principiile antrenamentului sportiv - copy

7/24/2019 Principiile Antrenamentului Sportiv - Copy

1/9

PRINCIPIILE ANTRENAMENTULUI SPORTIV

Antrenamentul sportiv: defnitie si componente

Una dintre defnitiile date antrenamentului sportiv este cea

inclusa in Dictionarul terminologic[1], conorm careia

antrenamentul sportiv este un proces pedagogic desfasurat

sistematic si continuu gradat de adaptare a organismului

omenesc la eforturile zice, tehnico-tactice si psihice intense, in

scopul obtinerii de rezultate inalte intr-una din formele de

practicare competitiva a exercitiilor zice.

Notiunea de antrenament este sinonima cu cea de pregatire

sportiva. Conceptul de antrenament are in suordine bazele

antrenamentului!ansamlul legilor si principiilor care

undamentea"a si conditionea"a antrenamentul sportiv# stailite

de teoria antrenamentului sportiv!sistem de principii si metode

care compun si structurea"a antrenamentul sportiv#,

conormprincipiilor antrenamentului !idei de a"a, de ordin

pedagogic, psi$ologic, f"iologic, igienic si altele care structurea"a

eectuarea si conducerea procesului de antrenament#.

%n consecinta, antrenamentul sportiv are mai multe componente:

& pedagogica ' prin procesul didactic cu care operea"a(

& iologica ' prin eectele oiective in planul de"voltarii

unctionale si al nivelului adaptiv al organismului uman(

& psi$ologica ' prin implicatiile caracteriale, morale

emotionale ale personalitatii sportivului(

& sociologica ' prin raporturile si modul lui de integrare si

omogeni"are in mediul social, economic si cultural(

& igienica ' prin conditiile specifce de alimentatie, odi$na si

de mediu amiant in care sportivul se antrenea"a si se reace(
http://www.referatele.com/referate/diverse/online11/Referat-facultatea-de-sport---principiile-antrenamentului-sportiv-referatele-com.php#_ftn1http://www.referatele.com/referate/diverse/online11/Referat-facultatea-de-sport---principiile-antrenamentului-sportiv-referatele-com.php#_ftn1


2/9

& etica ' prin idealurile de air&pla), de anga*are totala si

onesta in pregatire si in concurs(

& estetica ' prin rumusetea si rafnamentul gestului motric,

prin comple+itatea si armonia actiunilor motrice, prin spectacolulprovocat de procesul sportiv.

rincipiile antrenamentului sportiv

ornind de la premisa ca antrenamentul sportiv este inainte de

toate un proces didactic cu implicatii multiple, este necesara

dierentierea principiilor antrenamentului sportiv in doua

categorii:

& principii generale si

& principii specifce.

-.1. rincipii generale

rincipiile generale sunt denumite ca atare deoarece se intalnesc

in toate genurile de activitate sociala, indeosei in sera

educationala. Aceste principii surprind si sinteti"ea"a realitatea

comple+a a antrenamentului sportiv, din punct de vedere al

procesului pedagogic prin care se prepara perormanta sportiva.

rincipiile antrenamentului sportiv pot f ormulate dupa o

anumita ta+onomie a criteriilor, care sa porneasca de la aspectele

cele mai generale ale activitatii sportive si de la oiectivele ei,

pentru a continua cu continutul, metodele si strategiile adecvate.

Asadar, aceasta ta+onomie propusa cuprinde patru categorii de

principii:

a. pricipii privind orientarea pregatirii si de"voltarii

multilaterale a personalitatii si integrarea socio&proesionala a

sportivului, efcienta ma+ima si economicitatea, ca si

complementaritatea teoriei cu practica(


3/9

. principii privind oiectivele: ma+imali"area capacitatii de

perormanta, de"voltarea aptitudinilor motrice, cognitive, aective

si emotionale, controlul, oiectivarea si evaluarea activitatii si

colaorarii dintre antrenor, sportiv si colectivul de asistenta

stiintifca(

c. principii privind continutul: interdisciplinaritatea,

rationali"area si operationali"area(

d. principii metodico&strategice: individuali"area,

constienti"area, motivatia si eortul voluntar, accesiilitatea,

interactiunea mi*loacelor verale cu cele neverale,

suprainvatarea, modelarea, simularea, speciali"area si

autoreglarea sportivului.

-.-. rincipii specifce

%n aceasta categorie se includ principiile care actionea"a

preponderent in antrenamentul sportiv si care sunt utili"ate si in

alte activitati, generatoare de alte tipuri de perormante !alet,

mu"ica, circ etc.#. rincipiile specifce sunt de esenta iologica

pentru ca practica antrenamentului implica inainte de toate

cunoasterea si respectarea legilor care guverne"a procesele deadaptare !a organismelor vii la e+citatii e+terioare repetate care

se maniesta su orma solicitarilor f"ice#.

Aplicarea legilor generale ale adaptarii la aspectele specifce

antrenamentului sportiv a permis ormularea principiilor lui

iologice.

-.-.1. rincipiul continuitatii

videntierea acestui principiu s&a impus pe masura e+tinderii

competitiilor sportive si mai cu seama datorita esalonarii lor pe

intregul an calendaristic. Astel, caracterul ciclic al pregatirii a ost

inlocuit cu cel continuu. Unii autori, evoca inca principiul ciclicitatii

in acceptiunea de repetare in timp a concursului si a pregatirii,

dar viata sportiva internationala a impus corelarea intre pregatire


4/9

si concurs, adica continuitatea pregatirii ce leaga si conditionea"a

concursul urmator.

/arirea recventei concursurilor sportive, sporirea difcultatilor

acestora au determinat cresterea rolului procesului pedagogic alantrenamentului sportiv, ameliorandu&i eectele, indeosei pe

plan iologic. Altitudinea perormantei sportive a depins tot mai

mult de nivelul calitatilor motrice innascute si doandite ale

sportivilor, de numarul deprinderilor motrice, concreti"ate in

elementele si procedeele te$nico&tactice cele mai efciente. Acest

aspect se urmareste in cadrul lectiilor de antrenament sau, mai

ine "is, in suita lectiilor care compun un ciclu saptamanal, o

etapa, o perioada cu ciclu anual de pregatire. Deci, necesitatea

reali"arii unei succesiuni permanente a lectiilor de antrenament a

i"vorat din cunoasterea legilor io&psi$o&pedagogice de ormare a

deprinderilor motrice si de de"voltare a calitatilor motrice ale

sportivilor. 0c$imarile comple+e survenite in organism su

inuenta e+ercitiilor f"ice, a mi*loacelor antrenamentului au un

caracter f"ic si se mentin un timp limitat.

ornind de la ideea undamentata stiintifc, conorm careia

mecanismul ormarii si perectionarii deprinderilor motrice, ca side"voltarea calitatilor motrice se conduc dupa regulile temporare

ree+e, este indispensail sa se asigure continuitatea

antrenamentului sportiv.

erectionarile morounctionale caracteristice sportivilor nu sunt

castigate pentru totdeauna, ci repre"inta modifcari reversiile,

tocmai datorita capacitatii organismului de a se adapta mereu la

conditiile de mediu in continua miscare. Daca eortul nu se mai

repeta se crea"a o situatie dierita de cea precedenta siorganismul va reactiona in conormitate cu noile cerinte. %n

asenta e+ercitiilor care au determinat si intretinut perectionarile

caracteristice antrenamentului, organele si sistemele corpului se

adaptea"a la noile conditii, capacitatea unctionala, structura si


5/9


6/9

pe de"voltarea capacitatii unctionale a organismului omenesc, pe

puterea lui de adaptare la mediul incon*urator.

Cercetarile stiintifce au aratat ca, in ca"ul in care oirganismul

este supus unui e+citant care creste dintr&o data, dincolo delimita, se produce o slaire a reactiei, o in$iitie !56in$iitie

supraliminara66 sau 56in$iitie de protectie66#. Astel, la un eort

sla de volum, intensitate, durata sau structura !sau toate la un

loc#, organismul sportivului raspunde corespun"ator, cu o

c$eltuila de energie redusa. e masura ce intensitatea

e+citantului creste, adica parametrii eortului din antrenamente isi

maresc valorile, se amplifca si cantitatea de energie pe care

sportivul o c$eltuieste pentru a raspunde adecvat. %n

momentul in care antrenorul amplifca in mod e+agerat eortul si

nu primeste un raspuns corespun"ator din partea sportivului,

inseamna ca s&a depasit gradul de pregatire al acestuia. 7a eortul

nou, supramarit, el nu se mai poate adapta, iar eorturile mari de

vointa depuse pentru a respecta totusi indicatiile il e+pun la o

epui"are sau la supraantrenament.

%n ca"ul in care organismele se adaptea"a in mod progresiv la

e+citanti din ce in ce mai puternici, pot suporta o e+citatieanterior supraputernica !o solicitare neoisnuita pentru

organismul sportivului# astel ca e+citantii !antrenamentul# care

provocau mai inainte aparitia in$iitiei supraliminare devin

accesiili, acestia actionand intocmai ca un e+citant puternic sau

mediu.

rin urmare, antrenamentul ideal este cel care inregistrea"a indici

superiori cantitativi si calitativi, atingand valori si solicitand

organismul pana la 56reu"66.

8 conditie de a"a a perectionarii organismului la eort o

constituie evitarea aparitiei enomenului de oisnuinta sau de

acomodare. Aceasta se reali"ea"a prin respectarea 56principiului

cresterii in trepte a eortului66. Acest principiu preconi"ea"a


7/9

cresterea gradului de solicitare a organismului prin intensifcarea

eortului cand se utili"ea"a aceleasi mi*loace sau prin sc$imarea

acestora, organismul reactionand mai puternic la e+citanti cu care

nu este oisnuit.

-.-.2. rincipiul prioritatii eortului specifc competitional

9eactiile de adaptare la dierite e+ercitii mai au inca o

caracteristica principala si anume specifcitatea lor. 9aspunsul

organismului nu este acelasi la toate solicitarile. %n unctie de

particularitatile fecarui e+citant unele organe sunt solicitate mai

mult, altele mai putin.

aptul ca gradul de perectionare morounctionala a organismului

conditionea"a nivelul perormantelor sportive si ca aceste

perectionari depind de eortul depus in antrenamente duc in mod

necesar la conclu"ia ca otinerea celor mai inalte perormante

este posiila numai daca solicitarile din antrenament respecta

specifcul eortului competitional.

Avand in vedere aptul ca, in practica sportiva re"istenta, orta si

vite"a nu e+ista ca atare, ci numai ca orme concrete de

maniestare si ca specifcitatea ma+ima a acestora este cea din

timpul competitiei, re"ulta ca unul dintre mi*loacele otime de

antrenament il constituie concursul. De altel, metodica actuala

acorda o pondere tot mai mare concursurilor ca mi*loc de

pregatire pentru perormante.

-.-.3. 7ocul pregatirii f"ice multilaterale in antrenamentul

sportivilor dr mare perormanta

Numerosi autori romani si straini considera pregatirea f"ica

multilaterala ca un principiu de a"a al antrenamentului sportiv.

otrivit acestui principiu, orice sportiv, indierent de disciplina

practicata, treuie sa acorde o atentie deoseita de"voltarii celor


8/9

patru calitati f"ice de a"a !orta, vite"a, re"istenta si

indemanare# daca doreste sa otina perormante de inalt nivel.

Acest principiu mai poate f mentinut in antrenamentul actualilor

sportivi de mare perormanta numai daca se constata ca sunt incavalaile cele doua te"e undamentale si anume:

a. pregatirea f"ica multilaterala este o conditie a otinerii

re"ultatelor inalte si

. antrenarea unei calitati motrice se reecta po"itiv asupra

celorlalte calitati.

;erifcarea primei te"e s&a acut prin cercetarea particularitatilor

morounctionale si motrice ale campionilor actuali din dieriteramuri de sport. Din astel de cercetari a reiesit ca de"voltarea

f"ica multilaterala nu este o conditie a otinerii perormantelor

ridicate in sporturile al caror eort competitional necesita o

singura cale de elierare a energiei.

Astel, prolema pregatirii f"ice multilaterale in sportul de inalta

perormanta actual treuie privita intr&un mod dierit decat in

deceniile anterioare. regatirea f"ica multilaterala nu mai poate f

considerata ca o conditie a otinerii perormantelor inalte la toate

disciplinele sportive, deoarece, marii campioni din sporturile ale

caror eort competitional impune numai eort aero sau anaero

nu sunt multilateral, ci unilateral de"voltati, avand perectionate

doar organele, calitatile motrice si capacitatea de eort specifce

cerintelor competitionale.

De asemenea nu e+ista dove"i ale transerarii eectelor po"itive

doandite in organele si sistemele solicitate in antrenament si laorganele si sistemele care nu au ost solicitate in antrenamentul

respectiv. Nici progresul otinut intr&o calitate motrica nu se

reecta po"itiv asupra altei calitati motrice daca miscarile

acesteia nu angrenea"a in lucru aceleasi fre musculare si

aceleasi organe ca si calitatea care a ost antrenata.


9/9

+ista insa numeroase dove"i ca antrenamentul care determina

mari perectionari unctionale, structurale si dimensionale in

organele limitative ale unei cai de elierare a energiei poate sa

inuente"e negativ organele care conditionea"a elierarea de

energie pe cealalta cale. 0e poate afrma ca sportivii de mareperormanta din disciplinele si proele al caror eort competitional

se a"ea"a pe o singura cale de elierare a energiei, iar din punct

de vedere motric re"ultatele au ca actor limitativ o singura

calitate pregatirea f"ica multilaterala este contraindicata,

neavori"and otinerea perormantelor ma+ime, putand c$iar sa

rane"e reali"area lor. Cand eortul competitional are caracter

mi+t si cerintele te$nico&tactice necesita mai multe calitati

motrice, antrenamentul f"ic treuie sa fe multilateral.

%n ceea ce priveste pregatirea f"ica multilaterala in

antrenamentul copiilor si *uniorilor, teoretic consideratiile care

pledea"a pentru specifcitatea eortului in antrenament nu isi

pierd valailitatea nici la aceste perioade de varsta.

Conclu"ie

0e considera ca intelegerea si aplicarea principiilor

antrenamentului sportiv au o insemnatate $otarartoare in

otinerea si mentinerea perormantelor sportive la nivel inalt.

Aceste principii alcatuiesc punctul de plecare al teoriei si practicii

antrenamentului sportiv modern.

principiile antrenamentului sportiv - copy

Documents