaza, soldul contului 105 va fi transferat in contul 1065 si deci capitalizat atunci cand acesta este scos din evidenta (la vanzare, la lichidarea societatii )3. Se import un echipament tehnologic. Factura extern cuprinde: pre negociat 10.000 euro, cheltuieli de transport, 1.000 euro i asigurarea de 200 euro. Taxa vamal este de 10% iar comisionul vamal de 1%. Cursul de schimb la data importului este de 40.000 lei = 1 euro. Cheltuielile cu transportul pe parcurs intern sunt facturate de un cru la 20.000.000 lei. Se efectueaz cheltuieli cu manipularea, montajul i probele tehnologice n valoare de 12.720.000 lei. La ce valoare va fi contabilizat intrarea echipamentului tehnologic?

a) 530.000.000 lei;

b) 591.763.200 lei;

c) 480.720.000 lei;

d) 630.700.000 lei;

e) 497.280.000 lei.

Raspuns :

Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i alte taxe (cu excepia acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziiei bunurilor respective.

In costul de achiziie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obinerea de autorizaii i alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.10.000+1000+200=11.200*40.000=448.000.000213=404 448.000.000Taxe vamale 10%

448.000.000*10%=44.800.000213=446 44.800.000Comision vamal

448.000.000*1%=4.480.000213=446 4.480.000Cheltuieli cu transportul

213=404 20.000.000213=404 12.720.000Raspuns varianta a) 530.000.000

4. ntreprinderea deine un utilaj achiziionat cu 300.000.000 lei i a crui durat de via util este estimat la 15 ani. Care este amortizarea anului 14 tiind c ntreprinderea utilizeaz metoda SOFTY degresiv? a) 40.000.000 lei;

b) 150.000.000 lei;

c) 20.000.000 lei;

d) 30.000.000 lei;

e) 5.000.000 lei. Raspuns:

Metoda Softy = 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15=120

AnulCotaAmortizarea

151/120(1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15)300.000.000*1/120=2.500.000

142/120300.000.000*2/120=5.000.000

133/120300.000.000*3/120=7.500.000

124/120300.000.000*4/120=10.000.000

115/120300.000.000*5/120=12.500.000

106/120300.000.000*6/120=15.000.000

97/120300.000.000*7/120=17.500.000

88/120300.000.000*8/120=20.000.000

79/120300.000.000*9/120=22.500.000

610/120300.000.000*10/120=25.000.000

511/120300.000.000*11/120=27.500.000

412/120300.000.000*12/120=30.000.000

313/120300.000.000*13/120=32.500.000

214/120300.000.000*14/120=35.000.000

115/120300.000.000*15/120=37.500.000

Rapuns : Varianta e)5. La 1 ianuarie N-1, ntreprinderea a achiziionat un utilaj al crui cost de achiziie este de 25.000 u.m. Conducerea ntreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la 5 ani i valoarea rezidual la 5.000 u.m. ntreprinderea utilizeaz metoda liniar de amortizare. La sfritul exerciiului N+1, se estimeaz c durata de utilizare ce corespunde cel mai bine noilor condiii este de 10 ani iar valoarea rezidual apreciat din perspective unei posibile vnzri la sfritul duratei de utilizare este de 3.000 u.m. ntreprinderea trece la metoda degresiv de amortizare, (coeficientul de degresie este 2). Amortizarea aferent exerciiului N+2 este de:

a) 3.000 u.m.;

b) 2.250 u.m.;

c) 3.375 u.m.;

d) 2.625 u.m.;

e) 1.750 u.m.Raspuns:

a)3.000 u.m.

Metoda liniara de amortizare Amortizare 3 ani=25.000-5000/5*3=12.000

2 ->7 ani..a crescut cu 5ani100:7*2=30% amortizare in N+2Valoarea ramasa 25.000-12.000=13.000Valoarea amortizabila=valoarea ramasa-valoarea reziduala=13.000-3.000=10.000N+2=10.000*30%=3.000

6. Se cunosc urmtoarele informaii aferente exerciiului N:

Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; Sf 421 = 5.200 u.m.;

Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.;

Rc 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165 u.m.;

Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.;

Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%.

TVA datorat a fost integral pltit. S se determine fluxul net de trezorerie din exploatare.

Raspuns:D 411 C

S.I. 5.850Incasare = 5.850 + 92.106 7.830 = 90.126

S.F. 7.830

D 301 C

S.I. 1.290

Achizitii = 17.970 + 3.090 1.290 = 19.77017.970

S.F. 3.090

D 401 C

S.I. 1.500

Plati = 1.500 + 34.986 3.540 23.526.30+11459.70

32.94634.986

S.F. 3.540

D 404 C

S.I. 780

Plati =180

S.F. 600

D 4426 C

3.756, 30+1829.70

RD= 5586

D 4427 C

14.706

14.706

R.C. 14.706

D 4423 C

9120

R.C. 9120

D 441 C

S.I. 120

Plati = 120 +330 165 = 285330

S.F. 165

D 421 C

S.I. 2.800

Plati = 2.800 +2.400 5.200

S.F. 5.200

1) vanzari de marfuri:

411

Clienti= %

707

Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectat92.106 lei

77.400 lei

14.706 lei

2) consum materii prime:

601

Cheltuieli cu materiile prime

= 301

Materii prime

17.970 lei

3) Achizitii materii prime:

%

301

Materii prime

4426

TVA deductibil

Materii prime

4426

TVA deductibil = 401

Furnizori 23.526.30 lei

19.770 lei

3.756.30 lei

4) Cheltuieli cu energia si apa:

%

605

Cheltuieli privind energia si apa

4426

TVA deductibil

Materii prime

4426

TVA deductibil = 401

Furnizori11.459,7lei

9.630 lei

1829.70 lei

6) inregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit:

691

Cheltuieli cu impozitul pe profit= 441

Impozit pe profit/venit 330 lei

7) intregistrare salarii:

641

Cheltuieli cu salariile personalului= 421

Personal salarii datorate 2.400 lei

8) regularizare TVA:

4427

TVA colectat= %

4426

TVA deductibil

4423

TVA de plata 14.706 lei

5.586 lei 9.120 lei

Determinarea fluxului net din activitatea de exploatare:

Incasarii de la clienti

- plati catre furnizori

- plati privind TVA

- plati ptivind impozitul pe profi

= Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 90.126 lei

- 32.946 lei

- 9.120 lei

- 285 lei

= 47.775 lei

7. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): cheltuieli cu personalul 200.000; pli ctre salariai i n contul acestora 120.000; venituri din vnzarea mrfurilor 300.000 (ncasate); cheltuieli cu mrfurile vndute 270.000; pli ctre furnizorii de stocuri 40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit pltit 60.000; venituri din cesiunea de imobilizri 270.000 (ncasate); pli ctre furnizorii de imobilizri 40.000; cheltuieli din cesiunea de imobilizri 300.000; ncasri din emisiunea de obligaiuni 70.000; pli din rambursri de credite primite pe termen lung 20.000; ncasri din noi emisiuni de aciuni 130.000; primirea n leasing financiar a unui mijloc de transport a crui valoare just este de 50.000; lichiditi i echivalente de lichiditi la nceputul anului 10.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeaz metoda direct) i respectiv a lichiditilor i echivalentelor de lichiditi la sfritul anului?

(a) 80.000 lei i respectiv 500.000 lei;

(b) -20.000 lei i respectiv 400.000 lei;

(c) 80.000 lei i respectiv 550.000 lei;

(d) -390.000 lei i respectiv 30.000 lei;

(e) 490.000 lei i respectiv 500.000 lei.

Raspuns:

(a) 80.000 lei i respectiv 500.000 lei;

Tabloul Fluxurilor de trezorerie

Activitatea de exploatare

- Plai ctre salariai i n contul acestora

+ Venituri din vnzarea mrfurilot

- Pli ctre furnizorii de stocuri

- Impozit pe profit pltit

= +/-Fluxul net de trezorerie din activitati de exploatare - 120.000 lei

+300.000 lei

- 40.000 lei

- 60.000 lei

= 80.000 lei

Activitatea de investitii

+ Venituri din cesiunea de imobolizari

- Plati catre furnizorii de imobilizari

= +/- Fluxul net de trezorerie din activitatile de investitii + 270.000 lei

- 40. 000 lei

= 230.000lei

Activitatea de finantare+ Incasari din emisiunea de obligatiuni

- Plati din rambursari de credite primite pe termen lung

+ Incasari de noi emisiuni de actiuni

=+/- Fluxul net de trezorerie din activitatile de finantare+ 70.000 lei

- 20.000 lei

+ 130.000 lei

= 180.000 lei

Flux net total : 500. 000 lei

Disponibilitati: sold initial 10.000 lei

Disponibilitati: sold final 490.000 lei8. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mrfuri:

(a) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus;

(b) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;

(c) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din finanare cu semnul plus;

(d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din investiii cu semnul minus;

(e) nu afecteaz fluxul de trezorerie.

Raspuns:

(e)nu afecteaza fluxul de trezorerie 5411=5121Un aranjament incheiat cu o banca, prin care unui client de peste hotare i se pune la dispozitie o suma de bani. Contul acestuia este debitat cu suma ceruta, iar banca respectiva solicita bancii-corespondent sa remita banii acolo unde doreste clientul. Pentru mai multa siguranta, banca va trimite corespondentei sale un specimen al semnaturii clientului9. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de ctre locatar:

(a) afecteaz fluxul de trezorerie din finanare cu semnul minus;

(b) nu afecteaz fluxul de trezorerie al locatarului;

(c) afecteaz fluxul de trezorerie din investiii cu semnul plus;

(d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;

(e) se evideniaz distinct la sfritul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operaia este aferent gestiunii trezoreriei.

Raspuns:

(a) afecteaz fluxul de trezorerie din finanare cu semnul minus;

10. La 31.12.N, societatea M achiziioneaz 25% din aciunile societii A la costul de 50.000 u.m. La data achiziiei capitalurile proprii ale societii F au o valoare de 120.000 u.m. Cu ocazia achiziiei se identific un plus de valoare pentru un teren de 10.000 u.m. Plusul de valoare identificat genereaz diferene temporare impozabile (deoarece valoarea contabil a terenului este cu 10.000 u.m. mai mare dect baza sa fiscal) i implicit o datorie de impozit amnat de 16% x 10.000 = 1.600 u.m.

Fondul comercial rezultat n urma achiziiei este de:

(a) 17.900 u.m.;

(b) 18.000 u.m.;

(c) 20.000 u.m.;

(d) 30.000 u.m.;

(e) 2.100 u.m.

Raspuns ; varianta e) 10.000*25%=2500*(1-0.16)=2100 u.m11. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat?

Sunt pri legate ale unei entiti:

(1) o societate asociat a acesteia;

(2) un individ care face parte din managementul-cheie al societii;

(3) membrii apropiai ai familiei oricrei pri legate;

(4) un creditor comercial al entitii;

(5) salariaii entitii;

(6) clienii entitii.

(a) 1 + 2 + 3;

(b) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6;

(c) 1 + 3 + 5 + 6;

(d) 5 + 6;

(e) 4 + 5.

Rezolvare: (a) 1 + 2 + 3; IAS 24 - partea este o entitate asociat (potrivit definiiei din IAS 28 Investitii n entitatile asociate) a entitatii;- partea este un membru al personalului-cheie din conducerea entittii sau a societtii-mam;

- partea este un membru apropiat al familiei oricrei persoanei menionate la litera (a) sau (d);12. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat?

(a) o societate care deine aciuni ntr-o entitate este parte legat a acesteia;

(b) tranzaciile cu prile legate fac obiectul publicrii conform IAS 24 doar dac sunt oneroase;

(c) compensaiile acordate salariailor care fac obiectul publicrii conform IAS 24 exclud plile pe baz de aciuni;

(d) controlul este capacitatea de a guverna politicile financiare i operaionale pentru a obine beneficii din activitile acesteia;

(e) o societate exercit controlul exclusiv asupra alteia dac deine peste 20% din drepturile de vot.

Rezolvare:

(d) controlul este capacitatea de a guverna politicile financiare i operaionale pentru a obine beneficii din activitile acesteia;

IAS 24

Controlul reprezinta capacitatea de a guverna politicile financiare si de exploatare ale unei entitati pentru a obtine beneficii din activitatile sale.

13. Societatea Alfa pltete unei societi deinute de unul din directori

un comision pentru servicii de consultan.

Care este varianta corect conform IAS 24?

(a) aceast informaie poate fi ignorat;

(b) informaia ar trebui publicat n note doar dac nu s-a realizat n condiii de pia normale;

(c) informaia trebuie publicat n note oferind detalii referitoare la societate i la tranzacie;

(d) societatea directorului nu este parte legat;

(e) chiar dac firma directorului este parte legat prestarea de servicii nu face obiectul publicrii.

Raspuns:

(c) informaia trebuie publicat n note oferind detalii referitoare la societate i la tranzacie; 14. Societatea Alfa achiziioneaz utilaje de la societatea Beta. Societile nu fac parte din acelai grup, dar societile lor mama au acelai acionar majoritar.

Care este varianta corect conform IAS 24?

(a) cele dou societi nu sunt pri legate pentru c nu au aceeai societate-mam;

(b) cele dou societi sunt pri legate pentru c se afl sub controlul comun al acionarului majoritar;

(c) tranzacia face obiectul publicrii doar dac nu s-a realizat n condiii normale;

(d) achiziiile de utilaje de la o parte legat nu fac obiectul publicrii conform IAS 24;

(e) achiziiile de utilaje de la o parte legat fac obiectul publicrii doar dac nu au fost decontate dup 3 ani. Raspuns:

(b) cele dou societi sunt pri legate pentru c se afl sub controlul comun al acionarului majoritar; 15. Managerul societii M este acionarul majoritar al societii T, client important pentru M.

Care din urmtoarele afirmaii este adevrat?

(a) tranzaciile cu clientul T nu fac obiectul publicrii;

(b) tranzaciile cu T sunt publicate doar dac nu se desfoar n condiii normale;

(c) clientul T nu este o parte legat pentru societatea M;

(d) societatea T este parte legat a societii M deoarece este un client important;

(e) societatea T este parte legat a societii M deoarece este controlat de un manager-cheie al acesteia.

Raspuns:

(e) societatea T este parte legat a societii M deoarece este controlat de un manager-cheie al acesteia.

16. Societatea A i societatea B exercit un control comun asupra societii C (societatea C este entitate de tip joint venture). Societatea A vinde mrfuri societii B n valoare de 7 mil. lei i societii C n valoare de 6 mil. lei. La sfritul exerciiului societatea A are o crean fa de societatea B n valoare de 6 mil. lei i fa de societatea C n valoare de 2 mil. lei.

Care din urmtoarele afirmaii este adevrat?

(a) societatea B este parte legat a societii A;

(b) societatea A este obligat s publice n situaiile sale financiare detaliile tranzaciilor cu societatea B;

(c) societatea A este obligat s publice n situaiile sale financiare detaliile tranzaciilor cu societile B i C;

(d) societatea C este o parte legat a societii A. Prin urmare, societatea A trebuie s publice n situaiile sale financiare cel puin suma tranzaciei (de 6 mld. lei), termenii n care aceasta a avut loc i soldul creanei fa de C (de 2 mld. lei);

(e) societile B i C sunt pri legate ale societii A.

Raspuns:

(d)societatea C este o parte legata a societatii A.Prin urmare,societatea A trebuie sa publice in situatiile sale financiare cel putin suma tranzactiei(de 6 mld. lei),termenii in care aceasta a avut loc si soldul creantei fata de C(2 mld.lei);17. Domnul Z deine 70% din aciunile societii Alfa, restul de 30% fiind deinute de un acionar minoritar. Alfa deine 65% din capitalul societii Beta. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat?

(a) domnul Z i societatea Beta sunt pri legate ale societii Alfa;

(b) domnul Z nu este parte legat a societii Alfa;

(c) doar domnul Z este parte legat a societii Alfa;

(d) Alfa nu este parte legat a societii Beta;

(e) Beta nu este parte legat a societii Alfa.

Raspuns:

(a) domnul Z i societatea Beta sunt pri legate ale societii Alfa;

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru ntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos:

Indicator u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor 4000

Producia vndut 24000

Producia stocat 500

Subvenii de exploatare 2300

Cheltuieli cu materii prime 10000

Costul mrfurilor vndute 4200

Cheltuieli salariale 5000

Cheltuieli cu amortizarea 1000

Cheltuieli cu chirii 200

Impozite i taxe 300

Venituri din dobnzi 100

Cheltuieli cu dobnzi 500

Impozit pe profit 1400

Rezolvare:

ANALIZA FINANCIARA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

Marja Comerciala(adaosul comercial)= venituri din vanzari de marfuri-costul marfurilor vandute.

MJ=4000-4200= -200 lei 0

Productia exercitiului caracterizeaza activitatea de productie a unitatii: ceea ce intreprinderea a fabricat si a vandut, ceea ce ea a fabricat si a ramas in stoc (productia stocata),precum si ceea ce ea a fabricat pentru ea insasi (productia imobilizata).

Valoarea Adaugata = + marja comerciala

+ productia exercitiului

- consumul extern

VA= (-200)+24500-10000=14300 lei >0

VA a inregistrat valori pozitive lucru care poate insemna cresterea vanzarilor sau aprovizionari mai putin importante.

EBE sau IBE = + valoarea adaugata

+ subventii de exploatare

- impozite, taxe

- cheltuieli cu personalul

EBE= 14300+ 2300-300-5000=11300 lei >0

Valorile pozitive ale EBE arata ca firma analizata dispune de resurse financiare necesare mentinerii sale sau cresterii acesteia.Existenta EBE demonstreaza performanta economica a unitatii, independenta politicii financiare, a politicii de investitie si a celei de devidend.

Rezultatul din exploatare = +EBE

+ reluari asupra provizioanelor

+ alte venituri din exploatare

- IBE

- provizioane calculate

- alte cheltuieli din exploatare.

RE=11300-1200=11100 lei >0

Datele de mai sus arata ca firma obtine profit din activitatea de exploatare exprimand rentabilitatea activitatii curente rezultata din deducerea tuturor cheltuialelor din veniturile de exploatare.

Rezultatul Curent = +RE

+ venituri financiare

- pierdere din exploatare

- cheltuieli financiare.

RC = 11100+100-500=9700lei >0

RC inregistreaza o valoare pozitiva,dar totusi are o valoare mai mica decat RE lucru datorat faptului ca firma inregistreaza pierdere din activitatea sa financiara. Rezultatul Net = +RC

+ venituri exceptionale

- cheltuieli exceptionale.

RN = 9700>0

RN=RC, adica unitatea n-a avut venituri sau cheltuieli exceptionale.1. + Vanzari de marfuri Vmf 40002 + Productia exercitiului Qex 24000+5003 - Cheltuieli privind marfurile Chmf 42004 - Cheltuieli cu mp Chmp 100005 = Valoarea adaugata Va 143006 - Impozite si taxe Imp 3007 + Subventii pentru exploatare Sbv 23008 - Cheltuieli cu personalul - Chp 50009 = Excedent brut de exploatare EBE 1130010 + Venituri din provizioane Vpv 011 + Alte venituri din expoatare Ave 012 - Alte cheltuieli din exploatare Ace 200(chirii)13 - Cheltuieli privind amortizarea si provizioanele Cha 100014 = Profit din exploatare Pe 1010015 + Venituri financiare Vf 10016 - Cheltuieli financiare Chf 50017 = Profit curent Pc 970018 Rezultatul exceptional Rexc 019 = Profit brut Pb 970020 - Impozit pe profit Ipr 140021 = Profit net Pn 8300

Va=Vmf+Qex-Chmf-ChmsEBE=Va-Imp+Sbv-ChpPe=EBE+Ave-Ace-ChaPc=Pe+Vf-ChfPb=Pc+RexcPn=Pb-Ipr

2. S se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acionari n cazul unei intreprinderi despre care se cunosc urmtoarele: cifra de afaceri 40000 u.m., cheltuieli materiale 25000 u.m., cheltuieli salariale 10000, cheltuieli cu amortizarea 2000 u.m., cheltuieli cu dobnzi 1000 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumprri de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vnzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creterea activului circulant net 100 u.m., datorii financiare la nceputul anului 10000, datorii financiare la sfritul anului 11000.

Rezolvare:

Cifra de afaceri

Cheltuieli materialele

Cheltuieli salariale

Cheltuieli cu amortizarea

Cheltuieli cu dobnzi

Impozit pe profit

Cumparari de mijloace fixe pe parcursul anului

+ Venituri din vanzarea mijloacelor fixe

+ Cresterea activului circulant net

Datorii financiare la inceputul anului

Datorii financiare la sfarsitul anului

= Fluxul de numerar disponibil 10.000 u.m.

- 25.000 u.m.

- 10.000 u.m.

- 2.000 u.m.

- 1.000 u.m.

- 200 u.m.

- 1.000 u.m.

+ 500 u.m.

+ 100 u.m.

- 1.000 u.m.

= 400 u.m.

AUDIT

1. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de trezorerie. Raspuns:- de procurat extrasele bancare si de intrebat personalul clientului despre orice extras, vechi sau neobisnuit;

- de determinat daca conturile de trezorerie constituie obiectul unor restrictii speciale;

- de informat daca au fost garantate, cedate sau scontate creantele;

- de procurat balanta clienti si de verificat daca totalul corespunde cu soldul contului din balanta generala;

- de cerut si analizat explicatiile despre variatiile importante ale soldului contului client cu cel al exercitiilor precedente sau despre nivelul asteptat;

-de informat despre transferurile interbancare in timpul perioadei anterioare si posterioare datei de inchidere ;- de informat despre procedurile aplicate pentru a se asigura o buna cenzura intre exercitii pentru vanzari si returul vanzarilor;

- de informat despre principiile contabile utilizate la inregistrarea vanzarilor si de determinat daca ele fac obiectul unor remize sau ristorno;

- de informat despre metode de identificare a conturilor care depasesc scadenta de plata si de evaluare a provizioanelor pentru creantele incerte, de determinat daca aceasta este adecvata si corecta;

- de cercetat daca exista conturi de marfuri expediate si nefacturate sau in consignatie si in acest caz se verifica daca au fost efectuate ajustari pentru a regulariza aceste tranzactii si daca au fost incluse marfurile corespunzatoare in stocuri.

Evaluarea soldurilor bancare, inventarierea monetarului, prezentarea exacta

a soldurilor conturilor de trezorerie in bilant, analiza detaliata a cecurilor emise si

primite reprezinta pentru auditor teste de audit ce-l conduc la aprecierea in mod

rezonabil ca toate posturile din bilant aferente trezoreriei redau o imagine fidela,

clara si completa a fluxurilor de lichiditati sau ca are indoieli cu privire la

posturile bilantiere de trezorerie.

Auditorul se asigura ca intreprinderea intocmeste periodic o situatie

comparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate cu extrasele

de cont bancare. Aceste situatii comparative trebuie verificate cel putin o data pe semestru1. Enumerai opt diferene ntre auditul extern i auditul intern. Auditul intern Auditul extern

Statutul auditorului entitate independenta juridic prestator de servicii independent din punct de vedere juridic

Beneficiarii auditului conducerea conducerea, actionarii, bancile, autoritatile de stat, partenerii

Obiectivele auditului aprecierea controlului asupra activitatii intreprinderii si formularea de recomandari pentru imbunatatirea acestuia certificarea regularitatii, sinceritatii si a imaginii fidele a conturilor, rezultatelor si situatiilor financiare

Domeniul de aplicare toate functiile intreprinderii, in toate dimensiunile si aspectele lor functiile intreprinderii care participa la determinarea rezultatului

Prevenirea fraudei orice tip de frauda care implica intreprinderea, sub aspect patrimonial sau al oricarui alt aspect orice frauda care are sau se presupune ca ar putea avea influenta asupra rezultatelor

Independenta auditorilor independenta profesionala, juridica si statutara independenta profesionala, juridica si statutara

Periodicitatea auditarilor permanent, conform unui plan anual intermitent, in momente propice certificarii conturilor

EVALUAREA INTREPRINDERII1. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:

a) 43.500.000;

b) 18.500.000;

c) 28.500.000.Raspuns:

b) 18.500.000

Cap. pro. + dif. din reeval = (3.000.000 + 500.000 + 1.000.000) + 14.500.000 = 18.500.000 lei2. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor anual al acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata n zile a ncasrii clientilor?

a) 15 zile;

b) 45 de zile;

c) 30 de zile. Raspuns: varianta c) durata medie de incasare a clientilor este de 30 de zile (= sold mediu creante comerciale/ cifra de afaceri x 365 zile).

3. Se dau urmtoarele elemente de bilant:

total activ = 425.000 mii lei;

cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;

cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;

brevete proprietate = 125.000 mii lei.

Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei.

Stabilind bilantul economic al ntreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) n minus cu:

a) 93.000 mii lei;

b) 143.000 mii lei;

c) 118.000 mii lei.Raspuns: * varianta b) bilantul contabil va fi ajustat in minus cu 143.000 mii lei (cheltuieli de constituire 2.500 mii lei +cheltuieli de cercetare 15.500 mii lei + brevete proprietate 125.000 mii lei)

EXPERTIZA CONTABILA1.Ce conine capitolului I al Raportului de expertiz contabil ? (Introducere) RSPUNS: CAPITOLUL I INTRODUCERE al Raportului de expertiz contabil trebuie s cuprind cel puin urmtoarele paragrafe: I. Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei contabile, care trebuie s cuprind informaii cu privire la: numeie i prenumele expeetului, domiciliul, numrul carnetului de expert contabil i poziia din Tabloul experilor contabili; II.Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiare. n acest paragraf se menioneaz:

a. n cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului, respectiv ncheiere de edin (n cazurile civile) sau Ordonan a organelor de urmrire penal (n cauzele penale), cu menionarea datei acestuia, denumirea i calitatea procesual a prilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numrul i anul dosarului i natura acestuia (civil sau penal);

b. n cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al acestuia, numrul i data contractului n baza cruia se efectueaz expertiza contabil solicitat.

III. Paragraful privind identificarea mprejurrilor i circumstanelor n care a luat natere litigiul n care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul n care a fost contractat expertiza contabil extrajudiciar. IV. Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile. n cazul expertizelor contabile judiciare, formularea obiectivelor expertizei contabile se preia ad-literam din formularea acestora n ncheierea de edin (cauzele civile), respectiv n Ordonana organelor de urmrire i cercetare penal (cauzele penale). n cazul expertizelor contabile extrajudiciare, formularea obiectivelor acestora trebuie s fie cea din contract.V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei i locului n care s-a efectuat expertiza contabil. n cazul expertizelor contabile, dispuse de organele n drept, n cauze civile, data i locul nceperii lucrrilor expertizei contabile trebuie documentat prin citarea prilor prin scrisoare cu aviz de primire. VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are legtur cauzal cu obiectivele expertizei contabile i care a stat la baza ntocmirii raportului de expertiz contabil. Materialul documentar nominalizat n acest paragraf trebuie s fie strict adecvat necesitilor de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare. VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei n care s-a redactat raportul de expertiz contabil cu menionarea expres dac s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avnd aceleai obiective. De asemenea, n acest paragraf, trebuie menionat dac s-au folosit lucrrile altor experi (contabili, tehnic, etc), probleme ridicate de prile interesate n expertiz i explicaiile date de acestea n timpul efecturii expertizei. VIII. Paragraful privind identificarea datei iniiale pn la care raportul de expertiz contabil trebuia depus la beneficiar i indicarea eventualelor perioade de prelungire fa de termenul iniial.FISCALITATE

1. O organizaie nonprofit realizeaz urmtoarele venituri:

- venituri din cotizaiile membrilor 10.000 lei;

- venituri din donaii 30.000 lei;

- venituri n urma realizrii unui spectacol 20.000 lei;

- venituri din activiti economice 150.000 lei.

Cheltuielile aferente obinerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor din activiti neeconomice 40.000 lei i cheltuieli aferente activitilor economice 60.000 lei. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. S se determine impozitul pe profit.Raspuns:

a) Stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15, alin .2 din Codul Fiscal:

- Venituri din cotizatiile membrilor..........................................10.000 lei

- Venituri din donatii:................................................................30.000 lei

- Venituri n urma realiztrii unui spectacol................................20.000 lei

Total venituri neimpozabile.......................................................60.000 lei

b) Determinarea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15, alin. 3 din Codul Fiscal:

- Calculul echivalentului in lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului de schimb din datele

problemei de 4 lei/1 euro: 15.000 euro x 4 lei = 60.000 lei- Calculul valorii procentului de 10% din veniturile neimpozabile calculate la lit. a): 60.000 x 10% = 6.000 lei

- Stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15, alin. 3 din Codul Fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform calculelor anterioare: 6.000 lei

c) Stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor calculate la lit. a) si b) :

60.000 + 6.000 = 66.000 lei

d) Determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c): 210.000 66.000 = 144.000 lei

e) Calculul profitului impozabil corespunzator veniturilor impozabile de la lit. d)

Ca regula generala, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta ntre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate n scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

Profit impozabil - venituri - cheltuieli = 144.000 - 60.000 x 144.000/150.000 = 144.000-57.600 = 86.400 => impozit pe profit = 86.400 x 16% = 13.824 lei

2. O societate comercial a nregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care 10.000 lei reprezint impozitul pe profit pltit n cursul anului, 30.000 lei reprezint cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezint majorri de ntrziere rezultate n urma unui control fiscal, 5.000 lei reprezint contravaloarea unor servicii de consultan furnizate de un partener, pentru care nu exist contract ncheiat i nu este justificat necesitatea lor. S se determine impozitul pe profit de virat statului. Raspuns:

a) Determinam profitul impozabil.

Venituri impozabile = 790.000 lei

Analiza cheltuielilor:

- cheltuieli cu impozitul pe profit platit 10.000 lei - nedeductibile

- cheltuieli cu sponsorizarea 30.000 lei - nedeductibile

- cheltuieli cu majorari de ntrziere in urma controlului fiscal 3.000 lei - nedeductibile

- cheltuieli cu servicii de consultanta fara contract si justificare 5.000 lei - nedeductibileTotal cheltuieli nedeductibile = 10.000 + 30.000 + 3.000 + 5.000 = 48.000 leiProfit impozabil = 790.000 600.000 + 48.000 = 238.000 lei

b)Determinarea impozitului pe profit datorat

Impozit pe profit datorat = 16% x 238.000 = 38.080 lei

c) Determinam impozitul pe profit de plata

Potrivit art. 21, alin. 4, lit. p din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private,

potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli ndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:1. este n limita a 3 la mie din cifra de afaceri;2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

Calculam:3 x CA = 3 x 750.000 = 2.250 lei20% x Impozit pe profit datorat = 20% x 38.080 = 7.616 lei=> din impozitul datorat putem deduce cheltuieli cu sponsorizarea n suma de 2.250 leiImpozit pe profit de plata = Impozit pe profit datorat - Impozit pe profit platit Cheltuieli cu sponsorizarea care se pot scadea= 38.080 - 10.000 2.250 = 25.830 lei

3. O societate comercial a trimis n luna august n delegaie 5 salariai, fiecare cte 5 zile. Diurna acordat a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei, iar cheltuielile reprezentnd cazarea sunt de 5.000 lei. S se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile i care este nivelul cheltuielilor nedeductibile. Raspuns:

Diurna maxima deductibila = 2,5 x 5 x 13 lei = 162,5lei / salariat x 5 salariati = 812,5 lei Cheltuielile deductibile sunt: 812.50+ chelt cu cazarea 5.000 lei+cheltuielile cu transportul 1500 lei=> 7312.50 leiDiurna acordata a fost de 80 lei /zi/salariat = 80 lei x 5 zile = 400 lei

Astfel, cheltuieli cu diurna nedeductibile = 400 lei 162,5 lei = 237,5 lei x 5 salariati = 1.187,5 leiCadrul legislativ

Delegarea reprezinta exercitarea temporara, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini

corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca. Delegarea se efectueaza din dispozitia angajatorului. Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile.

Salariatii unitatilor trimisi in delegatie in tara sau strainatate beneficiaza de urmatoarele drepturi:

a) decontarea cheltuielilor de transport, de asigurare si a costului cazarii, potrivit conditiilor stabilite prin contractele colective de munca la celelalte niveluri;

b) diurna de deplasare, al carei cuantum se stabileste prin negociere la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitate. Nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin actele normative aplicabile institutiilor publice.

1. Indemnizatia de delegare si detasare acordata salariatilor pentru deplasari in tara, in

interesul serviciului .

Indemnizatia de deplasare pentru deplasari in Romania este deductibila la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice. Pentru institutiile publice, indemnizatia zilnica de delegare sau de detasare pentru deplasari in Romania este de 13 lei. Asadar, pentru celelalte unitati, nivelul de deductibilitate este de 32,5 lei pentru deplasari in tara.

Numarul zilelor calendaristice in care persoana se afla in delegare sau detasare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca. Fiecare 24 de ore se considera cate o zi de delegare sau detasare.

Important

Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore. Persoana care in perioada delegarii sau detasarii isi pierde temporar capacitatea de munca beneficiaza, pe timpul incapacitatii, pe langa indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, atat de indemnizatie de delegare sau detasare, cat si de decontarea cheltuielilor de cazare.

Persoana respectiva nu primeste aceste drepturi in cazul internarii in spital sau al parasirii localitatii, cu exceptia celei detasate, care isi pastreaza dreptul de cazare si pe timpul spitalizarii.

2. Diurna acordata salariatilor pentru deplasari in strainatate, in interesul serviciului

Cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordate salariatilor pentru deplasari in strainatate sunt deductibile la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice. Pentru institutiile publice, diurna in valuta se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea, potrivit anexei la Hotararea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar.

Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit, avandu-se in vedere:

a) momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, de si pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei;

b) momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara.

Pentru fractiunile de timp care nu insumeaza 24 de ore, diurna se acorda astfel:

50% pana la 12 ore;

100% pentru perioada care depaseste 12 ore.

In cazul intreruperii calatoriei, determinate de programul de zbor al avioanelor, dreptul la diurna al personalului se acorda, in continuare, la nivelul prevazut pentru tara de destinatie, numai daca sejurul pe perioada respectiva nu este asigurat de catre companiile care efectueaza transportul.

Concluzie

Diurna de deplasare se stabileste prin negociere la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitate. Nu putem insa acorda diurne sub nivelul minim aplicabil institutiilor publice.

Astfel:

in cazul diurnei zilnice acordate pentru deplasari in tara, nivelul minim al diurnei aplicabil institutiilor publice si implicit celorlalte unitati este de 13 lei;

in cazul diurnei zilnice acordate pentru deplasari in strainatate, aceasta se acorda in functie de nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea, potrivit anexei la Hotararea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar.

Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordate salariatilor pentru deplasari in tara sau in strainatate sunt deductibile la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.

Personalul trimis in strainatate beneficiaza de 50% din diurna stabilita pentru tara in care are loc deplasarea, potrivit categoriei in care se incadreaza, in cazul in care cheltuielile pentru masa se suporta de catre partenerii externi.

4. O persoan fizic desfoar activiti de servicii de sonorizare muzical i opteaz pentru impunerea n sistem real. Ea estimeaz c n anul 200X va realiza urmtoarele venituri din prestarea serviciilor de sonorizare: 190.000 lei;

n aceeai perioad, ea estimeaz c va realiza urmtoarele cheltuieli:

cheltuieli cu achiziionarea de materiale consumabile i obiecte de inventar: 30.000 lei;

cheltuieli cu chiria spaiului unde i are sediul: 12.000 lei;

cheltuieli de protocol: 1.000 lei;

cheltuieli cu salariile personalului angajat, inclusiv contribuiile datorate 22.000 lei;

cheltuieli cu diurna pentru deplasrile efectuate de salariai 8.000 lei (pentru deplasri similare, n cazul unei instituii publice diurna ar fi fost de 3.000 lei), cheltuieli cu transportul 2.500 lei i cheltuieli reprezentnd cazarea 5.000 lei.

Persoana fizic estimeaz c la 01 iunie 200X, contracteaz un mprumut n sum de 30.000 lei, rambursabil integral peste 12 luni, de la o alt persoan fizic, la o rat a dobnzii de 20% pe an. Rata dobnzii de referin stabilit de BNR este de 15% pe an.

Determinai impozitul pltit sub form de pli anticipate datorat n contul impozitului pe venit.Raspuns:

- Venituri totale 190.000 lei;

- Cheltuieli totale 80.500 lei, in care 1.000 lei cheltuieli de protocol;

In aceasta situatie, limita maxima a cheltuielilor de protocol deductibile = 2% x [190.000 lei (80.500 lei 1.000 lei)]= 2.210 lei

Asadar, cheltuielile de protocol de 1.000 lei sunt integral deductibile;

Cheltuieli deductibile 79.500 lei

Cheltuieli nedeductibile 6.500 lei

Profit impozabil = (190.000 lei 80.500 lei - 1.000 lei )+ 5.000 lei + 1.500 lei = 117.000 lei

Impozit pe venit = 16% x 117.000lei = 18.720lei

Art. 52 Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru unele venituri din activitati independente.

(1)Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite:a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;b) venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;c) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;AC15-2 d) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil;e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:a) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a) e), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut;AC21-2 (3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul. AC15-2 (4) Contribuabilii care obtin venituri pentru care platile anticipate se calculeaza potrivit alin. (2) lit. a) pot opta pentru impunerea veniturilor potrivit prevederilor art. 78. Art. 82 Stabilirea platilor anticipate de impozit(1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din activitati agricole sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa.AC15-2 (2) Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii care se comunica contribuabililor, potrivit legii. n cazul impunerilor efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute la alin. (3), contribuabilii au obligatia efectuarii platilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plata al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei pana la sfarsitul anului urmand sa fie supus impozitarii, pe baza declaratiei de impunere. Platile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel:a) pe baza contractului incheiat intre parti; saub) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit optiunii. n cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza impunerea.(3) Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Fac exceptie veniturile din arendare, pentru care contribuabilul stabileste impozitul, pe baza declaratiei de impunere. Contribuabilii care determina venitul net din activitati agricole, potrivit art. 72 si 73, datoreaza plati anticipate catre bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, in doua rate egale, astfel: 50% din impozit pana la data de 1 septembrie inclusiv si 50% din impozit pana la data de 15 noiembrie inclusiv.(4) Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.(5) Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, in toate situatiile in care a fost depusa o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent, sau venitul net din declaratia de impunere pentru anul fiscal precedent, dupa caz. La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza cota de impozit de 16% prevazuta la art. 43 alin. (1). AC15-25. Precizai ce fel de persoane sunt cele de mai jos din punctul de vedere al TVA:- o persoan fizic care efectueaz servicii de contabilitate pe baz de contract individual de munc cu S.C. ALFA S.A.;

- Ministerul Sntii;

- cantina proprie pentru salariaii Ministerului Educaiei i Cercetrii;

- S.C. X S.R.L. efectueaz prestri servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro;

- S.C. BETA efectueaz numai operaiuni de acordare credite;

- S.C. Z S.R.L. Efectueaz comer en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000 euro.Raspuns:

O persoan fizic care efectueaz servicii de contabilitate pe baz de contract individual de munc cu S.C. ALFA S.A.; NEIMPOZABILA Persoana fizica neimpozabila care desfasoara activitati pe baza de contract individualde munca. (alin. 3)

- Ministerul Sntii; NEIMPOZABILA - Institutiile publice neimpozabile (art 4)

- cantina proprie pentru salariaii Ministerului Educaiei i Cercetrii; IMPOZABILA (alin 6)

- S.C. X S.R.L. efectueaz prestri servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro; IMPOZABILA , obligata sa se inregistreze ca platitor de TVA cf art. 153

- S.C. BETA efectueaz numai operaiuni de acordare credite; persoana impozabila, care desfasoara doar activitati scutite, fara drept de deducere.

- S.C. Z S.R.L. Efectueaz comer en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000 euro. Persoana impozabila; prin optiune, ea se poate inregistra ca platitor de TVA sau poate aplica regimul special de scutire cf art 152

PAGE 1