principiile predarii invatarii geografiei

8/18/2019 Principiile Predarii Invatarii Geografiei

1/12

PRINCIPIILE PREDARII INVATARII GEOGRAFIEI

Principiile sunt idei de baza pe care se intemeiaza procesul deinvatamant si care jaloneaza cursul general al activitatii profesorului sielevilor. Principiile didactice au o valoare procedurala, intrucat indica modul

de actiune in vederea obtinerii celor mai bune rezultate. Altfelspus, principiile stabilesc anumite norme ce caracterizeaza aplicarea lor inpractica. Normele au un inteles mai restrans, de conduita didactica, deprescriptii si instructiuni sau indicatii precise, impuse actului didactic.

Ca urmare, principiile si normele asigura acea normativitate specica,in masura sa apropie procesul de predare-invatare de functionalitateaoptima.

Principiile didactice au un caracter general, pentru ca vizeaza toatecomponentele actului didactic; au, de asemenea, un caracter normativ prin

functia lor, orientativa si reglatoare, in stabilirea obiectivelor, in structurareacontinutului, in alegerea formelor de realizare a procesului de predare-invatare, in alegerea strategiilor didactice prin imbinarea metodelor, amijloacelor de instruire si realizarea evaluarii; caracterul sistemic rezulta dinfaptul ca principiile didactice sunt sisteme de norme ce trebuie aplicate inecare forma de activitate didactica, intrucat nerespectarea unui principiudidactic poate duce la anularea sau atenuarea celorlalte;caracterul dinamic se refera la faptul ca acestea nu sunt rigide, ele se potmultiplica sau integra in principii cu o sfera mai larga.

Si pentru ca principiile exprima legitatile functionarii procesului de

invatamant, intre diferite aspecte ale acestui proces exista legaturi esentiale,redate prin unitatea dintre

- participarea activa si insusirea constienta a cunostintelor, priceperilorsideprinderilor;

-

intuitia concret-senzoriala si abstractie;

- teorie si practica;

- procesele de progresare, pe calea invatarii, si cele de consolidare inmemorie;

-

caracterul stiintic al invatarii si accesibilitate;

- invatare si intarirea invatarii.


2/12

!n functie de aceste legaturi legice, s-au putut constitui o serie deprincipii, care au o sfera de aplicare variata in teoria si practica instruirii.

1 Aplicarea principiilor didactice in predarea!invatareageogra"ei

Principiile didactice se pot concretiza intr-o gama variata de activitati,intr-un cadru larg si in functie de profesionalismul cadrului didactic.

11 Principi#l participarii constiente si active a elevilor

Potrivit acestui principiu, ecienta procesului didactic este determinata,in mare masura, de atitudinea constienta si activa a celor care invata fata deprocesul de invatamant. in primul rand, o participare constienta la actulinvatarii presupune intelegerea cat mai clara si profunda a continutului deinvatat. A cunoaste inseamna a intelege, si, fara intelegere, cunostintele se

intiparesc mecanic in memorie, nu sunt durabile si nu pot aplicate inpractica, intelegerea are sensul unei re"ectari active in constiinta elevilor acelor percepute, deci, intelegerea esentei si importantei sarcinilor si temelorde invatat, a scopurilor si obiectivelor de atins.

Activi$area elevilor sau participarea activa se refera la faptul cainsusirea cunostintelor urmeaza sa se faca pe calea activitatii proprii aelevilor, a angajarii optime a gandirii si a celorlalte procese intelectualeopuse unei atitudini pasive, de retinere si reproducere mecanica. Asadar,numai cunostintele dobandite prin efort personal, care trec prin experientaproprie de elaborare, devin un bun personal, apartin denitiv elevului si se

pot aplica creativ.

Ca atare, operatiile gandirii si dinamismul lor reprezinta produsulinteriorizarii actiunilor externe. Pe de alta parte, participarea mintala poatedeveni maxima cand este sustinuta si de o motivatie puternica de invatare.#esigur ca o serie de elemente, numite infrarationale, precum trairileafective, starile emotionale, dispozitia momentului, emotiile si sentimentelecolective, impresiile puternice, stimulii interni motivationali de tipulcuriozitatii, intereselor, trebuintelor, dorintelor de succes, temerii de esec,formeaza o componenta indispensabila activizarii, care poatestimula$dinamiza efortul de invatare si concentrare in timpul lectiei. in act#l

de predare!invatare a geogra"ei un rol aparte il au, in realizarea acestuiprincipiu, operatiile de anali$a% sinte$a% ordonare% comparare% selectie%asociere si generali$are a cunostintelor, fapt care presupune un efortintelectual activ si constient al elevilor. Ca activitati de invatare speci"cesi #tile, care fac uz de acest principiu, pot mentionatecompararea #nordate cantitative% compararea ordinelor de marime &distante%s#pra'ete% timp(% selectarea si ordonarea #nor in'ormatii din te)te si*arti% sinteti$area in'ormatiilor d#pa #n algoritm


3/12

1 Principi#l invatarii int#itive &principi#l int#itiei(

!nteligenta se formeaza si se dezvolta in timp, in functie de mediulsociocultural, prin procesul de asimilare-acomodare. %ai mult decat atat,inteligenta este premisa si rezultat al invatarii. Ca atare, profesorul de

geograe trebuie sa cunoasca insusirile esentiale ale structurii sifunctionalitatii inteligentei in ecare stadiu psi&ogenetic, dar si faptul camodicarea structurilor mintale ale copilariei presupune un timp optim si unantrenament cognitiv fundamentat psi&opedagogie.

'. (runer )*+ preciza ca n# tre+#ie sa se astepte moment#laparitiei capacitatilor de asimilare a #nor c#nostinte% ci acestmoment tre+#ie provocat sa# creat Si pentru ca intre si */ ani, temelecu continut geograc pot prezentate e prin mijloace gurale, e prinmijloace obiectuale, la o varsta mai mare, dincolo de stadiul operatiilorconcrete, trebuie pus accentul pe procedeele de simbolizare si pe mijloacele

verbal-logice, ind vorba de stadiul operatiilor logico-matematice.

Aceste stadii impun respectarea principi#l#i #nitatii dintre sen$orialsi rational sa# a principi#l#i invatarii int#itive

!ntegrarea materialului intuitiv in lectia de geograe este un fapt, unprocedeu de invatare ecienta, organizata, dirijata, activa, sistematica,corelata cu interesele si trebuintele elevilor. Acestia trebuie invatati sa vadasi sa desprinda din obiecte si fenomene esentialul, pentru a obtine, mai alesprin problematizare, o informatie despre realitate. Prin urmare,profesorul instruieste cu ajutorul acestora, prin orientarea actiunilor si

gandirii, prin emiterea de ipoteze si descoperire. #e aceea, apare canecesara int#irea polimodala% diri,ata prin cuvant, sistematizata dupa unplan, intr-o ordine logica, pe scurt, inlocuirea ver+ali$arii cu anali$aimaginii #ar orice exagerare in folosirea modelelor obiectuale poateintarzia apartia si dezvoltarea operatiilor formale. Acest principiu postuleazanecesitatea observarii directe a faptelor geograce, usor de sesizat pe teren,precum 'orma #n#i deal sa# m#nte% proces#l de al#necare%torentialitatea% ero$i#nea apelor c#rgatoare% evol#tia teritoriala a#nei ase$ari omenesti% e)tinderea #nor cai de com#nicatie ori $oneind#striale

Asadar, principi#l int#itiei exprima cerinta de a se asigura o bazaperceptiva, concret-senzoriala invatarii, axata pe activitatea directa aelevului, prin manipularea unor obiecte, materiale, modele, instrumente siaparatura de laborator, pentru o intuitie directa. in cazul in care posibilitatilede perceptie sau observatie nemijlocita sunt limitate sau lipsesc, se impunesa se recurga la inlocuitori ai realitatii, constand in postere, tablouri,fotograi, cartograme, diagrame, desene geograce, imagini proiectate,care, de fapt, sustin intuitia indirecta.


4/12

Ca atare, invatarea trebuie sa se axeze, permanent, pe senzatii,perceptii si reprezentari precise si clare, in acest fel ind posibila formareanotiunilor si deprinderilor ce trebuie insusite de catre elevi. 0n fapt este clarcu cat vor participa mai multe organe de simt )vaz, auz, pipait etc. laprocesul de invatare, cu atat mai repede si mai usor se va invata, iar

invatarea va deveni mai ecienta. 1ste important ca profesorul sa faca apel,totodata, si la cunostintele empirice si experienta anterioara a elevilor, lacunostintele dobandite prin mijloace mass-media de informare si la fondulaperceptiv anterior.

Profesorul poate interveni si conduce elevii, ajutandu-i sa extraga uneledate despre aspectul exterior )forma, culoare, marime, miscare al fenome-nelor si faptelor geograce, principala functie a elementelor intuitive indaceea de a servi drept izvor al cunostintelor. Precizarile profesorului vor servidrept mijloc de comunicare a cunostintelor noi, mijloacele intuitiveconrmand si ilustrand continutul explicatiei verbale. Prin urmare, functia

principala a expunerii )explicarii de catre profesor este aceea de a servidrept sursa de cunostinte, iar intuirea, de a conrma cele explicate. %aideparte, profesorul are menirea sa dirijeze gandirea elevilor spre intelegereasi formularea legaturilor dintre obiecte si fenomene, adica spre generalizari.in aceasta situatie elementele intuitive sunt folosite ca puncte de sprijin, iarcuvantul profesorului conduce gandirea spre generalizare pe bazaobservatiilor facute asupra obiectelor si fenomenelor.

1- Principi#l accesi+ilitatii si individ#ali$arii invatamant#l#i

in limitele acestui principiu, organizarea si desfasurarea procesului de

invatamant trebuie sa se realizeze pe masura posibilitatilor reale ale elevilor,in functie de particularitatile de varsta, sex, nivelul pregatirii anterioare,precum si de potentialul intelectual si zic individual. #esigur ca acestecerinte vizeaza atat obiectele, continutul si volumul cunostintelor invatate inscoala, cat si modalitatile de predare-invatare.

#eplina concordanta intre posibilitati si dicultati semnica masuraoptima a accesibilitatii.

Astfel, in situatia in care continuturile si sarcinile invatarii depasescnivelul de dezvoltare generala al elevului, se obtine o invatare mecanica,

bazata exclusiv pe memorare. Pe de alta parte, pot sa apara si atitudini dedezinteres si plictiseala, cand sarcinile de invatare sunt inferioare nivelului depregatire atins de elevi.

lata de ce procesul de invatamant trebuie sa e organizat la un nivel dedicultate care sa se situeze in zona proximei dezvoltari a posibilitatilor deinvatare ale elevului, stiind ca ecarui elev ii sunt proprii anumite tipuri deinvatare.


5/12

2otodata, tratarea individuala apare ca necesara pentru a favoriza dez-voltarea optima a aptitudinilor si capacitatilor ecarui elev, pentru ainterveni in imprejurari nefavorabile )boala, scaderea auzului, vazului,folosindu-se procedee adecvate pentru ajutorare si prevenire a eventualelorramaneri in urma sau esecuri la invatatura.

#e asemenea, individualizarea are in vedere diferentierea sarcinilordidactice si a cailor de indeplinire a lor, a normelor de efort si a procedeelorde reglare, conform cu particularitatile elevilor. Ca atare, aplicarea acestuiprincipiu impune utilizarea strategiilor de diferentiere si individualizare, pegrupe de nivel distincte, selectionarea si gradarea informatiilor stiintice si aexercitiilor care conduc la formarea unor abilitati.

in acest sens, individualizarea insusirii cunostintelor presupune a pro-movarea acelor procedee de invatare care sa impuna o activitatepermanenta a elevilor in clasa pentru desenarea unor sc&ite de &arta,

construirea unor grace, diagrame, tabele comparative, reprezentareafenomenelor prin semne conventionale, elaborarea de se de activitateindependenta, evaluarea prin se$teste de control; b aprecierea si notareaacestor activitati, in functie de contributia directa si concreta a elevilorpentru propria pregatire, dar si de cunoastere, intelegere si aplicare acunostintelor insusite anterior.

Pentru a respecta principiul accesibilitatii, profesorul trebuie sa creezesituatii de invatare adecvate. Acest fapt face necesara utilizarea unormetode variate, a unor mijloace de invatare intuitive, fondate pe strategiiactive, care sa mentina stabilitatea atentiei elevilor si interesul pentru

invatarea si insusirea profunda a cunostintelor.

1. Principi#l stim#larii si de$voltarii motivatiei pentr# invatare

!n mod resc, orice activitate de invatare se poate desfasura pe un fondmotivational, care, de regula, este sau poate optim. in acestsens, motivatia extrinseca de a cunoaste si de a invata vizeaza un necesarde trebuinte a"ate in afara procesului de cunoastere si invatare invatarepentru note, laude, aprecieri, premii, diplome, burse, teama de pedepse, deprofesori, de parinti, de corigenta, de bataie. Pe de alta parte, motivatiaintrinseca este starea interioara impusa de interesul pentru cunoastere si

intelegere, pe fondul unei curiozitati si dorinte de invatare. invatarea estefavorizata de atingerea optimului motivational, sustinut de o anumitaconstiinciozitate, marcata prin concentrarea maxima a atentiei, in functie dedicultatea problemelor. Ca atare, s#pramotivarea are drept efect faptul caelevul face fata sarcinilor grele si este mai putin capabil pentru a rezolva pecele simple, in timp ce s#+motivarea are un efect invers.


6/12

Profesorul trebuie sa stie ca ecare copil )elev doreste sa invete, dacaceea ce invata ii satisface o trebuinta interna de cunoastere. #e aceea,profesorul urmeaza sa dezvolte impulsul cognitiv prin stimularea siorientarea trebuintei de activism si de explorare, in paralel cu dezvoltareacuriozitatii, dorintei de descoperire a adevarului )geograc, fapt care

permite trecerea la cunoastere. in lectiile de geograe se recomanda caprofesorul sa construiasca situatiile de invatare pe un fond intuitiv, pentrucaptarea atentiei si stimularea interesului si atractiei pentru materia predata.#esigur ca specicul problematizat al lectiilor de geograe poate omodalitate de captare a atentiei si de includere a elevilor in circuitul invatarii,in campurile cunoasterii, pornind de la situatii con"ictuale.

!ntr-o asemenea maniera, profesorul de geograe trebuie sa epreocupat de crearea unor situatii problematiceun en#nt si o intre+are, care invita elevii la rezolvarea sau gasirea unorsolutii. #ar motivatia poate stimulata si prin utilizarea competitiei intre

elevi, intre clase, la concursuri scolare, intre grupe omogene din clasa.

1/ Principi#l ins#siriitemeinice a c#nostintelor% priceperilor sideprinderilor

!nvatarea nu poate acceptata in afara proceselor memoriei, pentru cainformatiile trebuie insusite in mod temeinic si pastrate mult timp inmemoria elevilor. 0emorarea% pastrarea% rec#noasterea sireprod#cerea material#l#i st#diat sunt conditii indispensabile inrealizarea invatarii.

Acest principiu are in vedere tocmai aceasta cerinta a xarii profunde side durata a cunostintelor si deprinderilor de baza, astfel incat elevii sa ecapabili sa le reproduca si sa le utilizeze in activitatea scolara si in viata, inactivitatea practica.

3 invatare lacunara, datorita absentei temeiniciei cunostintelor, nupermite elevilor sa stabileasca legaturi intre componentele cunoasterii, faptcare impiedica dezvoltarea gandirii logice, stiintice. 0n exemplunecunoasterea caracteristicilor generale ale climei 4omaniei face imposibilacompletarea algoritmului geograc si stabilirea unor fapte zico-geograce si

economico-geograce.

Cercetarile realizate arata ca nu se uita niciodata ceea ce s-a invatatprin descoperire si problematizare, dar se uita usor ceea ce s-a insusit pe caitraditionale )expunere, povestire, descriere. #e aceea, profesorul trebuie sapuna accentul pe xarea pronuntata si completa, inca din faza initiala, a per-ceperii noului material, in conditiile in care materialele intuitive suntanalizate si valoricate, in etape, clar si logic, asociindu-se diferitele forme


7/12

de memorare )vizuala, auditiva, motrica, simbolica. 3 conditie esentiala ainvatarii este repetarea curenta )repetitia este mama studiului, desistematizare, de sinteza sau exersarea )efectuarea de exercitii si utilizareaunor procedee practice, pentru aplicarea ceior invatate. Pe de alta parte,vericarile frecvente contribuie la insusirea temeinica a cunostintelor si

deprinderilor, la care se mai poate adauga si munca independenta, efortulpropriu de memorare a pac&etelor de cunostinte. 3 importanta deosebita ininvatarea geograei o are formarea deprinderilor de citire si interpretare a&artilor, de construire a unor sc&ite de &arta si desene geograce, dupa ceelevii si-au format deprinderea de observare, masurare, evaluare si orientarepe teren.

1 Principi#l legarii teoriei de practica

Practica si experienta apar ca elemente necesare in insusirea cunos-tintelor si in construirea cunoasterii personale sau in prevenirea teoretizarii

invatamantului, ceea ce ar face posibila ajungerea la formalism in actul depredare-invatare.

Prin urmare, notiunea de teorie vizeaza ansamblul cunostintelor, legilor,principiilor ce urmeaza a predate si invatate, iar notiunea de practica pre-supune intreaga scara a formelor de activitate concreta, care transforma teo-ria in practica.

#eci, principiul legarii teoriei de practica are in vedere faptul ca lectiiletrebuie sa ofere ocazii de valoricare, in practica, a cunoasterii teoretice si acapacitatilor de invatare.

Activitatile practice mijlocesc o percepere vie,.activa, a faptelor sifenomenelor din natura si societate, pentru ca intelegerea sa permitageneralizarea si consolidarea cunostintelor in memorie, aplicabilitateacunostintelor, si pe acest fond sa dezvolte curiozitatea, imaginatia sicreativitatea, sa formeze si sa consolideaze deprinderi de muncaindependenta si deprinderi practice. Aplicandu-se acest principiu, se daposibilitatea dezvoltarii spiritului de disciplina, de respect pentru munca siprodusele muncii, elevii realizand, astfel, insemnatatea practica acunostintelor teoretice.

Acest principiu presupune, desfasurarea de activitati vizand rezolvareade exercitii si probleme, teme aplicative, cum ar identicarea unorfenomene si fapte pe &arta; citirea si interpretarea unor desene geograce;confectionarea de materiale obiectuale si gurale etc; extinderea aplicatiilorpractice in natura prin excursii, vizite, observatii directe; executarea unormasuratori, sc&ite, &arti, elaborarea unor teme-portofolii; analiza unorfenomene si fapte actuale vizand utilizarea resurselor naturale, utilizarea


8/12

deserturilor, explozia demograca, urbanizarea, protectia mediuluiinconjurator.

12 Principi#l invatamant#l#i sistematic si contin##

Principiul sistematizarii si continuitatii presupune ca toate cunostintele,priceperile si deprinderile sa e insusite intr-o ordine logica, dupa un anumitmodel care sa asigure progresul scolar. 4ezulta ca, atat continuitateareasca, cat si inlantuirea logica, obtinute din logica interna a continuturilorde invatat, stimuleaza invatarea si deprind elevii sa gandeasca logic,usurand incadrarea noilor cunostinte pe structuri anterioare. in cazul in careactivitatea elevilor se desfasoara intamplator si sporadic, dezvoltarea lorintelectuala este incetinita, iar eforturile profesorului vor mai putineciente.

Cerintele acestui principiu presupun ca profesorul sa explice, sa xeze

in memorie si sa controleze sistematic insusirea cunostintelor predate, sastabileasca legaturi reciproce intre cunostintele noi si cele vec&i, princorelarea inter si intradisciplinara, sa extinda cercul de reprezentari sinotiuni, sa aprofundeze cresterea gradului de generalizare, sa evidentieze, inlimitele obiectivelor operationale, elementele principale si elementelesecundare si, prin sinteza, componentele majore ale continuturilor predate.!n acelasi timp, cerintele acestui principiu vizeaza si activitatea elevilor, caretrebuie sa e sistematica, ordonata, pentru ca

5 insusirea cunostintelor sa e cat mai lesnicioasa;

5 elevii sa invete cu perseverenta si ritmic si sa stabileasca legaturiinternesi externe intre cunostinte;

5 elevii sa-si actualizeze, reimprospateze si consolideze sistematiccunostintele invatate. Aceste practici trebuie sa e o obisnuinta, pentru a putearestructura vec&ile date in sisteme noi.

1ste nevoie de o buna sistematizare prin organizarea unitatilor decontinut, in functie de limitele stabilite in planul-cadru de invatamant,

programele scolare si manualele scolare. in acest sens, apare ca necesara oesalonare a continuturilor geograei la clasele gimnaziale si liceale,punandu-se accent pe formarea reprezentarilor si notiunilor, dar si perealizarea dimensiunilor educatiei prin geograe, intr-o prima etapa, apoi peaprofundarea cunostintelor si extinderea capacitatilor cognitive si deintelegere, de formare a unor abilitati si atitudini la elevii claselor mai mari.Pe de alta parte, principal#l algoritm de ordonare in sistematizarea,invatarea si prezentarea continuturilor este cel specic geograei ca stiinta si


9/12

care apare ca un model de caracterizare a unei regiuni geograce pozitiageograca, limitele, cadrul natural, populatia si asezarile omenesti,activitatile economice.

13 Principi#l asig#rarii cone)i#nii inverse &retroacti#nii(

!ntre cele doua componente ale actului didactic - predarea si invatarea-exista relatii de in"uentare reciproca, interactiuni ce tind sa evolueze indirectia atingerii obiectivelor, a obtinerii rezultatelor asteptate. Astfel, sestabilesc diferentele dintre rezultatele atinse si cele dorite initial, adica dintreobiectivele operationale propuse si rezultatele invatarii sau eforturile deinstruire, respectiv calitatea proceselor de predare-invatare.

Pentru determinarea variatiilor vizand apropierile si departarile fata deobiectivele propuse, profesorul trebuie sa procedeze la aplicarea unor pro-cedee de constatare, interogatii, teste de control, pentru a se obtine acele in-

formatii despre efectele procesului de predare si de invatare, utile din mers,refacerii, reglarii si autoreglarii, pentru ameliorarea rezultatelor initiale.

Principiul conexiunii inverse sau al feed-bac6-ului vizeaza tocmaiaceasta cerinta a retroactiunii )reintoarcerii si imbunatatirii din mers arezultatelor si proceselor, in functie de informatia primita despre rezultateleanterioare. Prin conexiunea inversa se tine sub supraveg&ere permanentaevolutia procesului de predare-invatare, pe directia maximalizarii efectelorpozitive si minimalizarii efectelor negative. in acest fel, "uxul de informatiiinverse vine in sprijinul activizarii si intensicarii invatarii, al realizarii, inconditii optime, a obiectivelor propuse si al asigurarii unui progres real al

invatarii, la un nivel mai inalt, pentru toti elevii. 2oate aceste principiididactice trebuie sa reprezinte repere esentiale in procesul de predare-invatare, pentru ca insusirea cunostintelor sa se realizeze optim si ecient.

Aplicarea principiilor geogra"ce in activitatea didactica

1cientizarea invatamantului geograc presupune cumularea activitatiididactice cu cea stiintica, fapt care impune respectarea si aplicarea principi-ilor geograce, pentru o mai clara si completa interpretare a fenomenelor siproceselor specice.

1 Principi#l repartitiei spatiale &n#mit si principi#le)tensi#nii de Emm de 0artonne(, raspunde la intrebarea 7unde89 inacceptia acestui principiu, orice obiect, fenomen sau proces geograc are opozitie si o repartitie in teritoriu, in functie de care se procedeaza laexplicarea si reprezentarea faptelor geograce. Spatiul este reversibil, insensul ca orice obiect poate reveni la o pozitie ocupata anterior. Spatiulexprima raporturile dintre obiecte si fenomene sau dintre partile lor, prinintindere, distanta, pozitie. #e exemplu, in unitatile de continut ale


10/12

programei scolare pentru clasa a :-a, localizarea geograca a teritoriilor destat, care se poate face matematic, dupa longitudine si latitudine, dar sigeograc, apare ca problema abordata in prima lectie, arta politica a lumii.

Se impun, acum, cateva sugestii privitoare la abordarea metodica a

problemelor de pozitionare si localizare geograca a unui teritoriu. in primulrand, unitatile de continut din programele scolare sunt variate. 3 asemeneadiversitate a continuturilor impune re"ectii si sugestii metodice privindpredarea-invatarea cunostintelor geograce

- rationamentul geograc privitor la pozitia geograca are in vederedouaintrebari 7unde89 si 7de ce acolo si nu in alta parte89, care vizeaza douacerinte a sti sa localizezi si a putea sa explici o localizare, o distribuirespatiala;

-a localiza teritorii, fenomene, localitati, diferite fapte si obiectegeograce inseamna a sti sa le pozitionezi pe &arta, sa le raportezi si sa lesituezi in raport cu mediile inconjuratoare, sa le identici trasaturilelocalizarii, sa le clasici in functie de marile tipuri de localizare;

-

explicarea unei localizari$distributii spatiale reprezinta o competenta,darsi un obiectiv-cadru. Ca urmare, profesorul de geograe va dirija elevii spredetectarea asemanarilor si deosebirilor privitoare la localizare$repartitie;emitereaunor ipoteze asupra cauzei localizarilor$repartitiilor; interogarea asupra dina

micii sc&imbarilor, prin confruntarea unor situatii in diferite momente;

-

analiza teritoriilor la diferite scari este dominata de un demersanalitic,care prezinta trei inconveniente

a nu evidentiaza aspectul specic sau problema majora a unui teritoriu;

b ordinea componentelor geograce este invariabila si trebuie sa edata de importanta acestora;

c analiza geograca se reduce la o juxtapunere de monograi, faralegatura reala intre diferitele parti ale studiului.

Ca atare, trebuie avut in vedere un demers problematic, conformcaruia un teritoriu se trateaza pornind de la o problema particulara specicasi care permite determinarea alegerii continuturilor. Astfel, !talia se studiazain functie de diferentele nord-sud, iar 'aponia in functie de ritmul dedezvoltare economica.


11/12

0n al doilea demers este abordarea sistemica, a carei constructievizeaza cateva principii spatiul se ia in considerare in intregul sau; spatiuleste produs de oameni; acest produs este dependent de diferite constrangeri)naturale, istorice, nanciare si resurse )umane, materiale.

Prin urmare, orice instruire in geograe poate sa faciliteze ac&izitionareade cunostinte si competente

- notiuni si concepte c&eie )a sti,

- mijloace si te&nici )a sti sa faci,

- rationamente geograce )a sti sa faci, ca instrumente de )bazainvestigare intr-o cercetare.

Principi#l repartitiei in timp

4aspunde intrebarii 7cand89. in limitele acestui principiu, procesele si fe-nomenele geograce sunt analizate pe fondul aparitiei si evolutiei lor in timppana la starea actuala, in functie de care se pot face prognoze spatio-temporale. Si, pentru ca timpul este ireversibil, unidimensional si momentelese succed liniar, atunci este vorba de durata de existenta a obiectelor sifenomenelor, de simultaneitate si succesiunea lor, motiv pentru care !on#onisa )*+,principiul istorismului, iar C&. ?@ell, principiul actualismului, pe care l-aintrodus in geologie.

- Principi#l ca#$alitatii

4aspunde la intrebarea 7de ce89 si a fost introdus, in geograe, de Al.von umboldt, exprimand conditia dintre cauza si efect, succesiuneagenetica a faptelor geograce. intre cauza si efect este un raport denecesitate. 2oate solutiile dintre componentele mediului inconjurator seleaga, in natura, de la cauza la efect, nici una nu este intamplatoare. Acesterelatii de interactiune stau la baza intregii interdependente a fenomenelordin natura, precum si dintre natura si activitatile omenesti. #e asemenea,relatiile de la cauza la efect se succed, de regula, in lant, ecare putanddeveni cauza pentru alt sir de efecte si cauze. Cele mai relevante exemple

apar puse pe seama relatiilor dinamice formarea unui estuar, nasterea uneiinsule vulcanice, geneza tipurilor de relief, formarea vanturilor, a curentiloroceanici, a mareelor etc.

. Principi#l str#ct#ralism#l#i

4aspunde la intrebarea 7ce89. Acest principiu are in vedere faptul caorice structura are un mod de organizare si alcatuire interna, de asociere a


12/12

elementelor componente, cu forma si dimensiuni specice si aranjate distinctunele fata de altele.

Conform teoriei sistemelor, orice element subordonat unui sistem secomporta fata de acesta ca un subsistem. Pe de alta parte, compararea unui

fapt geograc cu altele si a"area categoriei sau tipului din care face partereprezinta clasicarea sistematica a faptelor geograce. Putem spune castructuralismul apreciaza obiectele ca sisteme sau ansambluri organizate deelemente care pot recompuse si transformate prin anumite procedee. #eexemplu uscatul terestru )continentele si insulele este alcatuit din reliefurivariate )munti, dealuri, campii, care se pot transforma in timp si realcatui insubsistem cu o dinamica proprie.

/ Principi#l integrarii '#nctionale

4aspunde la intrebarea 7cum89, in sensul ca orice obiect, fenomen sau

proces geograc trebuie raportat la intregul din care face parte. Ca atare,trebuie sa se stabileasca rolul intregului in sistem, actiunile si in"uenteleexercitate sau suportate de alte componente ale sistemului.

Aplicarea acestui principiu in activitatea didactica reclama stabilirearolului obiectului in sistemul functional din care face parte. iecare elementtrebuie incadrat in ansamblul unui sistem )regional, zonal, continental,planetar, pre-cizandu-se functia sa si relatia cu celelalte elemente alesistemului. 0n exemplu din continuturile clasei a :-a lectia Functiileoraselor are in vedere faptul ca ecare oras are cel putin o functie principalasi altele secundare, subordonate unui intreg, care se individualizeaza in

ansamblul oraselor unui teritoriu.

Principi#l diversitatii

Se regaseste in geograe si este aplicabil in didactica geograei, pentruca diversitatea presupune diferentierea caracteristicilor structurale,functionale, comportamentale ale partilor intregului. Aceasta diversitate semanifesta ca o innitate de stari calitative pe care le strabate universulnatural si social in evolutia sa si se exprima prin diversitate structurala,compozitionala, relationala, dar si diversitate in forme ale miscarii siorganizarii spatiului )sate si orase, forme variate de relief, tipuri de ape,

clima etc. #e exemplu diversitatea raselor si a populatiei 2errei implicastructuri rasiale, etnice, lingvistice, socio-profesionale, pe grupe de varsta sisexe, cu functii variate si comportamente demograce, exprimate prin tipuride reproducere umana diferite.

principiile predarii invatarii geografiei

Documents