METODICA PREDARII CURSURI PENTRU EXAMEN. CURS 1 DIDACTICA SPECIALITATII CONTROLABIL SI NECONTROLABIL IN PROCESUL DE INVATAMANT Perspective de abordare a procesului de invatamant a) Perspectiva pedagogica si metodica - Principii didactice - Proiectare didactica - Metode, tehnici, procedee didactice b) Perspectiva psihopedagogica si psihosociala - Psihologia celor trei implicati in procesul de invatamant: elevul, profesorul si relatia P-E Avem in vedere: - Elev: caracteristicile de varsta si psiho-individuale, capacitati, atitudini, motivatie, aptitudini, achizitii informationale, nivel de integrare in activitatea scolara (fisa psihopedagogica) - Profesor: cunostinte si aptitudini pe linia specialitatii, aptitudini psihopedagogice, apt. psihosociale, cultura generala. - Rel P-E: echilibrata sau predominant asimetrica; predominant cooperanta sau tensional-conflictuala. c) Perspectiva cibernetica - Tipuri de comunicare si control - Tipuri de feed-back d) Perspectiva economica: analizeaza procesul de invatamant in functie de materiale, durata, eforturi fizice si intelectuale e) Perspectiva informationala analizeaza - Tipurile si structurile de informatie - Formele de codificare si de decodificare - Aspectele de ordin statistic, semantic si pragmatic ale informatiei f) Perspectiva igienei scolare - Salubritate si curatenie - Sub/suprasolicitare e) Perspectiva ergonomica - Dispunerea bancilor - Modalit. de aerisire - Iluminat - Ambianta fizica si sociala a activitatii scolare

FUNCTIILE CADRULUI DIDACTIC1. FUNCTIILE GENERALE indiferent de specialitate

a) Instructiva: cunostinte, informatii, sisteme, scheme logice, formule, modele de actiune b) Educativ formativa - Achizitii in sisteme de operare mintale, pe linia unor capacitati psihice (rezolutive, interpretative, creative) - Tipuri de gandire sau de forme ale gandirii: gandirea istorica, g matematica, g literara, g psihologica, etc. c) Evaluativa - Masurare, evaluare, ierarhizare - Metode, procedee, criterii - Pregatire docimologica si psihodiagnostica (sistem premial sanctionatoriu) d) Cognitiva: cunoasterea elevului, a disponibilitatilor, echipamentului psihologic, psiho-comportamental existent la un moment dat, dar si a ceea ce trebuie sa fie si sa devina elevul e) Empatica: - Capacitatea de a patrunde in universul psihologic al elevului - Capacitatea de abordare a elevului din dubla perspectiva: a sa proprie si a elevului Capacitatea de transpatrundere psihosociala (adica usurinta cu care cadrul didactic intra in universul psihosocial al elevului), in relatie cu transparenta sociala ( masura in care persoana permite accesul lui alter in vedere cunoasterii unor aspecte privind universul psihologic) Tipologie: Profesor Elev Sansele reusitei + + + + + + f) Terapeutic suportiva: incurajare, sustinere, stimulare, intarirea eului, dezvoltare personala. 2. a) b) c) d) FUNCTII SPECIFICE, pentru profesorul de psiho Predarea cunostintelor de psiho, si a altor materii socioumane Consilierea in cariera si consilierea psihologica Testarea, evaluarea cu mijloace psihologice a elevilor din scoli Acordarea asistentei psihologice altor cadre didactice in vederea organizarii si desfasurarii procesului de invatamant e) Organizarea unor cercuri, conduse direct sau indirect cu ajutorul altor cadre didactice (dirigintii): cercul de creatologie, cerc de cunoastere si autocunoastere, cerc pentru abordarea problemelor specifice pubertatii si adolescentei, cerc pentru pregatirea tinerilor pt viata de familie

PROIECTAREA CURRICULARA Psiho apartine ciclului curricular de aprofundare (adica cls 10, 11 si 12). Cls 7, 8 si 9 apartin ciclului curricular de observare. Ciclul curricular de aprofundare e centrat pe competente ce urmeaza a fi formate la elevi. Psiho e disciplina socioumana, ca si logica, economia, sociologia, ed. Anteprenoriala si filozofia Elem de noutate fata de modelul traditional: aceasta abordare accentueaza nevoia de depasire a caracterului fragmentar si ingust al competentelor formate in procesul de invatamant traditional. Problematica omului si a societatii in centrul procesului de invatare determina unitate si coerenta demersului educational Disciplinele sociouman = perspective complementare asupra omului si a societatii, det. formarea competentelor necesare valorificarii propriului potential si insertiei active in viata sociala. Adecvarea demersului didactic la profilul si specificul colectivului de elevi, la particularitatile de varsta, experienta de viata, aspiratiile tinerilor. Perspective transdisciplinare determina competente transdisciplinareActivitatea didactica nu mai e centrata pe predarea unor continuturi ci pe competente.

Cei trei mari M : Metode, Mijloace i Materiale CURS 2

Componentele invatarii:a) Cunostinte b) Deprinderi c) Valori si atitudini Deprinderile vizate prin studierea disciplinelor socioumane A. Deprinderi intelectuale gandire critica B. Deprinderi de participare A. Deprinderile intelectuale: 1. Indentificarea, precizarea semnificatiei unor concepte, evenimente, situatii, procese 2. Descrierea a) Trasaturilor, functiilor, relatiilor b) Proceselor, tendintelor

c) Evenimentelor personale si sociale 3. Explicatia si analiza in diferite contexte: a) Expl unui rationament, cauze, conditii, factor b) Analiza unor argumente, puncte de vedere, alternative c) Analiza consecintelor unor puncte de vedere 4. Evaluarea unei pozitii a) dezbaterea de probleme 5. Luarea unei pozitii b) formarea unor judecati de valoare referitoare la o 6. Apararea unei pozitii problema, in concordanta cu valorile personale si sociale. B. Deprinderile de participare presupun angajarea tinerilor in actiuni care sa le valorifice cunostintele si deprinderile intelectuale, sa exprime valorile impartasite in atitudini sociale dezirabile Formarea si consolidarea acestora depinde de cum e organizat procesul de invatare, astfel incat elevii: 1. Sa utilizeze cunostintele dobandite pentru autocunoastere si cunoasterea celorlalti 2. Sa foloseasca cunostintele dobandire in mod individual dar sa-si valorifice disponibilitatea si pentru activitatile de grup 3. Sa analizeze, argumenteze, contraargumenteze situatiile, deciziile 4. Sa abordeze si rezolve probleme Alaturi de cunostinte si deprinderi, transmiterea si internalizarea valorilor si exprimarea lor in atitudini semnificative pentru societate implica preocuparea insistenta pentru a transforma situatia de invatare din scoli in experienta relevanta pentru viata reala a elevilor. Prin ele elevii pot a) Sa exerseze raportarea critica la valori si norme b) Sa manifeste atitudini pozitive fata de valori.

STRUCTURA CURRICULUMULUIPsiho apartine Om si societate Obiectiv: formarea personalitatii autonome si creative in vederea dezvoltarii libere si armonioase a persoanei. Componente: 1. Competente generale 2. Competente specifice 3. Unitatea de continut 4. Valori si atitudini 5. Sugestii metodologice

Elemente de noutate Reconsiderarea demersului curricular si didactic in perspectiva finalitatilor: liceului si studierii acestei discipline Orientarea catre latura pragmatica a aplicarii curriculului: corelarea dintre unitatea de continut si competentele specifice permite profesorului sa realizeze conexiuni explicite intre ceea ce invata si scopul pentru care face asta. Corelatia propusa are in vedere posibilitatea ca o anumita competenta specifica sa poata fi atinsa prin diferite unitati de continut . nu exista o corespondenta biunivoca intre acestea. Recomandarea unor valori si atitudini care sa completeze dimensiunea cognitiva a invatarii si cea afectiv-atitudinala si morala Includerea unor sugestii care sa orienteze spre modalitati didactice concrete de utilizare a curriculumului in proiectarea si realizarea activitatii didactice. Demersul permite concomitent familiarizarea elevilor cu aspecte teoretice esentiale si formarea unor competente de tip instrumental si practic. Profesorii isi pot centra atentia in mod diferit asupra acivitatilor de invatare si asupra practicilor didactice. Diversitatea de solutii didactice. Propunerile curriculare nu sunt retetare. COMPETENTE GENERALE 1. Utilizarea conceptelor specifice stiintelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoastere si explicatia unor fapte, evenimente, procese. 2. Aplicarea cunostintelor specifice in rezolvarea situatiilor problema, in analizarea posibilitatilor de dezvoltare personala. 3. Cooperarea cu ceilalti pentru rezolvarea unor probleme tehnice si practice 4. Manifestarea unui comportament social activ, responsabil, adecvat. 5. Participarea la luarea deciziilor si la rezolvarea problemelor comunitare COMPETENTE SPECIFICE 1.1indentificarea proceselor psihice si caracteristicile rolului lor in evolutia personalitatii 1.2indentificarea legaturii intre procesele psihice 2.1 analiza unor procese psihice pornind de la exemple concrete 2.2 evaluarea caracteristicilor unor procese psihice, prin comparatie si prin utilizarea unor intrumente adecvate de masurare 3.1 relationare eficienta, cooperare cu ceilalti in colective, interpretarea informatiilor si evenimentelor referitoare la procesele si manifestarile psihice UNITATI DE CONTINUT procesele psihice si rolul lor in evolutia personalitatii: - psihicul si evolutia lui - procesele cognitiv-senzoriale Caracteristici generale: - proc. cog. superioare: gandirea, memoria, imaginatia - limbajul Procese reglatorii: motivatia, vointa, afectivitatea, atentia. I.

4.1 utilizarea cunostintelor de psihologie in scopul conduitei proprii la situatiile concrete de viata 1.3 caracteristicile principalelor dimensiuni ale personalitatii. 2.3 analiza profilului propriei personalitati si a personalitatii celorlalti. 3.2 exemplificarea prin cooperare cu ceilalti a unor trasaturi de personalitate, prin masurarea reusitei in activitate 4.2analizarea posibilitatilor de dezvoltare personala din perspectiva cunostintelor de psihologie 5.1caracterizarea profilului unui participant responsabil si efecient la luarea deciziilor in comunitate 4.4. recunoasterea unor tipuri de relatii interpersonale, a unor comportamente si atitudini sociale i situatii date. 2.4 evaluarea unor tipuri de comportament psihosocial in context situational dat 3.3 rezolvarea, prin cooperare cu ceilalti, a unor situatii problema cu ajutorul cunostintelor de psihologie. 4.3 adecvarea conduitei psihosociale la diferite situatii 5.2 manifestarea unor comportamente psihosociale necesare la participarea la rezolvarea problemelor comunitare. II. structura si dezvoltarea personalitatii: - caracterizare generala - temperamentul - aptitudinile - inteligenta - caracterul - creativitatea

III. conduita psihosociala: - imaginea de sine si perceptia sociala a imaginii de sine - relatiile interpersonale si rolul lor in formarea si dezvoltarea personalitatii - comportamentele pro si antisociale.

CURS 3

Valori si atitudini ce sunt promovate in cadrul procesului de invatamant afirmarea propriei personalitati relationarea pozitiva cu ceilalti increderea in sine si in ceilalti valorificarea optima a si creativa a propriului potential echilibrul personal dezvoltarea personala

Sugestii metodologice au in vedere deplasarea accentului de pe continut pe competente unitatile de continut sunt prezente intr-o ordine care nu este obligatorie considerarea elevului ca subiect al activitatii instructiv-educative si orientarea acestuia spre formarea competentelor specifice presupune respectarea unor exigente ale invatarii durabile utilizarea unor metode active (invatarea prin descoperire) = creaza cadrul educational care incurajeaza interactiunea sociala pozitiva, motivatia intrinseca si angajeaza elevul in procesul de invatare, formare a capacitatii de autoanaliza si de analiza a celorlalti dpdv psihologic. Rezolvarea de aplicatii care apoi permit exersarea notiunilor specifice discipline si construirea unor exemple pentru notiunile insusite, iar pe de alta parte, rezolvarea unor situatii problematice Crearea unri situatii-problema in contextul carora elevii sa participe la exercitii de cunoastere si autocunoastere, a imbunatatirii propriilor trasaturi de personalitate si a relatiilor cu ceilalti. Aplicarea unor procedee si instrumente psihologice, cu scopul investigarii psihologice. Realizarea unor studii de caz, elaborarea unor proiecte si portofolii individual si in grupuri de lucru. Utilizarea unor strategii didactice care sa permita utilizarea alternativa a formelor de activitate individuala, pe perechi si in grupuri. Utilizarea tehologiei informatiei si comunicarii, a resurselor de pe internet in activitatea didactica (ca si instrumente de lucru) Lecia de psihologie premise si resurse. Fondul aperceptiv al elevului cuprinde anumite structuri operationale care il pot ajuta in receptarea, intelegerea, interpretarea suportului material informational. El presupune existenta si utilizarea unui numar de termeni sau notiuni psihologice ca un caracter preponderent empiric. Elevul opereaza psihologic formuland anumite judecati apreciative in raport cu alte persoane cu care interactioneaza. In cadrul macromodelului informational privind lumea in genere, exista si micromodele informationale referitoare la capacitatea psihica proprie, si a altora. Diferentieri pe linia capacitatilor si aptitudinilor psihologice si psihosociale. Concluzie: indiferent de debutul activitatii de predare-invatare a psihologiei, elevul este deja in posesia unor: a) Cunostinte psihologice predominant empirice. b) Capacitati si aptitudini psihologice si psihosociale

Ambele ii permit elevului rezolvarea unui nivel de integrare in sfera de relationare interpersonala, precum si in raport cu cerintele din mediul psihosocial specifice grupului de apartenenta. Exista mai multe componente in structura profilului psihocomportamental: I. Existenta unei anumite realitati psihocomportamentale, care poate fi evidentiata prin mijloace deductive, cum ar fi diferite forme de testari, care cuprind: - Nivelul informational - Valoarea atitudinilor - Aptitudini speciale - Potential creativ - Motive si interese dominante II. Aceasta realitate intra global sau partial in sfera de interes a subiectului ce isi va elabora un model informational asupra sinelui. El opereaza cu diverse judecati apreciative in raport cu: a) Personalitatea sa in ansamblu (ex: sunt un tip puternic) b) Diferite subcomponente ale personalitatii, folosind mecanisme compensatorii. (ex: nu sunt prea harnic, dar sunt foarte inteligent) Acest model informational nu este altceva decat imaginea de sine. Ea are o mare valoare reglatorie in plan comportamental. Subiectul se raporteaza la sarcina si la semeni in functie de sine. Intre imaginea de sine si realitate pot exista urmatoarele tipuri de relatii: a) Rel de coincidenta: IS = R grad mare de deductivitate pe linia autocunoasterii si autoevaluarii. b) Rel de necoincidenta: exista mai multe abateri, mai mari sau mai mici, de IS in raport cu R, adica IS poate manifesta - Fie tendinta de supradimensionare a lui R - Fie tendinta de subdimensionare a lui R III. Imaginea de sine atribuita unor persoane sau atribuita lumii o notam ISo. Aceasta poate coincide cu realitatea psihocomportamentala si cu IS sau nu, sau exista o tendinta de supra ori subdimensionarea a R existent. ISo = IS = R ISo > IS > R ISo < IS < R ISo = IS > R ISo = IS < R ISo > IS = R IV. Imaginea altei persoane in raport cu sine (IAs) ce crede profesorul, colegul, parintele despre elev. Cele 4 fatete ale comportamentului intra in functiune ca factori reglatori in aria relationarii interpersonale.

Profesorul este si el dominat, deseori de prejudecati si comportamente rigide cum sunt: - Prejudecata scolarizarii: extinderea excesiva a cerintelor pentru rolul de elev in dauna echilibrului vietii tanarului - Prejudecata didacticista - Prejudecata normalitatii - Prejudecata uniformitatii Concluzii: psihologia nu are doar rolul de a furniza elevului cunostinte despre sistemul psihic uman, comportamentul uman, ci indeplineste si un rol mult mai complex, are un efect structurant-formativ asupra personalitatii elevului. Aspectul INSTRUCTIV influente legate de: - SPU - Relatiile si interrelatiile dintre subcomponentele sale - Laturile structurale ale personalitatii - Factorii si fazele dezvoltarii psihice - Relatii interpersonale - Comportamentul pro si antisocial - Relatiile dintre procesele psihice Aspectul FORMATIV: a) Contributia psihologiva la formarea gandirii stiintifice a elevilor, a gandirii psihologice ca forma a gandirii modale. b) Functionalitatea cunostintelor psihice achizitionate, masura in care acestea raspund cerintelor de aplicare informatii Capacitati + + + + c) Capacitati, deprinderi si aptitudini psihologice: - Simt psihologic, fler, intuitie - Capacitatea de a intelege o situatie psihologica - Capac de a o interpreta - Capac de a oferi solutii psihologice d) Formarea unor capac de autocun si autoapreciere, cresterea gradului de obiectivitate in cunoasterea altora. CURS 4

PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICEFAZE: a) Proiectarea activitatii didactice b) Realizarea/aplicarea proiectului

c) Evaluarea eficientei personale PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICE = pregatirea anticipata a activitatii sau a ansambului de activ didactice astfel incat acestea sa devina proceduri coerente de dirijare si control a unor procese de invatare in vederea atingerii unor obiective prestabilite. Profesorul = specialist in inginerie comportamentala Proiectarea ansambului de activitati didactive cuprinde 4 componente fundamentale: a) Definitia clara a obiectivelor urmarite in orice activ didactica b) Analiza riguroasa a conditiilor si resurselor necesare realizarii obiectivelor c) Stabilirea stategiilor didactice focalizate pe obiectivele urmarite d) Evaluarea performantei 1. CE VOI FACE? precizarea clara a obiectivelor educationale 2. CU CE VOI FACE? 3. CUM VOI FACE? 4. CUM VOI STI DACA S-A REALIZAT CEEA CE TREBUIA? CU CE VOI FACE? analiza resurselor educationale: a) Resurse materiale, conditii materiale timp, spatiu, aparatura b) Resurse de ordin subiectiv: - Continutul invatarii: informatii, experienta, deprinderi, abilitati tin de profesor - Capacitatea de invatare: psihicul elevului, interese, aptitudini tin de elev. CUM VOI FACE? = alctuirea strategiei educationale potrivite pentru a realiza obiectivele sau alegerea si combinarea corespunzatoare, in raport cu obiectivele educationale, a celor 3 M. Met traditionale vs met moderne CUM VOI STI DACA S-A REALITAT CEEA CE TREBUIA? - stabilirea unui sistem de evaluare a eficientei activitatii pe care o realizam.

ALGORITMUL DE REALIZARE A PROIECTULUII. PRECIZAREA OBIECTIVELOR 1. Stabilirea precisa a ce va sti sau ce va sti sa faca fiecare elev la sf fiecarei activ 2. Verificarea daca ceea ce s-a stabilit e ceea ce trebuie realizat, confruntand cu programa si precizand performantele minime asteptate 3. Verificarea daca obiectivele stabilite sunt realizabil in timpul avut la dispozitie. II. ANALIZA RESURSELOR 4. Stabilirea unitatii de invatamant a activitatii 5. Analiza psihologiei celor care invata

6. Analiza conditiilor materiale III. ELABORAREA CONDITIILOR EDUCATIONALE 7. Stabilirea sarcinilor de lucru pentru fiecare obiectiv si alegerea metodelor didactice potrivite pentru realizarea lor. 8. Alegerea materialelor didactice necesare 9. Alegerea si selectarea mijloacelor de invatamant de care este nevoie 10.Combinarea materialelor, metodelor, mijloacelor pentru amplificarea eficacitatii didactice, oferind elevului sarcini de invatare orientate spre obiectiv. 11.Imaginarea si alcatuirea in detaliu al scenariului activitatii, al evolutiei activitatii didactice desciriere anticipata a felului in care se va desfasura, pas cu pas, activitatea didactica, astfel incat obiectivele sa fie indeplinite cu succes. IV. EVALUAREA 12.Elaborarea unui sistem de evaluare a calitatii eficientei activitatii ce urmeaza a fi desfasurate evaluare formativa, nu sumativa. Realizarea scenariului didactic imaginatie, creativitate, capacitate de anticipare si gandire prospectiva (din partea profesorului). FILMUL GENERAL AL EVENIMENTELOR CE POT SA APARA IN ORICE ACTIVITATE DIDACTICA 1. Captarea atentiei tuturor elevilor pana la sf lectiei 2. Enuntarea obiectivelor pe intelesul elevilor 3. Reactualizarea celor invatate anterior 4. Prezentarea noului continut si a sarcinilor de invatare 5. Conducerea invatarii 6. Obtinerea performantei 7. Asigurarea feed-backului 8. Evaluare formativa/sumativa, a performantei 9. Intensificarea retentiei 10.Asigurarea transferului OBIECTIVE PEDAGOGICE =achizitie sau schimb in plan comportamental (informatii, deprinder, capac, abilitati) - Produs asteptat in cadrul procesului instructiv-educativ - Obiectivele trebuie facute cunoscute elevilor, in vederea constientizarii lor ca scop al activitatii - Pot fi analizate din perspectiva a 2 dimensiuni: a) Ce va sti elevul - asp informativ b) Ce va sti sa faca elevul asp formativ

CURS 5 PRECIZAREA OBIECTIVELOR - Produs, rezultat pe care il asteptam in cadrul procesului intructiv-educativ, care inseamna achizitie sau schimbare in plan comportamental - Obiectivele tb cunoscute de elevi Confuzii: a) Dintre obiectivele educationale si continutul invatarii (tema, subiectul lectiei) b) Dintre ob ed ale activ didactice (rezultate precise, riguroase care se manifesta intr-o anumita activitate concreta) si finalitatile/scopurile generale ale educatiei (sau ale sistemului insitutiei de invatamant) Ex: dezvoltarea memoriei, a atentiei, creativitatii ele se pot obtine in timp, dar in urma contributiei tuturor cadrelor didactice, nu pot fi realizate de un singur profesor, in timpul unei singure ore. c) Dintre ob ed si anumite evenimente ale instruirii.

OBIECTIVE EDUCATIONALE TAXONOMIIObiectivele operationale pentru activ did sunt formulate de fiecare cadru didactic. Competentele generale si specifice sunt date de pachetul informational general. TAXONOMIA LUI BENJAMIN BLOOM trebuie tinut cont de planurile personalitatii ce se manifesta in obiective concrete. Se delimiteaza 3 domenii: a) Domeniu cognitiv cunostinte, deprinderi, abilitati si aptitudini intelectuale. Ex: mate b) Domeniul afectiv sentimente, interese, atitudini, valori. Ex: literatura c) Domeniul psihomotor: deprinderi, abilitati manuale, motrice, senzoriale. CELE 4 PRINCIPII ALE LUI BLOOM 1. Principiul didadic: taxonomia trebuie sa expliciteze obiectivele urmarite in procesul de invatamant. 2. Principiul psihologic: taxonomia se bazeaza pe achizitiile din domeniul psihologiei invatarii 3. Principiul logic: categoriile taxonomiei trebuie sa se articuleze logic 4. Principiul obiectiv: ierarhia obiectivelor nu corespunde unei ierarhii a valorilor, nu e o ierarhie axiologica. Pentru domeniul cognitiv, Bloom gaseste 6 clase comportamentale: I. CUNOASTEREA II. INTELEGEREA III. APLICAREA IV. ANALIZA V. SINTEZA

VI. EVALUAREA CUNOASTEREA = nivelul elementar al clasificarii obiectivelor de simpla achizitie a informatiilor de catre elev, in special prin memorare. Trei subgrupe ale obiectivelor cognitive: 1. Cunoasterea datelor particulare a) Cunoasterea terminologiei b) Cunoasterea faptelor specifice (date, evenimente, persoane, locuri, surse de informatie) 2. Cunoasterea cailor si mijloacelor de utilizare a datelor particulare a) Cunoasterea conventiilor: cailor caracteristice de tratare si prezentare a ideilor si fenomenelor b) Cunoasterea directiilor si succesiunilor: cunoasterea proceselor, directiilor si desfasurarii fenomenelor raportate la factorul timp c) Cun clasificarilor si categoriilor specifice domeniului d) cun criteriilor de testare si aprecierea a faptelor, opiniilor, conduitei e) cunoasterea metodologiei 3. Cunoasterea reprezentarilor abstracte si a legilor a) Cunoasterea principiilor si legilor b) Cunoasterea teoriilor si structurilor cunoasterea corpului de principii si generalizari si a relatiilor dintre ele. II. INTELEGEREA = nivel care permite invatacelului sa cunoasca ce e studiat fara a stabili cu necesitate o legatura intre acest material si altul, fara a-si da seama de insemnatatea a ceea ce studiaza. Subgrupe de obiective 1. Transpunerea: redarea comunicarii intr-un alt limbaj, alti termeni 2. Interpretarea: reordonanrea ideilor intr-un noua configuratie, dintr-un punct de vedere nou 3. Extrapolarea: efectuarea unor evaluari sau predictii bazate pe intelegerea ideilor, tendintelor sau conditiilor descrise in comunicarea originala. III. APLICAREA elevul invata sa utilizeze ca cazuri particulare si concrete reprezentari abstracte IV. ANALIZA descompunerea unui material in partile sale componente, relevand relatiile dintre aceste parti si modul lor de organizare Subcategorii: 1. Cautarea elementului 2. Cautarea relatiei 3. Cautarea principiilor de organizare I.

V. SINTEZA clasa de obiective prin care elevul e invatat sa imbine elementele si partile pentru a forma ansambluri, intreguri. Subcategorii: 1. Crearea unei opere personale 2. Elaborarea unui plan de actiune abilitatea de a propune metode de verificare a ipotezei 3. Stabilirea unui set de relatii abstracte VI. EVALUAREA - formarea unor judecati cu privire la valoare unor idei. Gandirea critica a elevului asupra materialelor, manualelor, solutiilor, etc. Subcateogorii: 1. Critica interna evaluarea unei comunicari in ceea ce priveste logica si consistenta sa sau dupa alte criterii interne 2. Critica externa: compararea unei demonstrarii cu o alta. Critici: E dificil a gasi exemple pentru fiecare categorie Posibilitate includerii acelorai obiective in clase taxonomice diferite

CUM TREBUIE SA ARATE UN PLAN DE LECTIE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Competente generale Competente specifice Obiective operationale Metode Forme de organizare a activitatii (frontala, individuala) Mijloace de invatare (fise, material informativ, planse, figuri) Bibliografie (manual + alte carti) Desfasurarea scenariului.

Secventa activitatii

Obiectivul

Timp

Continutul activitatii desfasurate Ce face Ce fac prof elevii

Modalitat e de evaluare

Observatii

CURS 6

OPERATIONALIZAREA OBIECTIVELOR EDUCATIONALEPROCEDURI STANDARDOBIECTIVELE = ACHIZITII COMPORTAMENTALE OBIECTIVELE OPERATIONALE = descriu ceea ce ne asteptam sa apara, sa se formeze, la elevi ca rezultat al procesului instructiv-educativ (actiuni, comportamente, care pot fi masurate, observate, adica evaluate). Definite de cel care tine ora. Trebuie sa fie precise si neambiguue PROCEDURI STANDARD: MAGER: rezultatul didactic expresia verbala contine: 1. Denumirea comportamentului 2. Conditiile in care trebuie sa se produca comportamentul 3. Criteriul de reusita Exemple: - La sfarsitul lectiei, elevul va determina valoarea noua a excitantului, pentru ca o noua senzatie sa apara, operand in baza legii pragului diferential. - La sfarsitul lectiei, elevul va stabili cel putin 5 diferente semnificative intre notiune si percept, fara sprijinul manualului sau al profesorului - Elevul va diferentia ceva de ceva - Elevul va crea cel putin 3 exemple privind consecintele adaptative....

LANDSHEERE: conform acestei proceduri, orice definire de obiectiv trebuie sacontina cel putin: 1. Cine va preda comportamentul dorit 2. Ce comportament observabil va dovedi ca obiectivul e atins 3. Care e produsul acestui comportament 4. In ce conditii trebuie sa aiba loc comportamentul 5. In temeiul carui criteriu ajungem la concluzia ca produsul este satisfacator. Care e nivelul performantei standard? Ex: - La sfarsitul activitatii, toi elevii vor sti sa precizeze toate componentele celulare analizand celula la microscop si indentificand pe o plansa color denumirile potrivite fara ajutorul profesorului si fara sa consulte manualul. - Elevul va fi capabil sa stabileasca apartenenta la anumite profiluri temperamentale, bazandu-se pe mici povestioare oferite de fisa. Nu se accepta nici un fel de eroare.

DHAINAUT: orice definire e obiective educationale tb sa contina 7 precizari:1. Obiect de plecare: pornind de la cantitatea de reactiv pur 2. Contextul obiectului: cu titlu cunoscut

3. 4. 5. 6. 7.

Activitate observabila: elevul va calcula Cricumstanta activitatii: cu ajutorul ecuatiei date si a tabelului periodic Produs al activitatii: cantitatea celuilalt reactiv Contextul produsului: un titlu, de asemenea cunoscut Conditia: ce trebuie introdus pentru a efectua reactia fara exces de reactiv.

Concluzie: a) Oricare dintre aceste proceduri poate conduce la definiri clare, precise b) Alegerea procedurii poate fi o chestiune de optiune a fiecarui cadru didactic c) Definirea obiectivelor operationale necesita un efort mai mare si un consum mai mare de timp Fiecare clasificare are o lista de verbe la infinitiv si de continuturi (complement direct) cu care se opereaza la fiecare disciplina. Ex: I. Cunoasterea: 3b. Cunoasterea teoriei: - Verbe: a aminti, a recunoaste, a dobandi, a indentifica - Continuturi: teorii, baze, interrelatii, structuri, organizare Comprehensiunea: 1. Transpunere: - Verbe: a traduce, a transforma, a exprima in cuvinte proprii, a ilustra, a reprezenta - Continuturi: termeni, semnificatie, exemplu, astractizare, reprezentare Aplicarea - Verbe: a aplica, a generaliza, a dezvolta, a organiza, a utiliza - Continuturi: principii, legi, concluzii, efecte, metode Analiza 2. Cautarea relatiilor: - Verbe: a analiza, a compara, a deduce - Continuturi: relatii, interrelatii, teme, erori, argumente Sinteza 3. Stabilirea unui set de relatii abstracte: - Verbe: a produse, deriva, combina, sintetiza - Continuturi: fenomene, taxonomii Evaluarea: 2. Critica externa: - Verbe: a judeca, argumenta, compara - Continuturi: scopuri, mijloace, teorii, generalizari.

II.

III.

IV.

V.

VI.

CURSUL 7

OBIECTIVE EDUCATIONALE

DIFERITE TAXONOMII ALE OBIECTIVELOR PEDAGOGICE

TAXONOMII ALE DOMENIULUI AFECTIVBLOOM: domeniul afectiv curpinde obiective care descriu modificarile intereselor, atitudinilor, valorilor si progresele in modul de a judeca si capacitatea de adaptare. Acestea sunt clase comportamentale I. RECEPTAREA (participarea) 1. Constientizarea 2. Dispozitia de receptare 3. Atentia controlata sau selectiva II. RASPUNSUL (reactia) 1. Asentimentul de a reactiona 2. Dorinta de raspunde 3. Satisfactia de a raspunde III. APRECIEREA 1. Acceptarea unor valori 2. Preferinta pentru o valoare 3. Participarea (angajarea) IV. ORGANIZAREA 1. Conceptualizarea unei aprecieri 2. Organizarea sistemului de aprecieri V. CARACTERIZAREA PRIN APRECIERE/COMPLEX DE APRECIERI 1. Dispozitie generala 2. Caracterizarea In urmarirea obiectivelor afective, se intampina dificultati avand drept cauza urmatoarele: a) Imprecizia conceptelor cu care se opereaza in acest domeniu b) Insuficienta delimitare a domeniului afectiv de cel cognitiv - obiectivele afective sunt implicite si nu explicite c) Insuficienta cunoasterea a modalitatilor de modelare

TAXONOMII IN DOMENIUL PSIHOMOTORHARROW I. MISCARI REFLEXE: 1. Reflexe segmentale fac sa intervina un reflex spinal (r de flexiune, r miotatic de intindere musculara) 2. Reflexe intersegmentale r. Cooperativ 3. Reflexe suprasegmentale de sprijinire, deplasare. II. MISCARI NATURALE SAU FUNDAMENTALE

1. Miscari locomotorii 2. Miscari de activitate lucrativa 3. Miscari de manipulare III. CAPACITATE PERCEPTIVA Discriminare: - Chinestezica - Vizuala - Auditiva - Tactila IV. CAPACITATI FIZICE 1. Rezistenta 2. Forta 3. Suplete 4. Agilitate V. DEPRINDERI MOTRICE VI. COMUNICARE NONVERBALA 1. Exprimare prin gesturi 2. Interpretare Concluzii: - Majoritatea taxonomiilor descriu domeniul cognitiv sau cel psihomotor, pentru ca aceste doua sunt mai usor de operationalizat. - Domeniul afectiv este mai dificil de operationalizat, mai dificil de exprimat in obiective, de masurat si observat riguros. Structura lectiei predate trebuie sa fie adaptata la: Specificul obiectivelor propuse Natura continutului Varsta elevilor si invatarea anterioara a acestora Tipul de invatare aplicat in fiecare caz in parte Mijloace avute la dispozitie ELEMENTELE FUNCTIONALE ALE SCENARIULUI DIDACTIC 1. CAPTAREA ATENTIEI TUTUROR ELEVILOR Activitatea = succesiune de evenimente motivationale intre 2 poli: energizorul actiunii (motivatia) executorul actiunii (finalitatea) Aspectul pedagogic (ce face profesorul) trebuie raportat la aspectul psihologic (ce face elevul) Folosirea unei formule ingenioase care sa starneasca imediat atentia si care sa capteze atentia elevului pana la sfarsitul activitatii.

2. ENUNTAREA OBIECTIVELOR URMARITE Necesar pentru ca procesul educational sa devina constient Prin reproducerea efectiva, sau prin traducerea pe intelesul elevilor propozitii limpezi 3. REACTUALIZAREA CELOR INVATATE ANTERIOR Eficienta = cresterea gradului de accesabilitate, temeinic invatat. Legarea obiectivelor activitatii didactice anterioare de obiectivele actuale prin idei-ancora sau deprinderi-ancora 4, 5. PREZENTAREA CONTINUTULUI, A SARCINILOR DE INVATARE + CONDUCEREA ACTIVITATII DE INVATARE: Profesorul trebuie sa anticipeze si sa planifice fiecare secventa didactica pana la cel mai mic detaliu: - Ce va face el - Ce vor face elevii - Ce forme de activitate si mijloace de invatare sunt potrivite - Aplicatii, probleme LEARNING BY DOING Profesorul trebuie sa faciliteze gasirea raspunsului, nu sa-l ofere el direct. 6. OBINEREA PERFORMANTEI Este momentul nodal al scenariului didactic Conditioneaza eficienta si calitatea intregii activitati. 7. ASIGURAREA FEED-BACKULUI Elevul trebuie informat daca evolueaza bine sau nu. 8. EVALUAREA PERFORMANTEI Evaluarea este reglator in procesul didactic Sunt recomandate intaririle verbale 9,10. ASIGURAREA RETENTIEI SI A TRANSFERULUI Tipuri de transfer: a) Intradisciplinar b) Interdisciplinar c) Transdisciplinar la nivel de tematici, coparticiparea informatiilor de la mai multe materii.