FACULTATEA DE FILOSOFIE I TIINE SOCIAL POLITICE
PROBLEMA RULUI LA C. S. LEWIS
- Rezumat -
Doctorand:
Acknowledgement ................................................................ 4
Introducere ........................................................................... 6
Capitolul 1 – „Surprins” de C. S. Lewis, povestea unei întâlniri ............................................................................................ 12
Capitolul 2 – C. S. Lewis în context românesc ....................... 15
2.1. C. S. Lewis – creator de fantastic ................................ 15
2.2. C. S. Lewis – apologet ................................................ 17
2.3. C. S. Lewis – scolastic literar ...................................... 19
Capitolul 3 – Pelerinajul filosofic al lui C. S. Lewis ................. 21
3.1. C. S. Lewis – gonit prin „Pdurile Hegeliene” .............. 21
3.2. C. S. Lewis – de la dorin la mit ................................ 29
3.3. C. S. Lewis – un metafizician de la „Magdalen” .......... 35
3.4. C. S. Lewis – suferin existenial ............................. 39
Capitolul 4 – Contextul filosofic al Oxfordului lui C.S. Lewis .. 45
4.1. Idealism i realism ...................................................... 47
4.2. Reducionism tiinific ................................................ 50
4.3. Subiectivism nociv ..................................................... 52
4.5. Naturalism – Bertrand Russell ................................... 59
4.5.1. Argumentul raional ............................................ 63
2
4.5.4. Argumentul moral .............................................. 86
5.1. Rul – o scurt analiz istoric ................................. 104
5.1.1. Platon ............................................................... 105
5.1.2. Augustin ........................................................... 107
5.1.3. Liebniz ............................................................... 112
5.2.1. Contextul problemei rului ............................... 121
5.2.2. Atotputernicia divin ......................................... 125
5.2.3. Buntatea divin ............................................... 132
5.2.4. Ticloia uman ................................................. 142
5.2.5. Cderea omului ................................................ 147
5.2.6. Durerea uman.................................................. 152
6.2. Paul Ricœur – naraiunea ca praxis .......................... 167
6.3. Vivisecia unei dureri ............................................... 174
Concluzii ........................................................................... 189
Bibliografie ....................................................................... 195
3
Cunoscut cititorilor ca filosof, apologet, scriitor SF, autor al unor povestiri pentru copii i critic literar, Clive Staples Lewis a fost, de asemenea, prezentat publicului general, ca un romantic suferind. Eminentul profesor i scriitor a fost cunoscut de publicul român, în special, datorit seriei de filme adaptat dup Cronicile din Narnia. În filmul Shadowlands, publicul din întreaga lume a putut vedea un don de la Oxford rafinat, de vârst medie, care teoretiza asupra durerii, se îndrgostea la btrânee de o doamn american divorat, foarte istea, care avea i doi copii, i care trecea, dup moartea ei, prin agonia durerii.
Rul, durerea, suferina – trei experiene umane pe care nenumrai autori au încercat s le abordeze de-a lungul istoriei. Spre deosebire de alte subiecte, crile i articolele despre ru, durere i suferin produc reacii puternice fa de cei care scriu despre ele i încearc s le explice, deoarece problema rului este una universal i actual. C. S. Lewis a fost contient de acest fenomen atunci când a scris Problema durerii i când a publicat, sub anonimat, Anatomia unei dureri.
În viziunea naturalist, care nu crede decât în existena exclusiv a materiei, suferina nu este vzut ca o parte semnificativ a vieii. Ea este evaluat ca o întrerupere a cadenei stabilite, pentru atingerea unei fericiri imediate. Soluiile oferite au împrumutat termeni din limbajul medical i „corporatist” i, epuizând limbajul metafizic, nu mai vorbim despre ru, suferin, încercare, ci despre stres, traum i ghinion. Am trecut i de fazele interpretrii neoplatonice a suferinei ca formatoare a caracterului i de cea cretin, în care suferina nedreapt este purificare, i nu pedeaps. Nu mai întrebm „de ce?”, deoarece singura opiune rmâne negarea.
4
În loc s vedem c „linia care desparte binele i rul traverseaz inima fiecrui om,”1 identificm cauzele durerii în exterior, aceast abordare încadrându-se în domeniul filosofiei „preventive”, a managementului durerii, pentru c, nu-i aa, „cine va prpdi un crâmpei din inima sa?”2.
Filosoful contemporan Luc Ferry nu crede c se poate da o mai bun definiie filosofiei decât aceea gândit de Cicero: „Aa cum o spun în felul lor mai muli gânditori contemporani, nu filosofezi ca s te amuzi, nici chiar numai pentru a înelege mai bine lumea i pe tine însui, ci, uneori, «pentru a-i salva pielea»”3. Poate fi, într-adevr, un demers amuzant acela de a rspunde la întrebarea general „de ce exist ru în lume?”, dar când vine momentul s rspunzi concret întrebrilor „de ce eu?” sau „de ce a trebuit s mi se întâmple mie?” atunci abordarea se schimb.
Ce mai înseamn rul azi? În contextul actual, o parte a literaturii filosofice manifest o timiditate exagerat în a defini rul, deoarece, oricât s-a dorit, înc nu s-a reuit o eliminare a deeurilor religiosului. Confruntai cu realitatea, folosim vocabularul secolelor trecute, dar nu aceeai semantic.
În cartea Evil in Modern Thought, Susan Neiman identific dificultile cu care se confrunt filosofia în ceea ce privete problema rului. Pân la Kant, rului îi fuseser ataate trei adjective: natural, moral i metafizic, iar interogaia filosofic a fost transferat pe noua platform a teodiceei. Odat
1 Alexandr Soljeniîn, Arhipelagul Gulag, traducere de Nicolae Iliescu, Editura Univers, 1991, p. 162. 2 Ibidem. 3 Luc Ferry, Înva s trieti, traducere de Cristina Bârzu, Editura Curtea Veche, 2007, p. 25.
5
cu cutremurul care a distrus Lisabona, argumentele din arealul metafizic au fost transferate în categoria moralei.
Cu toate acestea, nici anunul fcut de Hegel c Dumnezeu este mort – el, de altfel, fiind dispus s Îi ia locul – i c rul va fi rscumprat prin derularea istoriei, nici concluzia lui Nietzsche c rul este rezultatul inveniilor noastre, în domeniul moral, n-au rezistat probei de foc de la Auschwitz.4 Este cunoscut afirmaia lui Theodor Adorno c a scrie poezie dup Auschwitz este o barbarie. i Susan Neiman este reinut în a da o definiie a ceea ce înseamn rul astzi, încadrându-se în categoria celor care discut despre consecinele lui: „Dac a denumi ceva ca ru este o modalitate de a aprecia faptul c el spulber încrederea noastr în lume, atunci doresc s examinez acest efect, mai mult decât cauza.”5
Problema rului a provocat o tensiune pe care filosofii i teologii au încercat s o soluioneze printr-o abordare teoretic. Dei, din punct de vedere istoric, teodiceea parcurge un traseu filosofic lung i destul de bttorit, au aprut în ultimii ani replici care critic teodiceea clasic, cea care expune câteva supoziii i încearc apoi s argumenteze diferite moduri prin care s reconcilieze acele supoziii. Critica rezid în faptul c toate modelele propuse lucreaz cu instrumente împrumutate din epoca iluminist, încadrându-se în tiparul de interogaie, regsit, sub form canonic, în textele filosofice i teologice, aa cum a fost el gândit de Leibniz.
4 Susan Neiman, Evil in Modern Thought: An Alternative History of Philosophy, Princeton University Press, Princeton, NJ, 2015, p. 257. 5 Ibidem, p. 9.
6
Astfel de discuii necesit o reorientare a problemei rului înspre abordri care s ofere rspunsuri practice, cu adresabilitate concret.
Scopul acestei lucrri este s evidenieze contribuia pe care C. S. Lewis i-a adus-o în domeniul filosofic, prin faptul c abordeaz problema rului, atât la nivel teoretic, cât i practic. În urma unei experienei personale, el rspunde, astfel, criticilor care reclam abandonul teodiceei, oferind, prin naraiune, o cheie hermeneutic celor care trec prin experiena suferinei.
Teza a demonstrat de ce este nevoie de o abordare teoretic i faptul c tipul de text pe care Lewis îl pune la dispoziia cititorului împlinete criteriile hermeneutice ale lui Paul Ricœur, ca soluie în confruntarea cu suferina.
Lewis a valorificat dousprezece genuri literare, talentul su remarcabil permiându-i s jongleze între graniele studiilor academice asupra Evului Mediu i cele ale povestirilor pentru copii. i-a încercat condeiul în poezie liric, poeme narative, science-fiction, eseistic, ficiune, filosofie, teologie, critic literar i satir. Aa cum, de altfel, chiar el recunoate, Lewis nu era teolog de profesie, definindu-se ca laic i amator; era îns foarte familiarizat cu problema rului i a suferinei, aa cum apar ele în gândirea cretin.
Trebuie s precizez, de la început, c în cazul tuturor textelor menionate în limba englez, atât al operelor lui Lewis, cât i al celorlalte, traducerea îmi aparine. De asemenea, tema propus nu a avut parte de o atenie sau de o critic susinut în domeniul academic. În cultura occidental, dezbaterea a fost fie de a-l încadra într-un anumit spaiu filosofic, fie de a-i sistematiza teologia, iar în spaiul românesc, exist cercetri doar în domeniul activitii lui literare.
7
În primul capitol, înainte de aborda opera lui, am prezentat momentele cheie din viaa mea, în care am întâlnit autorul, prin intermediul textelor sale. Am pornit de la scrierile lui de ficiune, unde rul este o tem central, i am interpretat aciunea i atmosfera din seria „Cronicile din Narnia”, în contextul în care prima interaciune cu textul lui Lewis a fost în timpul comunismului.
C. S. Lewis a fost receptat în România în mai multe etape i, în capitolul al doilea, am realizat un inventar al operelor sale în limba român, folosind matria celor „trei C. S. Lewis”, propus de bunul su prieten, Owen Barfield: Lewis – creator de fantastic, Lewis – apologet i Lewis – scolastic literar. Este de notat faptul c acest construct pe care îl propun este unul alctuit, în mod artificial, cu scopul de a facilita înelegerea scrierilor sale, care nu sunt uor de catalogat. L-am prezentat pe Lewis, pe msur ce îi reamintea trecutul i relata experienele personale, în care rul i suferina l-au trecut prin probele lor, iar acest lucru va constitui o punte emoional cu audiena i îl va face mai convingtor în argumentarea sa. Ori de câte ori a relatat o experien traumatizant din tinereea lui, s-a dovedit c ea l- a ajutat la elaborarea unui caz complex, ale crui argumente, mai ales emoionale, l-au condus la recunoaterea faptului c viziunea cretin asupra lumii i a vieii nu este în stare s îi ofere raiuni convingtoare s o mai cread.
În capitolele al treilea i al patrulea, am propus o cercetare legat de viaa i scrierile lui C. S. Lewi sub fora, creativitatea i „esenele” autorului, cu sperana c am obinut rspunsuri pertinente, legate de poziia pe care donul de la Oxford a avut-o în raport cu filosofia i teologia.
8
Prezint, în câteva rânduri, linia de argumentare pe care am urmat-o. În primul rând, am pornit de la scrierile autobiografice, care ne descriu pelerinajul filosofic fcut de Lewis, în contextul primei jumti a secolului al XX-lea, i am artat cum întrebrile lui filosofice l-au condus la rspunsuri teologice.
În al doilea rând, cunoscând faptul c orice cltorie are în spate o motivaie, am descoperit c Lewis a fost condus în cutrile sale de ceea ce el a numit Bucurie. Am cules datele care s ne aduc în apropierea resorturilor culturale i filosofice, care l-au influenat pe Lewis s caute împlinirea acelei dorine qua mit. Am realizat acest demers pentru a vedea ce reprezint Mitul Întrupat pentru însumarea i actualizarea teologiei i a filosofiei lui. Am urmrit progresul intelectual al lui Lewis, care a trecut de la realism popular la idealism filosofic; de la idealism la panteism; de la panteism la teism; i de la teism la cretinism.
În al treilea rând, l-am prezentat pe Lewis în contextul filosofic al Oxfordului din anii 1920, o aren pe care a împrit-o cu G. E. Moore, Bertrand Russell, A. J. Ayer, Charles Julian Webb, John Alexander Smith, Robin George Collingwood, Sigmund Freud. Aici am ilustrat modul în care Lewis rspunde naturalismului, prezentând argumentul dorinei, argumentul raional i argumentul moral.
Cercetrile recente care au ca subiect teodiceea demonstreaz c problema rului necesit atenie atât din partea teologilor, cât i din partea filosofilor. Acest lucru demonstreaz c este înc loc pentru a dezvolta o teodicee convingtoare i coerent. În capitolul al cincilea am definit ce este rul i care este rolul teodiceei în dezbaterea problemei rului i am fcut o scurt incursiune istoric, examinând
9
gândirea a trei filosofi care au avut o influen major asupra lui Lewis: Platon, Augustin i Leibniz.
Tot în acest capitol, am prezentat modul în care lucrarea lui Lewis justific existena suferinei din punct de vedere teoretic i am oferit o perspectiv critic asupra teodiceei lui Lewis, aa cum o regsim în lucrarea Problema durerii. Unicul scop al crii, aa cum îl enun autorul în prefa, este de a dezlega problema intelectual a suferinei, neavând altceva de oferit cititorilor „afar de convingerea c atunci când durerea st s se iveasc, un dram de curaj ajut mai mult decât o grmad de tiin”6. Pentru Lewis, principalele teme dezbtute în Problema durerii sunt: atotputernicia divin, buntatea divin, ticloia omului, cderea omului, durerea uman, infernul, durerea animal i paradisul. Dintre toate subiectele abordate de el, am analizat, în detaliu, capitolele despre atotputernicia i buntatea divin, în relaie cu cele despre ticloia omului i libertatea lui de alegere. Am expus, apoi, argumentele pentru a demonstra c aici gsim cheia hermeneutic ce va duce la înelegerea celorlalte teme dezbtute în lucrarea sa.
În capitolul al aselea, am restrâns critica împotriva teodiceei la dou categorii. Sunt cei care afirm c, în locul unui discurs abstract în care ei se erijeaz în aprtorii lui Dumnezeu, ar trebui s existe aciuni concrete de alinare a suferinei. Dintre cei care propun respingerea tuturor problemelor pe care le ridic o teodicee i schimbarea subiectului de discuie, am ales s prezint anti-teodiceea lui Kenneth Surin. Cei din a doua categorie
6 C. S. Lewis, Despre minuni, Cele patru iubiri, Problema durerii, Editura
Humanitas, Bucureti, 2012, p. 356.
10
consider c teodiceea are un rol în rspunsul oferit problemei rului, îns cred c este nevoie de o nou abordare, care s includ i apelul la resursele cretinismului. Acestea nu au fost înc explorate, i fac aici referire la rolul i impactul naraiunii în viaa celui care sufer.
Apoi am analizat propunerea fcut de Paul Ricœur. Am demonstrat c valoarea naraiunii ofer expresie concret rului experimentat fenomenologic i am interpretat lamentaia din Anatomia unei dureri, unde Lewis trdeaz mai mult vulnerabilitate i mai mult realism decât ar fi putut vreodat demonstra logica lui. Am artat, de asemenea, c Lewis construiete o tiin a povestirii, al crei scop este s stimuleze o înelegere narativ a vieii i s aduc lumin în structurile întunecate i necunoscute, atât celor care relateaz, cât i celor care urmresc povestirea. Iar aceast abordare onest, care are la baz experiena personal, ofer un cadru superior celui din Problema durerii, cadru încrcat cu teorii generalizatoare.
11
CONCLUZII
Încercând o sistematizare a gândirii filosofic-teologice a lui Lewis, ar trebui s fiu de acord cu McSwain, care îl caracterizeaz pe Lewis ca fiind „un fenomen i o anomalie”7. Este o anomalie, pentru c, din punct de vedere teologic, el este un credincios laic de rând, care nu a scris o teologie sistematic, dar este, în acelai timp, un fenomen, pentru c regsim subiecte despre Trinitate, hermeneutic biblic, cristologie, antropologie, soteriologie, angeologie, eclesiologie, teodicee, etic i escatologie, abordate atât în scrierile sale filosofice, cât i în cele literare.
Pentru Lewis, teologia este o hart, deoarece ofer înregistrarea gândirii i a experienei cretinilor în relaie cu Dumnezeu. Totodat, scopul teologiei este unul practic, s-l atrag pe om tot mai mult în „dansul divin”. Convertirea lui a deschis o cale spre un orizont i mai mare i mai provocator, care a fost explorat de Lewis, atât din punct de vedere filosofic, cât i din perspectiva experienei. Raiunea l-a condus dinspre insula îngust a raionalismului spre trâmul unei realiti, pe care raiunea, singur, nu ar fi putut-o cuprinde.
Etapele formrii filosofice a lui C. S. Lewis, în contextul intelectual al Oxfordului, de la începutul secolului al XX-lea, a determinat, în cele din urm, (cu ajutorul interaciunii lui cu literatura i teologia), maturizarea gândirii sale cretine. Lewis a îneles c filosofia înseamn un mod de via, i nu un simplu exerciiu academic. Influenat de Platon i Augustin, Lewis a tiut, din propria experien, c, fr dorin, raiunea nu are capacitatea s conduc omul de la imagini false înspre adevr. 7 Robert MacSwain, op. cit., p. 1.
12
Pentru el, cretinismul reprezint împlinirea întâlnirii dorinei cu Mitul Întrupat.
Rolul asumat de Lewis în crile sale a fost de a oferi o preparatio evengelica, cu scopul de a-i pregti cititorii pentru întâlnirea cu Mitul Întrupat. Am putut observa c, în lucrrile sale, el i-a dovedit întotdeauna deprinderea filosofic de a stabili obiective clare. A fost un literatus, scopul su apologetic fiind de a promova miezul fundamental al cretinismului, de a oferi chintesena nediluat a credinei, care este validat de Scriptur i de tradiia patristic. Prin urmare, pentru Lewis, cretinismul, „pur i simplu” relev un Weltanschauung, este viziunea prin care el examineaz universul i viaa.
Totodat, am avut ocazia s descopr „bornele” pelerinajului filosofic fcut de Lewis, urmrind atât scrierile sale autobiografice, The Pilgrim’s Regress i Surprins de bucurie, cât i coleciile de scrisori care au fost publicate. Detaliile biografice sunt importante în studiul problemei suferinei. El a fost preocupat de aceast problem chiar din anii copilriei, patosul ei determinându-l s se îndeprteze de credina cretin. În introducerea la Problema durerii, el afirm c nu are prea multe de oferit cititorilor, îns peste câiva ani, în urma morii soiei, a dovedit c a oferit chiar mult.
Problema durerii a avut în vedere dilema care a frmântat omul înc de la începutul istoriei lui; ea dezbate dificultatea reconcilierii existenei unui Dumnezeu bun cu existena suferinei umane. Într-un tratat, nu foarte voluminos, Lewis acoper mai multe teme: atotputernicia i buntatea lui Dumnezeu, ticloia omului, durerea uman, infernul i paradisul. Am regsit aici o lume care este vizitat de supranatural, o contiin uman vizat de absolute morale i o
13
istorie uman, care are în centru sacrificiul Logosului Întrupat. Asemenea lui Platon, lui Augustin i altora înaintea lui, C. S. Lewis tie, din experiena proprie, c, fr dorin, raiunea este în impas, atunci când dorete s deplaseze omul de la imaginile i filosofiile false înspre cele adevrate. Faptul c suntem scandalizai de rul din jurul nostru demonstreaz c avem un barometru standardizat i totui, personalizat în interpretare, în funcie de care judecm binele i rul.
Este important de menionat c Lewis nu i-a propus s rezolve toate problemele legate de ru, mai ales de suferina iraional. Proiectul lui avea intenia reduc enormitatea suferinei, aa încât s nu se constituie ca o piatr de încercare în calea credinei. Augustin Farrar îl consider un apologet care putea s atace i s resping critica: „Lewis era un apologet din temperament, din convingere i din modestie. Temperamental, pentru c iubea o disput. Cu convingere, fiind ortodox tradiional. Modest, pentru c nu avea pretenia c este învat, ceea ce l-ar fi fcut un teolog i nici c are har, ceea ce l-ar fi fcut un îndrumtor spiritual”8. Valoarea apologeticii expuse de Lewis const în faptul c detecta premisele false în obieciile aduse cretinismului, construind argumente complexe. Dei argumentul nu conduce, inevitabil, la convingere, lipsa lui distruge fundamentul credinei. De aceea, credem c disputa intelectual în dreptul teologiei este valoroas pentru c, dei argumentele nu vor fi însuite, dac nimeni nu dovedete disponibilitatea de a apra cretinismul, atunci el va fi repede abandonat. Argumentul raional nu creeaz credin, dar creeaz mediul în care credina îi gsete raiunea.
8 Austin Farrer, „The Christian Apologist,” în Jocelyn Gibb (editor), Light on C. S. Lewis, Hacourt Brace Jovanovich, New York, 1965, p. 24.
14
Lewis nu încearc s îi conving audiena s adopte viziunea cretin despre lume i via, dar pornete de la premisa c exist o relaie între raiune i credin. El submineaz poziia predominant naturalist, care caracterizeaz cultura modern, în special datorit asocierii cu tiina, i propune argumentul dorinei, argumentul raional i argumentul moral, demonstrând c viziunea cretin este raional, i chiar superioar celorlalte alternative. Autorul nu este dogmatic în argumentarea sa. Dei este contient de rul care exist în lume, care nu este nici accidental i nici ocazional, el afirm c lumea este totui inteligibil. Rul nu are esen, este secundar, deoarece acesta este legat de istoria umanitii.
Totui, Lewis afirm contiina moral a omului. Normele morale nu sunt în opoziie cu dorinele umane, dup cum afirma Freud. El aduce o critic dur perspectivei materialiste, deoarece aceasta reduce experiena bucuriei i a sublimului la explicaii naturaliste. Materialismul este acelai lucru cu determinismul. De aceea, în antropologia lui, el include discuia despre imaterial, lucrul confirmat de oamenii care au apelat la funciile îndeplinite doar de mit. Lewis analizeaz problema suferinei în legtur cu moralitatea. Pe filiera lui Rousseau, morala ne cere s facem rul inteligibil, pe filiera lui Voltaire, morala insist s nu îl facem. Problema rului poate fi exprimat în termeni teologici sau seculari, dar la baz st o problem care are de-a face cu inteligibilitatea lumii în ansamblul ei, deci nu aparine nici metafizicii, nici eticii, ci, asigur, de fapt, legtura dintre cele dou. C. S Lewis demonstreaz acest lucru în scrierile sale.
Lewis este de acord cu Augustin, care conchide c rul este lipsa binelui, nu invers, deoarece, atunci când eliminm rul dintr-un lucru, acela devine mai bun. Dar atunci când eliminm
15
tot binele din ceva, nu mai rmâne nimic. Cu excepia capitolului superfluu, extrem de prezumios i vag, care trateaz durerea animal, (seciune care le poate distrage atenia cititorilor de la scopul general), Lewis pstreaz cursul logic al argumentrii de- a lungul întregii lucrri. Cei trei piloni ai tezei lui Lewis, care pot fi identificai în primele patru capitole, construiesc temelia pentru ceea ce el sper s le ofere lectorilor si ca justificare a existenei durerii. În primul rând, Dumnezeu este atotputernic i, în al doilea rând, El este bun. Din fericire pentru umanitate, atributul libertii fiinei umane de a alege este o dovad ampl a acestor dou presupoziii. Totui, pentru a-l parafraza pe autor, acest „cadou” al buntii lui Dumnezeu asigur din abunden i ocazii pentru ca rul s existe i s se manifeste pe pmânt. Acesta constituie, bineîneles, cel de-al treilea pilon al argumentului su – faptul c omul este ru, prin natura lui, în raport cu Dumnezeul omnipotent i infinit de bun.
Lewis demonstreaz atotputernicia lui Dumnezeu, care conduce înspre buntatea Lui. Astfel, autorul clarific faptul c atunci când dorinele egoiste ale omului pentru fericirea sa cauzeaz durere, simim durerea nu din cauza lipsei de iubire a lui Dumnezeu, ci tocmai datorit acestei iubiri. Ne dorim ceea ce nu ne va face cu adevrat fericii, ci doar ceea ce, pentru o vreme, credem c ne va face fericii.
Am pornit de la faptul c exist tot mai multe critici la adresa teodiceei, aa cum este conceput ea în mod tradiionalist. Critica se bazeaz pe presupoziia c filosofii au la baz un concept despre Dumnezeu, motenit de la iluminiti i c acetia nu au reuit s scape de fantomele din mainriile inventate. Ispita de a intra pe trâmul teodiceei nu este o relicv a monoteismului. Principiul raiunii suficiente exprim ideea c
16
exist o motivaie pentru orice lucru care se întâmpl în lumea aceasta. „De ce este lumea aa?” Vom înceta s întrebm „de ce?” când tot ce este va fi cum ar trebui s fie. Metafizica va înceta când diferena dintre este i trebuie se va anula, pentru c ea înseamn impulsul de a gsi o semnificaie în lumea aceasta, în ciuda faptului c exist suferin.
Criticile redate în lucrrile lui Surin i Ricœur sunt pertinente, atâta timp cât ele sancioneaz punctele slabe în dreptul filosofiei iluministe i a consecinelor acesteia rsfrânte asupra teodiceei. În acelai timp, sunt de acord cu cei doi, atunci când sugereaz riposta naraiunii. Am argumentat c proiectul teodiceei este viabil în dialogul filosofic i cel teologic. Pentru a fi inspirate de praxis-ul în care fiinele umane, care experimenteaz suferina, în circumstane particulare, Îl vd pe Dumnezeu c îndur durerea în acelai mediu ontologic cu al lor, ele trebuie s îi clarifice obstacolele intelectuale, înainte s îi apropie crucea ca soluie de ispire. Îns i aceast soluie are nevoie de justificri teoretice pentru urmtoarele întrebri: de ce suferina lui Isus Cristos nu ar constitui un ru sau de ce permite Dumnezeu un astfel de ru? Faptul c i Dumnezeu sufer nu Îl face mai puin responsabil.
A înelege ceva nu înseamn întotdeauna a justifica. Problema rului nu este doar o enigm printre multe altele. Ea este dilema principal, în faa creia, dac raiunea alege s rmân blocat, trebuie s ofere loc credinei. Îns încercarea de a înelege presupune c problema face parte dintr-o lume care merit descoperit i interogat. Unii nu accept acest lucru, îns respingând teodiceea, vor respinge i cunoaterea. Refuzul de a înelege a fost astfel întrecut de lipsa alternativei. În
17
concluzie, nu ne putem atepta la rezultate în practic, dac rul nu a fost confruntat în teorie.
„[...] cuvântul credin este arta de a rmâne alturi de lucruri care au fost odat acceptate de raiune, în ciuda unor stri sufleteti schimbtoare; pentru c strile sufleteti se schimb, indiferent de calea aleas de raiune. tiu asta din propria mea experien.”9 Teodiceea este o form de praxis pentru c articuleaz i interpreteaz viziunea cretin despre bine i realitate în contexte istorice, sociale i textuale diferite, executând ajustrile raionale necesare teoriei propuse i oferind soluii pariale care nu trivializeaz complexitatea problemei rului.
Probabil c cea mai bun încheiere este citatul pe care C. S. Lewis îl propune în deschiderea crii Problema durerii: „Fiul lui Dumnezeu a suferit pân la moarte nu pentru ca oamenii s nu mai sufere, ci pentru ca suferinele lor s fie asemeni alor Lui.”10
9 C. S. Lewis, Cretinism, pur i simplu, p. 179. 10 C. S. Lewis, Despre minuni..., p. 354.
18
BIBLIOGRAFIE
Adams, Marilyn McCord i Adams, Robert Merrihew, „Introduction: Problems of Evil” în The Problem of Evil (Oxford Readings in Philosophy), editat de Marilyn McCord Adams i Robert Merrihew Adams, Oxford University Press, 1990.
Admu, Anton, Filosofie i teologie la Sfântul Augustin, Editura
Academiei Române, Bucureti, 2009. _____, Literatur i filosofie cretin, Editura Fides, Iai, 1997. _____, „Studiu introductiv” în Frederick Copleston, Istoria
filosofiei II Filosofia medieval, traducere de Mihaela Pop
i Andreea Rdulescu, Editura ALL, Bucureti, 2009. Afloroaei, tefan, Privind altfel lumea celor absurde, Editura
Humanitas, Bucureti, 2013. Aristotel, Metafizica, Editura Humanitas, Bucureti, 2001. Ayer, Alfred Jules, Part of My Life: Memoirs of a Philosopher,
Harcourt Brace Jovanovich, Londra, 1977. Augustin, Confessiones/Confesiuni, ediie bilingv, traducere,
introducere i note de Eugen Munteanu, Editura Nemira,
Bucureti, 2000. _____, De Libero Arbitrio, ediie bilingv, studiu introductiv,
traducere i note de Gh. I. erban, control tiinific Lucia
Wald, Editura Humanitas, Bucureti, 2004. _____, Enchiridion (Manual) sau Despre Credin, speran i
iubire, Despre Credin i Crez, Despre Crez ctre catechumeni, ediie bilingv, traducere de Vasile Sav,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
19
Baggett, David; Habermas, Gary R. i Walls, Jerry L. (editori), C. S. Lewis as a Philosopher. Truth, Goodness and Beauty, IVP
Academic, Downers Grove, Il, 2008. Barkman, Adam, C. S. Lewis & Philosophy as a Way of Life,
Zosima Press, Allentown, PA, 2009. Beversluis, John, C. S. Lewis and the Search for Rational
Religion, Eerdmans, Grand Rapids, MI, 1985. Blackburn, Simon, Dicionar de Filosofie, (Oxford), traducere C.
Iricinschi et al., Editura Univers Enciclopedic, Bucureti,
1999. Brazier, Paul H., C. S. Lewis – On the Christ of a Religious
Economy, II. Knowing Salvation, Pickwick Publications,
Eugene, Oregon, 2014. _____, C. S. Lewis – Revelation, Conversion, and Apologetics (C.
S. Lewis: Revelation and the Christ Book 2), Pickwick
Publications, Eugene, Oregon, 2012. Brown, Colin, Filozofia i credina cretin, Editura Cartea
Cretin, Oradea, 2000. Carpenter, Stephen C., Church and People 1789–1889, 3 vol.,
SPCK, Londra, 1959. Como, James T. (coordonator), Remembering C. S. Lewis:
Recollections of Those Who Knew Him, ediia a III-a,
Ignatius Press, San Francisco, 2005. Conn, Marie A., C. S. Lewis and Human Suffering. Light among
the Shadows, Hidden Spring, Mahwah, NJ, 2009, p. 50. Conac, Emanuel, „The Reception of C. S. Lewis in Post-
Comunist Romania”, în Linguaculture, Issue 2, Editura
Universitii „Al. I. Cuza”, Iai, 2014.
20
Cook, Alice H., „A Grief Observed: C. S. Lewis Meets the Great
Iconoclast” în An Examined Life, C. S. Lewis, Life, Works,
and Legacy, volumul I, editat de Bruce L. Edwards, Praeger
Perspectives, Westport, Connecticut, London, 2007. Copleston, Frederick, Istoria filosofiei II Filosofia medieval,
traducere de Mihaela Pop i Andreea Rduleascu, Editura
ALL, Bucureti, 2009. _____, Istoria filosofiei IV Raionalitii, traducere de Catinca
Florescu i Dan-Robert Bia, Editura ALL, Bucureti, 2011. Dante, Divina Comedie, traducere de George Cobuc, Editura
Polirom, Iai, 2000. DePoe, John M., „The Self-Defeat of Naturalism: A Critical
Comparison of Alvin Plantinga i C. S. Lewis,” în Christian
Scholars Review 44, nr. 1, 2014. Downing, David C., The Most Reluctant Convert: C. S. Lewis
Lewis’s Journey of Faith, InterVarsity Press, Downers
Grove, Il, 2002. Eliade, Mircea, Mitul eternei reîntoarceri Arhetipuri i Repetare,
traducere Maria Ivnescu i Cezar Ivnescu, Editura
Univers Enciclopedic, 1999. _____, Sacrul i profanul, Editura Humanitas, Bucureti, 1995. Farrer, Austin, „The Christian Apologist,” în Jocelyn Gibb
(editor), Light on C. S. Lewis, Hacourt Brace Jovanovich,
New York, 1965. Feinberg, John S.,The Many Faces of Evil, ediie revizuit,
Crossway, Wheaton, Illinois, 2004. Ferry, Luc, Înva s trieti, traducere de Cristina Bârzu,
Editura Curtea Veche, 2007.
21
Flew, Anthony, „Divine Omnipotence and Human Freedom,” în New Essays in Philosophical Theology, Anthony Flew i
Alasdair MacIntyre, Macmillan, New York, 1995. Freud, Sigmund, Disconfort în cultur în Opere eseniale vol. 9,
Studii despre societate i religie, traducere de Roxana
Melnicu, Editura Trei, Bucureti, 2012. _____, O dificultate a psihanalizei în Opere vol. 13, Compediu
de psihanaliz, traducere de Daniela tefnescu, Editura
Trei, 2012. _____, Viitorul unei iluzii în Opere eseniale vol. 9, Studii despre
societate i religie,” traducere de Roxana Melnicu, Editura
Trei, Bucureti, 2012. Geisler, Norman L., Baker Encyclopedia of Christian Apologetics,
Baker Books, Grand Rapids, MI, 1999. Gilson, Étienne, Filosofia în Evul Mediu, traducere de Ileana
Stnescu, Editura Humanitas, Bucureti, 1995. Glaspey, Terry, C. S. Lewis His Life and His Thought, Inspirational
Press, Nashville, TN, 2005. Green, Roger Lancelyn; Hooper, Walter, C. S. Lewis: A
Biography, ediie revizuit, HarperCollins, London, 2003. Griffin, David Ray, God, Power, and Evil, Westminster Press,
Philadelphia, 1976. Griffiths, Alan Bede „The Adventures of Faith,” în James T. Coco
(editor), C. S. Lewis at the Breakfast Table and Other Reminiscences, ediie revizuit, Harcourt Brace
Jovanovich, Publishers, Orlando, Fl, 1992. Hall, Douglas J., God & Human Suffering: An Exercise in the
Theology of the Cross, Augsburg Publishing House,
Minneapolis 2003.
SCM Press, 2001. Hauerwas, Stanley, Naming the Silences, Eerdmans, Grand
Rapids, Michigan, 1990. Hick, John, Evil and the God of Love, ediie revizuit, Harper &
Row, New York, 1975. Hickson, Michael W., „A Brief History pf Problems of Evil,” în The
Blackwell Companion to the Problem of Evil, editat de
Justin P. McBrayer i Daniel Howard-Snyder, Wiley
Blacwell, West Sussex, UK, 2013. Hooper, Walter, C. S. Lewis. A Complete Guide to His Life &
Works, HarperSanFrancisco, New York, 1996. Hyatt, Douglas, „Joy, the Call of God in Man: A Critical Appraisal
of Lewis’s Argument from Desire”, în C. S. Lewis: Lightbearers in the Shadowlands; the Evangelistic Vision
of C. S. Lewis, editor Angus Menuge, Crossway Books
Wheaton, IL, 1997. Joeckel, Samuel, The C. S. Lewis Phenomenon. Christianity and
the Public Sphere, Mercer University Press, Macon,
Georgia, 2013. James, Richard, „Lewis’s Early Schooling: Trials and
Tribulations” în An Examined Life, C. S. Lewis, Life, Works,
and Legacy, volumul I, editat de Bruce L. Edwards, Praeger
Perspectives, Westport, Connecticut, London, 2007. Kant, Immanuel, Întemeierea metafizicii moravurilor, Critica
raiunii practice, traducere de Rodica Croitoru, Editura
Antet, 2013. Kant, Immanuel, Religia doar în limitele raiunii, traducere de
Rodica Croitoru, All, Bucureti, 2007.
23
Keeble, N. H., „C.S. Lewis, Richard Baxter, and `Mere
Christianity,” în Christianity and Literature, cvl XXX, nr. 3,
1981. Kelly, Joseph F., The Problem of Evil in the Western Tradition
From the Book of Job to Modern Genetics, The Liturgical
Press, Collegeville, Minnesota, 2002. Kierkegaard, Søren, Frâme filozofice, traducere de Adrian
Arsinevici, Editura Amarcord, Timioara, 1999. Kilby, Clyde S., The Christian World of C. S. Lewis, William
Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, Michingan,
1964. Kreeft, Peter – Between Heaven and Hell, Intervarsity Press,
Downers Grove, Illinois, 1982. _____, „C. S. Lewis’s Argument from Desire,” Apendix A în
Heaven: The Heart’s Deepest Longing, Ignatius Press, San
Francisco, 1994. _____ i Tacelli, Ronald K., Handbook of Christian Apologetics,
Hundreds of Answers to Crucial Questions, IVP Academic,
Downers Grove, Il, 1994. _____, „Lewis’s Philosophy of Truth, Goodness and Beauty”, în
David Baggett, Gary R. Habermas i Jerry L. Walls
(coordonatori), C. S. Lewis as a Philosopher. Truth, Goodness and Beauty, IVP Academic, Downers Grove, Il,
2008. Leibniz, Gottfried Wilhelm, Eseuri de teodicee asupra buntii
lui Dumnezeu, a libertii omului i a originii rului, traducere de Diana Morrau i Ingrid Ilinca îngrijirea ediiei i studiu introductiv de Nicolae Râmbu, Editura
Polirom, Iai, 1997.
Humanitas, Bucureti, 1994. _____, Scrieri filosofice, traducere de Adrian Ni, Editura All,
Bucureti, 2001. Lewis, Clive Staples, All My Road before Me: The Diary of C. S.
Lewis, editor Walter Hooper, Harvest, Londra, 1991. _____, Anatomia unei dureri, traducere din limba englez
Cornel icrat, Editura Kerigma, Oradea, 2014. _____, An Experiment in Criticism, Cambridge University Press,
Cambridge, 1992. _____, „Bulverism or, the Foundation of the 20th Century
Thought,” în God in the Dock, editat de Walter Hooper,
William B. Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids,
Michigan, 1970. _____, Cretinism, pur i simplu, ediie revizuit, traducere de
Dan Rdulescu, Editura Humanitas, Bucureti, 2004. _____, Despre lumea aceasta i alte lumi, traducere i note de
Bianca Rizzoli, Editura Humanitas, Bucureti, 2011. _____, Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii,
Editura Humanitas, Bucureti, 2012. _____, „Evil and God” în C. S. Lewis Essay Collection: Faith,
Christianity and the Church, editat de Lesley Walmsely,
HarperCollins, Londra, 2002. _____, Ferigi i elefani i alte eseuri despre cretinism,
traducere i note de Emanuel Conac, Editura Humanitas,
Bucureti, 2011. _____, „First Things First,” în God in the Dock, editat de Walter
Hooper, William B. Eerdmans Publishing Company, Grand
Rapids, Michigan, 1970.
_____, Letters of C. S. Lewis, editat de Walter Hooper,
Hartocurt, Orlando, FL, 1993. _____, „Man or Rabbit?”, în God in the Dock, editat de Walter
Hooper, William B. Eerdmans Publishing Company, Grand
Rapids, Michigan, 1970. _____, Meditaii la Psalmi, Editura Humanitas, Bucureti, 2013. _____, „Myth Became Fact” în God in the Dock. Essays on
Theology and Ethics, William B. Eerdmans Publishing
Company, Grand Rapids, Michigan, 1970. _____, „Ode for the New Year’s Day,”
https://allpoetry.com/Ode-For-New-Years-Day, accesat
pe 21 februarie 2017. _____, „On Ethics,” în C. S. Lewis Essay Collection. Faith,
Christianity and the Church, editat de Lesley Walmsley,
HarperCollins Publishers, London, 2000. _____, „On Learning during Wartime” citat în Jerry Root, C. S.
Lewis and a Problem of Evil, An Investigation of a Pervasive Theme, Pickwick Publications, Eugen, Oregon,
2009. _____, „Priestesses in the Church?” în C. S. Lewis Essay
Collection: Faith, Christianity and the Church, editat de
Lesley Walmsely, HarperCollins, Londra, 2002. _____, „Religion and Science”, în God in the Dock, editat de
Walter Hooper, William B. Eerdmans Publishing Company,
Grand Rapids, Michigan, 1970. _____, „Religion: Reality or Substitute?,” în C. S. Lewis Essay
Collection. Faith, Christianity and the Church, editat de
Lesley Walmsley, HarperCollins Publishers, London, 2000.
_____, „Religion without Dogma?” în God in the Dock. Essays on Theology and Ethics, editat de Walter Hooper, William
B. Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids,
Michigan, 1970. _____, Sfaturile unui diavol btrân ctre unul mai tânr, Editura
Humanitas, Bucureti, 2008. _____, Surprins de bucurie: Povestea unei convertiri, Editura
Humanitas, Bucureti, 2008. _____, ifonierul, leul i vrjitoarea, Cronicilie din Narnia 2, RAO
International Publishing Company, Bucureti, 2008. _____, The Abolition of Man, HarperCollins, New York, NY,
2001. _____, The Collected Letters of C. S. Lewis: Volume II; editat de
Walter Hooper, HarperSanFrancisco, San Francisco, 2000. _____, The Collected Letters of C. S. Lewis: Volume III; Narnia,
Cambridge and Joy 1950-1963, editat de Walter Hooper,
HarperSanFrancisco, San Francisco, 2007. _____, „The Funeral of a Great Myth,” în C. S. Lewis Essay
Collection. Faith, Christianity and the Church, editat de
Lesley Walmsley, HarperCollins Publishers, London, 2000. _____, The Great Divorce, HarperCollins Publ., San Francisco,
2001. _____, „The Laws of Nature”, în God in the Dock, editat de
Walter Hooper, William B. Eerdmans Publishing Company,
Grand Rapids, Michigan, 1970. _____, The Pilgrim's Regress: An Allegorical Apology for
Christianity Reason and Romanticism, William B. Eerdmans Publishing Co., 2000.
27
_____, They Stand Together: The Letters of C. S. Lewis to Arthur Greeves (1914-1963), editat de Walter Hooper,
Macmillan, New York, 1979. Mackie, John Leslie, Evil and Omnipotence, în Mind, New Series,
Vol. 64, No. 254, Oxford University Press, Aprilie, 1955. MacSwain, Robert, „Introduction” în Robert MacSwain i
Michael Ward (coordonatori), Cambridge Companion to
C. S. Lewis, Cambridge University Press, Cambridge, 2010. Mackie, J. L., Evil and Omnipotence, în Mind, New Series, Vol.
64, No. 254, Oxford University Press, Aprilie, 1955. Marion, Mathieu, „Oxford Realism: Knowledge and Perception”
în British Journal for the History of Philosophy 8, 2000. https://www.researchgate.net/publication/237516278_ Oxford_Realism_Knowledge_and_Perception_I, accesat
la 14 ianuarie 2016. McCloskey, H. J., „God and Evil,” The Philosophical Quarterly 39,
Aprilie, 1960. McGrath, Alister, C. S. Lewis A Life: Eccentric Genius, Reluctant
Prophet, Tyndale House Publishers, Inc., Carol Stream,
Illinois, 2013. _____, The Intellectual World of C. S. Lewis, Wiley-Blackwell,
West Sussex, UK, 2014. Meynell, Hugo, „An Attack on C. S. Lewis”, în Faith and
Philosophy 8, nr. 3, iulie 1991. Moltmann, Jurgen, History and the Triune God: Contributions to
Trinitarian Theology, SCM Press, London, 1991. Moreland, J. P. i Craig, William Lane, Philosophical Foundations
for a Christian Worldview, InterVarsity Press, Downers
Grove, Il, 2003.
https://davidmyatt.wordpress.com/from-aeschylus-to-
the-numinous-way/, accesat la 11 iulie 2017. Neiman, Susan, Evil in Modern Thought: An Alternative History
of Philosophy, Princeton University Press, Princeton, NJ,
2015. Nicholi, Armand M., The Question of God : C.S. Lewis and
Sigmund Freud Debate God, Love, Sex, and the Meaning
of Life, Free Press, New York, 2002. Noebel, David A., Înelegerea vremurilor, trad. Livius Percy,
Editura Cartea Cretin, Oradea, 2013. Noica, Constantin, Jurnal filozofic, ediia a III-a, Editura
Humanitas, Bucureti, 2002. Otto, Rudolf, Sacrul, despre elementul iraional din ideea
divinului i despre relaia lui cu raionalul, traducere de
Ioan Milea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Patrick, James, The Magdalen Metaphysicals. Idealism and
Orthodoxy at Oxford, 1901-1945, Mercer University Press,
Macon, Georgia, 1985. Pavel, Constantin, Introducere în gândirea Fericitului Augustin,
Anastasia, Bucureti 1998. Pearce Joseph, (coordonator), Tolkein: A Celebration, Ignatius
Press, 2001. Petrement, Simone, Eseu asupra dualismului la Platon, la
gnostici i la maniheeni, Editura Symposion, Bucureti,
1996. Plantinga, Alvin, „Epistemic Probability and Evil,” în The
Evidential Argument from Evil, editat de Daniel Howard-
Snyder, Bloomington, Indiana University Press, 1996.
Company, Grand Rapids, Michingan, 2001. _____, Natura necesitii, Editura Trei, Bucureti, 1998. _____, „Two Dozen (or so) Theistic Arguments,” în Alvin
Plantinga, Editor Deane-Peter Baker, Contemporary Philosophy in Focus, Cambridge University Press,
Cambridge, 2007. _____, Where the Conflict Really Lies, Oxford University Press,
Oxford, 2011. Platon, Republica II, în Opere, volumul V, traducere de A.
Cornea, Editura tiinific, Bucureti, 1986. _____, Legile, traducere de E. Bezdechi, Editura Iri, Bucureti,
1995. _____, Theitetos, în Opere, volumul VI, traducere de Marian
Ciuc, Editura tiinific, Bucureti, 1989. _____, Timaios, în Opere, volumul VII, traducere de C. Partenie,
Editura tiinific, Bucureti, 1993. Prichard, Harold Arthur, Kant’s Theory of Knowledge, Oxford
University Press, Oxford, 1909. Ratzinger, Joseph, „Consumer Materialism and Christian Hope,
http://theratzingerforum.yuku.com/reply/60288#.Tz-
9c_XYSqw, accesat la 12 februarie 2012. Reagan, Charles E., Paul Ricoeur: His Life and His Work, The
University of Chicago Press, Chicago & London, 1998. Reppert, Victor, „The Argument from Reason,” în The Blackwell
Companion to Natural Theology, editori W. L. Craig i J. P. Moreland, Blackwell, Malden, MA, 2009.
Ricoeur, Paul, Rul, O sfidare a filozofiei i a teologiei, traducere
de Bogdan Ghiu, Editura Art, Bucureti, 2008.
30
_____, The Symbolism of Evil, Beacon Press, Boston, 1969. Rittgers, Ronald K., The Reformation of Suffering, Pastoral
Theology and Lay Piety in Late Medieval and Early Modern
Germany, Oxford University Press, 2012. Root, Jerry, C. S. Lewis and a Problem of Evil, An Investigation of
a Pervasive Theme, Pickwick Publications, Eugen, Oregon,
2009. Russell, Bertrand, Misticism i logic i alte eseuri, traducere de
Monica Medeleanu, Editura Herald, 2011. Talbott, Thomas „The Problem of Pain” în The C. S. Lewis
Readers Encyclopedia, Jefrrey D. Schultz i John G. West
Jr. (editori), Zondervan, Grand Rapids, MI, 1998. Schakel, Peter J., Reason and Imagination in C. S. Lewis A Study
of „Till We Have Faces”, William B. Eerdmans Publishing
Company, Grand Rapids, MI, 1984. Scheler, Max, „The Meaning of Suffering,” în On Feeling,
Knowing, and Valuing: Selected Writings, editat de H. J. Bershady, University of Chicago Press, 1992.
Schultz, Jefrrey D. i West Jr., John G. (editori), The C. S. Lewis Readers Encyclopedia, Zondervan, Grand Rapids, MI,
1998. Sire, James W., Universul de lâng noi. Un catalog al
concepiilor fundamentale despre lume i via, Oradea,
Editura Cartea Cretin, 2006. Soljeniîn, Alexandr, Arhipelagul Gulag, traducere de Nicolae
Iliescu, Editura Univers, 1991. Steinhardt, Nicolae, Jurnalul fericirii, Mnstirea Rohia, Editura
Polirom, 2008.
tefan, Gheorghe I., „Studiu introductiv” în Sfântul Augustin, De
Libero Arbitrio, ediie bilingv, traducere de Gh. I. tefan,
Editura Humanitas, Bucureti, 2004. Surin, Kenneth, Theology and the Problem of Evil, Basil
Blackwell, New York, 1986. Taliafero, Charles, „On Naturalism” în Robert MacSwain i
Michael Ward (coordonatori), Cambridge Companion to
C. S. Lewis, Cambridge University Press, Cambridge, 2010. Toma din Aquino, Summa Theologica, vol. I, traducere
coordonat i lmuriri preliminare de Alexander Baumgarten, prefa de Adriano Oliva, Editura Polirom,
Iai, 2009. van Inwagen, Peter, The Problem of Pain, Clarendon Press,
Oxford, 2008. Vanauken, Sheldon, A Severe Mercy, Harper & Row, San
Francisco, 1977. Voltaire, François, Candid sau Optimismul, traducere de Doina
Florea, Editura Hyperion, Chiinu, 1993. Ware, Kallistos, „God of the Fathers: C. S. Lewis and Eastern
Christianity” în The Pilgrim’s Guide: C. S. Lewis and the Art of Witness, editor David Mills, Eerdmans, Grand Rapids,
MI, 1998. Weil, Simone, „L’amour de Dieu et le Malheur,” în Attente de
Dieu, Éditions Fayard, Paris, 1966,
http://classiques.uqac.ca/classiques/weil_simone/attent
e_de_dieu/attente_ de_dieu_1966.pdf, accesat la 18
august 2015. Wether, David i Wether, Susan, C. S. (editori) Lewis’s List, The
Ten Book That Influenced Him Most, Bloomsburry, 2015.
Press, 2008. Wiesel, Elie, Noaptea, traducere de Lia Decei, Editura Corint,
2012. Williams, Peter S., C. S. Lewis vs the New Atheists, Paternoster,
London, 2013. *** Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu, Ediia a III-a
revizuit i adugat, 1994.