POLITICAD

EXBEY DE SAMOSU

DE

p, fiRicEscu,

4,t

BUCURESCI.

Tipografia Joan Weiss, Strada Clementel No. 15.

1870.

, ,#v'___",,,,,,,..",,,,,,,,,,,,,wv,.............w... ,x...

10 N IC

.

itaxonLemamwerumasseciamscrwir,.

C.

-

POLITICAD -LUI

ICEX-BEY DE SAMOSt

u. p.

DE

BUCURESCI.

Tipografia Ioan Weiss, Strada Clementei No. 15.

1870.

ICO

Ik.RICESCU,

;IC

Suntil 1 ucruri marl promise, qi fierbe ceva'n 61t1C'AcI astil-fellti de persOne nu stail cu mina g614Tarti individulu nostril eCe Dracu, si nu altul, scuipA de rail facia.0 junI! nu Ell ea peril, la curse milliOne;Gad Oancea, de v'o prinde, pe tett ve da plocOneLa Turcul, sail la Neamtul, si la AnglorriantiCad eIlu este de tote, afarg de Romani'.

Gloria de pe saltea,Cu ciubucii gi cu cafeal

Tantalida.) *)

*) Sau Ciclopele tristel figuri, poemii eroicA, ce s'attribuieD. Heliad kadulescu, ce a compuso la 1854, in memoria Memo-riuliti D-lul Ion Ghica, datil baronulul Spleni la 1850. VeF Ca-pitolu

preflicutU,

sau

III.

Cioneerealla

Prefa.ca,Vedend bucuria Roplor de cite on D. Ion

Ghica este chematt a compune cabinetult, lau-dandu'i principiele Ale constitutionale, sandin realitate in duoo fenduri Ministerult I. Ghicaa priimit blamt in Press& i In Camerl de laCapil RNilor , tocmal pentru neconstitutiona-lismulti set;

ITNend pe D. Ion Ghica, alliatt ierl cuRo0 spre a resturna pe Voda-Cuza, ca se al-liada din nuoti cu den ii pentru urt noun res-turnare, care pOte va folosi numai streinilor,§i prin urmare D-lui Ion Ghica, ally cgruiavisa de aura este tronuit;

Stiind pe D. I. Ghica ca, perfidt prin cal-cult, ca §i prin temperamentt, de cand a ve-nit In Om din emigratiune, D-sa s'a silit,prin tote mij16 cele, a'§1 ajunge scopulu uneiambitiuM culpabile, semrtnand intriga Intre Ro-mann cu influinca i cu scopurl nobile, duomaxima machiavelica divide et impera-,

tiind din esperiine& ca D. I. Ghica detes-ts pe Ro§il, precum acetia detests pe D. I6nGhica, dar c sa serva unit de altil pentru a-jungerea unor scopurl culpabile, remaind a de-juca cellll find pe cel descreeratl;

Fiind multi earl credu pe D. Ion Ghicabarbatu de SOW seriosu, sincerli

ally ordinel §i stabilittii, cand in realitate nu va-lorela mat mult dead D. Rosetti, amenduoidiscipult at primilor Bel fanarioti, earl all adusRomania la dime degite de mormentuld el;

Pentru aceste cuvinte, am creclut a adduceunit servicill t6rrel publicand actele D -lui IonGhica, ea mu publicu, de la 1848 pina acti,acte ce figurNa in differite opere §i fol pu-blice, pe care le citesil anume, spre a puteafi controlate.

C. D. Aricescu.

anti amict

D. Ion Ghica inairde de 1848.Despre politica D. Ion Ghica inainte de 1848, eta ce

citim %Vila opera, imprimata la Paris la 1859:Oma instruita, dar Ara principit, D. Ion Ghica, fost

Bey de Samos, este intrigantii in gradulii cellii mai inaltii.Condiscipula cu D. Al. G. Golescu in collegiulit S-tulSawa §i In §cola de arte i manufacturi din Paris, atluat am6nduol parte la politica in anil din urma al ad-ministratiunit lul Alex. Ghica. D. I. Ghica a figurat Inoppositiunea dirigeata de C'ampinena, §i a luat parte laconspiratiunea 1 usesca de la Braila din 1841.

La 1843, occupy to Iasi IA catedra de matematicasi de economie politick cooperand cu D. D. Alexandrii Cogalnicenu la fundarea Progresului, revista literara

§i §tiintifica, pe care o suprima Voila Allhail Sturze adin causa tendintelor sae politice.

In preqioa revolutiunii de la 48, D. Ion Ghica era unuldin eel mai activi i influintl capt at partidului national." ')

D. Ion Rica, ca membru all`n Comitelulutrevolutionara de la 1848.

intre membrii Comitetului revolutionaril de la 48, afigurat §i D. Ion Ghica. Istoricul Balcescu, din preuna,cu D. Al. G. Golescu i cu D. Ion Ghica fussessera numiti

1) Biografia oamenilor marl din Romania Paris, Place du Pan.,theon 1859 pag. 65-66.

1

I

2

de cei-alti membri al Comitetului c'ua putere discretio-nab., fiind allesi ca un reit trebuinciosa; cad '1 credeilmai capabili de cat cell -ally, sail mai bine se sfiail deambitiunea lora ; Inse, Inaintea Revolutiunii, D. Ion Ghicapled, la Constantinopole ; si actiunea sa Inceta cu totuIn tea,.

Tinta Comitetului revolutionaru era, nu d'a organisarevolutiunea, cum (lice Balcescu, ci a o dirige, ne his-sand'o a degenera In terrore, Intr'un alt

Actiunea D. lOn Ghica, Inaintea plecarii sale la Con-stantinopole, o descrie D Heliade (Radulescu), unul dincapii miscaril regeneratore de la 48.

D. Heliade assigura c5, D. Ion Ghica, ginerile Gene-ralului Mavru, (alle caruia simpatil pentru Russia nu le'Ate nimeni contesta) era instrumentul occulta allu po-Mice russesci) care lucra la ua zavera, prin partitulmuscalesca, alliatu cu partitul Romano-fanariotti ; ca mis-siunea D-lui I. Ghica a fosta a recruta pe toti perturba-toril de messerie, ca cu el s'ameninte pe Bibescu ,

silindula a cere adjutorul Russiei, cum facusse Voda Sturz apeste Milcova, sad a Impinge lucrulii pans la anar-chie, spre a justifica invasiunea muscalesca; ast-fella, D.Ion Ghica a recrutata p'aparatorii Slavonismulul, pe conspiratoril de in Braila (contra lul Voda Alex. Ghica,) peeel assemenea lul iesuitl, si pe anarhisti.

Domnil Heliade si Tend dejucara planurile russofili-lora mascati, danda man, cu dansii spre a le paralisaactiunea fatala ; D. Heliade scrisse cu litere marl, in ca-pula Curierulul Romanu, epigrafa ura'seil tirania, e

fried de anarchie; prin acesta, Instiinta Natiunea a seferi de anarchisti, can voiail a sploata miscarea regene-ratorie, anarchistii fiinda cu mult mai pericolosi decat ti-ranil ; tot d'odatti, D. Heliade redacts singura programarevolutiunii, ce differia multil d'a D. Ion Ghica consor-

acesta continand germinil resbellului

1 't

'Watt

tiT,

'eat

gi

civild.

3

D. Heliade dejua assemenea planul revoltei, propustide comissiunea sup reml (In care figura si D. Ion Ghica)ca, prin mijlocirea officeriloril Cristofi §i Gr. Marghilo-man, se se libereze criminalil din ocnele de la Telega0 de la Whoa, ca cu tilharl se se inaugureze revolutiu-nea, care s'ar fi schimbatti Intro curate zavera ; ceea cedoria Russia din ton inima.

D. Heliade n'a pututt1 Inse dejuca si planul IncerdriTd'assasinattl allu lul Von Bibescu de cktre trelfanatisati de perturbatoril de messerie, condusi de D. IonGhica.

D. Ion Ghica, sigurtl ca instructiunile sale vor fi fidelessecutate de affidatii set, cre4u cg, e prudinte a se re-trage dupe sceng, duc6ndu-se la Constantinopole, inainted'a isl1ucni revolutiunea ; ca d'acollo sa derige firulmachiriatiuniloril selle, servindil astir -felit de instrumentupoliticelT ascunse a Russiel, de la care spera se priimescaplata servicielortI stile. 1).

D. Ion Ghica, ca representantii la Constanti-nopole allu Revolutinnig Roman.

Retragerea D-lui Ion Ghica din Or Inaintea revolu-tiunii, si stabilirea sa In Constantinopole, cuibul intrigi-lorti fanariotice si muschlqci, sub pretextil ca, fiind tra-tat de ambitiosti de cittre membril Comitetului revolutio-

1) Fragmente despre lucrurile si dmenir nostril din 1848, de N.alicescu, publicate in Buciumul N. 119 pe 1863.

Memorial Comissiunei pentru luarea socoteleloril Comitetuluirevolupionaril, al6ssa de emigrapi la Paris, in 28 Noembrie1849.

Memoires sur la Regeneration Routhaine, par Heliade, pag., 38-39.Suplement a l'histoire des Principaut6s de Regnault, par N.

Rousso, pag. 32, 33, 65 si 74.1*

indiviqi,

4

nara , voeFe a juca unit role secundarti In miFarea dela 48" pusse la Indoiala prefacutul sea patriotisma, jus-tificanda conduita sa, d'a prinde adica Orpele cu manaaltuia, §i a pescui pe regele pe§cilora in ape turbure.

Inteadevera, D. Ion Ghica, ca diplomatti, prevedea re-sultatul revolutiunil din Franca ski din alte state, prinurmare, alla revolutiunii din Romania.

D-sa '§1-a 4isa : ,,cu elementul anarchica, Introdusa inGuvernul provisoria, Romania peste pucint va fi teatrulresbelulul civila, provocata mai alesil de arptorea cestiunea proprietatii ; resbellul civila va provoca invasiuneaRu§ilarii, stationati la Prate; sail, dm& ordinea va fi man-tinuta In terra, anarchi§tii din Guverna vor provoca at-tentaturi criminale, (ca cello de la 19 Iuniti) sail curseperfide (ca cea de la 29 'unit.); ast-fella ca miscarea va ficompromise, §i capil mi§carii deconsiderati. in fine, ca-derea revolutiunil In Franca, In Austria, In Prussia, cu-randa s'aa mai tarqia, va adduce de sigurti caderea re-volutiunii In Romania. In ambele casuri, ea, aflandu-m6in Constantinopole ne compromise, prepare t6remul sprea'ml adjunge scopula, (domnia) cu ajutorulu Russiei sailalla Angliel, pe care le voiil servi Inteascunsa, pentruacesta sfar§it.a."

Conduita D-lui Ion Ghica la Constantinopole, ca a-gente alla terrii .1i ca emigrate politica, justifica asser-tiunea nostra.

Prima visit& ce D. Ion Ghica facu In Constantinopole,ca representantil al pail, fu la ambassadorul rusescti,spre a'i pune la dispositie serviciele stile.

Un Moldovena assigura a, in urrna raporturilora lulSoliman Pap ca milcarea Romano. era la protestatiecontra zaverel preparata de Russia, s,i ca Romanil sus-Oa. suzeranitatea Portil, unul din Mini§tril Sultanululcare nu cuno§cea Inca adevOratul role al D. Ion Ghica,se hasarda a'i face propunerea acesta : ca , In case d'o

5

invasie a Rusilorti , RomAnii s6, proteste cu armele Inmaul, car armde nu le vor lipsi.

D. Ion Ghica respunse ca n'are assemenea instructiide la Guvernul seu, si ca Romanii nu sunt de loc dis-pusl a s'arata ostilY Russia; uitandil Ins limbagiul, cutotul contrarifi, ce tinusse collegiloru sec, ca membru antiComitetulul revolutionarti.

D. Scarlat Filipescu, prefectul districtululrat, In timpul revolutiunii, a coniunicatft Romanilortiemigray de la Brussa, c6. Consulul Russescil Cotzebue '1ar fi 4issil, la Focsanl, ca Revolutia nu va putea reuside cat avendtt In capul el pe D. Ion Ghica.

D-nil Giurescu, Menu, Dimitrie si Constantin Flo-rescu, si all emigeati Romani, trecdndil. prin Fusciucilca s6 mergN, la Constantinopole, Pasa din Rusciucti le-a4isstI Una din causele Caderii revolutii a fost lit Ro-mania fussesse r6i1 representata la Constantinopole ; fiindel Ion Ghica fussese unit muscalti, unit tradatorti."

Doctorul acestul Pasa a affirmatii acellasu lucru ca.tre alyRomani ; In fine, Rusten Bey, secretaral lul Fuat-Efendi,a affirmatil si (Jamul acesta la un pr6n40, fa0, cu matmulti streini. 1)

D. 16n Ghica ca emigratil politic&

Conformil principiiloru proclamate de Natiune la 4 8Capil miscaril, Imputerniciti In streinetate de RomaniTemigrati, erau datorl a sustine, In facia Europel demo-mocratice si officiale, autonomia Ierril si suzeranitateaPortii.

D. lon Ghica reusi a attrage cat! -va din emigratii dela Brussa ; s,i 'I facil a adopta politica sa russ6sca : a-did a cembate pe Turd, alliatil nostril natural! dupe

-1) Opera D. N. Rousso, peg. 32, 33, 75, 108.

RImnicu-SA-

6

tractate ; si tota de tat (lath i fticu a aproba cheltuelelece D. Ion Ghica fticusse cu banil emigratilorti ki altor Ro-mAnY patrioti, clieltuele In detrimental causeI RomAne.

In opera citata se vede anti comptil de 20,640 lei.sub-scristi de D. Ion Ghica. Acesti bani erat destinatipentru sustinerea causei Romrtne ; D. Ion Ghica dettela mai multi Romani din coteria sa spre a merge InTransilvania sa formese acolo utt legiune de Romani carese lupte ImpreunA cu Ungurit Acesta la finele annulai1849, ciaida causa Ungariel era perdut4 Prin acestaD. Ion Ghica nu ftIcea de cat s t justifice manifestul Ras-sic)." de la Mit 48, ca Romanii viseza, unit Imperili Daco-Roman*.

D-nil Bratieni, Rossetti ki compania publicarit tofu peatunci la Londra, In jurnalele Republica §i Tatum], u6,braved, contra Guvernulal turcescit, negrekit In Intele-gere cu D. Ion Ghica, cu care all fosta stransti legati Intimpul Revolutiunil ki In timpul Emigratiunil. Acestaera un documenta pretiosti pentru Russia.

Guvernul 1111 Cossuth, In preqioa caderil Revolutil ma-ghiare, trimite la Sultanul un emissarti, anume BaronulSpleni, ca sa solicite neutralitatea Turciei Acesta tri-misti marturisi D -luI Heliada. la Londra, D-lor Nicolaeski Stefan Golescu, Alexandra G. Golescu ki Tell la Paris,ca. D. Ion Ghica 99 presintasse la Constantinopole unitmemoriti, ca din partea RomPinilort, ca comuniceguvernului ungurescti, memoriti care avea de scopti anexarea Romaniei la Ungaria. Baronul Spleni refusattl

priimi, observAnd ca,' este un actti nepolitica din par-tea Romaniloth, Ungurii priimindu-111 ar fi sa re's-platescA ospitalitatea ce le dedesse Turcia. Porta,informatl despre acesta de la Ambassadorul russescti,sili pe emisarult unguril a pArassi Constantinopole; ast-felti Russia V adjunse scopulti, compromit6ndti causa Un-gariei 9n ochii Turcia

,.;i

I

. . .

s,i

salta

aBM

s.i direti

7

Dui% numirea Domnilor In Romania la 1849, fiindti si-lita de Francia §i Anglia a se retrage. din Principate,Russia nascoci complotula din 1850 ca sa justifice prelun-girea occupatiunil qtirilor selle. Pentru acesta sfar.litase servi tote cu D. Ion Ghica, care, printeuna emigratti,scrisse emigratilort de la Brussa ca complotul din Ro-mania contra Rqloril era urditti de Heliade, TellPopa apca

Assemenea machinatiuni deconsiderara cu total pe D.Ion Ghica In ochil Romanilorti de la Brussa, caril 'litdemascara In ochil Capilor miscarii, rugandul a sustinecu curaja i sinceritate principiile proclamate de na-tiune la 48 : singura ancora de scapare a nationalita-tii Romane. Intre altele, emigratil de la Brussa coma-nicaa capilorti missaril ua copie dupe ill scrissore ori-ginala a D-luI Ion Ghica cake D-lii Alexandra C. Go-lescu, prin care invita a face pe emigrati sa subscriecomptul relative la formarea legiunil romane, care aveasa lupte cu Unguril ; s§i sfarkia scrissorea printeunti post-scriptum, In care dicea sa nu Incredintezi nimenul a-

ceste hartil , i sa mi le lnapoezi cu omit sigura, gra-bindu-te a trimete pe cine-va In Transilvania pentrumissiunea ce are sa Implinesca acolo. Acesta, la Ia-nuariti 1850, cand Revolutia lingua era caluta. In o-pera citata se dice anca ca, In timpul Revolutiunii, unitromanti din Constantinopole scrisse D -luT Grigore Serurieca, se 'ndoesce multi de fidelitatea agentulul t&ril pelinga Porta, cad frecuenteda pe consulul Russiel ')

La 1859, D. Gr. Serurie veni singurti sa ridice mascaD -luI Ion Ghica, Intr'un articolit din Reforma No. 8, Incare dicea Unti Romanti trimistt la Constantinopole cu

1) Supliiment b. Thistoire de Regnault, par N. Rousso, pag. 77, 78,88, 92, 93 103, 97, 108, 109. Vedi ai Gal6rie des agentsRusses.

V

'lit

8

Inalta missiune In causa Romans, a aromit neincetatcu descantece pe Romanii partitulul nationala, panacalla acestia se desceptara Inteo ci In macelul de IaMulti Spirit ; In prima-vera annulul 1849, eat Intre-buinta tote cabalele spre a se refusa de Turd debarcarea,In Constantinopole a LocotenenceI Domne0, ce venia dinParis; correspondinta lui o prinsessera Romanii din Brussadin preuna cu bilantul banilora de infanta" insuire; Inbro§ura sa de la 1853, ella a calomniat cu peemigratii romani eel cunoscussera anima; a desurit §ia Invrajbit pe emigratif romanY dcnigrandu'Y char lastreinY; a complotat cu streinii pentru anexarea Princi-patelora de Austria; a Impiedicatil formarea legiunil Ro-mane de la 1853; si dupa, ce a prostituit causa natio-

romane, pentru titlul be Bey, a venit apoi 'Interra, cu fessi turcescii, reIncepand intrigile selle obicinuite."

Opera D-ha 1&n Ohio din entigraftune.La 1853, D. Ion Ghica publica la Paris, pentru prima

°exit, ua brovra politica sub titlu:Derniere occupation des principautes danubiennes par

la Russie;§i cu tote ca, era tare convinsa ca Romanii nu mat

air a se teme de Russia , D. Ion Ghica nu cutesy a sus-crie opera sa cu propriul sett nume, ci o suscrie cu pseu-donumele G. Chainoi, care nu este de cat anagrammanumelul Ion Ghica; negre0t, spre a putea Ia trebuinta,se nege opera sa: reserva de diplomatil ! . . .

Ne vom Incerca a da lectorilor In acesta capitoltt uaidee pe scurta despre materia acellel opere politice.

Scopula principala alit" autorulul este demascareacutropitort a Russiel In Orientfi, Incephd de la

Petru cella mare; natura subiectuluI duce fire§ce p'autortt

po-liticeT

perlidic

nalieda.

9

a arata mai int6iti capitulatiile nostre cu Turcia, prinurmare, concluita Portil §'a Russia dtre Romani; faceapoY analisa cestiunil politice a Regulamentulul; demascii,intrigile Russia 4n Principate sub Domnii regulamentarY ;descrie starea administrative §i financial% sub Domnil Al.Ghica, M. Sturza 1) §i Bibescu; vorbe§ce despre statisticaPrincipatelor ; stigmatised, pe boieril instrumente a]leRussiei ; descrie dqteptarea spiritelord prin propagandaideiloru nationale, cari au preparatti mkcarea de la 48;descrie rolulu boerilor nationalktilor In revolutiuneade la 1848; §i terming, prin conventiunea de la Balta-Limanti, critidnd administratiunea printulul *tirbei, ri-valulil WI la domnie

Ceea ce ne importA, este opiniunea autorulul despreRevolutiunea romang, fii capil ei de la 1848.

Vorbind despre aspiratiunile tOranilod §i biurocratilor,dice cg, ci dorescu revolutiunea, unii pentru a lua pcimantulboerilor, cei lalti pentru a occupa functiuni: inalte; apoY

vine la Demagogy §i se esprima, ast-fellil In privinta forCa so se urce la putere, ace§tia flatecla passiunile po-

porului; el ail idei escentrice; suntil des yens sans aveuet sans occupations; adepti al teorielord lul Mazzini, carevised ua confederatie generals a republicilor nationaledin Europa; lad a se gandi, In ceea ce privetce repu-blica Romank cg, Russia, Austria si Turcia s'ar oppuneseriosil la acesta. Ace§ti visgtori, cari nu trsdescii in lu-mea realer, vised lndadar unit regatil Daco-Roman, dela Tissa pang la Marea Negrg, cu unit rege de rassa ger-mane. . . .

La acesta este numal lig, mid difficultate : aceea d'a

I) Despre care slice, la pag. 60, c5, era unit omit eminamente con-stitutionalti, pentru care Posteritatea 2 va multutni ; dar segrabesce a adgoga, ca era constituponalii ca Regale Filipdin Franp, stand a'si face ua maioritate cu on ce prefti.

10

deposseda din terra Romani Torii pe celle trey impe-riuri cari le stap6nescii, i cari nu vor ceda negre§it niciua palmA de locti. Ace01 visatori a§tepta numal un micficongres la Viena, spre a realisa utopiele lor. Russia arajuta un asemenea lilanu, cu conditia ca Regatul Daco-Roman se fia indipendinte, avend un rege din familiaTarilor , spre a putea Inghiti mai lesne acelti regata,dupe cum a flint cu Crimeea1).

Acei juni visatori, abandonati In Paris , fara nici uadirectiune , fad, nici ul privighere, se esaltard de ideilerevolutionare alle lul Michelet §i Louis Blanc ; intraraIn relatiune Cu turburd'torii societdia, irnbuiba(l de doe-trinele cele perieulose ; In fine, clioa de 24 Febr. 48,i aflara, ca pe top streinii revolutionary din Paris , cupu§ca In mama In dosul baricadelor. Revolutiunea ter-minate In Franca , -nu le mai remanea de facut de cata alerga se rescole §i terra for , amagiti de manifestuliiguvernului provisoriti din France)."

D. I. Ghica , criticand pe D. Eliad ca litteratorti ,nega talentul §i serviciele ce adduse litteraturel, sub cu-v6ntti ca a speculat litteratura ca ua mart), , 0 a facut ridi-

limba romana3). Despre rolultt politicu ce D. Eliadea jucat la 48, nici un cuv-entil ! De D. Tell dice ca, prinsabia sa, a facut se triumfe Revolutiunea ; dar Insinuesa,lntr'un modti perfidti , ca ar fi fost agentti secretti alluRussie14).

In acesta opera aflam multe axiome politice ideisanetose ; D. Ion Ghica a applicat uncle din axiome,viind la putere , dupe cum se va lncredinta lectorulit ;

1) Pag. 1, 2, 3, 4, 506.2) Pag. 78-79.3) Pag. 75. Cu t6te acestea, recundsce c5. D. Eliad avea la 48

ua popularitate immensa.4) Pag. 90.

mai"

'i

cule,

§i

11

dar nu sciu se fi realisat vr'ua ides sanetosa , ca4end;i D-sa in p6catula acellora pe earn critics ea au rui-nat finangele terra

Astfel, la pag. 10, citim :Opiniunea publica, acista regina a lumii , moaie cer-

bicele Regilor nedrepti sperjuri, astute baielnetele ,ghintuesce tunurile."

La paginea 14, citim :Politica nu pote fi nit affacere de sentimenta. Al-

liangele n'atarna de la ministrii , ci de la tendingelegeniul poporelor."

La pagina 16, citim :In politica, ca in tote , este tot-d'auna ceva ascuns

(un dessous de carte), ud, mistificare diplomatica, pe carenumai timpul o da pe fats. Vox populi, vox Dei. InRussia, ca pretutindeni."

La paginea 78, citim :Romanii detests pe cei mai patrioti, cand el ajungu

la putere ; ;i uita din contra trecutul compromis allitunui omit, Indata ce ellu intra In oppositiune contraguvernului. Dinteacesta nu trebue a conchide ca poporultiromant ar fi neguvernabila , c'ar avea din instinctagn orrore guvernamentula. Acesta dispositiune se esplicaca guvernantii din Romania ail facut totul Ord aqi sprea',1 attrage ura ;i disprecula guvernatilor."

Cand lectorul va ajunge la finele operei nostre, se vaincredinga ca aceste observatiuni juditiose se applica deminune qi fostului In trei ronduri ministru, Ion Ghica , ba-nuita ;i antipatica chiar amicilor sec politici.

In fine, D. Ion crhica promitte la pag. 16 din operasa ca, la timpu, va publica, ca complementil alla operilcitate , ua lucrare ce o are gata , despre organisareaadministrative judiciary a Principatelor.

DupO 17 and de mteptare , credem a fi In dreptil sa

§i

§i

§i

§i

12

pretindemil de la Marcie nostril diplomaiti opera pro-misa,, cel pugin spre a o admira.

D. ten Ghica, ea candidate de deputalii laallegerile de la Deeembrie 1858 fi Aprilie 1859.

Cu urcarea Caimacamului, Al. Ghica pe tronul terreide dincoa de Milcovti , portile Romania se deschiserAtutor Romanilor emigrati ; toti se grabied a reintra Inpatria lord , Incep6ndt1 a forma prin press6 op:niuneapublic& pentru allegerile de la 1857 ; ei contribuira,ca deputati §i ca publickti, pentru triumfulti cellor patrudoringe vitale alle Divanulul Ad-hoc ; luptarti apoi contraintrigilorti strhinilord , cars, prin Chimacamia lui Maim§i Vogoride, voiatt a allege Domni pe unii din PringiiRegulamentari ; 0 reu§ir5,, In fine, a paralisa culpabilulfor scopil, la 24 Ianuariu 1859, prin Indoita allegere alui Vod5, Cuza.

In timpul acesta de lupte politice §i de frainanthrI e-lectorale, de la Oct. 1856 pn,n5, la Ianuaritt 1859.D. Ion Ghica §edea d'oparte, In Turcia, ca Bey de Samos,neluandil nici u5, parte, direct& sari indirecta , la mi§ca-rea cea mare de la 1857 ,li 1859. Altepta 0 mananc6plkinta d'a gata.

Tocmai la Decembrie 1858, 11 vedem apparand In terit,cu fissui turcescil ; 10 pusse Indath, candidatura de depu-tata In districtul Dimbovita. Allegatorii Ins II contes-tail, dreptul de a fi allestl , ca unul care sprijinisse in-teressele straine, In calitate de Bey de Samos; D. IonGhica simti trebuinta a se app5,ra lnaintea Tribunalululde Dambovita.

Avem subt ochi ug bro§ur5, a D-sale , Intitulat5, Ple-dorita D. Ion Ghica de la 24 Decembre 1858 , lnainteaTribunalulul de DImbovita."

13

In acea pledoarie, D. Ion Ghica Bice : chiar ca princitde Samos mi.-am Fistrat nationalitatea ; i Yn curstt deunit-sere -Qece ani de essitill, am trait cu mijloce onora-bile; cad a priimi functiunl Intr'ua terra strains, nu estea priimi nationalitatea acellel tent afara din Francia,unde legea o prescrie positivd.

A. trebuit, dupe 11 any de essilifi, se Inert §i acesta.deceptiune In simtimentul §i cugetarile mele!

E trist a nu putea essersa un Roman dreptul cellamay sant pentru un cetaten, d'a vota §'a priimi voturYde la Increderea Compatriotilor sei!

Numai acellora cars vor da votul le recufloscdreptul a supune viata mea public& §i privata la ua cer-cetare; le voitt da o In essaminare, la timpul cuviinciosca s'o urmaresca , qi cu Ali, din copilaria mea pene a-cum, In Intru §i afara din terra.

Concurentii mei, puternicI prin dragostea compatrioti-lor, prin talentele energia patriotismulul, sunt mai cusema puternicl In concureng cu mine, care am lipsit dinterra In curs de 11 ani."

Cu OM apararea sa, D. Ion Ghica a fost respins dealegatori; ei au trebuit sa qica;

Cum putem avea Incredere Inteun omit a caruia con-duita a fost, de la 48 One la 59, maY mult de cat e-chivocd"; §i care, dupa ce a paralisat causa nationalitatit§'a mivar;I de la 48; dupa ce a servit, ca Bey de Sa-most', interessele inamicilor autonomiel nOstre; apola stat d'oparte, In timpul luptelor de la 1857 1859;§i tocmal cand difficultatile craft aplanate de altil, sepresinta ca candidat de deputatil; atunci chiar, cufessul turcesc, simbold de servilismtt !

Pe dud D. Ion Ghica era respinstt de alegatoril dinDImbovita, cel colegi al sel de la 48 (afara, de DHeliade care purtasse fessul i D-sa ca qi D. Ion Ghica

'mi

s,i

'V

s,i

li

l'altY

14

erati ales,1 ca Deputati, in adunarea de 18.'57, si inCamera electiva de la 59.

La 1859 Aprilie, D. Ion Ghica iar se presintl ca can-didat de deputatii, tail la Dambovita, din preunl cu D.Heliade ; amlndoui furl a doua ors, respinli de allegl-tori, (') cari onorarl atnnci cu Increderea for pe D. C. Cre-tulescu. (redactorul Ccncordiei de la 1857, ski Deputatlliberall in Divanul ad-hoc) 3i pe D. G. Cretenu, (en-noscut prin opperile selle poetice, §i mar alessii prin col-laborarea sa la Patria de la 1855, i la Concordia dola 1857).

Ministerul IOn Ghica din Romania de peste Milcov.

La Inceputul lul Martie 1859, foile publice anuntatica D. Ion Ghica s'a numit prepdente allbii Cabinetululdin Moldova, Ministru de interne.

In programa sa, acestfi Ministerti facea appelti la con-cursul patriotic alibi Adunlrif, care functiona ; promitearespectarea Conventiunii, si grabnica realisare a refor-melorn prescrise de pactul fundamental ; a nume, e-galitatea Inaintea legit', ImbunatAtirea sorter locuitorilortl,desfiintarea privilegelorti monopoluriloil, facAndti catote drepturile i libertatile constitutionale sa devie re-

visibile ; promitea Indt darea functiunilor dupgmerite ; applicarea legilorti pentru tots, flea deosebirei desvoltarea §i Incuragiarea comerciului, a industriel,

clerulul etc.In curse de douo luni chtti a durat acestil Ministerti,

ellu n'a realisatti nici una din promisiunile sale; de ki

1) Pep foils publice de atunel, ti In parte Ronbanul, No. 52 pe1839.

§i

§i

§i

§i

alitati

15

D. Cogalnicenu, atata In Camera, dtil si In foea sa(Steaoa Dirnarii, de la 30 Martie) atragea luarea amintea guvernuld asupra modificaril legit electorale, formandua Adunare compusa din elemente mat marl de catacelle ce intra In Adunarile formate de anexula II alitConventiunel, care paralisa chiar lucrarile ComissiuneiCentrale". ')

Pe langa. Impulsia liberalilor din Camera si din pressa,guvernula avea si Impulsia cetatenilora din Iassy, caresuscriat ua petitie catre Camera pentru largirea legitelectorale.

D. Ion Ghica, care trebuia sa debute ea Ministru prinacea mare reforma, n'a racut nimicu ; si, dupa. done lunid'ua guvernare sterpii, s'a retras la finele lul Aprilie,cedanda locula D. Manolache Costache.

Acesta capitola 11 pota completa Rornanii de pesteMilcova, care se aflati la acea epoca In capul partideiliberale, si mat ales:barbati1 de Stata initiatl In secretelepolitice de atuncl.

iOn Ghica de la 11 Oct. 1859.In capitolul pre,cedenta amu \rept sterilitatea fapte-

lora primului Ministeria de done luni al D. Ion Ghica,care n'a realisata nimica din ale promisese In programa sa;sa cercetama acum faptele selle ca Ministru In cursa deopta luni aprOpe, de la 11 Oct. 59 pane, in finele luiMaiti 1860.

Romanul, care la 1859 era organul partitulul liberalii,a salutat Ministerul I. Ghica cu aceste cuvinte :

Guvernul glisesce ua situatiune mare si frumOsa; cumare Inlesnire, de va voi, "ite deveni unit creatoril." (2)

1) Ronainulii No. 29 qi 52 pe 1859.2) Romanul No. 115 pe 1859.

Ministerul

16

Ministru I. Ghica debuts Inteadev6rii prin desfiintareacellor 5000 lei, cautiunea reclamat5, de la qiarilti deordonanta preset de la 30 Sept ; dar se opri aci, man-tin6ndil ordonanta presseT 1), (Una. avertissemente qia-ralui Reforma 2), suprimandil Ewa Curierul Rtmani 3);§i qiarul umoristicti Nichipercea 4) ; In Moldova, SteauaDunarii, organul partitului liberal, cel mat elloquentti .1ipatrioticfi, era lovitt" de done processe de pressa 5) j Mi-ilisterul Ion Ghica aka In fine pe urmele Ministerulutprecedent'', ale caruia fapte fussesera desaprobate de o-piniunea public5.

Ministerul I. Ghica, nu numai nu lnchisse processulilintentatti prevenitilor de la 28 Sept. espuindu-se ast-felita priimi blamti de la Magistrature, prin aquitarea lorala 20 Noembre de catre Curtea de Appellii, dar In cur-sul processulul destitui pe procurorul Curtil, care facussedeja rapportul seti In acest5, cestiune 6); facu ca nuoulprocurorti se appele la instanta superior5, sentinta Curtisde la 20 Noembre ; lam a se intenta un nuoti procestiqiarului Romdnul, pentru until articolti In care se dove-dea c5, monedele se precupetescti de unit din cassier17) ;impure Capitalel, printr'o simple ordonang5, u5, lege cuimposite, votato, de Divanult" Ob§tescri dela Balta-Limanti,relativl la Guardi§ti1 de nopte, contra cArora se ridicas-sell reclamari legitime In pressa Intreg5, ; ast-felil ca D.Dimitrie Ghica declare In publicti ca, ca s,efil allb. poli-

1) Vecli critics acestei ordonanee in Romanul No. 117 pi 118 pe1859.

2) Vesli. No. 30 pe 59 allii acestel fa.3) Veill Monitorul No. 155 pe 59.4) lionitlnuM No. 152.5) Steaua Dunaril de la 17 Decembre 59.6) Romttnult1 No. 125 pe 1859.7) Idem No. 132.

17

ciel sub Vodh Stirbel, a refusat a applica acea lege, mer-gendil panA da demissia, pe care Stirbel a refusat'o,preferAnd mai bine a pArAsi projectul In cestiune ; 1)

dete ordinul din 10 Noembre, relativt la Intocmirea lis-telorrt electorale, ale crtria dispositiuni illegale le a corn-bAtut Romanui In No 127 ; dete circulara No. 9100 din17 Octom. cittre Prefecti, ce se pote considera ca näprofessiune de credinta administrativit, pe care a a-iialisat'o Reforma In No. 28, dovedind eh, cu tote fru-mosele principiT de dreptate, legalitate ;i libertate ale;efulul Cabinetulul, farh buni Prefecti ;i suprefecti orT

ce mesuri de felul acesta suet' pulbere de auru in ochiicellorti credull; acea foe denunta Inch' Guvernulul acteillegale, ca ordinul No. 7055 din 8 Noembre, care anulatrel resolutiuni domnevi ; denunta functionaii alle ca-rom abusurT er' sustinute cu acte legale 2) ; criticadecrete ca celle de sub No. 263 ;i 451, ca nepoliticenedrepte ; imputa guvernulul darea In judecath a D. An-ton Anion, alit' cAruia dossarti s'a Inchisti Indatrt, con-vinsit Ministrul de absurditatea vines; In fine, im-puta guvernulul cii, nu da in luminh petitia boeriloriicittre POrth pentru anularea allegeril lul Wit Cuza,despre care att vorbitti tote qiarele 3) .1i care a provo-catil epistola D. Dimitrie Ghica din Rontanul, prin care

cum;7" _d_tor.se cere publicarea numelor acellorti boerl tr ;;i propunerea D -lul Coghlnicenu din se'nul ComissiunelCentrale, d'a se trece In Constitutiune unit articolrt re-

1) lrep in .Romanulii. No. 117 protestul D. Dim. Ghica contra a-cestci m'esuri a D. Ion Ghica ; si articolul seu despre GuardaNationalil in Reforma No. 16 pa 59.

2) veqt in Reforma No. 21, articolul prin care se combats de-cretul No. 961, basat pe raportul Ministrului Justitiei No8832.

3) Reforma No. 12 pe 1859.

2

.;i

all

1i

gi

enenpi

18

lativil la pedepsa ce merits cel ce volt mai sere inviitorti protectiuni streine, cu paguba autonomiel.

Aceste legitime reclame, abusurile si ilegalitatile de-nuntate guvernulul, roman sterpe ; Guvernula e mutt,apaticti, aproba In totul politica predecessorelul set, des.pretuinda opiniunea publics, despre care D. I. Ghica qi-cea, In brosura sa de la 1853, ca, Opinia publics esteregina lumil, care moie cerbicea Regilorti nedrepti si sper-juri, care astute baionetele si astupa tunurile, si pe caretoff acCi sunt datori a o respecta."

La 6 Decembre 1859, Ministerul presequt de D. IonGhica deschide Camera, cu messagiulti No. 525, care con-tinea programa sa politica, relativa la organisarea Prin-cipatelort-Unite ; In ea se qicea, ca preambula, ca s'arsocoti un acta de cetatena reit din partea acelora cars,miscati d'un interesil meschinii, ar cutesa se puie piedicalucrdrii n6stre comune, Romania fiind ostenita de incerari zadarnice, fare scopti si Earn folosti, ki voind a pcifiinainte ia da semne de viatd:." 1)

Luand acts d'acesta angajamenta solemna, spre allarechema memories D. Ion Ghica la formarea Coalitiunilcu drepta cuventa numita monstru6sd, se vedem ce pro-mitea messagiul Domnesca?

Promitea reforme In tote ramurile, In Finance, Justitie,Culte, Administratie, Lucrari publice, Armata, Instruc-tiune, industrie, comercia si agriculture, In ministere sichiar In privinta streinilor stability In terra.

Promitea mai ales deslegarea cestiunii propriet46, cepreocupa tote spiritele, Impedicand tote combinarile deviitor ;" mustra pressa pentru licenta sa, devenind inmainile unor pers6ne un instrument de desordine f i de des-binare intre ceta:teni '); In fine, justifica disolvarea Ca-

1) Monitorul No. 148 pe 1859.2) dre pressa oposiliunii, in care figura li fiSea D. Ion

19

merel pe motivul ca adunarea, fiind chemata, a alege peDomnitora, fiind adica ua adunare esclusivil politicaconstituanta, nu se putea preface de la sine In adunarelegislative. Se non vero, e ben trovato.

Despre reforma electorala, nici unt cuvluta! . . .

Ministerul pote credea ca va face acea reforma cu Ca-mera ce va veni; der §tiea bine, dupe cum observasseracelle doue organe puternice de publicitate (Romanul §1Saito, Dund"rfi,), ca Adunarile trebuesca dissolvate a-supra unui faptil, propuindule guvernul projecte d'un in-teresa patrioticti ; §i refusand a le desbate, atunci gu-vernul sa le dissolve "

Pang, a vedea resultatul allegerilor fixate pentru Fe-bruariti. 1860, se vedem attitudinea guvernului In chestiaadministrative §i electorala.

Mal intaiti, In privinta finantelor, mentionam anulareacontractului pentru arendarea venitulul canalulul Du-narii §'a esploataril padurilor,* de la gura Arge§ului pensla gura Seretulul, fd"ra- motive, gi Ord a se specifica nu-me-rul ostrOvelorzi al cantata, lemnelorli; ceea ce a datloca la grave bdnueli In privinta moralitayi Guvernulul,dupe cum a dovedit'o qiarul Romdnul In No. de la 30Decembre 1859 (No, 151).

Prin creatiunile celle noue, facute fara voturile camera.creatiunl de posturi i de diurne i prin mat multecheltueli facute numai dupe deslegri ministeriale , fara,a prevedea §i fondurile necessaril, D. Ion Ghica a las-sat un deficit de mai multe milione2), pe care nula pu-

Ghica, nu este ea un instrument de desordine ? Lasam acdstala apretierea lectorului.

') Rom2nul de la 1 gi 8 Decembre , nude se reproduce ti obser-vatiunile judiciOse ale &elle, Dunclrei, in privinta

d'a avea o camera liberals ea Anesul II al Conven-tiunel.

Itfonitorul No. 207 din 1860. edinta de la 9 August and2)

si

impossii

20

tea acoperi de cat printr'un budgete de 100 miliOne, siprin imposite none, mai alles acella assupra vitelor sa-tenilor') desfiintat de Camera prin initiativa Ministeru-lul Iepurenu. Budgetul annulu11859, peste care nu puteatrece Ministerul I. Ghica , 'nainte d'a se vota un altebudgete, se urea la 39,020,000 lei, afara de MinisterulCultelore , ce avea budgetul see deosebit ; cat pentrubudgetul din 1860, dupa ce a k;eclut doue luni prin sec-tiuni, Camera, spaimantatii, de acea cifra, n'a voitlua in desbatere ; cbiar .1i dupe votul de blame., nu erainca depus pe biuroul Adunaril ; tocmaY In luna lul Iunits'a depus de Ministeriul ce'I a succesil. §'aponn §edintadin 14 Ianuarie 1861 , D. Ion Ghica se plangea a la15 Ianuaritt terra e fail budget ! Vedea paiul din ochiulaltuia, nu vedea lnse barna din ochiul see. D-sa ultasseca , in loco se presinte budgetul see pc 1860 In De-cembrie 1859 , a preferat . a dissolve Camera chiar Inclioa deschideril , sub pretestul tiut ; adeverul era caguvernul I. Ghica n'avea simpatiele Did unuT particle ,spera In viitorele alleged; dar budgetul soil nu Pa de-puse nicl dupe deschiderea noueY legislaturl, adica la 29Februarie 1860, ci dupe trei Lunt

In privinta allegerilore, Rointiuld In 'No. de la 19 De-cembre 1859 , qicea ca sub guvernul Caimacamului Al.Ghica, numite de' Nita, allegatoril aii tinut adunad po-litice , fia sae nu allegatorT , spre a se lumina assupracandidatilore de deputatT ; ca chiar sub guvernul CM-macemiel de treI , libertatea Intrunirilor n'a fost Impe-dicata ; pe cand guvernul constitutional al D. Ion Ghica,printr'ua ordine a prefectulul politiel No. 32,109 de la29 Sept., a push terra Intr'un fail de stare de assedie,

figurkil reprobarea generals [Wit de Camera pentru eseesiide putere, fi rea intrebuintare a fandurilor Statula.

Monitor No. 167. edinta din 31 Main'.

§1

21

oil ce addunare d'a trata affaceri politice , subt cecolOre, filnd oprititi ; si intreba Romanut data allegerilesub uvernul constitutional allti D. Ion Ghica all a seface ca sub guvernul Cdinacdnniei de trey, de gloridsdmemorie?"

D. Ion Ghica a dat ordine contraril circularelord sellecttre prefeti , relative la allegeri , chiard assupra al-1 egerilord de dellegati ; dovada, destituirea prefectuluide Muscelti, 1P. Dimitrie Rucarenu, care nu consimtissea c'd"lca legea in favorea unul recomandat alld D. I.Ghica; apol, ce este mai gravd, lntr'una Si aceemi ches-tiune, in done differite judete, a data done ordine con-traislicatOre, dupe cum s'a dovedit chiar in Camel% , cuocasia verifich'ril titlurilorti ";'a constathril neregularititi-tilorti urinate In acea epoch').

Vont observa Ind In trecere ca Ministerul Ion Ghica,dupe dissolvarea Camerei , In timpuld allegerilor, a &-cut"' 250 schimb'ciri In personalul impie,gatilorti adminis-trativi ;i judecdtorescr); acesta o qicem ca respunsd laorganul reposatti al D. Ion Ghica, care nu inceta a im-puta guvernulul pre;eclut de D Dimitrie Ghica ingerentasa In allegerl, prin impiegatii Statulul.

§i fiind ca vorbim de organul D. Ion Ghica, se mien-tionam, iards,1 In trecere, ca ;i la 1860 D-sa avea or-ganul sed oficiostl de publicitate, adicit Dambovita, re-dactatti de D. Bolintinenu, (care a schimbat multe co-lorY, ca omit politicti); acea foie sustinea atunci politic%D-lui Ion Ghica cu faimOsa axioma iesuitica Pinta justi-fiat mijlocul, pe care a combdtut'o Romdnul, cu multdlogicd, In No. de la 15 Decembre 59.

(Veqi No. 104, 144 ;i 150.)in streinetate, guvernul avea francesd Le Siecle.

1) Monit. No. 62 pe 1860, F,ledinta din 8 Martie2) Monitorul No. 126 qi 128 pe 1859; qi Romeina No. 151,

oil

(liana

gi

22

care In No. de la 22 Decembre aplauda messagiul de la6 Decembre; iar Monitorui roman reproducea acellelaude salariate In No. 156 pe 1859.

Romanul de la 16 Decombre 59, protestandii contraredactoruld Monitorutu'i, care pretindea ca, qiarele nupotti desbate messagiul domneseti 1), dovedea el acestae ud faptd anticonstitutionald §i vdtdmdtore din tote punc-turile de vedere ; apd adducea aminte D-lui Ion Ghicasub Printul Bibescu, D-sa a sustinut, cu multi aria, InfOea qcintifica,' i literard, 2), dreptul datoria presseld'a desbate messagele Domnescl."

In No. de la 23 Decembre, Romani critica circularaD. Ministru Ion Ghica catre prefectl, relativa la alle-gerl, unde figura, I.ntre altele, frassele ca administratiase vegheze ca vorbele allegatorilorti se fie cuviinciosse, o-prindil a discuta pe cei ce nu vor fi allegatori." Roma-nul, analisandil acelle frasse, echivoce ca i politica D.Ion Ghica, dovedea prin acesta chiar ingerinta director aguvernulul In allegerl.

Despre OM parte, .Reforma, dovedea ca, politica D.Ion Ghica este politica, de Meftstofeles (Reforma No. 32

33 pe 1859.)In privinta arendarq averilor Inchinate D. IOn Ghica-

a Iutocmit acea comissiune care legitima protocolul de laParis; Comissiune pe care a mantinuto Ministerul D. Rossetti ce a succesfi D. Ion Ghica; Comissiune care a fosttin obstacolti pentru Ministerul Iepurenu, ce n'a Inga-duito a lucra, fiind attentorie autonomid, dar mid n'a

1) Ve(li analisa acellul messagiii de D. Ion BrAtianu in RanzanulNo. 191, 193, 145. Vecli si Steaoa Dun'drii: din a donedecadit a lui Decembre, ce a desbAtut gi ea messagiul domnescii.

1) Ce se publics in Moldova la 1844, si uncle Sgurezri, mul$1 ar-ticoli cu initialele IG. Tot d'auna D. Ion Ghica a fost inres erv5; negreqit, spre a nu se comprornite I . .

§i

si

si

23

putut'o desfiinta, in momentul chid se spera unirea dela Constantinopole, i cand s'ar fi compromis chestia ceamare printr'un conflict anti unel cestiuni secundare.

Venim la chestia arendmilor Statulul. El nu respunsese sera nici chiar aren4ile anului 1858, neplatindit niclmacar parte din aremple anului 1859 0 1860.

On. D. C. Cretulescu, Ministrul Cultelor de la 1859,luasse mesurl energice contra acelor arenda0, silindu'lla plata arenplor, dupe ce le accordasse destule ama-nari ; D. Ion Ghica Inse consimti ale face un sciigniantillegalii, ca sa'0 assigure reqta In alegerile de pesteOlth, dupe cum s'a accusat In Camera de chtre D. G.Etirbei, cu ocaqia votaril scapmantului.

D Ion Ghica este Inca autorul conventiunii Romanielcu Rusia pentru navigabilitatea Prutului. Mentionam a-cesta intrecere, numal ca se arritam sinceritatea Roiilor,amicil politicl al D-lui Lin Ghica. Lectorul 10 aduce a-minte ca D. Anton Arion, In Inanifestul see catre ale-gatori, de la 17 Fevruarie anul curent, 1) acusa Cameratrecuta pentru acesta conventiune, care, dupe D-luT, areconsecintele celle mai funeste pentru independinta 'Astra;eand Insu0 Guvernul Ro0ilor o recomandasse CamerelD-lor, prin cuirentul tronulul, ca s'o voteze mai cu-randii.

Mal multe projecte de legi vedem publicate In foea of-ficials 2) de cabinetul Ion Ghica, dintre cari unele s'ahdeppusti pe biuroul Camerei, in .ledinta de la 17 Martie. 3)

Intre acelle proiecte /nse nu vedem proiectul pentruinbunatatirea sOrtel terranilorti , promish In programulD. Ion Ghica de la deschiderea sessiunil 59 -60; niclproiecte ca acellea ce D-sa reclama in respunsul la adressa

1) Vecll Democratic de la 18 Fevruarie 1870.2) No. 23, 24 ci 67.3) Moat. No. 75.

24

tronulul de la 30 Ian. 1861, menite a face prosperitateafi aria notionaa ; adica urgenga unel legI judiciare or-ganice, care se garantese independenga magistraturd ;legea care se regulese, Intr'un modil practicti, respunde-rea Ministriloril; legea de necompatibilitate Intre man-datul de deputattt cu functiunile dependinte de Guvern ;"In fine D-sa n'a staruit a se deppune, In sessiunea 59-60,proiectul anungatit de Guvernul Epureanu In discursultronului, pentru reforma electorala ; ci s'a grAbit, prinintriga sa, a se pone In Accusare Ministerul de la 13 Iu-liu 1860; clar chiar dupg. 11 Fehr., D. Ion Ghica n'avenit cu legea pentru respunderea ministerial6; alt-felltl,cum ar fi putut contracta faimossul Imprumut Oppen-heim, despre care vom vorbi la locul seta?

Tote acelle proiecte alle D. Ion Ghica nu erat decAttipulbere de am-it In ochiT teiril ; era sigur ca., cu legeaelectoralit a Conventiund, nu putea forma ua majoritatecare se susti5, assemenea proiecte; dace era sincere, tre-buia, cum i s'a clisti de publicktI, se propuie camerelcelle dope proiecte vitale, reforma eleetoraa si legea ru-raa; si in urma refusulul, se disolve Camera, facend ap-pelfi la terra, cum a facut D. Cogainiceanu la 2 Maitl.

D. Ion Ghica, cu tots, silinga ce'§i a dat a forma tiltmajoritate docile'); lime din 75 Deputati, alles, la Fe-bruarie 1860, sub influence guvernamentalh, abia vr'o 20puta trece de liberals 2); din aces,tia doted din trey partY,avend pe DD. Rossetti si Bratianu In frunte, se unir5.cu BoeriT din maioritate spre a da Guvernului I. Ghicavotul de nelncredere de la 30 Aprilie 1860, despre carevom vorbi Indattt.

I) Veill protesturile foilor publice pentru clilcarea Art. 7 din legeaelectorala, fi in parte, alle Ronainu/ui." din No. 12, 33, 96, 47pe 1860.

2) Monitorul No. pe 44 1860.

25

Pentru prima Ora, D. Ion Ghica fa allesti atuncl de-putatti s.i In Dambovita §i la Dolja ; and mat nainte, Indou6 r6iduri, nu reu§isse, ca simplu cetatail ; a fostallestl Insa ca Ministru.

in §edinta din 17 Martie 1), D. Ion Bratianu imputaCabinettiluI ca, prin facerea statisticel In timpul allege-rilorti, a silita p'allegatori a tainui adev6ratul lora ve-nit ; iar prin formarea din mu a listelorti electorale, con-tra littereI anexului II din Conventiune, Guvernul a in-fluintatti allegerile.

D. G. Stirbeiti imputa Guvernului ca a lucrat, in ches-tiunea acesta,, contra interpretari data de Camera legitelectorale.

Cu occasiunea desbaterii respunsulta la discursulii tro-nuluT, in §edinta de la 24, Martie 3) D. Ion Bratianudovedea ca Guvernul are intentiuni absolutiste.

in §edinta de la 21 Aprilie 3). D. Ion Bratianu do-vedea ca Guvernului nu l: place regimul parlamentar ; iarD. General Tellti constata ca multe lucreiri alle Guver-nului suntii neconstitutionale §1 neconventionale.

in §eclinta de la 26 Aprilie, Camera imputa Guver-nului ca, din cestiunea scapmantului aren4eloril de lamo§iile Statulul, a voit a face uci (mina" electoral ii, ; fti cadovada se adduces allegerea D-lai Ion Mica de Mtnarenda§ii din Doljia. 4)

in §edinta de la 29 Aprilie 5), cu occasia verificarii tit-

lulul de deputata a D. tirbeiti, s'a doveditti arbitrarultiarestaril acestuia de crttre prefectul de Doljiil, in preqivaallegerilorti, sub Invinovititirea de perturbatoril al liniftei ;a fost Insit acbitatil de catre procurorul Curtilor-Unite.

1) Monitorul No. 75.2) Monitorul No. 89 pe 1860.3) Idem No. 105.4) Idem No. 1125) Idem No. 124 cii 126.

26

D. Ion Ghica voit'a ore prin acesta resbune contrafi111117pentru messura luta de Voda-Stirbeiti, la 1850, In-datorand pe D Ion Ghica a restitui Vistieriel ua raja ducati,luati pe nedrept de D-sa, ca agent alia terri in Constan-tinopole, In timpul revolutiuni de la 48 ? . Venim lavotul de blama propusa de D. Ion Bratianu, pentru ne-contenitele violdri, ale legti, de ctindii e la putere D. IonGhica. In §edinta de la 30 Aprilie 1) se voteqa pro-punerea de blame cu 31 voturi, contra 11, In coprin-dere ea Camera desaprobd illegalitatile comise de minis-terti , invitandu'l a pune caged abaterilor din drumul le-

Acesta provOca retragerea Ministrulul Ion Ghica,anuntata In §edinta de la 5 Mail". 9

Dupe retragerea sea de la Ministeriti, In curse de 25de (1ine, pena la venirea anal Ministeria, D. Ion Ghicaa fa' cuta mai bine de 30 nuniirl (afara din permutatil)Intre care cinci prefecti , facuti Inteua qi, si peste 15destituiti, Intre care un director de ministeria , un pre-§edinte de Curte , trel membril de Curte , un sefa deSectiune, etc.3)

Nu putem termina mai bine acesta capitola de cat cucritica ce Nationalul facu atunci unel circulare a D-lui IonGhica dare allegatorii din Dolji , multumindu-le pentruallegerea sa ca Deputata In Camera, critica ce a re-produs'o Trom,petla In No. 809, anul corentil.

In preclioa regretabilulul evenimenta din Craiova,locuitoril acestul orma as trebuit sa priimesca din par-tea d-lui Ion Ghica ua circulara avenda de obiectti apa-renal a multami commitentilor 501 pentru votula carei-a deschisil us,ele AdunariT; Insa aceste cene este permisa sa le gasimti tarciie, fiind-ca se faceart

I) Monitorul No. 131.2) Idem No. 136.3) Monitorul No. 137 pe 1860 cd cello urwiltare.

WO

..

gala,

mul(amirl,_

27

dupe aprOpe unit amid, de buns semi nu figuroza acolode dart spre a servi de pretexta la ua, manopera allecarer motive se pota pe drepta cuvdnta

Acosta circulars, consacrata, pe de urt parte spre e-logiula prea pucinti modesta anti autorulut el, se applicapre de alts parte a arunca blamulti cello mar nedreptatotora Omenilora politicT, alle carort idee nu le permitilsa urmeze s.irula de idol alle d -lul Ion Ghica.

Asti 1, calla restabilirea ordinil ne- a redattl Angelerece pre care ma, assemenea manopeta era de nature ani-la urea , ne vomit permite cite -va cuvinte asupra a-cestuT subiectti.

Dell , fiinda Impotriva gustulul nostril sa intram inamanuntimele uriciose alle pretinseloru servicie, pre cartD. Ion Ghica se lauds ca le ar fi addusti t6rreT, fie princapacitatea sa, fie In virtutea patriotismuluT sea, si marmult In calitatea sa de ministru de chat In aceea dedeputata , ne vom margini a aminti ca tote proiectelede legi, ce le a addus In camera, fiind calcate de dum-nelui Intr'unti mods servila pre legile In vigore In alteterre, 3i prin deossebirea de impregiurari §i de miqloce,aceste legi nefiind applicabill In terra acesta frtra mo-dificarile celle mar seriose, a resultata din acesta ca a-clunarea, fortata a le lua In consideratiune, perduttitimpula ; ceea ce a necessitate prelungirea el cu trelluni preste terminula fixate pentru Inaidere , §1 a tinutdesbateri a crtrorti sterilitate ar fi r6mas Tara compen-satiune, den patriotismul adunaril , trecend peste neca-Odle ce'i impunea proiectele complicate alle d -luI IonGhica, nu le ar fi modificata de susti pone josit cu pa-cienta prin amendamente laboriose, ca sa nu lase terracu totulit nepregatita pentru reformele pre earl opiniu-nea public& le reclama nelncetatti.

§i In adeverti, ori-tine a assistath la desbaterile adu-WW1, nu s'ar fi putut opri de a fi forte impressionatti

Maui.

sl-a

28

pre d'ut parte de energicele silinte alle membrilor sei,ca st scota, din dedalit legile Imprumutate din strtint-tate, printre cart d. Ion Ghica I§I preumbla cu athta o-boselt attentiunea , erd, pre de alta de rolulti passivtice acestt din urma adoptasse sistematicesce, §i pre carenu-lt abandona de catti atunci candti, veendt pre A-dunare In setea sa d'a produce ceva utile §i practice- -In punctult de a se degagia de piedicele selle multiple,intervenea spre a reinoda nodurile pre earl ea le des-facuse; ceea ce necessita din partea acesteia still deanuoe ostenele ca sit sfarame cu destver§ire cercult vi-ciosti In care d. Ion Ghica ',§1 dedea reutaciosa placerea se inchide.

Amu putea aminti aci punerea In lucrare a multimiide creatiuni datorite arbitrariulul d-lui Ion Ghica ; dentca nisce lucrurl ce s'ati petrecutt In clillele nostre, §1 cuscirea tutora, credemil de prissosti a le enumera.

In resumatu , pre care punctti seriosti din nuoa or-dine de lucruri ar putea WO baseze terra pltngerileselle, dect nu assupra nenorocitel initiative care Itsstndtimoscenire consecuentele selle guvernelor posteriere 'i-aobligatti sit caute In nuol imposite milocele de a acco-peri monstruosul budgetti alit d -lul Ion Ghica, macar etacestti budgetti, care era de 100 de millione, a fost re-dust la 70 ?

D. Ion Ghica, care declara Intent cli, In Ont. adu-nare , et ar fi fericitt In cliva child budgetuluT set de100 millione 'i-ar succeda unulti de 500, avut'a pla-nult, impingend adunarea pre acestt calle ruinttore, aexcita nit miscare pe care sit o pott Interce In profitultiunel Inane, dert, absurde ambitiuni, ce nu mai este se-crete pentru nimenl?

Nu mergemt pent a sustine aces* dera, cunnos-cendti isolarea pre care dreptele neincrederl alle tend,fie prin instinctt, fie prin scire, at creat'o d. Ion Ghica,

29

vomit admite bucurosti ct propuntmdri marea cifil care11 ar fi promisil sit Imultesdi numerulti Implinitilork de-veniti creaturi alle sale, 1sl pussese In gAndil sa form*uit clienteld pi opagandistd, cu un scopil ascunsk a citruipuritate nu pete scrtpa nebitnuitit.

Dupe tote acestea, precum In uncle castle nenoroci-rea este bunA , trebue sa speritin cit natiunea va sci saprofite din cruda experientl, ce a Malta cu unii omen1 ;§i adunarea , stabilindti ua just6t balantit lntre resur-sele terra si serviciele pre cars le pote ea ascepta dela guvernk va vota d'aci Inainte budgetele cele mai Inrapportti cu miqlocele contribuabililorl"

D. Ion (Mica, sufletulu prima cOalifiuidparlamentare.

In qioa de 15 Aprilie 1861, s'a pima. In accusare Mi-nisterul de la 13 Iullti 1860, prevclut de D. ManolacheCostache.

Canal citeve tine -va aiji, cu siinge rece, foiele pu-blice (rotund, si desbaterile din Carnerit, In cestiuneade faciit, cum si apitrarea Ministerului, (nu In sdnul A-dunarii, uncle i s'ail refusat apararea) ci ditre opiniuneapublick si dupe (leee luni de la punerea sa In accu-sare 1), remAne convins ca numai resbunarea personald adictatil cellor 35 Deputati actul lora de la 15 Aprilie1861 ; si di D. Ion Ghica a luat cea mai active partela acestA fapta, demnit de caracterul

EatA ce ne propunem a dovedi In acestil CapitollTotul era preparatil pentru drama ce s'a jucatit In

memorabila qi de 15 Aprilie 1861.Vq1 brocairti Ministerulti de la 13 Mill 1860. Bucaresei

Tipogra 6a Nationalulni, 1862.

ca

'1

30

Mai Antall", fusiunea elementelorti cellor mai contraril,Infratirea natureloril cellorti mai antipatice, alliancainamiciloru cellord mai nelmpecati pand, atuncI, §i dup'a-ceea in luptA de morte ; In fine, sMcutarea lul Caiafa cuIuda.

Dupe terminarea dramel, fie-care actorti reinta Inrolul seu ; iarksj done tabere, inamice de morte ; cu deo-sebire a D. Ion Ghica, care "Anti aci inclina spre Stinga,cu calculu, tot din calculil trece la Drepta.

TInta justifica mjlOcele. Scopul era, pentru D. Ion Ghicaa desbina, spre a putea domina ; adicti,, a eliniinadin partidul progresistil, spre a putea mai lesne esploataIn folosul sell elementul de desordine; in fine, a pre-para terremul, spre a putea pescui Intfuh, qi, In apa tur-bure, pe Regile pescilorii (domnia). Pentru liberalil eelfall, scopul era se scape de nite rivall ca DD. Boere-scu, Costaforu, General Vladoianu I. Ion. Filippescu,earl, prin meritele lord personale, prin luminele pa-triotismul lore, eclipsed nite nulitAti ambitiose, ceamageti lumea prin cuvinte de libertate §i nationalitate.Pentru retrograqi, scopul era a deconsidera pe Demo-cratii de talentri si de ktiinta, slabind ast-fel partidulprogresistu prin desbinare §i stigmatisare. Si uniT

profitail de occasiune ca resbune contra Gene-ralului Vladoianu, care nu essecutase ordinile Caimacl-mid de trel la 23 lanuarit 1859, in favorea candidatu-luY Boerilor ; contra D. V. Boerescu, Caruia '1 venisse §i

fericita idee d'a propune pe Domnfi Fe allesuniMoldovel, la 24 Ian., contra dorintei fakilor liberall, cartaveil de candidat pe D. N. Golescu, ne avendil atunci§anse D. Ion Briitianu; contra D Boerescu mai erea, dinpartea Rosjilor, un felil de rancuna pentru ca reintrasseIn Ministerul Iepurenu, dupb, ce fticuse parte din Minis-terul Rosseti-Bratianu; ceea ce dovedea Increderea Dom-nitorului In D. Boerescu, ce presinta mai multe garantil

al-tiT

D-luT

bullets

siAi

siBEV

31

de ordine, de capacitate §i de patriotisma, de catil a-ceia pe cari faptele lora posteriore 'Ian aratatti terrelca perturbatorl sistematia, saclificand total am-bitiunii for meschine. Acesta era scopul ascunsil; apa-rintele ereu legalitatea §i moralitatea. Vom vorbi in-data despre acesta SO, vedem mai Anthill mijlocele pen-tru ajungerea scopulul

Pentru acestil sfar§it, totul s'a push In joca : amanarisi escluderi la verificarea titluriloru, departandu-se In-su§i Generalul Tell, sub pretest"' ea n'are venitul pre-scris de lege; lipsa Mitropolitului In cioa de 15 Aprilie,care cel pucin s'ar fi abtinut ; Intellegerea intima intrepress& 1) tribunes, cari esagerail grevlele Ministrilora;declararea Camerel in permanenta ; refusul d'a se a-Ora accusatil. Asemenea manopere, din partea accusa-torilora, dovedea tact" i inteliginta, §i le assigurati tri-umful ; din partea acusatilora, a fost tfa greOla d'a faceprocese de pressa; ua gre§ela d'a nu da in judecata pe pre-fectul de Doljai care n'a §tiut Intampina r6scola, ca prefec-tula de Prahova; ua gres.ela neiertata d'a nu se lncongiurain Adunare cu toti amicil loru, cad lipseil In qioa hotarl-tore ; greOla d'a se retrage Ministri din Camera In qioafatala, lasanda Reit adversarilora campul de batae ;(16ra cea mai mare gre§al& a fosta d'a intra in Minis-

2) Unii din scrliterI ail putut fi induqi in errore de Capil pretinfiliberali, atatil de dibaci a insnfla incredere cellorsimplif, cumqi cellor sincere; acestia nu puteil crede ntfttil de perflclip'a-eel farisei politick' in cat ea se serve de pana for ne-esperimentatg, ca d'un instrument, spre ajungerea scopurilorfor culpabile ; and inse unii din aceia cu inima castes a sur-prins pe impostori in flagrant delict de perfldie, teas de

gi alp: all avut curagiul a rupe en R130 in publicil,demascandu'i ea pe nisce qarlatani politick'.

ski

si

s'aiiden,ii ;

32

tern cu glumetul D. Iepurenu ') §i mai alles d'a nu dis-solve Camera In urma refusulul acestia d'a vota legeaelectorala legea rurall. Orl cum, grelelele for nu me-ritaa asemena pedepsa.

Fara acele gre§elle din partea Ministrilori, combina-rile machiavelice ar fi fost dejucate; cad Coalitiunea n'arfi putut Intruni majoritatea cerut6 pentru acesta sflqit 2).

Ua bill joca adesea un mare rolil in luptele parla-mentare ; Para ua bill, a fost dat In judeeita GeneralulVladoianul, care a assigurat triumful Unirii Demo -cratiel la 24 Ian. 1859; cu duce bile3) D. loan Bratianua venit la ministera ca se compromita financele princoncessiunea Strusberga, i se se compromita si el cu cliestiu-nea Transilvaniel Bulgariel; in ambele casurT, D. IonGhica a jucat rolul lui Mefistofeles din Faust

inainte d'a se vota propunerea pentru punerea in ac-cusare, s'a votat propunerea dad, Ministerul trebue sailnu se fie ascultata? 27 Deputati au opinat prin bile senu fie ascultattl; iar 23 an fost de parere ca se se apere.

Peste cate-va minute se voteza propunerea pentru da-rea, In judecata, subserisa de 34 deputatl; §i se aproba,eu 35 bile contra 15.

Dad. cel 23 deputatT, cari opinassera pentru a se In-gadui Ministerul se se apere, ar fi fost convinl de ceeace att facut, d'ar fi avut adicit cat de putina pudore, arfi respectat cel putin forma esteriora a justitieT, nepar-

') D. Foru a ficut amend onorabil a in qedinta Camerei de la2 Ian. 1867 (Mon. No. 5) clicend nod cand am avut ono-rea a fi collegulit D-lui Ieputinu, a fost numai la nenoro-cire." (ilaritate)

2) Daca Ministrii ar fi stat in Camera la votare, nuMC,Irul depu-taplor ar fi fost 53, nu 50; ar fi lipsit atunci as bilr sprea se forma dour', treime, trebuind 36 voturi.

3) Cad de vi s'a priimit propunerea de blam cu majoritate detrei voturi, insi5 un deputat a votat din grefelci contra Mi-nistrilor, core s'a abtinut in ledinca dela 21 Febr. 1867.

'a,1

si

0

s'a

33

ticiphndfi la votul d'accusare ; atunci Coalitiunea n'ar fiputut intruni done treimi. Eat dar dovedith ca nu con-vingerea celor 35 Deputati despre crimele MinisterululIepurenu, ci patima orba" le a dictat votul din qioa de15 Aprilie 1861; §i chnd cel 35 Domni vor citi acesterilnduri, se vor ru§ina, veencl servit ca instrumentepassive unor intrige meschine.

Propunerea celor 34 deputatl, pentru punerea In acu-sare, era basath, pe dime considerante: ch, Ministerul, case acopere illegalith,tile sale, §i se Inabu§esca, arethrileCamerel chtre Domnitor, cerusse disolvarea el ; ch. Incursul alegerilor, Intrebuintasse tote mijlocele de caredispune un guvernil ca sa essercite asupra contiintel a-legetoriloril o pressiune neamlith; prin urmare, In vir-tutea Art. 15 din Conventiune, propuitorii cered dareaIn judeccta a Ministrilort.

Majoritatea, dupe propunerea D. Ion Ghica, allege nitComissiune, compush de D. D. I. Otetele,lanu, N. Bibescu,C. Rosetti, G. Wenn, Anton Anion, D. Bratianu i IonGhica, Inshrcinatti, cu actul coordonator; §i ea nume§ce peD. I. Ghica raportor allu actulul care avea sa serve decarma acusatorului ce va fi Insiircinat cu recuisitorul aceluiprocesii.

Nimeni Ins& din partea camerel nu s'a dus se sustieacusatia lnaintea Curtil de Cassatiune; probh, evidenth,despre neculpabilitatea MinisteruluT, de care Inski Ca-mera era convinsh, ca lnaintea Y. Curti de justi-tie nu va putea sustine accusarea, conform art. 15 dinConventiune.

Inainte d'a analisa actul coordonator, se vedem res-punsul Ministerului dad s'a facut propunerea cellor 34;ad dupe aceea Ministerul s'a trasu indath din Adunare,creend ca demnitatea sa nu'l mai permite a sta In-tr'ul camera atat de arbitrara; scrupulli nejustificabilit Inochil ratiunil care le ordonh, a sta ph& la votul

3

earl

.i

tiind

34

definitivil spre a dejuca manoperile adversarilor. Acestia sepot scusa cit nu el au oprit apararea Ministerilor, ci sin -gurY MinistriY, prin retragerea lor, n'au voit a se apAra,simtindu-se pote slabl In acesta.

Ministril respunserli, In qioa de 16 Aprilie :ciceti c'am comisti dar nu formulatI nici

una, nu Infatiatl lidY us dovaditi.Ne vorbiti de inclulgenta ; nol nu cerem de dt, drep-

tate , fiind datore Camera a ne asculta Inainte d'ane accusa; pentru acesta ye cerem, data nu 24 deore, o singura sent cel putin, ca se ne concertam apt-rarea, nefiind totY MinistriY fatA. Ne vedem surprinsi, pen-tru ca enT s'a facut propunerea, erY s'a dat In sectiunT,sectiunile se adunA noptea, si adi yin tote la tribuna ce-rendil accusarea, fara a formula nit singurA fapta ; siD-v. tot adl voitY a ne accusa, fail a ne accorda cate-va ore, spre a ve putea si nol Intreba : care sunt cri-rade pentru care voiti a ne trimite In judecatA. ?

I6:icet1 ca v'atl declaratil In permanents; dar si jus-titia este In permanents.

icetY ca puncturile de accusare sunt coprinse In a-dressa la discursul tronulul din sessiunea trecutd dardiscutia se face asupra propuneriT cellor 34, care diceca s'a influintatti alegerile s'a dissolvat Camera cuscopti d'a se calca prerogativele el; pe CAnd adressa latronti tontine numaI desaprobarea unora din faptele Mi-nistrilor ; In fine, propunerea nu arats nisi vr'uit alcarede lege positivci, nicY rissipa de bani, publics, singurelecause pentru care se pOte da un Minister a In judeca.th,conform Art. 15 din Conventiune.

SustinetT cit Camera nu e Curte de judecata ; dar A-dunarea, In casul de fats, nu este ore ug, Curte de pu-nere In accusare ? Rolul eT este de jude instructor ; sidupe principiul fundamental In orl ce instructiune pe-

illegalittitY;

i cA

35

alk nizneza nu se da In judecatA Inainte d'a fi ascultatse aduna probele pe care se basesii accusarea.

I)iceti ca faptele pentru care ne accusati le cunkteterra din organele de publicitate ; pate fi acesta =tiltlegalli de accusare ?

Ne prevestitl In fine di, orT ce apArare, fie alit deellocuentsk ar fl de prisos, fiind ca aveti convictinnileformate mai din nainte ; dar Art. 15 din Conventiune nucere convictiuni, ci probe legale, nurnaT pentru rissi-pire de bani si violare de legf.

Este de demnitatea CamereT a nu trece cu us.urintapeste un assemenea actit ; Bind di Camera va atrageosencla istorieT, trimitendil un Ministeriil 4n judecata faraa'l permite a'0 da contil de faptele sale.

Garantia ce legea accorda cellul din urmo, cetatenttD-v. o refusati consiliarilor tronulul, ce ail guvernataterra; aflatI dar ea o ast-feliz de accusare va fi cela malfrumosti triumfil allti vietel lor."

MinistriT afirma In aptirarea lorti care Opiniuneac6, ar mai fi (list's si urmiitorele cuvinte, ce nu se

vedit trecute In Monitor ii :Dea Domnul ca, Ministerul ce va e0 din sinul aces-

tel Majoritiiti care ne accusk sit nu tred prin greutii-tile prin care am trecutii noi ! Fac6, cerul ca cu acestApersecutiune se lncete luptele, §i sit se Infatesd totiRomanii !"

acum In trecere raportul Comissiunil In;Arcinata cu coordonarea fapteloril pentru care s'a pusii

accusare Ministerul de la 13 Iuliti 1860.Dintre ace tY vom observa mai anteiii ea u-

nul fussese collegul D -lul Ion Ghica In Ministerul de la11 Oct. 59, §i patru contribuissera ore-cum la ciidereasa ; se 'Ate dar banui un feltt de resbunare din parteacellui mai activti si vindicativa luptAtorit contra Minis-

'a

Isj

pu-blick

Sit analisitmil

In

si

Ministri,

36

terului accusata ; ast-fela ca patima a jucatil un rolaInsemnata in acea accusare, unica In felula

Eata capetele de acusare din raportul In cestiune :1. Evenimentele de la Craiova. Cum ca a fost rescola

la Craiova, la Noembre 1860, este necontestabilti '). Mi-nisterul era dar accusat cri, '0 a facut datoria d'a i'esta-bili ordinea. Asemenea datorie '0 a Implinit'o 0 minis-trul Ion Ghica, tend ordonasse arestarea D. GG. Stir-

dupe a':irmarea prefectulul de Doljia, ce'lamina ca tulburator anti ordinil publice.

Daca a prefectul provocat rescola de la Craiova cumsustineu adversaril, cine a provocat rescola de In Ploevi§i Bolgrada, rescole ce s'aa IntAmplat in acela0 timpa?

De se nu s'a d'at prefectul In judecata? Dar ore Mi-nistrul Ion Ghica dat-a iu judecata pc prefectul de Doljapentru arbitrara arestare a D. GG. ? De ce Mi-nisterul ce a succesa Ministerulul Iepurenn n'a dat elluIn judecata pe prefectul ce a provocat rescola de la Cra-iova? nu trebuea care dat In judecata si prefectillde Prahova? Negreit. Pe D. Gr. Marghiloman, fiindaca a tras In popora; pe D. Sc. Voinescu, fiinda ca, n'atras In popora.

2. (Mica rea drepturilor municipale.Nu s'a indicat nicl ua lege positiva care s'o fi calcat

3. Violarea legit electorale.In lipsa d'ua interpretare a cuvin'elor din acea lege

les listes seront dresses par les soins de l'administration,guvernele conventionale au aplicata acesta disposititinedupe cum a Inteles'o fie care.

Pentru assemenea cestiuni, Camera s'a marginitil a da

1) Vesli ami5nuntele pi depepele prefectului p'ale gnvernului, inbropura Minislerul de la 13 lulie 1860, pug. 95-119, relativla aeon rese615.

Merl-

Ministerula.

el.

bell,

3i

37

yotd de bland Ministerului Ion Ghica; iar pe MinisterulDim. Ghica Pa absolvit ; de §i prin circularele sale, a-cesta luasse dreptti basa listele din annul trecutd, de-clarate de majoritatea Camerel ca viciose 0 illegale; §ilasasse In liste tot pe cei Inscrisy de prefeti In anul tre-cutd, pentru care D. Dim. Ghica combAtusse cu furiepe Ministerulti acusatd.

Apoi, data Ministerul de la 13 Iulid merita pentru a-cesta osenda capitala sub Conventiune, ce °sena ar me-rita Ministerul Ion BrAtianu, si chiar Ministerul GhicaCogalnicenu, sub Constitutiune? . . .

4. Influintarea allegerilortz.Care Ministerd a stat cu mhinele In slut' In timpulil

luptelord electorale ? Daca Ministerul Iepurenu ar fi meri-tate. Inchisorea pentru acesta, Ministerul reteveelorii §i

Ministerul bitelorg, ce ar fi meritatil ?Daca neregularitdtile, 0 chiar pressiunea prefetilord,

ar trebui puse In sarcina guvernelort, apoi pressiuneaunor prefeti de sub Ministerul Ion Ghica de la Oct. 1866,0 mai alles viol rile monstruose, cum s'a qisivin Ca-mera, alle D. Pantazi Ghica, prefetul de Buzet, n'ar fimeritat ore punerea In accusare a acellui Ministeril? Cutote astea, Camera a fAcutil din acesta numai obiectuldunel interpeldri.

Gatti pentru schimbarea si permutarea impiegatilortiIn timpul allegerilord §i alld formkii listelor elec-torale, care Ministerd n'a usat de dreptul sed? Celli"mai culpabild, Inainte de 2 Maid, data acesta e cull*a fost Miuisterul Ion Ghica, cum am dovedit; aseme-nea §i Ministerul Dim. Ghica, cum se 'Ate vedea din pro-testdrile Pressel 'ale Tribunei de la finele anului 1861.

Pentru ce dar majoritatea n'a accusat la Decembre1861 pe Ministerul Dim. Ghica, dupe cum a faze° cuMinisterul Iepurenu la Aprilie acelmil and?

Respunsul e simplu: majoritatea Camerel fiind a Con-

38

servatorilorti, ea nu putea blama sad accusa pe unul dincapil se, care se compromisesse pentru Pentru ceore D. Ion Ghica §i alliatii sei din stAnga nu imitarApolitica Conseoratorilor?

Ace tia craft in dreptft a fi Infuriati contra Ministe-rului de la 13 Ina". 1860; cad acesta se silisse, en pa-guba sa, a prepara triumful partidel liberale. Din contra,fa1iI liberall, cu D. Ion Ghica In frunte, dad mting, d'a-jutord Boeriloril pentru a umili, a deconsidera, a strivipartidul progresist, prin accusarea Ministerulul de la 13Md.; ast-fel ca D. Ion Ghica n'a facut de cat a Inlesnivenirea la putere a Retrograflortl, can ad provocat prinarbitrarul IncapAthnarea lord catastrofa de la 8 lunid1862.

SA nu uititmil In fine ca mhnAstirile (Ilse lnchinateBrAncovenesci, ne fiind secularisate la 1860, averile forserved a lmpedica recumkterea allegeril lui Voda Cuza,a paralisa Unirea §i reformele salutariT, conrumpe con-s,tiinta allegAtorilord. Citesca lectorul Toile liberale dintimpiT aceia, ki se va incredinta de adeverti.

Terminam cu aceste cuvinte din apdrarea Ministeruluiaccusat cAtre Opiniunea publics:

Majoritatile adesea ad crucificat dreptatea pros-cris patriotism]. Numeral IN:Ste juca un mare roll Ininstitutiunile omenesci; dar dreptatea nu se numdra, cise descopere prin lumina adeverului §tiintei."

Ministerul Iepurenu a fost achitat de I. Carte de Jus-title; iar Curtea cea gra appelic, confirmhndd verdictul I.Curti, l'a absolvit assemenea, reservAndul numal votulde blamd, care i s'ar fi dat d'o Camera impartiala.

dtn§ii.

si

1i

6'a

s'ad

s'a

39

D. Ion Ghica, suffieful coalifiunif tnonstru6se.

Am veptil 911 capitolulfi precedentti cum D. Ion Ghica,resturnatu de la putere de conservator) unity cu fakilliberali, 9 i da mina cu den§ii spre a pune In accusareMinisterulti Iepurenu.

Membril din maioritatea CamereT, spre recunoscinca,vice-pre§edinte; ellfi lupttt cu den§ii pentru

paralisarea reformelor cellorti marl sociale; combate apolMinisterultl Stefan Golescu, cdruia maioritatea i dedesseunti votil de blamil sub pretestd ca, nu presintasse bud-getulti In §epte ') dar motivultt era tolerarea ma-nifestaril poporului , In qioa de 11 Iuniti 1861 , care,prin petitiunea suscrisa In chmpulti libertatil , se da ridforca morald lui Voila Cuza de a proclarna unirea,Intruni camerile pentru lArgirea legit electorale.

In sessiunea camerei din 61-62 , drill maioritateaconservatorilor votd, legea de press i legea rurald , D.Ion Ghica n'a protestat , cum a fttcut D. Coghlnicenu ,contra acellor legi prin care se sugruma libertatea presseY ,

Si se prefacea cultivatorul romanfi Inteunti nomadti cucortulit la spinare.

In fine, ca membru allfi maioritkiT, D-sa votd dictatura ceBoieril offereati lul Voila Cuza, chip() assassinatulti lul Ca-targiu de la 8 Iuniti 1862, spre alfi compromitte In ochilnatiunil, crerjend ca, Vora' Cuza este atat de simplu Ca,In virtutea acellel puteri discretionale , sa esecute acealege rurald, anti de fatala

Dejucati, Conservatoril, alliati cu liberalii falsi, avend In

1) Ves11 desbaterile Camerei din Iuniii 1861, in Monit. No. 142144, 146.

11111 allegil

§'a

gi

gi

naSiuniT.

40

frunte pe D. Ion Ghica, suscrie faimosa doleancA, citithIn edinta de la 22 Ianuarit 1863.

In adressa de resturnare de la 1863, figura paragra-fulti cellil cu 16 Ministere In care Domnitorul era lo-vial pe facia ; In ellil se qicea:

NicI concursul omeniloril n'art lipsit M. Tale ; cadIn 16 Ministere ce s'at succest de patru anni at intratfitoti barbatii care ail ua valore politica In terra ; §i totiau ekitti de la putere faxa a lasa In urma-le de CAMunit pote reputatia lorti politica." ')

In edinta de la 14 Februariti , duprt chiar propune-rea d-lui Grigorie M. Sturzea , unul din corifeil coali-tiunil , Camera sterge acellil paragrafit , fiind silit'a arecumisce cti, prin acelle ronduri se lovia directri CapulStatulul.

Cu tote astea , Fpocritul D. Ion Ghica, In edinta dela 5 Februarifi, se esprima ast-fellti , In privinca acelluiparagrafti :

Atat Guvernul cum i oratorii au voit se lasse a secreae ca maT allesti ea i cu D. Panu am fi isbit maisusti de Ministrii; acesta n'a fostfi In cugetul nostru ; ki

face acesta protestare numai ca IA formaiitate , pentruca nimeni nu pOte vedea acesta In paragraful Incriminatil."

In edinta de la 13 Fevruarie, la Intrebarea D-luyCracte, ca la care anume Ministeril se aplica accusareacellor 32 deputati ca s'ai violat regimul Constitutional ;cad li D. Than Ghica a fost accusat de acesta ?"

D. Ion Ghica respunde: se aplica la tote Ministerelece n'ail respectat regimul Constitutional, on care ar fielle."

1) Veql desbaterile de Ia 5 ping Ia 15 Februariii inclusivii; sicelle de la 18, 22 gi 26 Febr. 1863, publicate in Monitor"gi intr'ug. brosurg. ad -hoc, in tipografia Tribune' din Iasicu spesele Conservatorilor de peste Milcov5.

41

Un altil Domnitor, cu mai multi' curagiti de cat VodlCuza, In urma acellei dolleante, ar fi trimis Indata Ina-intea Justitiel tote Ministerele can violassera regimul con-stitutional, Mini0riT fiind singurl responsabill.

In §edinta de la 14 Febvuarie, citindu-se paragrafuldin dolleantA grin care se facea imputarea a nu s'atrimis Camerelor Constitutiunea votatA. de ComissiuneaCentralI, D. V. Boerescu Intreba

La ce Ministeril se face allusiune? cad s.i D. Ion Ghicaa refusat a o trimite "

D. Ion Ghica respunde : n'am gasit atuncl acesta op-portun ; dar Adunarea avea dreptil s'o cell ; 0 eti atuncio damii, sail me retragemil" (Ecce homo 0

D. Boerescu observA c5, nu crede ca D. Ion Ghicaar fi recunoscut atunci Adun6ril dreptul s'o cell; darconstaa el n'a dat'o."

Tot D. Boerescu Intreba: aft s'arunca, accusarea defal0ficare a listelor electorale, de destituirT de functio-nari, de atacii la libertatea individuals? fiind c5, toteMinisterele, §i mai ailed' al D. IOn Ghica, ail fostri ac-cusate pentru acesta."

D. Ion Ghica respunde: se aplica la tote Ministerele;0 nu me esceptesti de loci' pe mine, fiind gata a priimitots respunderea fapteloril melle."

Dar atunci pentru ce se Incrimina tronul? Si daciiVoda-Cuza erea de rea credintA, pentru ce D. Ion Ghica.i Coalisati1 sei, fo;ti Ministril, n'atl imitat pe GeneralulTellil care, ctindti a vedut l'ca. Vodh-Cuza se Incerca, allitusa §i pe D-sa, la trantit demissia In nasil?

In fine, faimosa deleanca se voteza. cu 52 voturl, fiind5 contra §i 50 abtinuti.

Mare triumfil ! Ridicolul fu complectfi.Baca, Voda-Cuza a caqut, peste trel anni, causa este

ea de la 2 Mail' pans la 11 Febr, egalitatea Si liber-tatea fusseserl parodiate, concessiunile patronate cu ci-

42

nismul ce caracterisa pe Vocla-Cuza, §i cu immoralitateace caracterisa pe mill din Ministril lul 2 Mai ".

Pe la finele anulul 1863, s'a publicatti In Elea umo-ristica Aghiurd, (No 3. *) ua %bulb, care era la parodiaspirituals a CoalitiuniT monstrucise : ea esprima bunulusimtA all" poporulul, care intellegea prin instinctil caVoda-Cuza trebuia sustinutu atunci pentru a realisa re-formele celle marl sociale, reforme pe cari si Conserva-toril si Demagogil aveati interest' a nu se realisa; VodA-Cuza lovi In cap" Hydra care deschisese gura fatala ;din nenorocire, Heroulli se lmbata de triumfulti set', siaddormi In bracele immoralitatiT, unde surprinse Hy-dra la 11 Februarit, sub forma Geniulul libertatil, childIn realitate ell" nu fu de cat Geniult1 1.0114 cum vomdovedi In capitolele urnatore.

Eats fabula In cestiune care espriml cu fidelitate in-tentiunele capilor Coalitiunii monstruose.

Lupil, Oile §i

0 turma de oi grasse and multi s'esploatasseDe lupT, de urs,I §i alte marl bestii shngerOse;Deci, Oile voira dea bunt. pastor",S'assigure turmel nesiguit ;

Allesserl dar tote nal chine liberaltiCare jurg, sa, fie constitutional":Ministril sh guverne, fiind respunghtori;Iar Regele sh &Irma, pe pajistea cu flori

Dar din nenorocire, In turma cea de °IDe mult se pripit§isse multi Lupi §i multi Vulpol,

9) De D. C. Aricescu

andald viitord

Calnil.

43

Depri4 ca sA manance chte unit miellu grk4ciorti ;Acum li se tliasse merticul Dinnelor.Pe d'an parte, chinil cel lacoml §i curcitlErafi sub privighere, 'adesea ciomagittAtund lupil selbatecl §i cel dumesnicitI41 del laba cu caini1, cu cainii cel curcitY,Cu scopti ca sa allunge pe bravulObsysca Adunare era ptrghia lor,In care s'illustrara mai multi oratory marl :OY, capre, Opt, vulpi i chiar mAgari.Noi nu vom reproduce discursurile tote,Ci numal pe acellea ce sunt may Insemnate.'

Una deputatil se scat vine la tribunti :Era unti lupa n6prasnicii, cu coda pena,'nElla singur consumasse vr'o duo sute ol,

i miei, capre multe, §Si duoeqed de bol.Professia de credingh venim sa facemSinceritatea nostra e scrisk pe °brazil ...Ali oile cu lupil 4 y dad laba de Irate.Unire, frail, unire pentru eternitate!Programa nostra este diving libertate ;Stindardul nostru, sacra nationalitate.Ce! n'auclitl vol ore In codrul cent vecinilIn fie-care nopte unti gemetil tristii, streind ?E Ursul ce murmura s,'amening& pe of ;E ursul alba, terrorea cireclilor de bol;E ursul alba, cu care Tiranul s'a 'ntelles;Tiranul, (act, pe care chiar Lupil l'ati alles;§i ast54I ellti voiesce s'ommore Lupil toti.V'assigur, nu sunt Lupil al oilor despotl;Cad oile trAirA, in pace 0 iubire,Vr'o qece any mai bine cu Lupil 'n infrgtire.

') D. Or M, Sturza.

Pruptord.

cairn, i lupi,

]unit.')

1i

1i

siadl:

44

§i data vre odath. ati fost Lupil fatall,Me credeti culpa este a Ur§ilor urall.Pe Lupi i putem tine cu chinil In respectit ;Cu Ursul nicl Ciobanul nu 'Ate tine peptil.Se dice a phstorul ce NoI, Nol l'am alles,

a dat labs cu UrsiI, cu care s'a'ntellesIn locul lul sa urce pe tronit, peste unit anti,Unit puiii de Ursit terribilii, unit Ursh Siberiant.Voiti voi dar acesta? (Nu! Nu! Toti protesthm!)El bine! Jos Tiranul! Unit Lupii sa Intronhm!Cad Lupul e unit ageril si nobilti animalit :Nu suffere 0, fie tratatil ca unit hamallEllh vrea sh fie Ebert ; cad simte libertatea;far oaea cea smerita, ea vrea egalitatea.Toti stim cum a smerita si innocenta oaeCu fig' se multumesce, adesea §i cu paie;Dar chinele si lupul, crescutl in libertate,Traescii In libertate, morn pentru libertate.(0 voce i respunde : cum Lupil dece aniAit fost el sclavi nemernici la Ursi siberianI?)A fost forgo. maiore : chci capul cel plecatilNu este nisi odath de sabieAcest1 Lupi ne phstrarh livedile bogate,Si astil pic for de munte, §i Alta libertate ;El bine! Lupil asthdl sunt sinceri patrioti.Jos darh dictatorul! Jos chinii eel despotl!Devisa nostro, fie Unirea §i Fratia.0 rupem cu trecutul §i cu Diplomatia.In Iordanil a@ Lupil tots, tots botedat(0 voce i -respunde: Naravul lhsat ?)Ne imputati nhravul? Neravul se preface;

i §titI prin ce minune? Nevoea, ea 41ii facePe lupti unit fidelt eine! Nol nu voim domnia.Domnia e condamnata! Vrem pacea si fratia,(Bah mare'n Adunare) Nol vrem legalitate;

§I

&Matt.

s'att ...l'atI

45

Nol nu vrem dictatura: vrem sacra libertate.Represintantil turmel, NoT suntem, numal NolNol suntem avocatiT firesci aI astor o'f,Pe care le Inka15, Tiranul ipocritil.Jos dar5, Dictatorul! Am clis, ki am sflrkit."

Potitile ki Lupil se sari In piciore,§'applauda, freneticti p'acelltt oratorti mare.

Atunci cere parola unit fanfaronii copoittCe trece tot-d'auna d'ap5,r5.torit de 1St ')O LupT, onore roe I voe, taint coltatI !Recunoscinca turmei voT astaql meritati!De ce este NI vorba? De scumpa libertate,Ce vor s'o scamotese pothile baltate ;D'aceea Lupil agerl, al nostril alliati,Voescil s5, scape turma de Lupil eel spurcati.Destul am lost cu totil In crud, desbinare,De care profitara, acel cu burta mare.In loc ca sti, comb atom fatala dictaturl,Ne sflkiam cu totil, porniti d'o negra ur5,.Dar ce sunt Lupil ore? Sunt chinI degeneratl;Sunt fratl tot dintr'o mama, ki eel mat respectati.El asta(11 se botes5, ; el adi mitrturisescilGrekelele trecute ; el dar se pocliescii.In ora de pericolit, child turma '6 amenintatil,El viral sit scape turma cu ininfa curat5,.Cum potit dar a'l respinge? Din contra, i saldIntl* for a mea Ian, ki botul for srtrut. "Toti lupil aplaudar5, p'acestrt kiretit Vulpoiii.Atuncl cere parola unit NO stegarrt de oI.2)O mandatari al turmel, al lupilor trecutil

1) D. Ion Britiann.2) D. Cogillnicenn.

46

Insuffle, la toy fricit ; d'aceea n'am crept§i nu creqrt vre °date, ca sincerY pot fi eI.Intrebe fie-care pe bietil mieluseiCine nu stie ore ca lupil sunt misei?(Nu'sl schimba lupul firea! respund vr'o jece mieY)Ma! Lupul e lupul ; si oaea e patite, !Prin lupi nu 'Dote turma se, fie fericite..Frumosele cuvinte de any sunt viclenie :A vostre, libertate ascunde tiranie . . .

Ca ctinii, dud si Lupil Incepti a 16tra el,E val de biata turmit ! E vaY de bietil miei!De uncle vine relit ce voY ail ImputatiLa Regele pestorul, la chinil devotatl?CulpabiliY sunt lupil ce cerii adI libertate :De patru any aprope In astit Adunare,Tot lupil si iar lupil sunt In maioritate.Ca mandatary aI turmei, ce ati facut vol oare ?Lasat -ati biata turma. In pradit si nevoi;

v'ati unit cu ca,inil ca se pradatl pe ol.i all, vol, lupi nemernici, dud suntetl dejucatY,

P'allesul turmel nostre voiti sal resturnatY ?Dar Regele e sacru. Nol vrem stabilitatea:Cad numal grin acesta triumfe, Libertatea.(Aplaude. tots mieiY) Pestorul nostru este0 sacra fictiune, ce nu pitcittueste.Nu Regele, Ministrul, art e respunetorfi.iTapoi, de e vr'o culpa, e culpa tuturor.CIO Regele e unul, si chiar d'ar fi Neronii;Ce 'Ate elltt In contra a unuY millionCi ?[fie -a amegit tiranul ! strigati nelncetat.De ce atunci Mate, vol nu ati protestat ?Ca mandatary, bugetul puteati refusati ;Iar ca ministril, Indate, sa demissionatI.Atuncea si Tiranul, precum 11 numiti Vol,Era sit joce dancul asa precum vrem Nol.

§i

47

Nu e sinceritate : domnia o vretT toil;Dar turma ve respinge, fiind nisce desp otT.(Murmure'n Adunare. Destul ! Ne-am luminat)me am pugine vorbe, §'apoi am terminat.De vrem se fim puternici, se cade Instill NoTS'emancipam Indata acelle mil de oT,Ce NT de lupT suet tunse pe anti de patru orT.Sa, dam drepturT Intinse l'al turmel paqitori ;Dar asta nu convine la Lupil eel miser . .."ET ! bine piara LupiT, i scape bietii MieT ! "

Toil mieiT aplodara atuncl p'acella copoia..Iar Cainil i cu Lupil s'amestica, prin ofCu scopa sa le revolte prin intrigT i minciuni,Stiind ca'n oil ce turma sunt i pro0 §i nebunT ;

Dar Regele pastorula pe Lupi '1-a dejucat ;Si oile scapate pe LupT 'T -ait fluerat.

Ministrul Ion Ghica judecat de poetulBolintinenu.

Credem a face placere lectorilor consacranda unit Ca-pitol criticel ce D. Bolintinenu a facut administratiunil D.Ion Ghica, spre a se vedea i opiniunea celluT maT in -Ulna arnica alla fostului Bel de Samos, In privinga po-litica selle echivoce.

Eata ce citim intr'unit memoria istorica anti D. Dim.Bolintinenu, sub titlu CUZA-VODA i OAMENII SEI,imprimata la 1870, a patra editiune :

Cu cate-va qille Inaintea sangeluT va'rsata la Craiova,se \Nara, acolo multime de esemplare , unit fella deprofessiune de credinga din partea until fost capa decabineta , cake allegetoril seT , D. Ion Ghica. Era 1 n

48

Craiova ua classy de arend4 care donlinail sub guver-nele trecute, §i cari eraa favorati de Domni si de Mi-nistrit In schimbula influingel for , push In serviciulaguvernului , el erati tolerati a esploata poporatia rural&dupti domenurile ce le aveail In arenda. Acesta sistematrecu sub domnia cea noun (a lui Voda Cuza). Pentruacella0 motivu Ministerula (Ion Ghica) le accords sca-Omentulti cella renumitil , o mare pierdere pentruStatil ; dar Guvernula isi allia simpatiile acellor prive-legiati, cari platira recunVinta for alleg6nd deputatipe unil din Ministril (Intre care si D. I. Ghica) celucrassera la effectuarea scaccame'ntului* 1)

La lucruri nuoi, ennui nuof ! Domnula Gaza Intel-lesse acesta, §i chiema la putere omens nuol (Intre carisi pe D. Ion Ghica) ; dar acestia nu Indreptarit nimic :cad n'aveaii prineipii; abia stiau ce este Conventiaidar nu Intellegeaa ce sunt principiele. Trebuia educatie

instructie politica, Imbunatatirea prin legi. Da-tinele se faca bune prin legl bune. Dar c'and eel chic-mati a esecuta legile nu ail dative, dud cel chiematiforma principiele nu au principil, legile nu se esecuta,si datinele suffers." 2)

Din causa nemultumitilor ce formaa nomolulii parti-delor de oppositie, se nascu spiritula de adaosa la chel-tuelile Statului, adica Imultirea functiunilor ; marirea sa-lariulul impiegatilor fu inaugurate de Ministeriul IonGhica, apol de Ministerulti Iepurenu §i Cogalnicenu." 3)

Chestia Polonilor lul Milcovski (la care a participatsi D. I. Ghica, capula coalitiunil monstruose) era grave,push pe terremula diplomatica In Constantinopole. Eamica Inca Vita diplomatia europena si pe Porta. Se

1) Pag. 31.2) Pag. 51.3) Prig. 61.

politica,

a

49

fa.cu propuneri p6na chiar la destituirea Domnulul (ceea cedoria coalitiunea , IntellOsa cu Milcovski) 1). Unele dinputerile garante aveati cuncltin0", d'acea violare a ter-ritoriulut romitniti. De §i Polonil intrasserd cu sgomotti InBassarabia, spre a trece in Russia, §i Milcovski dedessechiar ua proclamatie (tiparita in Romanul), Guvernultinu se gesndia a le opri trecerea, cand us depeO, de laD. C. Negri din Constantinopole anungtt Domnului caPuterile Garante sunt InFjtiintate , §i c i interesele cellemarl alle natiei §'alle tronulul cereit a se opri IndataPolonil a trece in Russia."

Dupe 11 Fehr., D. Strat (Ministrultti Cultelor In Mi-nisterulti Ion Ghica) desfiinciti opt sute stole de sate, dei Ministerulti d'atunci se pretinclea amicti allu respan-

dirit instructiel si educatiei." 3)Dupe 11 Febr. , cand se elabora Constitutia , capii

Revolutiunii, prin D. Ion Ghica, pretinsera In consiliulti deStrau trecerea In Constitutiune a art. 6, relativ la drep-turile politice accordate Jidovilor. Fie care 10 amiatescecele Intamplate la up, Camerei , si ditiramarea Havreidin Capitalit In qioa cand se desbatu acellu articolti sprea face parte din Constitutiune; §i cum Camera 911u In-latura. Din tote cestiunele vitale alle natiel, credem c6,acesta este principall." 4)

Ion Ghica intl.& In couspiratia calcaril Palatulul,attrtiOnd dupe sine mai multi omens de Insemn6tatedin Moldova Valahia." 5)

Revolutia de la 11 Febr. dette 114 proclamatie : rissipafinancelor era motivulti resturnarii Doinnului. Indatit ceresturMitoril venira la putere , facur'a nuos6 concessiuni

1) Pag. 88.2) Pag. 86.3) Pug: 51.4) Pag. 127 128.5) Pag. 143.

4

2)

i

50

Imprumuturi, ba chiar gratificatii de cote duoe mil degalbeni ca se maga se pledese causa Revolutiunil . .

Sistemulti luT Cuza remasse In vigore ; va remaneaIncd, ; fiind ca partidele principil , §i elle lupta nu-maT ca se vie la putere, spre a urma sistemult1 de umi-lirea terrel." ')

Numai Omenii schimbat, iar sistemul a rOmasacella und mijlocil de guvernil ; i va remanea pe cattilnpt instructia morala §i politick nu va intra In senulknatiei ca se schimbe datinele , §i pe cat timpd natia vasufferi guveme immorale." 2)

Constitutia a restrens egalitatea drepturilor politico,decretatd. la 2 Maiti , Si pusk sub ochil Puterilor Ga-rante Inca de la 1861. Para nu vor fi toti Romanii al-legetori, ci nu vor inceta a fi proprietatea classelor. Daca,0 este fried, ca Guveniuld so nu facd allegerile pringloatte , tine ye opresce a face ud lege prin care Gu-vernulil se fie cu totul Inlkturatil din esercitiult. allege-rilor ? Cine ne opresce a da poporulul educatia politicksat instructia ?" 3)

Acestd, imputare nu s'applick 6re mai cu sand D-luiIon Ghica, care voesce a trece de cellti maT liberalii siconstitutionalk omit de Statd ? Cella pugin, proclamat-aD-sa inamovibilitatea In magistraturd , ce este ud, ga-rantie reald, In favorea libertdtii allegerilor proprie-tAtil cetktenilor ?

Vom vedea In capitolele urmktore falsitatea princi-pielor acestul oink de Statil allt Romaniei, care inspirdcu dreptil cuvtnt temere chiar acellora ce vor a seservi de esperiinta sa In affaceri publice, spre ajungereascopurilor for ascunse.

1) Fag. 156 157.2) Pag. 166.3) Pag. 188.

gi

n'aiigi

5'a

51

Ministerul Ion Ghica dela 11 Febr. 1866.

Eatfi ne sositi Ia 11 Febr., child capii coalitiunil mon-struose, profitilnd de gresellele lui Voda Cuza ') si denesincera applicare a principiilor cellor marl proclamateIa 2 Mai, amfigira, pe unil din capii ostirii, si laturacfilcarea dela palat din noptea aceea, cand s'ati acco-perit d'unil vellti negru vulturii romfini, cum a qis gene-ral Florescu In sedinga Camerei dela 27 Febr., anal.corenttl. Armata Insa, a adaogat general Florescu, a re-spins on -ce solidaritate cu mei tints sag sese tradatori."

Inteadever, cu urcarea lui Carol I pe tronil, mai multesute de officieri ati protestat contra acelluT actfi, care acompromis °area, ostirii romane. '')

D. Ion Ghica, suffletulti conspirapunti cum o numesceInsusi D. N. Blaremberg, Domnia sa determinasse peDD. Colonels Haralambie, Cretulescu si Calinescu a par-ticipa la actulti din noptea dela 11 Febr.

Credem a putea affirma ca, concursulti acellor trei co-loneli Illit datoram mai virtos insistintei §i conjuratiune-lor D-lui Ion Ghica si Ion B`alficenu, can singuri reu-sirli, a Invinge scrupulele D-lor , fticendu'i a intrevedeacalamitaple ce ar amenity, terra, data D-lor ar refusad'a face Causes COMUna cu NaPunea."

Se cerceam data la 11 Februariti, natiunea a conspi-rat cu cei feSe trad.Cli02i, §i can erati calamitrttile ce a-menintaft terra ?

Oppositiunea din Camera n'a fost pentru resturnarealui Voda Cuza , ci numai pentru reintrarea Guvernului

') Vecli Caza-Vodil gi oamenif 85'1, de Dim. Bolintinenn, pag.120-195.

2) WO Trompetta de la 10 qi 19 Februari5 1870 fi manifesta-rea officerilor cum si 150 depep clitre Col. Solomon cu oc-casia reintrAril s611e in cadrele armatei.

3) Suplimentul Ordinal, pqg. 117, de D N. Blaremberg.4*

52

pe callea Capil armateY fur& amagiti de CapilCoalitiunel monstruose ca poporulii se va manifesta inora decisivit ; astfel c5, unulti din capil armatel, care In11 Fevruariti a devenit si capti anti GuvernuluT, (Col.Haralambie) ar fi intrebat pe collegil set oil est le peuple(undo. e poporuld ?) la 4'19 ore dimineca , cand Voclit-Cuza era de mult radicatti, ki inchisti Intr'uit case par-ticulars.')

Daca dupe aceea Camerele au dat adesiunea lor, a-cesta a fost ca sa se evite resbelluld ciyyj Insusl mes-sagiul GuvernuluI de contraband& a facut appeld in pa-triotismul for a sanctiona faptuld , s'a consacra ideeaprinculuT straind, solemn esprimata dp Natiune la 1857.

Dupla aceea, municipalitatile ki prefecturele s'aii ma-nifestat si elle in favorea acelleI ideY, cum se manifes-taserit In multe OndurT mal 'nainte In favorea lul VoilaCuza, si cum s'a manifestat cu occasiunea plebiscitelor.3)

Prima datorie dar a Capilor conspiratiunil era a nucompromite ostirea ; si D. Ion Glum, care reusisse ainvinge scrupulutti cellos trel coloneli, si care trece de

trebuia a face ea eate-va sute de burta-verde,avend In cap veuit 4ece comissarl revolutionary (cariInainte de 11 Febr. privegheail miscarile militarilor) eI

fats irruptiune In palatil, dui-A unit simulacru de re=sisten0 din partea gardel palatului ; si ei silesert pcVolt Cuza, cu pistolul zn gate, a suscrie actulti de ab-dicare, fiind pote permis atunci Guvernulul a Bice In mes-sagid c& abdicarea a fost dorita cerutit de naliune ;cu tote ea, dupO cum i s'a observat de autoruld acestel

1) Very bropra 111 Fehrtiariti 1966, de D. N. Crefulescitpag. 4, publiclircorrprta. de la 4, 9 0 14 Oc-tombre 1890.

3) Veql brokers mea Illissolvarea Camerel, 1866, pag,4-6.

legal.

s6se

qi

53

brosuri, la Martie 1866, In Dissolvarea Ca9nerei: (pag. 4)ar fi trebuit se fie s'unti decreta In care se figurezecelle trel persone din guvernula provisoriu , dupe cums'a urmat cu abdicarea lul Voda Bibescu, la 13 Iunitt48, care n'a fost niel aceea de bun. voe.

Cu moduli". acesta, s'ar fi evitat §i nemultumirea office-rilor cari aii credut de datorie a protesta titre Carolla urcarea sa pe trout, si manifestarile In favorea Col.Solomon, si revolta grenicerilor, ma alles scandalulprodus de Capitanul Anibal Ghergheli , prin rapportultiset. catre Colonel Radovicl, §i prin petitia sa entre Ca-mera, refusInd a depune juramentulti ce i se impunea.1)

Refusul Februaris:ilor d'a publica corespondinca di-plomatica a lul Voda Cuza, (pe care se dice a D. IonGhica a pus maim lndata dupe arestarea acelluia) cutote somatiunele pressa 2), i allegerea Vodn, Cuzaca deputatil al Collegiulul IV din Mehedinti, i refusulilMinisterulul Bratianu d'a lasa se intre Voda Giza Interra, si umilirea terra prin firmanul de recunostere atlul Carol I, si revolta grenicerilor, si propaganda ce s'aflout si se face In favorea fostulul Domnd, 3i In fineactele celle marl alle acestuia, din care una singura arillustra domnirea unul Principe, acestea dovedesciI Indestul ca nu natiunea, ci pretendentii ra Domnie Si la Mi-nistere, ci ca demascati i Ingenuchiati la 2 MaiiI 1864,aceia, nu Natiunea, au resturnat pe Voila Cuza, sploa-Vaud defectele selle ca individu, si concessiunele ce ellua fost silitu a face Diplomatiei, care aderasse la actultiregeneratora dela 2 Mal.

Dar se vedem data Februaristil, In multi earora eraD. Ion Ghica, ca sefil allu Cabinetului, au facut se dis-

') Vm11' Trompetta de la 26 Itumaral 1867.2) Veqf Trornpctta de la 22-27 Marge, gi 1 Aprilie 1866, cum

gi No. No. do la 2 Februariil vi 26 Iuliii 1867.

§i

i

lul

54

para acelle calamithtI de care D. N. B]aramberg se sile0ea justifica actulil de la 11 Febr.

D. Coanicenu promisesse publicului unit bilangA deprogressul i scAderea StatuluY, In fie care ramura, dincioa dela 11 Febr. 1866 piny la 11 Febr. 1867; si fiindca Domnia sa nu s'a tinut de vorbA, altil s'aii InsArcinatcu acesta lucrare importantA, care s'a i publicat In Trom-petta 1), §'apol InteuA bro§urA.

Asemen ea avem subt ochi Darea de sena de care alle-00,4; de autorulti acestei bropri, in care sunt pe scurtdesbatterile Camerel de la 11 Febr. piny la 18 Martie,c,nd Locotenenga domnescA a dissolvat Camera dela2 Mai, sub pretestuIt ridicolit ca a Incercat a se pre-face in Conventiune ca aceea din Franga dela 1793.

In acesta capitolt, vom esamina actele MinisterululIon Ghica, dela 11 Febr. pina' la finele lul Mai 1866,cAnd s'a retrasil dela putere.

Mai Anteiu, In §edinga dela 12 Febr , Ministerul, prinorganulti D. 1. Ghica, declara a preocuparea sa nueste a lovi In trecutil, ci numal a face ceva pentru vii-tort ; s.i a a intrat indata in puterea legilor esistinfi,nefdeenduse cea mai mica" modificare la ceea ce esisa,Ora concursulti corpurilor legiuitore ( aplause prelungite).

i oil ce se va vice In acesta privincA, se tie natiuneaIntregg. cA, ar fi numaY iscodirl allil unor aspiratiuni poteInsyllate (aplause)."

Vom observa In trecere ca prin acesta declarare guver-nul mai Anteiil recunqtea lovirea de state dela 2 Mai,pe care o cornbAtusse pin. atunci, §i care fussesse cal-lulu de bAtae aim conspiratorilor.

Guvernulil lingqia apol Camera e§itA din votult1 uni-versalt, aducend astfel ommagine lul Voda Cuza, pe careqicea ca natiunea l'a resturnat ; dar guvernult1 avea ne-

1) Vesli No. No. de la 26 rebruariil, 9 i 12 Mai tie 1867.

55

voe de represintatiunea Orrei, ca prin ea se pOtg man-tine erdinea, fail care terra ar fi fost amenintata deinvasiuni, sad de readucerea pe trond a lul Voda Cuzade cgtre eel Invins,T.

In aceeaV §edinta se numesce ug, deputatiune pentrucercetarea hirtielor date la Pala* iar In §edinta dela12 Martie, fiind intrebat Genera lulu Tell, unulg din mem-brii Comissiunil, despre resultatul hirtielor ce appartinNatiunil, D-sa respunde ca fiind clae pests grammada,s'au regulat acelle hirtil, formanduse lint dossarti, para-fat Fli sigillat, ce s'a Increditat D. Dim. Sturza, mini-strul lucthrilor publice. EsprimAnduse doringa de unitdin Deputati ca se alba F,ii Camera cuno§tingg d'acellehIrtiY, D. Tell respunde ca acea nergbdare nu se pOtesatisface dedt dupe 4 sail 5 luny.

De atunci sunt patru anl; §i nici und Ministerd, nicichiar Ministerul Ghica-Cogglnicenu, n'a publicat nici uahIrtie din celle de domenuld istoriel.

Cu tote acestea, Trompetta", In No. de la 2 Febr.1867, afirma cg, In armoarul In care se afla Corespon-dinta diplomaticg a lul Veda Cuza, §'a cdruia cheia opgstra densul, ar fi fost hIrtil despre care Vodd-Cuzaqicea adesea :

Mid or vedea Inteug qi Romhnii lucrarile mele, orsh"mi ridice statue."

Apol din scrisorea lul Vodg Cuza, Cake Carol I, pu-blicatg In Trompetta, No. 524 (18-20 Iunid 1867) ,s,icare mentionesg de hirtiele Mate de Salvatorl, se dovedeOeca- Cuza Vula a fost celld mai patriot §i national dinDomnil Romany; i Ca chestia pringului strein avea a oresolve ellil Insu.li, In Intelegere, nu cu Tarul, ci cu Na-poleon, cdruia li §i scrisese in 1 Oct. 1865 pentru a-cest sflRit. Acosta simtind Capil conspiratiunil Incepurg,a propaga ideea cg Vodg, Cuza tratesa. cu Russia pentruling principe din famillia Tarilor, pentru ca Wig discre-

56

ditese in ochii natiuuii ; iar D. Ion Ghica affirma cittreDeputati, In salla Conferincelor, ca acea scrisore nu esi-stA; precum i Ministru de resbel inducea armata in e-rore, sustiind acella§1 neadever ; uitand insa acellil Mi-nistru de resbellti rapportulti seu despre starea armatei,rapportii publicat in Monitorulii de la 3 Aprilie, princare se constata ca Von, Cup a lAsat 40,000 de osta0,plus 32 batalliOne de militil, plus ult, artilerie cu 100gull de foal; si acesta, armata nu putea s'o Intrebuin-terle Cuza in folosulti Russiei, Acella ellti tilll Opte aniatilt de sus stindardul nationalti, in cat vorbia cu trufialui Tepe§ti Si Vizirului §i Patriarhulul.

Eatd pentru ce n'a dat mina Salvatorilor a publicaactele diplomatice alle luT Voda. Cuza , acelle acte caridovedesc patriotismulil lul Vocra Cuza ; comparandu-leRomanii cu actele guvernelor ce succesti dupe 11Febr. ail fiticut pe multi a dori domnia lul Vodd Cuza ;dar Voda Cuza are destul patriotismil ca se fac5, a serealisa pe deplin dorinca Natiuniff de la 1857, parali7'sand ast-fel uneltirile ambitio§ilor, consolidand nationa-litatea, si preparand unitatea Romaniei.

In edinta de la 14 Febr. guvernul I. Ghica propunenumirea a doue comissiuni parlamentare, una pentru cer-cetarea stAril finantiale a terei pine, la 10 Febr, si altapentru lucrArile publice c4i ministerul de resbellti.

Deja era ue, comissiune bugetara In care figura §i ge-neralul Tell, Si care anulasse tote creditele straordinare

suplimentariT, contrarii legil de contabilitate ; scopulguvernului, propuind numirea unei comisiuni finantiale,era a elimina pe Gen. Tell din viitorele Comisiuni. Ge-neralu Tell, deschisse ochii Deputatilor, cari decisera caancheta finantialit s5, se fach" de catre comisiunea buge-

ln care figura Gen. Tell.Inca fiind Cuza Vodii, pe Tron, maioritatca docile, a

Camerel, pentru respectul ce't insufla caracterul Gen.

§i

s'ati

tara si

ii

57

Tell, 11111 considers ca caph anti el, ca Mentorulh sell; %A,votul pe faciti, prin care Guvernul de la 2 Malt voia acontrola con§tiinta Deputatilor, acestia ar fi votat tot d'a-una In sensu] cuvintelor. Gen. Tell ; eta pentru ce mi-noritatea de 12 Deputati din sessiunea 64-65, dup5,11 Febr. deveni majoritate, recunoschndil pe faciti cacapil alld el pe Gen. Tell, votti necontenit subt im-pulsiunea acestui Onor. barbat, care deveni idolul Ca-merei, mai allesii dupti ce se respandi stirea ca Conte lede Flandra, pe care Camerele 111il proclamaserti DomniiIn qioa de 11 Fehr , refusti Tronul Romtiniei ; mai totiDeputatii atunci furti d'acord a proclaim Domn pe Ge-neralul Tell.

Mai multi Deputati de dincolo de dincoa de Mdcovdeclarara dorinca acesta Gen. Tell; acesta le respunseca refusti, pentru cuvintele ca convinctiunea sa este pre-cum a esprimat'o i terra la 1857, Ca numai stabilita-tea prin mos,tenirea Tronului, In famillia unui Principede vita latina, pOte face fericirea terei; ca esperiinca adovedit ca, rivalitatile pentru Domnie ail fost causa tu-tor nenorociri'or acestor terri, In cat n'ail putut realisanici una din reformele celle maxi; a unitatea Statuluiromtinu attirnti numai de la stabilitatea Tronului, careIn vets an fi tinta attacurilor tuturor partidelor, chiardata pe Tron ar fi un Mircea sau unh Stefan; prin ur-mare, Generalul Tell conjurti pe Deputati, In numeleRomtinismului sari Unittitii nationale, a lucra cu toti pen-tru realisarea dorintel esprimata de natiune la 1857.

Negresit ca membrii guvernului revolutionart, cars autrebuit sa afle acesta dispositie a maioritittitii Camerei, (§iIntre ei erail aspirantI la Domnie, ca D. Ion Ghica,de esemplu) s'ail grtibit a disolve Camera, sub pretestulridicol c5, Camera aspirti a se preface In Conventiunenationals.

Venim la cestiune.

;i

i

§i

58

In §edinta de la 18 Februaritl se presinta, Intre alteproiecte, Si acella pentru Imprumutulti nationalti de 30mili6ne, din care nu s'a putut efectua niclf chiar unit

(MO cum se assigura.Daca natiunea intreet a resturnat Regimulfi conrumptii

dela 2 Mai, cum pretindfi Salvatorii, cum acea natiunea lasat In isolare, a duoacli chiar, pe Salvatori, remaindsurd& la appellulfi patrioticfi ce i s'a facut pentru acellilImprumutfi ?

Comparand acea indiferinta cu entusiasmulii poporuluidela 2 Mai, cand millione de lei all dat i indiviqi, Si

comune, §i districte, pentru cumperare de arme, lectoruliipote Intellege data 11 Februarifi a putut fi consideratilde natiune ca natiuna romane, CUM BiceD. N. Blaremberg, In allti atria ajunfi, membrii conspi-ratiunii, afar& de D. Ioan Ghica, care de cat-va timpfiIncetasse a veni la Intrunirile nostre, eratt adunati la.D. Blaremberg." ')

In §edinta din 19 Februariti, Adunarea , dupe propu-nerea Guvernului, decide a se trata de urging& de cAtrecommissiunea ad-hoc proiectul pentru garda civics, cares'a desbAtut §i votat tot de urginga In §edingele dela 26,27 §i 28 Februarifi. Esperienga a justificat temmerile a-cellora cari sustineati, In press& §i la tribuna, cs acest&&mos& institutiune, care e de prisos Intemill state or-ganisatfi, Inca de la Mircea, dupe sistemul ridicarii g16-telor, va deveni In maim Demagogilor unit instrumentfipericulosfi de anarhie, de §i scopulfi a este pat a legilor§'a Constitutiunii, garantarea Ordinei §'a LibertAtii ; darDemagogii pot preface In iatagane de Ianicieri baionet-tele intelliginte.

In §edinta de la 21 Febr. se tratesa de urgings, chiarIn acea §edinta, raportul Commissiunii relativil la trimi-

Supthrentii la Ordinea pag. 117.

mil-hone,

y,_oa fnvierii

')

59

terea de ambassadori pe 16ng Puterile garante pentrusustinerea votului din 11 Febr. ; cum si creditul de 300,000lei pentru cheltuell diplomatice.

Aceste cheltueli nu erail oare o rissipl In faga crisesfinanciale, s'a scopurilor de domnie ce urmareau unit dinSalvatori ? ') Nu aces ambassadori, ci Noroculti ne-ascApat de invasiuni, gratificandu-ne cu Pringit streinO, de§i nu de vicar lati7a, cum au cerut Romanii la 1857; daracesta o consider5, unit ca mill pasti spre realisarea de-finitivg a doringei de la 1857.

In sedintele dela 2, 4, 5 si 7 s'a deslAtut rapportulqComissiunil bugetare pentru anularea cellor mai multecredite suplimentaril ki straordinarii pe anii 1864 si 1865.

Intre acelle credite figura s'allii Bailed de scomptricu privilegit esclusivil, s'allil Enid ferate Bucuresci-Giur-01 ; guvernulil, In marea mirare a tuturor, le-a sustinut,cu multA CaldurA, amdnduoe. Generalul Tell si autorulilacestel brosure at comb'atut energic assertiunele perfidealle primului ministru, D. I. Ghica.

Cairn parola Generalulul Tell. D-lor, onor. D. primMinistru a combAtut lucrarea comissiunel budgetare re-lativA la concessiunea drumurilor de fer de la Bucurescila Giurgiti, si a combatueo In felul acesta. D-sa a In-ceput mai antel prin a (lice ca este ilegall acesta con-cessiune, ca Guvernul trecut a acordat-o In contra tu-tulor legilor, In contra Constitutiunel; D-sa deci a re-cunoscut ca acesta concessiune este ilegal data. Apoi aaditogat : Mid D. Tell sustine ea acesta concessinne afost ilegal data, are tots dreptatea D-sa , Impreun'a cuminoritatea Adunarei; are dreptate a combate acestaconcessiune ; Insrt nu este tot ast-fel si pentru majoritate.Majoritatea nu pOte sti o combats, pentru ca ea a votatconcessiunea, prin rOspunsul sell la discursul Tronului.

1) V es li Trompet la de la 19 Aprilie.

60

D-lor, chnd am audit pronuntandu-se acele cuviatede D. prim Ministru, anima 'mi -a saugerat. In adev6r,D-lor, In acesta Adunare a fost mai 'nainte o majoritate;i o minor;tate, ;i D-4ett scie pentru ce ; lnsa nu m6 as;teptam ca onor. D. prim Ministru sa vie sa ne amintescade cele petrecute pe atunci In acesta Adunare. Asa dera,pentru ca D. prim Ministru s'a pus pe acest t6ramil,sunt err nevoit de al urma.

D. prim Ministru 'lice a majoritatea, prin respunsulel la adressa, a recunoscut de buna acesta concessiune,si ca acum numal 'Ate reveni asupra'i.

Deed, Domnilor, noi, earl ne-am unit cu totil sprea recunosce cele racute, nu credeam nici °data a onor.prim Ministru s'ar putea servi de maxima faimosa ma-chiavelica divide et impera desbina ca sa poi dom-ni. Eata ce a facut onor. prim Ministru : a voit sa des-bine majoritatea de minoritate; si, dupa mine, momentulnu e bine ales : cad, In Impregiurarile In carl ne afiam,trebue sa flinu cu totil units; nimeni nu trebue sa adu-ca Intre nos.

Acum, Domnilor, sä ne punem pe unit alt t6ramti.Onor. prim Ministrn placutu-i-a ore voturile de marna-inte ale majoritatei Adunarel , pe care aqi vine sa lelaude? Artati-me , Domnilor, ea me pun pe toramukt a-cesta. Onor. prim Ministru, ca om politic, lnainte de 11Februarill, n'a tunat fulgerat In contra voturiloril ma-joritatel ? Nu le-a nimicnicit din tote puterile D -Iul?Cilimu dera asta-QI invoca acele voturi? Cum, D-lor ! totacel lucru era reit erl ;i astkli e bun ? El ! D-lor, cumpOte sa-1 placa ;i displaca dupe Intamplare acela;t1 lu-cru? Adeverul e unul, si trebue. sustinutil toff]. d'auna;eand 'I a placut cuiva erl un lucru, trebue sa -1 pima ;iasta-Q1 Negre;it, ea onor. prim Ministruscie O. fie consecinte cand 11 vine la socotela. Aci Insa,

ki

discordia

;i

D-lorii,

61

ca sit cftstige causa, D-lul invocA votul majoritlitei. Si

v6 rog 0% nu perdeti din vedere ci, ell din capul locu-luT am sustinutil cit, cu ocasiunea respunsulul In discur-sul Tronului, nu se putea vota nici concessiuni, nicibudget. Acum onor. prim Ministru ne mai dice : D-lor,(led nu vom recunesce ea bane aceste concessiuni, apoiavenatt sit fire' amenintatT de multe procese ; si obser-vati bine, D-lor, ca avem aface cu capitalist) marl Carlau sit influenteze puterile Europene." D-lor, argumentulacesta al onor. prim Ministru mi se pare ca e nedrept.Onor. prim Ministrn, argume,ntand ast-fel, a avut In pri-vinta concessiunelor duo mesurl. Concessiunea drumuluide fer si a bitncei, dice onor. prim Ministru, nu se potestrica, pentru eft avema a face cu capitallstil cutare ; celealte concessiuni se pottl strica, pentru ca suntil omen)slabi. . . .

D. lOn Ghica, Preqedinte al Consiliului. N'amti disfiacesta.

D. Tell. N'atT disti asa, dent acestea sunt consecintelecelor dise de D-vostrft : pentru cit nol amt. desfiintatconcessiunea Monitor/dui, si atunci nu atY ijisfiind cit acestrt concessiune nu era data until strain ; peal nostri dent 4T putem nedreptliti, pe strati Insft, nu.ARA dreptate e pentru al nostri, alta pentru straini.Child am Meat interpelarea Guvernulul alaltit-ieri, Inprivinta concessiunel (art de Municipalitate D-lui Go-dillot, Ministerul nu s'a opus ; din contra, a propusti sitse numescrt o comissiune ea sit cerceteze pricina; ba Inerta fiticut mai molt, a comblitut, inteun mod indirectri,acesta concessiune; si a combittut'o, permitil al'T-o spume, Intr'un mod esagerat. Ministerul va spusD-vostrfi, ell ad e necesitate, dicend ca Municipalitateaa angajat halm]. Verde, hanul lul Manuc, etc. sere dit-rfttnare, ceea ce nu o sit se "ite esecuta de Municipa-litate; si cu acesta a dat ocasiune si onor. mett coleg,

nimict,

sii-mi

62

D. Lahovari, ca sa strige : ai sa (lama toporul In mho,membrilor fostei Municipalitati, ski sa merga a derlmaaceste hanurl." Dena, D-lor, nici hanul Verde, nici hanullul Manuc, nu sent prevedute In concessiune ; pentru caele se aft de cea -alts parte a gh, rlei, i onor. prim Mi-nistru a trebuit negre§ita sa, scie acesta. Cum vedeti,ea combat concessiunea D-lui Godillot, dert o combatpe adeveratul el teram. Onor. Prim Ministru a comba-tut-o Inteuna mod esagerat. ') Ala dera concessiuneaD -luI Godillot se pOte strica ; dent a altora straini nu.Apol, D-lor, acesta e dreptatea ce trebue sa urmezecine-va? Unit guvern trebue ore sa aiba done mOsuri Inmama lul? D-lor, positiunea D -luI Prim Ministru Intea-cesta afacere era din cele mar favorabile care 'Ate safie vre-odata pentru. un Ministru. Onor. Prim Ministru afost cu totul strain de lucrarile petrecute In terra acumduol ani de dille, §i prin urmare nu i se pote imputanici unul din acele fapte ; D-sa dent ar fi putut sa nelase pe nor, cari am facut lucrurile, sa k desfacem. Totce ar fi putut lust face D-sa, ca Ministru, era de ane dice :

D-lor, de ki nu am fost amestecat In acesta lucrare,Insa eil, ca Ministru, me simtil dator asta-di se vO spuiaopiniunea mea, ca, striciind acesta concessiune , pOteterra sa fie In pericol." Aryl( fi Inteles pe D. Prim Mini-stru sa, se puie pe acest tOram. Dent onor. D. Ministru,In be de a face acesta, a sustinut cu caldura cea marmare concessiunea drumulul de fer §i a bancei

Am q is ca Onor. Prim Ministru a lntrebuintat toteargurnentele cele mar puternice ca sa, sustie concessiuneadrumului de fer yi a Mucci, nu din punctul de vedere

1) Vesli desbaterile din Senate in costiunea acesta, qedinp, din9 Martin 1870. Supplim. In Monitor No 86 qi 88.

63

al legalitateT el, ci ca se ve pota convinge pe D-v., alntrebuintat §i acest argument; a 4is: ET, D-lor, vretTsa fie Inconjurnta terra cu zidurile Chinei ?

Derit nu scitT D-v. ca qidurile ChineT all fost spartecu tunurl de catre Europeni? Tera Romanesca, D-lor,nu a fost nicl o data Incongiurata cu qidurile Chinei; eaa deschis portile stile tutulor strainilor ; Si decd. a Meatvre-o gre§ala IlomaniT, este cd, le-ad deschis prea mutt( aplause)."

Apol, D-lor, bine e ore ca noT de fried, sa Ingenun-chiamil terra Inaintea streinilor, §i cand au §i cand nuau drept? Astfel ne Incuragia,45, onor. D. prim Ministru?Sunt trist sa and din partea D-sale aceste vorbe. Inte-leg ca un individ, ca terra, cand legile ordona, sa Inde-plinesca conditiunile eT, sa respecte contractele tnche-iate de de'nsul; dera nu de fried., nu prin amenintare.Onor. prim Ministru a cis ca trebue sa mentinem con-cessiunea, pentru ca altmintrelea streinil au sa ne facanu still cet El bine, D-lor, dud Ora e in dreptulset], mie nu-ml e frica de streinil ce ar veni cu baionetasa impund, sleirea Visteriel nostre In folosul until parti-cular (aplause).

D-lor, la argumetul cel mai puternic al onor.D. prim Ministru, la acela adicd ca majoritatea, prin vo-tarea adresei, a votat §i acesta concessiune.

Apoi D-lor, dada e ma, majoritatea a votat §i con-cessiunea Monitondza; majoritatea a votat §i conncessin-nea Municipalitatil; majoritatea a votat §1 contractul Go-dillot al mtirel; tote le-a votat majoritatea. Derd, candmajoritatea a venit §i a desfiintat concessiunea Monito-rului, de ce onor. prim Ministru n'a 4is nimic ? Cum dea lasat sa se desfiiinteze acesta concessiune, fara sa de-§tepte pe majoritate, ca ea, fiind votata prin adresa laTron, trebuia acum sa o mentinem? Onor. prim Mini-

Reviti,

64

Insa nu 'l -a pitsat de concessiunea Monitonata care edata unor omens mid , ci pitsat numai pentru con-cessiunele acelea cad sunt calcite unor marl capitaliltistreinl.

Ca se fill mai lamurit, Domnilor cata se adaog orecare esplicatil.

IVIinoritatea, prin amandamentele see, a atacat toteconcessiunile ce am avut onore sa le mentionez adiniore,Si majoritatea n'a luat In consideratiune acele amanda-mente ;i le-a respins prin votul

,,In amandamentele minoritatil se mentiona ;i despreconcessiunea drumulul de feet, concessiunea batted, con-cessiunea Godillot si concessiunea lt[onitorului, §i majori-tatea a respins tote acele amendamente ; ;i cu tote a-cestea onor. D. prim Ministru nu s'a legat de cele-alte,ci numai de aceste done; mi se pare ca n'a facut bineonor. Domn prim Ministru ; cad daca se is In considera-tiune votul majoritatii, de la respunsul la adressa Tro-nului, apol trebue sa, se recunoscit tote concessiunile debune; data din contra maioritatea a stricat ua concessi-une, apol pote sit le strice pe tote.

Domni or, tine nu scie ca In acesta Adunare nu s'adesbatut In fond concesiunea de fatit? Pentru ca n'a vrutministerul a se discuta ; ministerul de atunci a qis canu e asta treba mist* ci a Senatului ; not nu availde cat se facein un act de politetrt; data sunt rele a-ceste concessiuni, Senatul ;i coinisiunea mixtrt ail sit le, strice ; data stint niscal lucrari atingatore de budget,child va veni budgetul In discutinne, atunci not le voilacerceta bine. Domnilor, cand va veni budgetul, a ada-ogat atunci ministerul, ye rog sit fiti stra;nicI ;Si sit fa-ceti controlul cel mai scrupulos ; dar aci nu este cesti-unea de budgete, ci de un act de politetrt. . . .

Acura onor prim Ministru invoca un act de politeta,ca un vot afirmativ pentru acesta comisiune.

'la

el.

65

Domnilor 'ml pare forte red, ca onorabilul prim Mi-nistru, prin cuvintele Domniel sale, incuragiaza pe stre-iM In pretentiunI ce nu le-ad trecut prin minte sa lefaca. Cand aces,t1 concessionarl aud pe D. ministru cadice : mantineti, Domnilor, acesta, concessiune ; pentriica decd nu o yeti mantine, terra o sa fie ruinata, prinprocesele ce vor intenta concessionaril," Intreb, Domni-lor, cand aud streinil pronuntandu-se de Minister asse-menea cuvinte nu o sa, fie Incuragiati ca sa, pretinp.enorme despagubiri ? Eta, Domnilor, pentru ce fidorit ca D. prim ministru sa nu is asupra sa acesta gal-cOva, s'o lase asupra nostra; noI am face°, nol s'o des-facem. Deca sustin anularea acestel concessiunl, nu ofac din alt pun ct de vedere, nu o Inc cu cugetul de acombate pe Ministru, pentru ca doresc a da tot spriyinulnostru guvernului, mai cu sernti in acest timp; Ci numalpentru ca, In adincul consciintei mele, cred ca este ile-gala ; afai a numal decd Dumneqed 'ml a luat mintile,'ml a Intunecat vederile, ca sa, numal cunosc albul dinnegru ; Si In acest cas numaT suet trebuincios terrel mele,trebue sa me clued O. me pocaesc. Era dad, nuluat Dumnaled mintile, (led, credeti, d-vostra ca mineca aceste concesiuni suntti ilegale, sfarlmati-le; ca sase Invete minte totT MinistriT trecutT viitori, cum tre-bue sa dispue altrt-data de averea Statulul ce li se In-credintep.

D. Ion Ghica Prefedinte al Consiliulut Esplidncl cu-vintele salle ce ad fost produs un uret efectil asupraAdunarii, dice intre alte repetiri §i acesta :

Call ad fost, Domnilor, divisiunile ce am vrut sg, pullIntre d-vostrti? Oare and am dis etc d Camera a datun vot, aruncat-am ed prin acesta divisiune intre d-v. ?In consciintii, dice D. Tell: plitcuta ore d -lut Ministruactual voturile Adunarei trecute ? Nu; atuncY de ce dera

5

aV

'raI-ai

i

66

'I plat ast6-111? El, Domnilor, cand guvernul a vequtmai mune onor. persOne, preocup6ndu-se cg, actul de 11Februariti nu are alt stop de dt restur_area celor ces'ail facut de la 2 Maiti incoa, am tinut o conferintasecret la Minister, la care a luat parte §i D. Tell, §iacolo am declarat c6, scopul Guvernulul nu este a veniA d6rame nimic din ce s'a gent prin Adunare §i dup6,canonele legilor (§iretul).

D-lor, cand a fost a se vota § din adresa TronuluYrelativ la acesta cestiune, D. Boerescu, actualul rapor-tor, v'a ilis d'atuncl : Pentru numele lul D-4eil, nu vo-tati acest paragraf macar, pentru d, acest paragrafconsaca concesiunea!" D-v. Ina '1-ati votat. V6 rogsa nu credeti, D-lor, a spulndu-v6 acesta, ett all voi Apun desbinare intre D-v.

D. C. Aricescu are parola.Domni, Deputati, care Bunt argumentele cu care sus-

tine Guvernultt creditulti in discutiune ?Se pottt reduce la trey, principale :1. Consimtimentul Camerel In adressa cltre Trod',

In privinta concessiunel all ferate.2. Consideratiuni politice , ce pottt face din cestiunea

In desbatere o cestiune international.3. Desplgubiri marl , ce ar fi In dreptil sd reclame

concesionaril de la Stat.La primula argumentil respundem :Dad. Guvernul se basezii, pe adressa care trona ,

unde figureqa paragrafulu prin care Camera multunaqtefostulul Domnu ca a concesil acea line ferata , apolsa ne fie permisti Si no6 a ne basa pe desbaterile cele-a provocata acelit paragrafil, §1 cari urmeza a fi luateIn consideratiune ; fiind ca, din esplidrile date cu acea

67

ocasiune , se va convinge InstO Guvernulti In ce sensaa votatit fosta majoritate acelit paragrafa din adressa.

Fosta minoritate, In amandamentula relativa la con-cesiunea tail ferate de la Bucuresci la Giurgiu , a qistica acea concesiune este isbita de nulitate , find ilegala§i onerosa pentru tesaura. Onor. D. _Boerescu a qisti,In §edinta de la 8 Ianuaria :

Afara de Warne de legi , acestti drama costa a-prope de 80 miliOne lei ; dad, onor. majoritate va In-cuviinta paragrafula din adresa, relativit la acela drum,prin acesta chiar va vota Imprumutula de 80 milione."

Atunci , mai multi oratory , ce sustineati adressa , §i

Ins4 Guvernula, ca sa linifesca pe onor. fosta majo-ritate, ail datil urmatorele esplicari.

Mai 'Malt , onor. D. Voinescu , raportorulit Comis-sionei Insarcinata cu respunsula la messagiulti tronului,a 4isti, chiar In raportula sea, citit In edinta, de la 3Ianuariti trecutti:

Tote acelle delapidarl §i illegalitali au sa se revi-suiasca de Camera, cu occasiunea cercetard budgetului;si cate se vor gasi rea acute, Camera este absolut Indreptil a le refusa Guvernului."

Totit in acea edintil, a mai adaogata onorabilul D.Voinescu;

Faptele relative la tifre suntti tote cestiuni de .bud-getti. Comissiunea budgetara, ce se ocupa cu seriositate§i scrupulositate , ea este In dreptit a veni cu tote cre-ditele , §i a le supune onor. AdunarI ; si dovedindu-leillegale, tine o Impiedica a le refusa, precool i concesiunelepe care le va crede pagubitore interesului tesaurulta ?"

Apoi a venitit onor. D. Cociu , §i a qisti , tot In e-dinta aceea :

D. Boerescu sa nu uite ca, pentru cercetarea credite-lord, este comissiunea budgetara , care Inca nu'§1 a de-posit lucrarea sa. Daca ne am pronunta not acum asu-

5*

§i

68

pra acellord credite , lucrarea comissiunei n'ar cleveniore de prisos?"

In fine, chiar onor. D. Ministru de esterne qisse, Innumele colegiloru sex, In edinga, din 4 Ianuariti:

Ce necesitate ar max fi, D-lor, , a se institui comis-siuni Inteo Camera? Pentru ce s'a instituit Comissiuneabudgetary ? Pentru ce onor. Adunare a Insarcinata a-cea comissiune ca sa is semmele de la Guvernil ? Cuscopulti ca s6 arate Adundrii descoperirile Mute,onor. CamerA, suverancl in acesta, sa hotarasca "

AtuncY onor. fosta majoritate , linktita , a votatil pa-ragrafulti din adressa , ca und simplu 2.ct5 de politega.

InsuiY fostulti Domnitorti, respunend Camerei cuocasiunea presintarei respunsului la messagiulti Trona-lui, In clioa de 16 Iamiariti, a (list. :

La discutiunea budgetelorti, aveti un campti tntinsttpentru activitatea D-v.; acolo controlutil D-v., cu osebire, pole trebue sa se esersecle.

Eti m6 voitl bucura vegendu-v6 ca cercetatY, cu ceamaT mare Ingrijire, anevointele i Inchipuirile terrel;ca constatati, cu cea max scrupulosa luare aminte , In-trebuintarea banilorti publicT."

Dar dice onor guvernti:Nu e max putinti adeveratti ca Camera a votatil a-

celle concessiunY In adressa Tronului: c5,cY se (lice acolocurattl, ca Camera multumqte guvernuluY Maria-Talefiind-ca a concedatti acelle concessiuni etc "

Lasti sa respuncla guvernulul onor. D. Boerescu, a ca-ruia autoritate a invocat'o 1nsu.1 guvernult1 In edinde la 5 corentit.

In §edinta de la 8 Ianuaritl, onor. D. Boerescu a 4.is,In privinta acesta:

Voturile nostre nu devinti legi de ctt numal atuncicand elle vor fi intbrcieate cu formele cerute de Constitu-

i

fi

i

69

$iune, cAnd adia vor fi provocate printr'un projectii, pro-mulgate ki sanctionate de Domnit."

SA nu uitatI IncA, D-lorti, ca contractule acellel con-cessiuni, ca ski creditulti relative. la clAnsa, alt fostft dateInainte de votarea adressel. Astfelti, concesionarulit nuse pote justifica , pentru a mentine contractulti, salt apretinde despAgubirY, cu paragraful din adressA, relativela concessiunea Enid ferate In cestiune.

Vedeti dar, D-lorti , CA primula arguments alit gu-vernului, pentru sustinerea creditulul In discutiune , nueste Intemeiatit ; prin urmare, onor. membriI din fostamaioritate pote vota, fare, scrupulti , fare, temere d'a fitaxati de nelogici i neconsecinti , pot vota In linikce a-nularea credituluY.

Venimil la all duoilea argumentil : la consideratiunelepolitice, ce pot face din cestiunea de fate, o cestiune in-ternationalA.

Onor. commissiune budgetary v'a spus ajY, In rapor-tulti set, ce, esplicArile date ierl de onor. guverne, In a-cestA cestiune, nu sunt de nature, a Ingriji Camera. Nis'a cerute. secretulit In privinta acesta ; Ile voiti pAstra.1)

Dar A ne fie permisti a disceta cell putin cuvintelede questiune internalionalci.

S'a 4is, Domnilor,, Inteuna din E;edintele trecute , ce,

acel concesionarl sunt forte influinti. Se pote. Insh, unadin doe : On politica Europa permite NI Puterilor ga-rante a deslega , In favorea nostra , cestiunea ce suntchiemate a esamina la Paris, prin representantil lor,,sati nu le permite. In ambele casurY, Inriurirea acellorinfluinti banchierl pote ea modifica decisiunile InaltuluY

1) Comuniarile contidentiale ale D. Ion Ghicn, in conferinca se-crab: de la 6 Martie, ail f oat reclame pi adresse dela Consultrecoraanditnd reclamele concessionarilor sprijiniti de Ouvernii.

70

Areopagti? Nu! Affirma acesta, pentru onOrea Areopa-gului.

Romania, Domnilor , este cheia Orientulul; si intere-suit' Europei este ca acesta cheie sa n'o possede nimeni:cad , precum a (jisu illustrula captive de la Santa E-lena, cine va posseda Provinciile dunarene , va possedaConstantinopolul ; si acela va fi stapanti peste OM lu-mea ; asa dar, aurula tuturor banchierilor din lume nupote ecuivala cu positia 'Astra geografica, prima garantiea nationalitatil nostre ; a duoa garantie este patrona-giula a septe puterl marl, cu interese diverse; voia a-daoga o a treea garantie, nu mal pugin valabila : atti-tudInea nostril, ca nafzune matures fi demnd. Astfela dar,mica nara terra se 'Ate crede aill tot asa de tare,stand In legalitate si In ordine, ca celle mai tart puteri,av6nd a juca cur6nd un mare role In equilibrula euro-peanti.

Acesta este opiniunea mea, pe care o suppuitl cu res-pecta la apprecierea On. Camere.

Asa dar, pericolele invocate de Onor. Guverna, In ces-tiunea de faces, le putem privi ca pericole imaginare ; si,ca ast-fela, elle nu pot nelinisci pe onor. Adunare, ceurmeqa a avea consciinta demnitateI selle, ca represen-tatiune nationala.

Venima la alti treilea argumentti, adica : la despagu-birea ce ar fi In drepttl a reclama concessionarul, In casde anulare a concesiunei decretata illegalmente.

Mai Intaia voia observa, D-lor, ca acea despagubiretdupes calculula Mita de Wo'rbati competinti, este fortemica In comparatiune cu enormele sume ce ar accordaStatul, In casul cand s'ar mentine concessiunea.

SA presupunem Insa ca despagubirea ar fi enorma, cums'ai'l is de sprijinitoril concessiund ; tine o va plati ?Negresit, aceia can au dat acelle concesiuni, contra le-gel ki In paguba fiscului ; cad este drept, D-lora, ca, dad,

71

Majora Liebrecht §ede a@ la Inchisore, pentru ri-sipirea banilor publicl, si urmesa a IntOrce Statulul ba-nii luatl cu modul sciut, apol cu atat may mult urmesaca Ministri culpabill s5, dea banii eerily de concesionarl, cadesprigubire; si tail pentru acela§1 cuventu, urmesa afi si D-lor day In judecata. Si ne mirama cum onor.Locoteni ta, care guverna In numele lul Filip I, n'a dataInca in judecata pe aceY Minktri, In virtutea art. 15

din Conventiune? Ceea ce n'a facuta Guvernul, sa spe-ran& ca va face onor. Camera, tote in virtutea art.citat ? . .

Assemenea esemplu, D-lor, ar avea cel may fericit re-sultat ; adica, respectul legilor si economia banilor pu-Hid de eatre tote guvernele viitore. 1)

Dar ni se va observa ea averea fo0ilorti Minktri nuVote fi Indestul pentru despagubirea pretinsa de conces-sionari. Atunci, D-lor, Natiunea, ca sa scape de un reamay mare, fad si acesta saerificia platesca ea restuldespagubirii catre influintil concessionary.

Nu pot admite presupunerea unora ca §epte puterY,cart' ne au garantata autonomia, sa consimta a ne im-pune cu baioneta plata sumelor fabulose de despagubirepretinse de concessionary.

El bine, D-lor, chiar In casul acesta estremil, de catsa ne sinuccide singurl, ucciga-ne protectoril nostril, hindea am voit a p&p legalitatea 0 a economisa banii pu-bat Vom Bice atuncl cu acel Rege al Frantel: To-tul e perdut, afara de onnore !" Vom cadea sugrumayde Europa officials, In applaudele Europel democratice.Dar, nu! acesta este o simpla ipotesa. Puterile protec-

1) Dace s'ar fi ficut acellu esemplu, Ministerul Ion Ghica n'ar ficontractul Imprumutul Oppenheim cu 21 la sutA, nisi Minis-terul Ion Bfatianu n'ar fi dat concessianea Strussberg cu 270mil franci chilometru si gra caietil de InsArcinkl.

D-la

72

tore or tine cont de missiunea 'Astra, care este drep-tatea, legalitatea §i economia: treime sacra a unei A-dunari nationale.

Termin, D-lor, invitandu-ve, pe Domnia-vostra, dinfosta majoritate a acestel adunari, a anula, d'impreunacu nol, fosta minoritate, creditula de .. .. 1,114,158 lei,pentru cuventulti espusa In rapportulti onor. Comissiunibudgetare ; s,i cu ocasiunea acesta, me simtu datorti amultumi aceste onor. Comissiuni care a bine a meritatde la not s.i de la patrie ; fiind-ca V a facuta datoriaIn consciinta.

SA anulamil, D-lore, creditultt In discutiune ; caci alt-felt; ca sl fima logici ,s,i consecinti, priimind acesta cre-ditil, urmeqa a le priimi pe tote ; §i deja am anulat cre-ditele relative la concessiunea Monitorului.

S. nu uitame, D-lorti, ca tocmai aceste concessiuni,pe care le patrone4A 01 Guvernulti, a fosta picaturace a facutt se, deborde vasuld abusurilorti §i alit illega-litatilorti guvernului capta! Aceste concessiuni ati fostprincipala causa a destronarei fostului Domnitora.

SA ne facemu datoria, D-lorti, pentru onorea Came -rel, pentru demnitatea nationala, pentru moralitatea pu-blicl.

Am qisti (aplaude)."In fine, In §edinca de la 7 Martie, anularea creditului

In ceStiune fu adoptatA de on. Camera c'o maioritate de71 voturl de membril presinti, fiind multi absinti la oravotsarii ....

intrebam : in urma votulul Camerel de la 7 Martiece a facut guvernulti? A anulat concessiunea Godillot,relativa la contractula Municipalitatii, dupe cum atestaMonitorult. No. 61 ') ; a anulat concessiunea Monitorului,

1) Vei' desbaterea din Senat de la 9 Marti° 1870, in Suplim.Monit. No. 86.

73

dupo cum constata, Monitorula No . . . ; clar cele-l-alteconcessiuni, anulate de Camera d'odata cu aceea a Mo-nitorului §'a D. Godillot, sunt Inca In fiingi ; ,s,i, ce e malgraves, fares a a§tepta votula Senatului, In privinga Con-cessiunii Bancei, Inca de la Februarit, D. Ministru de.finance recunosce indirect acesta. concessiune, In rappor-Wit sea No. 4981, prin care suppune la sanctiunea Inal-tei Locotenenge Statutele societatii anonime, sub titlucases de comereig, care s6 ,$). incuviintqa de Locotenencaprin decretula No. 230 din 21 Februaritl, publicata InMonitorula No. 42. 1)

Nu putem termina mai bine cestiunea concessiunelor,decat reproducend unit passagia din discursula D. N.Cretulescu, relativti la despagubirea de 5 mil. ceruta, deGodillot pentru anularea contractulul cu Municipalitatea,discursti tinutu In §edinga Senatului dela 9 Martie, anulucorentu, §i care a fost cu adressa D. Ion Ghica:

Onor D. Ion Ghica a vorbit de tote concessiunile Infacia carora s'a gasit guvernul dela 11 Febr., concessiuniearl a qis D sa ca adussese oemultamiri In poporti."Admit pentru un moment ca, acele concessiuni ail fostde natures a exaspera poporul" ; dent sa vedem ce afacut guvernul acela dupes 11 Febr. pentru a satisfacepoporul? A anulat concessiunea drumulul de fer d'aicIla Giurgiti, care s'a qis ca era onorosa pentru terra, ,lia introdus modificatiuni call In loc sa satisfaca pe po-por, a satisfacut pe antreprenor §i a adus paguba, terra ;cad D-vostra cunkteti, ca dupb conventiunea primitive,acest drum de fer trebuia sa merges panes In miqloculDunarei la insula Ramadan, care aducea marl lnlesniri

1) Cu tote proteetgrile Comercianfilor qi meseriagilor ; vet petitiaCu 200 semn'aturi contra Bilncei, iniblicata. in Trompetta dela24 Februariil 1866,

74

Mat pentru comercifi, cat §i pentru voiagiorl, i celemai multe cheltuell 0 lucrad de arta era sa se fadacolo; acolo era sd, cheltuesca concessionarul mai multemilione pentru facerea lucrarilor de arta dupe conven-tiunea din ulna ; drumul de fer s'a oprit la bariera Giur-giti '). Al 2-lea, concessiunea prevedea a drumul de ferA se predea Statulul in 22 de luny; la anul 1867, dupdconventiunea modificata de guvernul de la 11 Febr., s'aprelungit predarea pans la 1869 0 terra a perdut doulanY de esploatatia. Al treilea, anuitatile urma A se pla-tesca In termen de 16 anY, de vreme ce prin conven-tiunea din urma s'a fixat termenul de 10 anY, i nucred ca, se fia tot una pentru terra ca acesta datoriesit se platesca In 10 sad In 16 anY.

D-lor, s'a anulat Imprumutul Zarifi, la care ell n'amparticipat de loc, cad acel lmprumut s'a facut sub mi-nistrul D. Bosianu. El bine, D-lor, fail a intra acumsa cercetez deal, conventiunea Medd, cu Zarifi a fostIn adever un imprumut, sad o simply transactiune, princare Zarifi se insarcina sd, despagubesca comunitatilelocurilor sfinte, tot ce mid este el anulandu-se acea con -ventiune, 0 cestiunea monastirilor remaind neresolvatanu scid deed, mane, poimane chnd se va resolva, candcalugari grecl vor cere despagubirea ce li se cuvine(cad el negrekit n'o sa renunce), nu sciti tic cum o sa,platesca, terra. S'a ois aci cd, concessiunile a adus ne-multamiri In popor, derd, ganditus'a D. I. Ghica la ne-multamirile poporulul dud a facut Imprumutul Oppen-heim In modal cel maY oneros pentru terra?

') Acesta privesce pe Ministrul Dim. Briitianu, care a piigubitStatulS cu 80,000 de galbeni; find ea,. prin reducerea cellor trelchilometre, nu s'a scaclut lid pretul cellor lalte 70 chilometre, Sinddate D. Bartley 193.000 fraud de chilometru tocmai in vederealucrilrilor costisit6re ce eraii sa se &Al p'acelle trei chilometre.Vein desvoltarea acestei cestiuni in P, ena dela 19 Martie 1869.

75

D. on Ghica. i D-ta erai sa '1 fad.D. N. Crefulescu. Et atuncl contractassemil Impru-

mutul cu 12 °/s si era lucru sav6r0t, §i D-vostra mi separe ca nu l'atl facut cu 12 la suta. Ganditu-s'a ase-menea cei de la guvern Ia nemultamirile poporululcand s'a dat concessiunea Strussberg si Offenheim cupregiuri a,la de marl ?"

Daca Camera de Ia Martie 1866 a gasit cu tale a a-nulla concessiunea Godillot, fiind data illegal, 0 data gu-vernele dup5 11 Febr. alt gasit cu calle a se despagubi Go-dillot cu 5 mil. francY, pentru ma0nele §i cladirile delaTirgoviste, si alte cheltuell facute de concessionart, pen-tru ce oare acele guverne n'ati luat cel pucin masurY aIntretine acele ma0ne si cladirY , cad costa pe Stat 5millione ?

D. General Florescu, cu occasiunea Jesbateril huge-tului Min. de resbellt, a cerut In §edinta Camerel de la27 Febr. espirat, 200,000 fr. pentru punerea In mkcarea ma0nelor din prima sectiune a arsenaluluY din Urge-vkte, cart dela 1866 at remasil parasite ; de si erat me-nite a Indestula trebuincele armatel, §'a servi Inca debasa, industriel nationale.

Ce s'a Mut cu acellu arsenalt ? intreba D. GeneralFlorescu. Millione pet In ma0nele si instrumentele a-cellea, ce nu product nicl unti folosti , pe cftnd numaisectiunea rotariei ar fi fost unti isvord de bogatie pu-blics ')."

Eata dovedit ca SalvatorlY n'ati avut de scopti cleatnumai resturnarea lui Voda Cuza, si nici de cum desfiin-tarea sistemel fatale, care a continuat §i dupo 11 Febr.

Veqi tsedinIa Cameral' de la 2 Martie 1870, unde s'a demon-strat foldsele imense ce ar fi addus Statului acellu stabilimentiichiar daca s'ar fi continuat lncrarile ca metteri streinl, in profitulStatului.

76

Eatti, dovedit ca, Salvatoril Watt fost dech destructorti atot ce a lasat bunt]. 2 Mar.

Venim la lucrarile Camerel dissolvata la Martit. 1866In ,ledinta de la 12 Martie se lncepe desbaterea bu-

getelor ; §i'n acea .edint5. se votesa bugetulti consiliulul deMinistril, alit Consiliulul de Stattl ,$.'allti Ministerulul de es-terneLa finele c.edingei, onor. D. Tell dice: Spelt, Dom-nilor, ca, 1)6116 SambAth, toate bugetele vor fi votate, data qiOnor. Guvernti ne va lnlesni acesta" sarcina."

Dar Guvernulti tace; del cugeta a dissolve Camera.In edinga de la 14 Martie, dupO votarea bugetulu1

Ministerulul justiciei, comissiunea bugetar5, , simtind ne-voea, ca §i Ministru lucarilor publice, a reorganisa acestilMinistertl, din causa abusurilor Inaddcinate acolo, co-missiunea bugetarl, Intelles'a cu D. Ministru, propune.prin organul Onor. D. Tell, a'I da tifra de 12 millione,ca se reface singurti bugetulti, pe care '1e va adduce a-poI sere confirmare inaintea Adun'ariI; i Camera votes5,conclusiunele rapportulul Comissiunil.

In edinga de la 15 Martie se desbate bugetulu Mi-nisterulul de interne. D. Ministru respectivti, cautand pri-cid, de cert5,, se siles.te a provoca cris5, ministcriala, cuoccasiunea tifrel de 110,040 lei relativ5, la personalultiserviciulul sanitart. din BucureFI i Iasi.

In kedinga dela 16 Martie continue desbatterea acel-luia,,i1 bugetti ; §i In privinga tifrel mentionate de 110010lel, D. Ministru de interne IO permitte, din chiar senin,a dice c5, va pune capital' situaliunii ; cuvinte ce le re-peta de duo ors.

Tot in acesta, edinc5, , Guvernultl pre,sinta, proiectultipentru amanarea aplicgril legit prin care, In urma unuirecesementii generalti, se lttsa asupra Comunelor pe cinclanT perceperea impositelor directe ; lege adoptat5, maiin unapimitate de Camere, dupo 2 Mal, promulgat'ap-

77

prolntii de totY, ca cea mai practice 'avantagiosa, §'acaria aplicare avea sIi fie la 1 Tuna 1866.

El bine ! Guvernulti revolutionarri o anulesa , conti-nuand a merge pe vegmele In care ye am Inomolit, i

dovedind gelosie, sail prostie, sail mal bine spirit de dis-trugere.

In §edinga dela 17 Martie, find In desbattere bugetulMin. Cultelor, Gen. Tell (lice :

Domnilor, Al I/Nut ierY ca Onor. D. Ministru de in-terne, In discutiunea bugetuld Ministrulul Domniel- salle,ne a amenintat, qicencl a va f a sa pue cagt acestor lu-cruri:. Ell n'am Intelles alt ce va decat ca Domnia-sa neameninta, 0 ca voesce a disolve Camera. Domnilor, a.41avemil timpuld sa vorbim tot ce putem vorbi. A se dis-solva Adunarea,rfara mandatulil Domnitorulul nostru, esteo illegalitate ; i fiind-ca, e vorba de dissolvarea Adunarii,nol protestam. (Voci : protestam ! sgomot)

Acum, Domnilor, dup6 ce ne am facutil datoria, iam protestatil, remane ca Guvernulil sa fad, ce va voi.Cand va veni cu decretulil de dissolvare, nol ne vom su-pune: cad mai nainte de tote, suntemii datorY sa damtot concursul nostru guvernulul ca Adunare legala In-tru mentinerea ordinel In terra; cad numal prin ordineputem spera realisarea dorincelor nostre.

Domnilor, sa dam probe ca vrem sa mantinemti or-dinea, ski se facem declaratiune onor. D. Ministru cadin p artea nested, nici nu am cautat gilceva, ilia nu ocautam ; i data discutam leg, bugete, le discutamil cudemnitatea independingel nostre, cu sangele rece ce secuvine sa aiba mandataril NatiuniY. "

In fine, In edinga dela 18 Martie, nefiind Inca ter-minate desbatterea Budgetelor, Guvernulii dissolve Ca-mera sub pretestultt aratatil la Inceputulil acestul capitolil.

Astfel Camera aceea atat de docile Guvernulul din

78

causa votulul pe faga, cand nu avu a se mal teme deDictatorula care o numisse, deveni u5, Camera libera,realisanduse astfel profetia D. Bolliac, care In Buciumuttidela 5 Decembre 1864, protestand contra violarii con-§tiinteT allegerilor de atunci, qicea :

Trebue se spunem francamente ca parodia care s'aflcut votulul universalti de eatre spiritul reulul, a covir-§it tota pacienta nostrl; nu desperam Insa, pentru cacredem In geniul care protege pre Romani ki terra lor.Dinteua rea procedere, va e i unu resultatti bums; dinImpilare va e§i libertatea, din strivire va e i indepen-dinga. Toate silingele illegale spre a scote ua Cameraservila, avem convinctiunea profunda ca au dat Cameracea mal independinte care a avut vr'uadata Romania."

In urma acestel protestari energice, D. Cogalnicenusuprima Buciumul prin decretul dela 6 Decembre, demnttde dictatorul dela 2 Mat.

Romanulti dela 2 Martie 1869 ca se justifice dissolva-rea Camerel dela 18 Martie, sustine ca puterile garantecelle ostile, cari formesa maioritatea, cugetail a cere elleInsasT dela guvernil dissolvarea acelleT Camere ; i catrebuia prin urmare, scapata demnitatea terrei dejucandscopurile for viclene.

Dar atunci pentru ce s'a Intrebuintatfi mijlocultica. Camera pune pedia, Guvernulu'i, fintesa a se

preface in Conventiune nalionaa ? Nu era mai bine uaIntellegere prealabila titre Guverni1 ki Gen. Tell, carea legitimat Revolutiuuea In qioa de 11 Febr., qicena caCapii el all bine meritat della patrie? (sic). Trecutulti §icaracterulil Gen. Tell trebuia se Insuffie destula lucre -dere; cad barbatulti acesta d'ar . fi fost mai pugin pa-trioth, ar fi fost agl Domnti, cum am dovedit ; ba Incaar fi putut resturna pe Capii RevolutiuniT, pucin dupo11 Febr, cum i s'a propus de unit din barbatir de statudela 2 MaY, §i de D. Balacenu la 1868 ; dar Gen. Tell

ysi

79

a pus patria tnainte de tote. Salvatorilor le trebuia näCamera docila, caci se temea de Camera ce lucra dupoimpulsiune Gen. Tell, ce devenise nit for0, §i care cre-dea ca va fi alles Domnd. Eata adev6rulti, In Oa sim-plitatea

Venim acum la circulara D. Ministru de esterne, IonGhica, catre agentii puterilor garant1,1) la messagiultiprin care a deschis la 28 Aprilie Adunarea clisa Consti-tuantei done acte prin care Salvatoril s'ati silit a justi-fica calcarea de la palat, arundnd noroiil asupra Mini-.strilor lull 2 Maid.

D. N. Cretulescu Intrna brqura ad-hoc 2) a analisatacelle doue acte, din care estragem cele urmatore :

I.

Atat 4n circulara ministrulul trebelorti din alai* dela 20 Februaritl, catre agentil puterilort garanti pre-cum In messagiuld de la 28 Aprilie sa cite : ca, one-mulicimirea era genera le ysi ca napunea se simjea umiliter

desonorater inaintea Europei, ea uer resturnare nu se maiputi inlet-tura, ea ea era dorita de to/1; ca Romani; poporil ysi armata, toti se aflati setoil de a seerpa terra deud stare de Inerurt steci5l'et6re." Care popord, care armata,simtea in unanimitate atatti de multi' injosirea terrel?Nu gasescti de catti vre ua 15 fo0 ministri cart( s'atisuccedatti la putere, ronduri-rondurT, sub Vocla-Cuza, §iearl ad fostd capil teal -va officiari din gar-nisona Bucurescilor. Poporulti n'a avut cea mai mica cun-noscinta despre calcarea palatului din nOptea de 10 spre11 Februaritl ?

1) Pablicatil in Trompetta" de la 27 Martie 1866.2) Intitalatrt 11-23 Fehr. 1866.

lui.

Zvi

calcariT,

si

svi

80

soldati officiarY, avutil nici eY idea des-pre acesta, Cana. vre-u5, duoi-trey ;elf al loru 11 scos-sell din casarme, condusserl pe la 3 ore din noptepe piecele Bucurescilord?

Dom in adeverri, autoril lug 11 Februariti erait con-vin;1 de acea uriti, de acea desperare, de acea indigna-tiune a poporulul ;i a armatel, pentru ce s'a, se ascundain intunericulii noptiY, nu se puny din contra lalumina sorelui in capulil acellul poporil, dirige mis-carea sá fad. ua revolutiune Cum, omenT conserva-

bArbati al ordinel, se coborA la miqloce pc carl le-gile, morala istoria le a osInditil pururea ;ile a privitil ca acte numal a resturngtorilord de mese-ria Cum omeni de Statu au pututil ss uite 1)60 in-teatata respectulti datoritil simtimentuluimergI a povatui pe osta;Y sA fad, u6, assemene fapta ? Cumtarbati al ordinil au pututil ss compromia armata candun'avea trebuintA de assemenT miqloce, Cad, dupe qisaOra Intrega era la desperare? Dent autoril calcaril sciail prebine cg, cu tote nemult6mirile ce erail in terra., ;isunt astag;i may multil de cltu atunci, ca in orl-ce epoch,' de transfor-mare radicale, candu chiar classile societdtil in favorulilcarora s'ati operatil reformele nu pail appretia spiritulaltoru reforme suffere , ;i cand singurulti isvoril debogAtie allti terreY nostre , productiunea pAmentulul, seaft cu desavarsire secatii, din lipsa de recolta In trey anyd'a rondulu, si acesta la unit gradu astfeltimare parte a terrei se gilt In cea may mare miseriA ; au-torii sciati pre bine din esperienta , ca nupotil isbuti a face u6, revolutiune, c5,c1 poporulu roman defelult1 lug urasce resturnArile ; poporulti romans, prin in-stinctulti set, prin bunulti seh simtt, scie sa appreciezeimpregiurarile greua epoch' de transitiune ce strAbA-temil. Ore nu este totti acellt instincts, to-VI acellti buntisimtu allit Romitniloril care In Ilioa de 11 Februariil ne

i nail

;i 11

;i sitsit1

publics

?

born,

i

calcarii, elicit,

Si

Bietif

gi

tory,ssi

militariil Ti sa

incatti ua

81

a fern de mitt resboifi civile ski de tote calamitittile ces'ar fi urmatt, deca aceia earl, chiar In acea qi de 1 tFebruarifi , puteati la, rondultI lorti sii, resiste autorilor itcAlcariT , nu arti fi preferitti sa se tins In hituri sit

lase tOt6, respunderea assupra autorilor complotulul?

Nota Ministrulul trebilor din afarfi, de la 20 Februa-printeunti 0rti de frase pucin parlamentarie, aruna

cu profusiune assupra omenilor guvernulul trecut maimulte incriminfiri.

Ed nu me void occupa de frase ; elle, card nu suntjustificate, devin calomnie ; calomniele se Intorc pestleIn fine assupra celor ce se servti cu densele. Void cer-ceta Insd unele din cite -va allegatiuni §i appretuiricopprinse In acea notfi.

Se pretinde ca lipsa capacitatilor din consiliulti fos-tului Domnd facusse ca guvernarea sa fie din celle maiinjositore. Aci autorele i collegil sel sunt pre modestYpentru sine Y, cfici capacitates D-lor a fost mai de multeori chiematfi a prelede la consiliele la actele Domnu-lui resturnattl ; . . . i pe rond ati lost date jos de parti-tele camerelor In numele carora se credeati ei In drepta adjunge la putere. Creq. ca n'ar fi de prisos a enumeraaid cfite-va din actele acestor capacitati, 0 a aminti cis,unit ad Intocinitti budgete alle carora cheltuele cover-§ati cu multd veniturile terrei, i meritulti carora staIn deficitulfi ce elle presentati. s'afi veclutti mi-nistriT la 1860, sub pre§edinta d -luI I. Ghica , urcandilciffra budgetulul, numal pentru terra RomanescA, de la43 milliOne d'ufidatli, la 100 millione ; pe c?tnd budgeteleambelorti terri unite, In urma totorti reformelorti s, sa,

creatiunilorfi, cu anuitittile lucrarilor0 publice , cu anui-tfitile ImprumuturilorA effectuate proiectate, cu fon-

t

Ast-fetid

si

0

si

di

82

derie de tunuri, cu vapore de resbellit , cu ua armataInduoita, cu unit arsenalti de 200 mil pusce, se urea lasumma de 160 millione. Si deca vomit examina ce crea-tiuni se proiecta prin budgetul de 100 millione al D.,Ion Ghica, numal pentru terra-Romanescit, nu vom giiside Wit sporiri de lefuri, otelurl pentru prefecture 0 al-locatiuni de baui pentru desptgubirea arendasilorti pen-tru pagube nejustificate. Si ce se propunea de titre a-celle capacitati spre a accoperi Insemnatulti deficittl ceLassa acellit budgetit de 100 millione ? Creatiuni de im-posite monstruose! Firesce Ca nisce assemeni budgete afiprovocatti nemultdmirea si Ingrijirea; si camera s'a v6dutanevoita a nu mai da allii seu sprijinti unord assemenTcapacitati.

Alte capacitati s'ad presentatil la 1861 cu budgetecart scadeart veniturile terrei, fail a cauta sa accoperecheltuele care, departe de a fi Impucinate, elle mergeaddin contra crescadit ; void sa amintescti dreptuld de ex-porta care presinta ud, summa annuale de mai multemillione lei, 0 care s'a stersd din veniturile Statului,-card, a fi lnlocuite cu alte resurse.

Alte capacitati art facut ca compturile Statului sd, nuse mai pots In veci lamuri , aplichnd und sistemit decomptabilitate si de perceperi cu totula null in terra.De aid results confusiune si desoraine In comptabilitate,Incittil nu credit ca situatiunea nostra financiara sa sepots, limped vre-urt-datd; de aci mai result& si acellespitimentatore remasite pe In contribuabill si pe la cas-sierT, can profitard, de confusiunea ce se introdusse sprea sustrage summe insemnate, datorite Statului.

CAM pentru applicarea legilorti financiare, ea se Wmast-felitt In catit provoca, revolta In mai multe parti alle

si mai en sema la Craiova ki la Ploesci. Capaci-tatile de care vorbiriimit fora nevoite , spre a se man-tine la gaverniA, a se servi Cu puterea armafii.

tercel,

83

Astfel tote acelle capacitati if ail tintitit de CAW In adistruge, era. nici-uklatit Intim a organisa ceva; 0 ail pa-rasitti puterea fiind cit le lipsea sprijinulil camerelorti.Se Intelege ca e vorba de ministerulti Rosetti-Bratianu.

Guvernul de la 11 Februariti, atat catre agentil pu-terilor garanti, CAW 0 catre camera, fit nevoitil a facetilt declarare solemna, ca va mantine institutiunile In vi-gore, §i cit rolulti guvernulul provisoritt se va margini Inmantinerea ordinil publice 0 In expedierea trebilorti,pea candfi puterile vortt hotarl. Promisiunea nu fu ti-nut& multi' timpti de astti guverntl. Ea fit calcata prinInTu0rea ce'0 lu'a acestti guvernti provisorit, proclamattide sine-0, de a confectiona legi §i a le promulga, si Inurma de a disolva aceea0 camera caria IT datorea um-bra de legalitate a existentel selle, 0 cu care, dupe le-gea vechia, §i nuoa, pe dal timpti tronul era vacantfi,urma ca sa conduct numal trebile currents alle terra.

i ore nu e loculti aci a ne Intreba : deca motivul realeallti disolvarii acesteT camere , chiar In dioa chilli sevota budgetele, n'a fostil rapporturile comissiunil Insar-cinata, a cerceta prin deosebite ministerie gestiunea ad-ministratiunii trecute, rapporturl prin carT se constatacalcarl de legT, cheltuele fart autorisatiunea camerelort,preschimbari de contracte, nuoe directiuni date lucrari-lorti publice, incepute si effectuate in mare paste, operealle chiar unora din omenil de la 11 Februaritl, pe Candi'se aflat1 ministri sub regimulti trecutil ?

Ua-data camera disolvata, guvernulti remasse In de-plina sa actiune de guvernil dictatoriale §i resvratitorn.ACUMA Ili' vom vedea la lucru. Tota lumea scie ca nue gra' a se pune cineva mai presusti de legs; greultieste a se mantine In cerculfi legilorl In nota sa de la

84

20 Februarill, D. Ion Ghica declara ca allegerile mandata-rilorti de la camera disolvatit se facusse prin miqloceilegall ; dell cum s'ail Meat ore nouele alegeri ?

AcOsta nu mai pote fi unit secretti pentruDossariele allegeriloru devise In Constituanta si In Ca-mera de la 1868, ne o spunil lndestulil. §i, spre a citaunit singuril exemplu, void Intreba ce a descoperitil an-queta de la Mehedinti, care nu pote fi pusa la Indoelit,cad ea era facuta de omens ce avert unit interessil Inregimulil de care vorbimil ?

Omenil de la 11 Februarift sciuttl sit fie nicichiar revolutionari, cad' atunci and fi avutil curaghilti ase pane chiar din slioa de 11 Februariii mai presusil delegi. Caut in astit framantare ua idea, si nu gasescu docatil urt inconsecinta. Deca acesti omen art cregutil..catrebue a se servi cu legile Statutului , apoi atunci ar fitrebuitil sit respecte statutulit Si institutiunile emanatedintr'Insula. La din contra trebuia sa alba curagiulilse pune, din qioa d'antehl , In Maxi de statute. Denanu era datil capacitittilorii de la putere a face acesta ;si de aceea ad adjunsil in nit monstruositate ce nu arenume In istoria poporeloril. El ail pkitti In lucrare cuuil camera esita din acellil orribile statutti fruit a con-voca yi senatulil; si child a trebuitil dea cuv(Intuliipentru acesta, n'a negatil dreptulil senatului d'a controlalucrarile adunaril, ci s'a servitit de pretexte cars nu suntde nature a radica prestigiulii unei autoritati ce se res-pectit. Nu era mai demnil a sfilsia statutulil ?

Ofenimil la messagiulil prin care s'a deschisti camerade la 28 Aprilie. Incriminarile si defitimitrile din mes-sagia sunt datoril a le examina ; cud autorii lord ailttitatti ca este al datoria sacra pentru cello ce accusesa justifice accusarile spre a nu se pune In positiune decalomniatoril.

Ceea ce se pote (lice In chestia unrril este ca ciilca-

niment

n'art

a

sres1

85

rea de la palatti , la inceputti a provocattl simti-mentuld tradusit In faptil prin revolta de laIassy, utde s'a versatt1 atata singe spre a se manifestanegre§itti Increderea in Omenii de la 11 Februariti §iadhesiunea la actulti. lord.

Mal anteirt vomit intreba: ce s'a fdcut' pentru mitn-tinerea positiunil politice in care ail gitsitti terra Omeniide la 11 Februariti ? Ce resultate dobenditti In urmaunorti combinarl atatti de pucin socotite ca aceea alnarmarii Si a recuisitiunilortt?

Eit nu credit ca scopulti InarmAril si fi pututti fi al-tulu de catti acella de a se face ua demonstratiune ; (lend,

ua demonstratiune, pentru care s'a fa'cutti atata framen-tare i s'a risipitti atiltea sume, nu se putea face maicu demnitate cu singura armata de care dispunea atunclterra? Cata sit multamimil evenementelorti de din afara;Cad' deo, Puterile garantI nu se &eat preocupate deceea ce se petrecea in centruhl Europei, neaperatil ca

11 Fevruariti putea sa attrag5, celle mai marl calami-titti assupra terrel ; putea si devinh' chiar mormentulilautonomies nationalit'atii nostre.

Cum se pOte califica darea de semi ce se face prinmessagirt , despre cestiunea monastirilorti (Use Inchinate,care de faptiit se afla resolvatti numal dupe initiative gu-vernulul de la 1862-63? De atunci averile acestortimonastiri &di parte In domenele Statului ; 3i , Para 11Februariii, acestit cestiune era pena astkli i diplomati-cesce regulate, de vreme ce tote puterile garanti adhe-rassera la miqloculti admisti de guvernti pentru a se facenumal unit adjutorti locurilor sante. A spune prin mes-sagiti ca administratiunea do la 11 Februaritt graescenegociarile intr'acesta, este a arreta pucinti respectti catreaceia cAtre earl se adressa messagiulti. Cine nu scie caomenil ce formau guvernulil de la 11 Februariti nu erati

s'au

§i

desunitil,

86

In relatiune cu vre-uii, putere , actulfi din care ekisse a-cella guvernit nefiinda recunoscuta ?

Motivele pentru cari s'a facutit Imprumutulii de 150miliOne lel, pentru adjutorulit locurilorti sante, imputataatatti de multti guvernului trecut, §i chipultt cum a fostacontractatit , cats sa fie forte bine cunnoscute @ appro-bate de administratiunea de la 1866, de vreme ce ministrulttce a facutit acesta Imprumuta a occupat (D. Strat) unlocfi In guvernula dupo 11 Febr. Acesta me dispensade a cerceta legea Imprumutulul §i moduli" executariI el.

Messagiulti care arunca tote relele assupra guver-nului trecutti assigura ca functionaril fostulul regima,§i din cari IA mare parte tat mai occupy §i astaqiposturile lore, iesasse interessele §i drepturile particula-rilorti; ca corruperea era generale §i Intermit gradtispaimfintatora. In facia unel assemene stars de lucrurl,cum unit guverna capabile §i intelligente, nepartinitorti

k.i leale, n'a pututti da judicatii de catil pe unit singurtifunctionarti ? Can sunt acelle IngrozitOre abusurl ? Decatre tine a nume sunt commise? Si pentru ce guvernulapatriotica din noptea de 11 Februariti, n'a putut lim-peqi §i denuncia a nume assemenl fapte can attingtimoralitatea publics ?

§i ore appretiarile unora omen) , avfinda unit inte-resat vitale a'0 scusa uh, fapta ca aceea de la 11 Fe-bruaria, sunt elle sentinge Inaintea carora ori-tine tre-bue a se inclina ? Tote aceste denunciari de delapidari

de abusurl §.c.I , pe cats vreme justitia nu se va pro-nuncia asupra-le, nu pota aye de catti caracterulti unordefaimari §i calomnie.

Prin messagiti se face ua declarare Insemnata : eabudgetele au fost reduse. Numerulti ministerielorti fiinduredusti la find Inca de la 1864, lucrarile publice tre-

87

cdndu la Ministeriu16 de interne , §i justitia Ia Culte §iInstructiune publickguvernulti de la 11 Februariti le aurcat la §Opte, spre a se pute negre§itti c5,patui tog salva-torii de la 11 Februartg. Crearea a done ministerie a oc-casionatfi firesce crearea mai multorti posturi , §i prinurmare crescerea ciffrei cheltuelelorl pentru caresfer§itil se crea unti ministerib' allu Lucarilora publice?pentru a se suspenda executarea lucrarilor lncepute subregimulti trecutti ? Pentru ce se crea unit ministeriti deJustitil , chdu chiar din autoril lui 11 Februariti de-

cu dreptii cuv6ntti, in camerele trecute , ca mi-nisteriult1 de JustitiA n'are cuv6ntil de a mai fi, de chidcea mai mare parte din attributele selle au trecutd IaCurtea de Cassatiune ? In adev6rfi, In urma nouei or-ganisatiuni judiciare , care a radicatii tutela tribunale-lorti de la acestti ministeriti, la ce mai "Ate servi unitministeriti allu Justitiei aparte ?

Inchisorile se arrett6 prin messagiti ca s'ati gAsittila 11 Februariti Inteul stare de jale : dmeni, inchig Finecercetafi cu lunele , dmeni lipsill de Zibertate far'a scide aunt vinovati. D6ca asta ar fi fost tocmai asa, apoicari sunt agentii , directamente responsabill Inteacesta,dati judecAtii pentru ca at lipsitti la datoriele lore. ?Ceea ce cunoscti In asta privinta este, cd, dupe 11 Fe-bruariii, s'a populatti temnitele cu omens fitrA cea maimica form& judiciary, far« mandattl §i far« consimtimen-tulti cellorti pe cari legea 1 a instituitil spre acestttsfor§itit

Messagiulti amintesce tote lipsurile ce exista In or-ganisarea justitiei , da assigurArY a se va pune cap6tilnestabilitatii in magistrature , §i promite ca va Incetaspiritulu acella care cerea a face din justitia: unu instru-mentii politicez. Monitorele ne arretA Indestult ca, in guraunora , stabilitatea Insenmeza preschimbarea perpetua.caul pentru a nu mai fi blnuita justitia ca devine unit

§i

§i

88

instrumenttt politicti, este de regretattt ca messagiulti n'acitatit anume casurile de acesta naturl de sub guver-nulti trecutti ; In catit privesce guvernulti de la 11 Fe-bruarit, ell nu void cita de catd destituirea de la Martiiia primulul procurore de la Curtea de Cassatiune, Intendepocl dudtt prima grill a Omenilorti de la 11 Februarittera sa, se potl sclpa de fostil ministril prin darea lordIn judecatd.1)

Messagiulit, vorbindti despre situatiunea financial% aOrrel, sett maY bine, .despre activulti passivulti tesau-rului publicit, se rostesce ast-felitt: In clioa cana gu-vernulti actuate a luati canna Statului, s'a reiclicatg ve-luN1 ce acoperea pritpastia in care eramii amenintali, aeadea ; arrOth apol activuld ;i passivulti Statului , ;i infine spune ca la 11 Februaritt 1866 a constatattt unitdeficitti de 55,761,841 lel.

Ca sa fiord drepti lealY, trebue sa recunOscemil caveulti de care se vorbesce In messagiti s'a radicattlInca din luna luY Decembre 1865, cu occasiunea presin-taxi' de catre ministrulti Financelortt la camera a bud-getulul pe annuli 1866 ; Ora maY cu seml la presenta-rea, In luna lul lanuaritt 1866 a proiectulut de legepentru Imprumutulu de 40 milliOne lei , menial a acco-peri tote datoriele trecutulul. Atunci s'a depusu pe biu-roulti camerel situatiunea nostrl financiaril , s'a de-rnonstratit ca singurulti mkilocit pentru a desface acestedatoriY nu este altulti de dal contractarea In strAinl-tate a maul Imprumutfi care sit se liquideze prin anuitAti.

Este cunnoscutfi el acestti Imprumutit s'a votatit de

1) La care se sdaogg gi lovirea inamovibilitglii I. Curti de Jus-titie, prin destituirea mai multor membrii ce cerusserii, con-form legii, constatarea anilor de servicil

§i

§i

ski

89

corpurile legiuitore , a guvernulu era In ajunulti deale effectua, chndti a venial evenimentele de la 11 Fe-bruarie.

D'arti fi mai avutti pucind rabdare, are fi maY a-nanate calcarea de la palate, se &eau Imprumutule ef-fectuate. Tesaurule publice ar fi qittl din greutatile incare se afla , terra ar fi profitate de versarea in circu-latiune a 40 milione lei, si creditule Statulul s'ar fi re-ardicate cu desoveqire. Acosta este cu at'attl maY multtide regretate , cu Cate capacitatile de la 11 Februarien'ati putute gesi alto miqloce maY nemeritti spre a sol-da datoriele trecutulul de cattl Imprumutule Oppen-1heir cu 18 la suta ; si pe lInga Imprumute, a ma)Impovarate ii biota terra, In crisa In care ne aflame, cumai multe imposite si concessiuni ruinatore.

Aceste deficite de 40 millione, era nu de 55,761,841lei , dupe cum se arretta In messagit, cad nu trebueaa compta deficite i bonurile emise pentru cumperatoreatutunului , tutunurile fiind ua marl& in magasieleStatulul care, desfacendu-se &ice, restituia cu prisostiIn cassa Statulul banil acellore bonuri ; aceste defi-cite de 40 millione lei, clice, se repro§eza de Care au-torii lui 11 Februarie tote guvernului trecute. Sa cer-cetam lnse, §i sa vedeme pone la ce puncte acestaassertiune este adeverata , §i dem chiar dintre autoriicalcaril de la palate , fostY ministri In intervalule de 7anni de domnia a lul Voda-Cuza, nu att si (limp partealore de respundere in astir deficitti.

Cate pentru trecerea in budgetuld veniturilor a unorcifre lusorie fi nejustificate, de budgetul anului 1865nu a fost Intocmite de mine , eii Ina me creqe datortla intreba la rondul meta pe guvernul actuale, cari suntveniturile reali alle annulul 1866 ? cad budgetule ge-nerale alle Statulul pe annuli"' 1866 nu s'a date publi-

;i

;i

§i

si

90

Camera de la 1869 a facut ua situatiune finan-Vail care stigmatisesa pe Salvatorl.

Acesta fiindti qissti in trecdtti , sä cercethm cuseriositatea originea deficitului de 40 miliOne lei.

Plecandti de la annulti 1859, gdsescil in rapportuldde la 23 Maid 1860 allti ministrului de Finance de atuncichtre Domnil , rapportti relative la Inchialarea comptu-rilore pe annulti 1859 , la situatiu-nea financial% pe annti , ca activulti tesaurululla 1 Ianuarin 1860 se urea la lei 8,875,442 , era passi-vuld la lei 46,452,761 ; differenth dent intre activti sipassivti leT 37,677,339 este datorid publicd. De vomit scadedin summa passivulul cu approximatiune 20 millione,spre a intra In spiritulti mentionatuluT mai susti rapportil,care pretinde ca lid mare parte din passivti este fictivd,toff' ne lipsea spre accoperirea datoriel vre-ud 17 mil-Hone S§i jum'etate.

De vomit cerceta assemene 1i situatiunea financiariaa Moldovel, tote la finele annulul 1859 , vomit gdsi inexpunerea de motive a budgetulul pe 1862, presentatiladundril , ca datoria in acea parte a t6rrei se urca laleT 10,500,000 ; totalulti dent anti passivulul pentru am-bele Principate la finituld MT 1859 era aprope de 28

Din acesta datorid, platindu-se treptelnicesce pe fie-care annti cdte IA parte, tesaurulii publicd s'a gdsittimereti Impovdratd cu summele ce se soldat , de vremece soldarea lorti se facea cu din veniturile annualT allebudgetulul in detrimentuld cheltuelelord ordinarie bud-getare.

Cercetandt acuma resultatulti annilorti 1860 , 1861,1862 §i 1863 , vedemti din bilantulti datoriel Statululdepusti pe biuroulti Adundril In sessiunea annuluT 1863-64, ea datoria reale In sarcina tesaurului , numal p6nala Noembre 1863, era de 26,612,2 10 leT. Prin urmare,

cittitil, ,li

tot&

terre-Romanesci §i

acellaki

.

millione.

91

fara a in6 mal occupa de ciffra datoriei ce a lasatti siexercitiulil annului 1864 In povara annului 1865 , ontine pote vede ca pentru datoria Statului nu pottl fiaccusati Ministrii Statutului.

De vomit voi sa ne dam soma de causele ce ail ad-dusti ac6sta 'stare de lucruri, vomit fi siliti sa admitemilel una din celle principali a fostti lipsa de budgete re-gulate Intr'unil interval de 4 aunt Nu dora ea minis-trii nu le presentati , dera camerele, fiind occupate delupte politice, nu se occupail de budgete.

De la annulti 1860 p6n6 la 1865 , nu cunnoscti sase fi votatti unit budgetti de camera, acella anti annu-lui 1860 pentru terra-Rombesca a fostti votatti abia pela Septembre.

Pe annulti 1861 nu s'ati votatti budgete ; s'ati ser-vitit acella allu annului 1860. Pe annultl. 1862 , ga-sescttt presentate camerelor, de ministrii ambelorit term,budgete separate, cars assemenea nu s'ati votatti. i de

unirea a fostil proclamata la Ianuariti acella annti, sisessiunea adunarilorti Intrunite a fostti prelungita 0116la luniti, der& nits anti budgetti nu s'a votatti ; s'a dattinumai latitudine guvernului a urma totti dupe budgetulannului 1860, si dupe creditele supplementarie si extra-ordinarie ce deschis differitele ministerie dupet rebuinta.

Nu creqii Insa de prisostl, In cestiunea de facia , anota aci ciffrele Infacisate pentru Principatele separate peannuli' 1862. Acella anti terrei-RomAnesci se Inchiaia lacheltuele i venituri cu ciffra de lei 88,362,917; veni-turile Insa se complectati cu vre-ua 19 milliOne prove-nite din remasite , (din care mare parte nu erati Incaimplinite la 1866) din reservele de la ministerulti Cul-telora, din Imprumutul de 4 millione, si din alte summeextraordinarie, can n'atl mai pututil figura In budgeteleannilorti urmatori.

cu

§i

'§1 ail

92

Budgetulti Moldovei tat% pe 1862 se urea la chel-tucle la ciffra de 51,010,307 lei, era la venitil la summade 46,342,436 lei, lils'andit ast-feliii unit deficit-it de lei4,668,307 , deoscbitti uil datoriil ciltre fostil proprietaryal tiganilorit emancipati, capitalit si dobendil vre ua 81/2millione, ua datorie flotantl de vre u6, 5 millione, re-mkite assemene vre la 5 milliOne.

A duoa causa a acestel desordine financiare este In-semnatele remkite dupe la contribuabilf , dent mai cusema, dupe la cassieri perceptori , In urma applicarilnuouluT sistemit de comptabilitate de perceptiuni, re-m'a§ite cari nu cre(lti a exagera de le vont lnsemna aciIn ciffra de peste 40 millione.

UA altfi causa, din care a provenitti datoriele de as-alle StatuluT , a fostil lmpucinarea §i supprimarea

unora dintre veniturile Inscrise In budgetulti annulul1860, §i cari In =mil 1861, 62, 63 si 64 n'ati maY exis-tatit. Ast-feliti sunt : reservele Cultelorti si altorti cassepublice, productulti Intregti allu dreptulul de exportilalte veniturT.

De vomit adauge pe Peng acestea sporirea succes-sive a cheltuelelor provocate de nuoele creatiunT, curteade Cassatiune, curtea de Compturi, corpurile legislative,precum §i Insemnatele adause &cute mai la tote ser-viciele publice, ne vomit explica si mai bine causele canatt produssfi deficitulti In cestiune. Ast-feliti vedemil caserviciulit pensiunilorti, ce la annulti 1859 se urca apro-ximativti la ciffra de 5 milliOne lei pentru ambele Prin-cipate, astficy s'a Intreit ; lefile diurnele s'ait sporititde la 1860 p6na la 1866, cu adausele i creatiuuile cellenuoe , cellti pucinil cu vre-tia, 15 millione ; la lucrilrilepublice s'a adaustt vre-ua 7 millione , la armata vre-ufi,20 milliOne , §i in sfIqitti mai tote serviciele publice ailcrescutil In aceemi proportiune.1)

1) Adaogri coneessinnele Strusberg Offenheim, imprumutulOppenheim, fi rissipa de bans din partea Refiner,

;i

;i

tali

ci ei

5f

d

0i

93

Etta dent cum se explicit deficitulti ce apessti, assu-pra tesaurulul publicit. Deca acuma , pe lIngra acestecause evidenti ce enumeraill, vorti mai fi alte oculte,

sustrageri de summe sub differite pretexte,can se vor fi tticutti In timpulti de epte anni de donmiea lul Voda-Cuza, Si cari vorti fi contribuittl assemeneaIn crescerea nevoielort1 financiare In care ne aflamu, ehunula nu void lua assupra-mi sa affirms, nicl ca au e-xistattt assemeni dilapidrtri, nicl d nu ail existath. E dedatoria ornenilorti de la 11 Februariti, cari au avut treyand puterea In imam , §i cart affirmit existeuta unortiassemeni clilapidari, §i prin urmare trebue sa le cunOscii,cari sunt §Si tine sunt autoril lorti , este de datorialord ca s5, le Ilea pe facia. Acesta an fi cu atatu maimultti de doritti, cAci tine nu scie ca aci e rang carene rode pe nol tie timpi immemoria112

Nu crew de prisosti , In cestiunea deficitulul ce neoccupti, a cita aci cuvintele rostite In camera de catredifferitil ministril tie Finance , de Cate onY ci veneati saGera credite pentru serviciul dobenclilorti in Imprurnutu-rile ce se simtiati nevoiti a contracta.

La 1861 Mani, d. Dimitrie Ghica, ministrulti tie Fi-nance de atunci, cu occasiunea cereriI in camera a unulImprumutti de 4 million lei, intre altele ve roe,

a lua indatd in desbatere proiectulii de lege penfru astir imprumutrt, tact` nu sunt la indoiald ca ¢i d -trtsunteli, incredinfali, ca cu starea in care se aftavistieria , guvernul este on totulii in impossibilitate de aconduce lucrdrile Statului;" ski mai la vale, aditogand, qiceaCa functionarti sunt soldagf, indestulare,bolnavilor in spitale le lipsescii hrana ysi altele assemeniimperiose trebuinfe.'`

Prevdintele consiliuluY , reposatulit Barbu Catargiu,spre a IntAri cuvintele collegulul sai de la Finance ,a combate ore -cart lntempinarY facute de unit deputati,

;idilapidart ;i

nines:d-lorg,

astdg

,

si

94

se exprima ast-felia : guvernulii este fella de la .1 Ia-nuariii ; and vi s'a ardtatii ca cassierulit inapoia man-datele din lipsd de bane, pentru ca in casa se aflag nu-mai 4 mii lei , fi, trebuia sd se respuncld indatd pests 2milliane ; and vi s'a arcitatii ca soldalii fi bolnavii morede fame , se pate gdsi unit' deputatil care set vina a nuspune cci, nu este uci cestiune seriasd ca nu e primejdid ?Dia ce cestiune pate fi mai, seriosd de cdtil ud cestiunede on6re f i view? De onare, flindil cd Statue este in fa-litd; de yield, fiindii cd 6menii, morii de fame !

La 1862 Februaria, acella0 barbata de Stata, re-posatula Barba Catargiu, prevdintele Consiliului , sprea sustine legea pentru unti credita de 400 mu lei cecerea spre plata doban4ilorti la datoria flotante , qiceaacestii imprumutit este ca: Statulii se afid in acea posi-tiune nenorocita de a cadea sub acea impoarcitare vorbcide falita" i mai la vale : ca chiar in casulii and te-saurul nostru ar aye creanje multil mai mart de cat da-torii, tail 2 se pate applica acestii cusentil, dem nu paterespunde cele mai neapdrate cheltueli clilnice; fi sail. Dlorce sunt aceste cheltuele clilnice 1' e hrana soldalilor in ca-sarme, sunt medicamentele bolnavilor in spitale, e intreti-nerea copiilor in scale."

La 1863 Ianuaria, D. Tell, ministrula Cultelorti deatunci, veninda In camera O. sustina, In lipsa ministru-hi de Finance ce se afla bolnavti, legea pentru mit cre-dita de 600 mil lei, pentru serviciula de dobenda ladatoria flotanta, s'a exprimata ast-felia : ,,D.lor, ve estecunoscutd la toli starea tesaurului publtcii, acistd strimtoratdstare a causal multe suferinte ; suntem la inceputulii an-nului f i Inca nu am inceputti a strenge veniturile, afa incall soldatif suffere de celle d'anteig necesitetTi , inter-natele suffere, functionarii publici suffere. Puteli derd lesneintellege pentru ce ceremii urgenta acestui creditti."

La 1863 Noembre, d. Stege, ministru de finance de

95

atuncI, ca sa sustina cererea pentru unit credita de 1milionit, tot pentru serviciul de dobende la datoria lib-tanta, i sti combats, amanarea cercetaril proiectului delege propusa de unit deputatti, qicea : D-v6strei avefivreme, eu nu am vreme; nu voiii sta nici unit minute laministeriii Cu prefiulii de a yea , pe fie -care minuti ,

creditorii Statuldi cerend a li se piciti polifele lor;nu voiii sta cu prefulti de a rofi pe fie care minutilinaintea acellorg creditori.

In mesagiulti D. I. Ghica se mai dice ca causele ce atiadclusa datoria flotante la ciffra de 24 de millione lei,este nemantinerea differitelora guverne ce succe-data de la 1862 lncoa, In conditiunile legiloru prin canli se accorda creditele pentru serviciele dobendelorit indatoria flotanta ; privinta guvernului trecutil, semai aclauge ca ela ar fi desnaturata spiritula legit sprea pute emite mai multe bonuri de tesaurit, de Mil eraautorisatil de legea Imprumutului.

Dupe mine, nemantinerea differitelorti guverne Yn li_mitele legiloru prin care li se accorda credite pentruserviciulit dobendelorit la datoria flotanta , nu pote ficonsiderate de can. ca effectula nevoeloril Si greutati-lor In care s'ail aflatil acele guverne , era nici cum cacause.

Ace14 nevoie i greutati, credit ca urmeza sa fi si-Ma data pe d. ministru de Finance dela 1866, candil seafla occupant% aceemi positiune In Moldova in 1861,

pe reposatulti Panu, Ca prepdinte all. consiliu-1111 tot In acea epoca, a contracta Imprumuturi In con-ditiuni forte onerose pentru Statt ; acesta Inteua starede lucruri mai pucina dificile de cata aceea In care s'agasitti guvernulti la 1865.

§i de vomit vre sa luamil cunoscinta §i de conditiu-nile mum cu care aceste ImprumuturI s'ail efectuatti,vomit vede ca unit Imprumutd In ciffra de lei 2,646,000

ve-

nindumai

In

cattl si

Si

s'ad

si

96

contractata In anula 1860, neputeldu-se pliiti la ma-de*, ministriT de mai sus, la Martin 1861, facura uaconventiune cu banchieriT ca sa prelungesca plata la

si le accordara 10 la sutit dolAnda si un escompt1114 pentru termenula prelungita. Imprumutula nepu-t6ndu-se desface nici la luna lul Maiti, se prelungesceOM la August, dolAnda se fixeza 61.4 10°1°, era es-comptula se sporesce de la 1114 la 5. In sfesrsita guver-nultt se vede nevoita la Iunia 1861 a face la nuortconventiune pentru unit Imprumuta de 2 millione lei,cu termena de 15 lune si cu conditiune ca dobInda, ca 10 0/0sit se platesch la sfIrsitul fie-caria luny, sa se retina de critrebanchieri din ast Imprumut lei 7 sute mu ce aveati a priimidin Imprumutulti de mai Inainte, Impreuna cu procen-tele de 15% , sa se priimesca In loca de numeraria,600 mil lei, capete si dolAnda, In bonurY de Tigani, cutotultt despretuite cad elle :se scomptatt cu jum6tatepretula si In contra legit care prescria mOdula des-facerii acestor bonuri.

Ceea ce Insa nu se cade a trece sub tacere, este catote aceste Imprumuturi s'ait facuta cu simple Inchiarialle ConsiliuluT de ministril, ifoxa nici ua autorisatiunelegislative.'),

Voltz vorbi In trecatil si de qioa de 3 August 1865, a-tatu de multa Imputata guvernulul trecuttt. Celle pe-trecute in acea cli s'att justificattt prin calcarea de lapalata : 3 Augusta a fostil ua cercare ; atunci armata'sT a facut datoria ; 11 Februaritt a fost isbanda. Decaguvernula si armata seviirsesca ua crime cand nabusescil

1) Lirmeazi aci legea monopolului tutunuluT, pe care D. I. Ghica ocalificii de curse ; dar esperiiuca a dovedit el este uil sorgintesigurrt de venitil, pi pe care guvernele viitdr e o vor adopta, donevoe. Asemenca, concesiunea Bailed drumului ferat, Sal-vatorii le ail mengnut, dAnd concessiuni cu mult mai ruingtore.

Mail,

p'a

97

rescOla dupe ulite, apoi cum se va califica purtarea gu-vernuldi de la 11 Februarid In evenimentele de la Iassy ?

Ne mai remtine a vorbi de tabara de la Argesil.De 3 Aprilie, sail lupta fratucida de la Tali.Despre plebiscituld de la Aprilie 1866.Despre revolta granicerilor.Despre ingerinta In alegerile Constituantei.Despre arestarea arbitrary a Col. Solomon.Fiind ca clesvoltarea acestor cestiuni ar da acestui o-

pusculd o prea mare lutindere, ne mdrginim a trimitepe lectord la Trompetta Carpatilor uncle tote acellecestiuni s'ai'l tratat pe larg i cu mai multa sinceritatede cat In organele Februaristilor.

Astfel, despre tabara de la Arge0 , care a provocatacelle vestite rechisitiuni, cari au fost pentru locuitorinit curata spoliare , s'a dovedit , In sedinta Camerel dela 2 Martie 1870 , ca acea tabard, facuta In eventuali-tatea trecerei Dundrii de ca"tre Turd, nu era unit puntilstrategicil ; cad In cadd de nere4td, ceea ce s'ar fiputut Inthmpla soldatuld n'avea ad'epostii nude sa seretragd, aceld puntd nefiind pe axa cea mare, cum esteTargovi§tea , uncle strebunil uostri, dup6 repurtarea 11-lustrelor victoril, venead a se adaposti fiind rargovisteaprope de capitald; apol drumulil de fend find pe axacea mare, reservele militare s'ar fi concentrat acolo maicu inlesnire , av6nd din distanca In distanca materialu-rile necessarii.

Pentru 3 Aprilie , veqi Trompetta de la 19 i 27 A-prilie 1866.

Despre plebiscite, vom observa ca Salvatorii Wait cu-tezat a esclude pe D. Cogalnicenu din Constituantd, pen-tru cd s'a servitd cu plebiscitul pentru sanctionarea re-formelor cellor mart de la 2 Mai; cad Gen. Tell le arespuns ca, de vor attaca plebiscitul de la MM 1864, D-sava attaca plebiscitul de la Aprilie 1866; Februaristil s'at

7

98

pus atunci pe terhmul innnoralittii, ca sa justifice es-cluderea D. Coghlnicenu din Constituantii.

Despre revolta graniemilor, vedi Trompetta de la 27Mal si 21 'unlit 1866.

Despre ingerinta In allegerile Constituantel, vedi Trom-petta de la 27 Aprilie, 3, 6 , 10 i 24 Mai , 17 .1i 21Iuniu 1866

Despre arestarca Col. Solomon , vedi Trompetta de la24 Mail

In fine , recomandrun lectorilor In Pressa de la 18Martie 1869, justificarea DD. Bil,15.cenu D. Sturza laaccusarea DD. Rosetti Briltianu, cari insinuiah In or-ganulti for ea D. Ion Ghica ar fi lucrat pentru domni e,dupe 11 Februariu , prin agentil terrei de la Paris .1idin Constantinopole.

Trompetta in No de la 31 Maid 1866 anunta lecto-rilor sel plecarea din terra, a D. Ion Ghica, in missiunestraordinarci, observftnd cit simte tera trebuinta a seafla In terra D. Ion Ghica in momentele acellea."

Iar la 3 Iunifi, D. Ion Ghica si parasia terra, ducCn-du-se la Constantinopole pentru recunosterea WI CarolI ca Domnil anti Romanilor.

In capitolul viitorti vom vedea resultatulh missiunaselle straordinare.

Ft'llitanitlit de recunOscere alit lid Carol 1.

In intervalulh de due luni apprope , de in 11 Maipan& la 11 Tuba 1866 , D. Ion Ghica lucresit in Con-stantinopole pentru recunkterea de chtre Porta a MICarol I; resultatul este firmanul SultanuluT Abdul Aziz,prin care numesce pe Carol de Domnitor and

ca cum plebiscitulti de la Aprilie 1866, confirmathde Constituantii, n'ar fi Insemnath nimic.

Boner,.nilor,

ski

ii

99

Analisa acestuT acta politicit a facut-o autorula bi-lancului anulul 11 Febr. 1866 pang, la 11 Febr. 1867 , pu-blicat In Trompetta de la 26 Febr., 9 si 12 Martie 1867.

Coppiema :Acesta documenta se aft de mult In mana nOstra, si

mit fi pututil sa-la publicam multi]. mar 'nainte de Ga-zeta Augsbourg si Independenta Belgied, dera limbagiultiPortei ni ff a parutit MAW de semeta si Matti de umi-litora pentru nor, ore-cari dispositiuni ale firmanululsunta asa de contrarie constitutiunii si drepturilora Ro-maniei, caracterula generale alit aCCestu1 documenta con-trasts Intr'atata cu situatiunea demna ce Voda-Cuza sci-usse sa creeze Romaniei in facia, cu Sublima Porta, InCAW nor nu amit pututit sa credemti de Cart forte tar-qui In autenticitatea scrisorilora si firmanulul Sultanululpre care Ilia reproducemit aci. Asa@ Induoela nu mareste de loca permisa, canal duoe, jiare dintre cele maracreditate in Europa art deschisit colonele lora acestthdocumenta, si data. Insu-si Monitoruli Universale, orga-unlit officiale alit Franciel si alit Imperatului Francesi-lora, a adeverita existenta lul dandu-I publicitate.

Eta dent resultatula brilantti alit negociatiunilora ced -niI Ion Ghica, Dimitrie Sturza, etc. ati urmaritit unuladupe altula la Constantinopole.

Vom vorbi alts -data de consecuentele deplorabill ceacestit firmana urmeza, sa traga mar tardirt pentru tent.In bilantulti nostru sinoptica, de lucruri numal cunos-cute ki positive, nu putema sa ne Intindemti si la con-jecture. Sa ne marginima de asta-data a examina dispo-sitiunile principall ale firmanulul Sultanulul.

Articolele 1, 6 si 9 suntit de ordina generale : ele numodifica Intru nimica situatiunea care ne a fostrt facutaprin vechiele nostre tractate.

Articulula 2, relativa la cifra armatei, ne umilescecumplita. Ta to ingagezi, dice Sultanula Dornnitorulul

7*

100

Romimid, a nu trece, sub nici unit pretestii tsi fug u uciprealabilel infelegere cu guvernulti meg preste cifra detrei, tleei mii ()meta la care forts armata de totit feluliia Principatelorii-Unite va putea fi urcatei."

Ast-felti Porta ne fadicA, In ce termetil! unitdreptit pre care Vodit -Cuza luase in faptit ;i In dreptit,In applausele si mandrirea tisrel IntregY, de la unit ca-p6tit pen6, la altulti, ;i a tutor Romttnilorti de pre oiluncle se aflatl eI. Moulton/Li Statulul de la 11 FebruarittIncoa permisti intr'uit tli sit spunit In colonele seleofficiall, armata nn trecuse nici-uit-datit, sub regimulitprecedente, preste cifra de 9 mil omenl; insit acestit-i1/0-nitorti a vorbith, In acea Ali cent puchni, precum vor-besce tottl-d'a-una Romania care nu mintemid o data. La aeeste alegarl ale qiarului officiale maioppunemit unit rapportit alit Lecca, ministrant deResbellit allu guvernulul provisoriti, publicatit In acella0Monitorg dte-va (Lille dupe 11 Februariit, rapportit careconstatit, Inteunti chipit nerefutabile, cit Vodit-Cuza liis-sasse Romtiniei, smulsit de pre trout, uit armatil, de pa-tru-pci mil ()meal ;i uit sutit tunurl.

ComparatT acum, vol de tote partitele ;i de tote cre-dintele, trecutalit cu presentula.

Articolulti 3 anti firmanulul a U.Oris,;Z pre PrincipeleRomAnieT sit batit monetiti, (led acestit monetit trebue sitOde unit semnii anti guvernulL Imperiale, de bunitsernit semi -lung islamismulul, sett 'mite unii fesii de So-mosii, Flumosl concuistit, Intriadeverit! Sit ne addtt-cetnit aminte cit ui. lege pentru institatianea, monetel na-tionale fussesse preparatti, sub regimulit trecutil, multimit cit acestA monetit trebuia sit fie bittutii, de dtreVod6,-Cuza, proprio motu, cu efigia suveranulul terra preMusa, In cursulti aunulul 1866. NoT am si amintith a-cestit faptil In Trompetta din 21 Noembre annuli' 1866,syi chiar modelele acestel monete se batusera. Avemil o-

i

'ST -a

cit

qiatulti

d-luI

i

101

'Area fericirea a possede net exemplart alit nostru,In temeiulfi chruia putemil sa affirmhmil eh acesta mo-neth este adeveratti nationale, adeveratti romhh, citcf eanu porta, Did unit semnit nicY allti fessuluY nici alld semi-lune, ci numal chipulti suveranulul

Consecintele acestuY articol s'ati veQut cu occasia baterelmonetel d'argint §i de aur, cu effigia Domnitorului ; re-producem cite -va pasage din Le Constitutionnel, de laMalu trecut, reprodus de Trompetta In No. 820.

Uh scrissOre din Constantinopole adressata Correspon-denlei Bullier ne informezh ca, grata interventiuniY of-ficiose a uneY 041 din corpulti diplomaticti accreditath,pre ling Sultanulti, difficultatea care s'a radicath IntrePOrth i principele Carol relativh la moneta, ce batu mayal-alta ..eft, este pe calle d'a se arangia. Representantilprincipall al puterilorit garante, nevoindfi ca uh cestiunede detailit ca acesta sit iea proportiuni ce ar putea fi

exploatate de partita perturbatorilorn romanY, all spriji-nitit cu tOth influenta lora demersurile Acute de chtred. Sturdza, Agentele Principelul Carol la Constantino-pole, ,pentru ca representatiunile ce s'a creguth In dreptttPorta sit faca, sit se produch fara amhraciune.

Demersurile lortt, datorite In mare parte simpatielorce d. Sturdza 's.1 a chstigatti, se pare ca art avutti unitbuntl resultatil ; ca suntemh In putinth a adauge la in-formhrile ce precedil, ch, scrissOrea prin care Porta a fa-cuth cunnoscutti la Bucurescl obiectiunile selle ware nicIunit caracterti officiale. Acesta este uh simpla noth amarelul Vizirn ce nu porta nici num6ril de rondti, nici

§i exprima, cu moderatiune cate -va observatiunicurtenitore relativti la efigia principelui Carol ce se aftpre nuoi]e monete romilne.

Putemtl Inch adauge ca guvernulti romanft n'are altedispositiuni de WU celle may conciliante In privinta Por-te, ca In dificultatea de faciA, ca i In orl-care alta

terret.

sigiliti,

tit

qi

102

ce s'ar putea nasce, este animatti de dorinta sincera ada satisfactiune puterii suzerane.

Decd. moneta nationale pre care ea n'a Incetatil a ocere, §i pre care promite sa o dea decd ar avea puterea,se tragea din circulatiune, sod i se bittea unit semit devassalitate, tots Romanii ar fi simtitd Inteacesta ua as,a,umilire In catil perturbatoriT fi avutti nisi ua os-tenela sa provoke ore -care desordine, alle card incon-veniente ar fi cu atattl mai marl pentru Porta §i pen-tru puterile garanti de catti circularea unei monete deaurd, care cu tote acestea va Inlesni transactiunile com-merciall, cad este Intocmai cu acella T titlu ca a nOstra."

Articolul 4 din firman tracteza despre relatiunile nOstreinternationall. Sublima Porta, In nesecabila sa buns-vointapentru Romania, ne accords cu ua mans ceea ce ne eradatOre, ne retrage cu u5, alta dreptuld d'a ne foloside unit a,ntecedente pre care Voda-Cuza luasse In-tr'unti chiptt abile In 1865. Care este acestil actti gene-rest" allii Porter? In viitord guvernultt imperiale va con-sulta Principatele-Unite asupra dispositiunilord totortitractateloril sett conventiunilorti ce va negotia cu pute-rile straine, tractate §i conventiuni earl suntd applicabiliRomaniei, dupe cum fie -tine scie, In virtutea tractatuluidin Paris."

Facendtt acesta, Porta este ecuitabile, nimica mai multtt.Era inteadeverd ciudattt ca commerciul nostru, indus-

tria nostra, tote bogatiele terra sa Vita fi compromiseprinteund tractatil de commerciti cc ant fi semnattiPorta_ cu veri-u5, putere Ore-care , fara ca guvernulttnostru sd, scie unit singurti cuventti dintr'Insuld. Ar filesne sa citamtt mai multe esemple In acesta privinta,yi este de notorietate publics ca Voda-Cuza, In maimulte ronduri, Insdrcinasse pre demnultt nostru repre-sentante pre MO Sublima Porta, pre onorabilele d.Costache Negri d'a face la Constantinopole representa-

orl -ce

Illa

tiaral

103

tiunile cele mai energice contra acestel stall de lucruri,si ca aceste reclamari adussesse lagadueli a carorti le-gitima realisare este tailiu pretinsa concessiune a Portii.§i spre despagubire , ce avantagie considerabili nu neretrage firmanula? Victoriele diplomatice alle reg,imuluiprecedinte sunt sterse , pentru ca Romania nu va maipute face d'aci Inainte de catil arrangemente de interessiilocale ; si Inca aceste arrangemente nu vora pute fi In-chiaiate de cliff' cu administraJiunzle limitrofe; arran-gemente, In fine, cars sa nu aiba de loc forma de trac-tate officiali, nici caracterii politici 1. A! cata de departesuntema de regimula trecuta, si can de bine se vedeca Marele Vizira alla Sultanului nu mai avea Inainte-ipre agentele lui Voda-Cuza! Cine din nol nu'si adduceaminte cu orgolia cart de multi' largisse Voda-Cuzadomenul actiunil politice a Romaniei! Fara a mai vorbidespre relatiunile selle intime cu Principil Serbiei siMuntenegrului , Voda-Cuza nu a inchiaiat ore , In maimai multe ronduri, conventiuni telegrafice si postali, nucu administratiunile postali sea telegrafice alle Austrieis,i Russiel, deed Inca cu_ guvernamthitele Majestatii SelleImperatulti Francisca Josef si Majestatil Sele ImperatulAlexandru? N'adherasse elm ore d'a dreptula , mai cusoma in 1865 , fare a se preoccupa de reclamatiunileSublimel Porti, la conventiunea telegrafice internationalesemnata la Paris de Care tote puterile europene?guvernulti Imperatului Napoleon, din parte'i , n'a dataOre acta de aceste adhesiune guvernului romana, prinorganula officiale anti d -lul Tillos, agentele diplomaticasi consula generale anti Franciei In Bucuresci? Voda-Cuza nu obtinusse In fine, in acellasi anna , de la gu-vernula francesa, cu tote oppositiunea si demars,ele forteactive alle Sublimei Porti, ca Romania sa figureze laEspositiunea Universale din 1867 Intr'un loch speciale,

propria, separatil de alla Turciel, cu acellesi a-

Ski

eTall

104

vantage ca tote puterile Intr'adev6rti independint1 dinuniversil?

Etta trecutulti pre care firmanulti l'a stersti!Articolul 5 interQice Principe lul Romanies a creea or-

sett decoratiunt. Cum n'o sg, ne mal adducemti a-minte ca ski institutiunea until ordinti romanti, ca §i crea-tiunea unel monete romane , fussesse deeisti, de catreVed&-Cuza , acesta ordinti trebuia sa, se numesc4Ordinta Unirri? Not nu vroimiiprin acesta sA spunemceva Eroilor de la 11 Februariti pre care dumneloril:s6n'o fi In calcarea palatulul, dunmelorit au a-vuttt mat multe surprise earl negre§itil le ar fi %cutmarl huresiunl d6c5, nu ar fi fostil transportati prinfumulu gloriei unel isbande atatt de eroice ! Intre altele,dunmelor ati gasitti , Intr'una din mobilele cabinetuldde travaliti allu lul Voda-Cuza, inseinnele_ a 5 classe alleor4 znti. i In cassa thesaurultd centrale 'IA marecantitate de insemne de tote gradele alle acelluia0 or-dint, care trebuia sa fie instituittl In currdndti.9 Aveuia§i nol unit modeltl , pre care -lit vomit publica d6c6, po-liticii lul 11 Februar1u volt cuteza a nega decoratiuneatare; porte-o §i dumnelor cleca se simtii demni de(Asa; dera primulti ordinti create In Romania cea ma-reta. este ordinulii Unira ceea ce nu 'ite opri d'a semat creea §i alts (walk care negre§itil ca va fi acellaallti indipendinia. AlAturi cu interdictiunea absolutt1pronunciatit de cAtre Porta, sa adaugemil, dupe ore -carsinformatiuni, ca s'ati ggsitti printre hartiele lui Voda-Cuza ua scrisore Bata a rariei Selle cAtre agentele sett

Constantinopole, scrissore In care Inaltimea Sa lnsitir-ina pre d. C. Negri, nu ca sa solicite autorisatiunea

''a creea unti ordinti, ci numal d'a anuncia simplu Inaltei

1) Ve01 Trompetta de la 12 Martie 1867 mule s'a publicat Ste-t tele Ordinulul Unirii.

cline

§i ca

sciindti. --

105

Port creatiunea Ordinuldi (Mira, ki a ruga pe M. S. 1.Sultanulfi sa, bine-voiasca, a priimi insemnele celle marinalte alle acestuT ordinii romanii. Legea pentru Infiin-ta,rea ordinului Unirii s'a votatti de consiliul de Staticdin 2 In liti 1864, §i s'a sanctionatil in temeiulit plebis-citului; a se yule Alonitorulii Officiale pre annulit 1864.

CAt& distant& de la aceste fapte nationali IAA la in-terdictiunea atilt& de umilitore a Sublimer Porti!

Articolul 7 stipulezit marirea tributulul ce se platescePortii. E de erequtti acesta? Unit spoil de irapov6rarsipentru financele Romaniei in momentulti Candit Vistieriae golrt, In ora dna. Principele Carol declara corpurilorlegiuitere ca, valorile Statului se scomptail cu 30 % §ia trebuia sa se contracteze unit imprumutil forte one-rosti ! Acestit urcare a tributuluT fost'a eel pucinfi exi-geanta de care Porta ? Fost'a din contra, dupe cum nise affirma, cu gratiositate offerit6 Marelui Vizir de catred. Ion Ghica, atunci plenipotentiarii alltI Principelul Ca-rol la Constantinopole? AcestA offerire va fi fost Intea-dev6rii retrasrt de dare plenipotentiaril posteriori ai Al-tetii Selle? Etta, ceea ce Ind, nu scimit, OM ceea ceOra se IntrebA d'impreuna cu nor.

Articolult1 8 este relativil la messure de politiA gene-rale. Acestti articolii, forte elasticil In termenil seT, artiputea avea, In viitortt, marl inconveniente.

In tots timpil RomAnia s'a distinsil prin virtutile selleospitaliere; ea a servitti adesse de asilfi victimelorti lup-telorit politice call agitait Statele limitrofe. Vecinii no§-tri n'arti putea ore lnteo di, presentandu-se acellesj lin-pregiurari, sa, exige de la nor esplusiunea infortunatiloritearl aril fi cautatt until refugiti pre panientulil nostru, sia ne sili s5, calcamii In piciore marile exemple ce ne aitilegatit pArintil nostri ?

Acestea su+it principalile reflexiunl ce ne a inspiratitlectura firmanului Sultanului. CA conditiunile copprinse

106

Inteinsulft sunt consimtite de catre guvernulfi romhnil,nu pote fi Indoela, dupe citiiea ambelord scrissori schim-bate Intre Marele Vizir allil. Sublimel Porti si Domnito-rulti Rom'aniei, cu data din 19 i 20 Octobre 1866. Con-simtimentulfi exprimatil In scrisOrea princiara rklica niscecestiuni forte importanti.

Etta aceste cestiuni :Cum mit accorda articolul 3 alba firmanului, relativil

la creatiunea un.ei monete, cum anti putea pune In ac-cordu acestfi articolil s,i reservele eelle conditionali cuart. 93 ail constitutiunii care prescrie creatiunea uneimonete Rationale ? Constitutiunea dice: Domnul are drep-tulil " era firmanul dice : Se da autorisatiune . . ."

Cum am face sit figureze art. 5 anti firmanului impe-riale, care interelice creatiunea a on -ce ordinfi sell deco-ratiune, lInga articolulti 93 allil constitutiunii care dice :Domnuld va putea offeri decoratiunea romana ?"

Cum am accorda art. 4 allii firmanului, care marginesceinteunti chipii atatil de strInsfi actiunea exteriore a gu-vernului romanfi, cu art. 92 anti constitutiunii care dice :Domuulti inchiine cu Statele strinne conventiuni de corn-merciii, de navigafiune etc. . . ?"

Si considerantulfi firmanului, care urmeza dupe art. 9,nu copprinde o stipulatiune forte precisa: Tu .2i co-boritora, tei in linie dreptci, stipulatiune absolutil con-traria art. 83 allfi constitutiunii romane? Articolulfi 83inteadeveril declara tronulti Romaniei ereditaril, nu nu-mai pentru coboritorii directi al Principelui Carol deHohenzollern, ci Inca ,,i pentru fratii sel ssi coborltoriidinteln§ii, chlar, In lipsa de collaterali seri coboritorial loll, pentru on -care Principe aril allege PrincipeleCarol clintr'una din dinastiele domnitore alle Europa

Etta darri, constitutiunea romfina, calcata In mai multepunctuni essentiali alle selle ! i cei trel segotiatori aiarangementelorti diplomatice, continute In firmanulfi Sul-

si

107

tanuluY, fussert pene eri ministri aI Domnitorulul Ro-maniel !

Terminande, mai facemii o intrebare, care va fi ceadin urine, : Scrissorea Principelul Carol care Marele Vi-zir nu este contrasemnata, dupe cum s'a vequtil, de ti-tre nici unulti din ministri. Pentru ce, i ce sit conchi-dentu de aci ? Art. 92 allii constitutiuniI (lice formale:Nici unii, actii allii Domnului nu pole se, ail it effectiidace nu este contrasemnatii de care unii ministru."

Salvatoril patriel at fundatil In Bucuresci o societatea amicilor Constitufiunii, care 'V a luattit dreptfi tints, aprotege pactulil nostru fundamentale, si a veghia la man-tinerea strictrt a tutorrt stipulatiuniloril selle. Le suppu-mine cu smerenirt cestiunile ce ne a venitil. In gandit nog,la citirea scrissoriloril schimbate Intre Principele Carol5!i Marele Vizir, ca kli firmanulti Sultanului."

Terra, prin represintantil sel, a fost revoltate, de fir-manultt ce analisarem, ski In done rendurT Ministrulti deesterne fu somat de deputati a depune pe biuroulii. Ca-merel actele diplomatice relative la acestrt cestiune.

Ast-fel, In .ledinca de la 28 Decembrie 1866, D. PetreGre,di;teanu interpellesa pe d. Ministru de esterne a depuneactele diplomatice alle situatiunii nostre politice : fiinditu'a preoccupatiune legitim5 a AdunexiI, i conform usu-lui din alte staturl constitutionale.

Camera propune a se desbatte acesta, cestiune dupevotarea bugetulul.

Peste duce qille, in §edinca de la 30 Decembrie, duce(led deputatI facia ta propunere pentru depunerea acte-ion diplomatice, relative la relatiunele nostre politice dinafarl.

Se trimitte la sectiunY, unde (lace §i acIT ; cu tote as-tea organele de publicitate ail tratat cestiunea, dupe cumam aretat.

Esitarea Guvernulul d'a depune pe biuroulii Camera

108

acelle acte, probes Indestul ca Guvernulfi merita bla-multi cei l'a dat opiniunea publics Inainte de all da Camera.

Ministenclii IOi Ghica dela 15 lulia 1866.

Monitorul No. 155 din 1866 anunta Romanidnuoa combi-nare ministerialiti; cabinetulfi, presequt de D. Ion Ghica, secompunea de Domnil Strat la Culte, Mavrogheni la fi-nance, Ion Cantacuzin la Justitie, GG. Stirbel la esterne,Dim. Sturza la lucrarile publice, si Gen. Ioan Ghica laresbellti.

Deschidem 1Vlonitorulii, Romanulii si Trompetta: foeaofficials, officiosa, si foea Oppositiunii.

Cellfi d'anteifi acttt anti D. Ministru IOn Ghica estecircularea sa catre prefeti , din 19 hal, No. 16173 ')In care Intalnim passage ca acestea:

Guvernulti e datorfi a garanta fie-caruia persona kiaverea ; libertatea unuY omti nu se opreFe de cat acolounde lncepe a lovi In libertatea altuia. 2)

Terra, (lice Maria Sa, In memorabilulii sett cuventtidela 30 Iuniti (12 a intrat lilteus stare normalii;sa conlucram cu totiT ca sa, sustineni edificiula ce amuridicatfi. 3)

Obidnuiti-va a considera Constitutia ca evangelic nos-hi, politica, pastrati neclintite prescriptiunele

1) Vecli Trompetta de la 5 August 1866.2) Vom vedea, cu occasia allegerilor, a D. I. Ghica sine altil

prin care incuragesil anaihia ca sa lovesca in libertatea al-tors.

3) Comparati aceste vorbe cu manifestul din Romiinulii dela 8Mai 1870, subscrisii de comitetulii de saint publicii, in care figu-resa fi. d. I. Ghica.

MA),

si el.

limbegin,

109

Fiti unti organti de Infrittire si unit centru de iubireIntre judeenii DV. ')

Persecutiunea, ura, animositatile i isbirea In credin-eele altora, sunt triste remasite alle traditiunelor gresite ;elle sunt reprobate de credinga nostra ortodoxa. Ori-cepersecutiune, ors -ce apitsare, adduce dupti sine alte per-secutiuni alte apitsari ; si acelle fapte compromit tiipierdt1 societatile."

Redactiunea nompett:ei, ca sa Incuragese pe d. Minis-tru a aplica aceste principii salutarii, a steriotipat aceacirculars. In trei numere consecutive din foea sa, spre afi comentata In tote cercurile ; apoi facendu'l elogie, i

(lice :Data acesta program* ce tontine fondulit lntregti

antfl unei prefacers totale de constiincit guNernamentala,nu va fi ua littera morta, ca atatea altele, in cAt sitfim silly sit cicem, ce frumosti scrie D. Ministru IonGhica ! apoi D. I. Ghica va remttnea cello mai mare Mi-nistru alltt Romaniei !"

Redactiunea Pornpettei a fost silitit peste putin de InsusiMinistru diplomattt a's1 schimba opiniunea.

Allfi duoilea actti de felulu acesta, este faimosulti co-municata din Illonitorul de la 23 August, ca Ministerultiguverna trei luni en Parlamentulti si no6 luni cu Pressa,a aria datorie este a lumina guvernitlii pe callea lega-

s'a dreptatii.Cu tote cit Romanulu multumesce Ministrului In No.

dela 24 August. 1866, pentru comunicatul englestt, observeInsit ca era trebuinta a espune lamurit credinca sa, si

modulti practica anti guvernulul constitutionaltl.

') Vedl in Trompelta dela 27 Noembrie 1866 reclama cetlitenilordin Bnze6 contra prefetultif Pantazi Ohica, fratele Ministruluivedi ei eedinca Camerel dela 3 Decembrie 1866 to privinca Inge-riucei D. prefet Pantazi Ghica in allegeri, ca si . vedeti cum a pro-&at prefetil de consiliele fratelui seti Ministru.

IMO

acelld

gi

110

Allu treilea actil de felulti cellor doue de maT sus estenumirea comissiunil pentru elaborarea legilor prevklutede art. 132 din Constitutiune, cum atestrt MonitoruMNo. 192.

Daca unit din membril acestel comissiunT, ce erafi a-vocatT, s'ati retras Indaa, fiind ca pOte acesta lucrarenu producea folose materiale, D. Ion Ghica era datorn.

Inlocui cu altY bArbati competent'', Carl nu erati avo-catl , precum On. D. Al. Cretiescu, la care s'a adre-sat pentru actele stitril civile ; dar tote acelle circulare,comunicate, comissiuni etc. nu furl decat numal ua pul-bere de aurti, sere a amagi pre cei simplil.

Romanulii cu tote astea s'a declarat din capulit locu-luY politica MinisteruluT I Ghica.

In No. dela 17 Ina' 1866 qicea :Acestil Ministerti este tot cellit de la 11 Februaria,

nu numal c6, este pre;equt de D. Ion Ghica, dar fiindcit In majoritatea lul este tot acella; prin urmare, dataacella a fost acclamat de natiunea Intregg, (!), acesta tre-bue sa aib6, deplina Incredere a Natiunil."

Plna la finele lul Decembre, Romaulti a menajat a-cestti Ministerti, chiar cand era slit a critica uncle faptealle selle neconstitutionale.

Ast-fel, In No. dela 25 Decembrie, Romanulti qicea :Noi nu numal n'am combAtut acestti guvernit, dar

abia, ici-colea, ;i din cand In cand, am facut cite urt cri-ticA forte morl, a unor fapte alle selle ; ;i chiar In a-celle mid critice, repetam ca stimrtm pe membril aces-tui Ministertt."

Etta cite -va din acelle mid critice :In No. de la 30 hat, Ro ntnu 7'1 .m puta Guvernulul

vinderea a 400 cal din armatil, care costasse unulti cite35 galb, ;i se vindea cu cate 10 galb. producancl ua, pa-gubrt Insemnatii. StatuluT.

In No. dela 10 14 August, protesta contra crticaril

a'Y

pentru

;i

si

111

art. 32, 46 i 80 din legea electoralk criticand proce-dauea Ministrului Ion Ghica care notificasse prin prefetiprimarilor convocarea collegielor electorale.

In No. dela 2, 5 0 17 Sept, citim mai multe protes-turi contra dressitrii lisfelor electorale ; Intre cad, pro-testulli redactiunil contra destituirii unor primari din 11-

lar5, cuventfi ; protestuld In favorea unor arestati,nejudecati Inchi§i cu criminalii ; protestunt contra u-nor cruximi barbare esercitate la duo sate din Mal-cent ; protestil contra destituiril unui procuroril din Pra-hova.

In No. dela 2 Septembrie, se relates5, ua serie de abu-sari spilimentrttore din partea unor impiegati adminis-trativi.

Romeznu? dela 26 Oct. publics protestant mai multorcetateni din Ploiesci contra prefectului, care nu publi-casse prin comune ordinal No. 21,849 pentru neamesti-culti functionarilorti In allegeri.

In No. dela 18 Decembrie, Romanuiii Intreba : ce s'afacutu cu anchetta dela Oltu, Inaintath Ministerului deinterne §i de Justitie, care a dovedit abusuri fortemarl ?

Ce s'a facatti cu cei ce accordasserA despAgubiri demillione la contraccii guvernului, ce au fostti calcatil con-tractele pentru care guvernant a trebuit se chel-tuesea sume marl ?

Se imputa In fine guvernului ca destitue functionaridespre a ciirora probitate n'are nimeni a (lice nimic,fiind accusati numai ca apartin cutArii particle politice

In No. dela 18 Ianuarlti 1867, Roma'nulti protesta con-tra destituiril unorti professori, pentru publicare de ar-ticoli prin aliare, culla' a presinta guvernulti legea cares'asigure p'acestl impiegati contra arbitrarulul guverna-ment al ti.

Aci e locunt a mentiona despre aintinarea pentru

§i

fovtl,si

tort, 1i

§i

112

1867 a societatil litterare, convocata de guvernultt pre-calenth pentru 1 August 1866, sub pretestti de Idin-tarea carantinelor pe la frontiere 1) ; dar adev'e'rul eraspre a menagia p'Austria §i pe Russia can nu puteatt ve-dea cu ochi buni tta asemenea societate.

Tot cam p'atunci d. Ion Ghica, ca prepdinte de Con-silitt anti Rombiei, felicity pe d. Andra§i, ce devenisepre edinte antit ministerului unguresc : acttt nepolitich,ce nu se 'Ate justifica, pentru care a fosttt interpelat inCamera de d. Cogalniceanu; actu ce confirms memoriult1 ced. I. Ghica presintase la Constantinopole Baronulul Spleni,pentru incorporarea Romaniei cu Ugaria, precum amaratath la Inceputultt aceste opere.

ComparAnd cineva aceste mici ciitice, ce era slit Ro-manul a le face, ca se scape apparintele, cu opposititt-nea sistematica, cu accusarile gratuite, cu incriminarileperfide, cu insultele grave §i repetate alle Romeinu/ui,contra Guvernelor Dimitrie Ghica, Alexandru G. Golescu§i Iepurenu, se revolts veilOnd atttta partialitate pentruunit ,'atata reutate pentru altil.

Cu tote acestea, Ministerul Ioan Ghica, a fost §i den-sul combatut cu patitna, cAnd Ro§il, alliati cu Cogalni-cenistif, vequra ca att atise a veni la ministerti, precumvom vedea la locultt sett.

In fine, eta-ne sositi la allegerile de la Noembrie1866, care s'adducti ca modeltt d'allegerI constitutionalede eel interesati In acesta.

Atund apparu In Monitorul No. 233 epistola Domni-torulul catre pressedintele Cabinetulta, in care se qicea:

Ca considers ca ua datorie d'a veghea ca legea c-lectoraltt se fie esecutata cu cea 'nal mare sinceritate,fara us umbra macar (VIA infiuinclt administrative, do-rind ca tote opiniunile so se manifeste cu francheta §ilealitate . . . .

') Nadi *Monitore' No. 162 pe 1866.

ssi

113

E bine ca natiunea se fie Incredintath ca asculth,privescti .;i priveghedh . . . .

Guvernulh va applica legea In totht rigOrea el con-tra functionarilor can s'ar Incerca a se amesteca In o-peratiunea electoralh, a appitsa consciino alleghtorilor.

In basa acestel epistole, Ministru Ioan Ghica trimiteaprefectilor telegrama No. 21849 pentru neamesteculufunctionarilor In allegerT.

Romanui In No. de la 24 Octombrie , comenthfid e-pistola Domnitorului, dicea :

De i Ministerulh, In multe rendurl, a facuth cunos-cuth ch voiesce a lilsa allegetorilor deplina libertate,Domnul Romtinilor a gasit lush de cuviinqh a face liMtiria Sa cunoscut a acesta este i vointa i credintas.i politica sa."

Conclusiunea logic& a acestor cuvinte este eh Domni-torul n'a pus temeiti p'acelle promissiuni alle Ministri-lor set, s.i a voit a le face cunoscut prin publicitate ehasculta, privesce i priveghesh. Cine nu cumisce stilultiCapilorh DemagogieI ?

Trompetta de la 26 Oct., reproducend acea epistolh,qicea :

Pe chnd Domnitorulh dit asemenea probe de fran-cheth In libertatea allegerilor, Rqii, amid aT Jidanilor,§i inamicT jurati aT libertiltilor , sugrumit libertatea ad-versarilor set Inteuti, adunare Ro01 au negat Albilordreptul for d'a se aduna , gonindu'l ELLA, din localulInchiriat de densi1, i insultandu'I ; partidul centru, com-push de tot ce este intelliginch, Inthiriedrt aceemi sari, ;'dar in duoe renduri D. Bolliac , ce era invitath a vorbi,este intrerupth prin strighte §i insulte , Incht preledin-tele , Invlitatul arhimandrith Veniamin Catulescu , estesilit a phrhsi scaunulti, strigend: Domnilor ! tot ce amse (licit este eh nu meritati libertitti. Eti nu mal pothsta Ideua ay. adunare."

8

114

Eatit cum intellegil Roi1 libertatea; numai Pentruel libertate. Pentru ce ore tradarea se teme de virtute?Pentru ce innoranca se teme de luminA? Pentru ce min-ciuna tremurl Inaintea adeverului? Pentru ca Indatti ces'ar face lumina, nullitkile ar disparea , §i libertkilear prinde riidlicinil...."

Presupuind el allegerile de la 1866 aft fost libere,meritulft nu pOte fi allti D. Ion Ghica, ci alit'. Domni-torula

Cu occasittnea acellor allegeri apparu In foia Rom&nulfi de la 10 Oct. i In Trompetta de la 16 aceeasjlunit, professiunea de credingii a D. Ion Ghica Care al-lege,torii din Craiova.

Daca e adeverat ca stilul e multi, apoi acea profes-siune de credinOt caracteria de minune politica echi-vock. a D. Ion Ghica. 0 recomanam cu dinadinsul lec-torilor.

Ronuinut, recomandand'o allegetorilor In No. In carefu publicate, , observe. ca, suet perti In acea professiunecare ar fi avut nevoe de mai multi claritate ....

Voiesce ore D. I. Ghica, dicea intre altele Romania,se Inlitture poporule de la on ce ammesticti In lupteletolitice?"

Multumitii. epistolel Domnitorulul , Adunarea fu com-pusA In maioritate de somitkI. Mal jumetate din De-putatl eraft oratorY distin0.

Artincand cine-va ochil pe Monitor/Li No. 250, undes'afl publicat numele Deputatilor, vede ca Guvernamen-tall, approximativ, email numai vr'o opt; Ro.01, vr'o 25 ;fractiunea, vr'o trtieci si tint]; Albil, vr'o 43 ; Cogal-niceni0i1, vr'o trel-pci si cind ; si avocati curatl, vr'oopt, din can eel mai multi guvernamentall purl.

In privily, illegalitkilor i ingerintelor GuvernuluiIn allegert, recomandfun §edintele din 27, 28 §i 30 No-embrie, §i celle de la 1, 2 i 3 Decembrie 1866.

115

In §edinga de la 27 Noembrie , D. G. Ghica rappor-tort' gicea ca lupta electorala to Pitesci a degeneratiiIn conflicte materiale , merg6nd Liana a se compromitteunil moment"' siguranga publics."

Acelleml violinge s'ai'l repetat §i la Ploiescl. In le-dinta de la 28 Noembrie s'a constatat pressiunea func-tionariloril §'a professorilor In collegiulit IV din Tutova.

In seclinca de la 30 Noembrie s'a constatat desordi-nele de la Braila, uncle allegatoril s'ail batut lntre el.

In privinta violentelor din Ilfov , cedam parola DD.N. Blaremberg, Bolliac si Dim. Ghica.

In s,edinta de la 1 Vecembrie 1866, (Monit. No. 266)D. N Blaramberg combatea energicti violenta i corump-tiunea In allegerile collegiulul III din Ilfov, constatandaca 1150 alegatorI fusessera sterli din lista electorall deun membru al primariel, iar 1000 alegatorl s'ail abtinut,protestand ; astfel ca, ace tia formatt o majoritate malmare de cat 1700 ce participasera la vot ; apoi, cu o-casia desbateriI propuneril pentru anularea acelel ale-geri , §i darea In juclecata a personelor ce au comis es-cesele i desordinele, D. N. Blaremberg qicea :

Nu e vorba de invalidarea unei alegerl , ci A nuconsacram un precedent de natura a descuragia pe 5-meniI one§tI, a compromite libertatile nostre publice 'atransforma colegiele electorale bite() arena, de gladiator'.

Aceste alegerl suet fructul unor violente materiale :bande disciplinate §i Inregimentate, cu pietre §i ciomege,Impiedicati grin amenintari §i lovirl intrarea alegatori-lor de opiniuni contrare ; .1i la un semnal dat , faceatieruptiune In local, goniati cu furie pe alegatori , insta-lei unti biuroil complesentil, §i /wig cu assaltii man-datul ce increderea publics it refusasse "

Tot In §edinta de la 1 Decembre 1866 , D. Blarem-berg reproducea o proclamatiune a DD. Rosetti=Bratianudupe 11 Februaria, catre locuitoril , In care 5e qicea :

116

Desordinea ne va aduce drept la anarchie; §i din a-narchie nimic nu Fite e§i de cat cel mai cumplit §i gro-zav despotism. Numal tiranil se bucurit de anarthie , eY

avend interes a provoca adunitri tulburatore. Feriti-vede el , sit nu cadeti In curslt. El sunt eel mai marlvritjmasy al revolutiuneY ; dati dar mama guvernului astavili relele for uneltiri."

La Aprilie 1870, D. N. Blaremberg consimtia a fi a-les prin mijlocele ce le desaproba la 1866 !

Tot D. N. Blaremberg a descris In foia sa, la 1867,sisteinia infernal de guvernare al D-10 Ion Ghica, ce asaferit ca Ianiciarii Ro§iilor se usese de violenfele celemai bratale.

La 1870 , D. N. Blaremberg consimtia a fi ales debanda Ianicerilor.1)

D. Bolliac qicea tot In ledinca dela 1 DecembreGuvernulti se nu intervie In allegerl; dar cam' se

face zorba (brttae) trebue so intervie (risete).Mai multi prefects §i suprefectl ar trebui destituitY,

fiind cit s'at abatut de la ordinulti dat de Domnitortiprin epistola cittre pre§edintele Cabinetulul .

0 voce. Afaril de prefectulti de la Buzefi.D. Bolliac. Toti ; §i chiar primarii, can nu sunt mai

pucini responsabilY de neorinduelele ce s'att fitcut prinmijlocirea Ion . . .

CU pentru alle§ii capitalel, velendu-se el In cameranisce citpitani fAra soldati, credem cit se vor retrage eisingurl."

D. Dim. Ghica, descriind siluirile fitcute de roil maiin tote culorile, Intrebuintand WAY §i insulte, qicea:

Am rapportatil D. Ministru I. Ghica aceste siluiri ; §i

1) Dupre allegerile de la Noembrie 1867, recomandim lectorilorpaginele sliartilur Terra", nude tipKtul de alarmd al D-lni N. Ille-remberg contra Ianicerilor rofii face a se sbirli pgrul de spiral..

.

...

117

D-sa 'mY a respunsil : nu respungil de alai pins laup, localulul alegerilor."

A§a dar allegatoril eraa la dispositia bandelor deianiceri, lncurageate de D. Ministru Ion Mica.

La 1 Noembrie, Inainte de allegerY, s'a sporit preculpriineI, de la 36 parale la unit let ; iar gardi tiY de laRadu-Voda erati alle0 dintre cel ce Impartkia opiniu-nele

Tot In edinta de la 1 Decembrie , s'a constatat caD. Ion Balacenu a fost alles deputata pe cand se aflaagentti alit tercel la Paris , In timpul cand contractaImprumutul Oppenhein.

D. Ion Ghica sustine ca D. Balacenu Is,,Y didesse de-missiunea cu patru luny Inainte, dar ca nu s'a publicat ;

ca l'a mentinut in postul set numal pentru a contractaImprumutulit In cestiune.

D. Asian observa, di de s'ar admite ca unit functio-nart, care a demissionat, pote continua a functiona , siprin urmare se "ite allege deputata , tine ne lncredin-Os& ca Guvernula nu l'ar tine dup'aceea in functiune ?(aplause). AtuncY ne vom vedea nabt0t1 In Camera nu-maY de aghenti aY Guvernulul (aplause). Eats uit teoriepericulosa pentru libertatile publice, data legea nu seva applica cu sinceritate.

D. Cogalnicenu observit ca legiuitorula n'a Intelles cafunctionarula se dea ua hIrtie in maim Ministrului , caapol sa pea fi allest deputata; ci a inteles ca Minis-trul dea priimirea , se o treat In registre , i chiars'o publice.

Tot in edinta de la 1 Decembrie D. Vladimirescudovedesce ca s'a alles ca deputata In collegiul IV dinVilcea contra voingei administrative, avend d'adversarape D. I. Strat, Ministru de Culte.

Cu occasiunea acesta, D. Cogalnicenu, dice : Guyer-unlit met de la 2 Mai a fost franca, n'a voit a face

ro;iilor."

;i

;i

sift

118

/die, alismil iesuiticii (aplause). La 2 Mai, guvernul spu-nea carat ce voiesce ; dupe 11 Fehr. , una se spun sialta se face."

In sedinca de la 2 Decembre se constata ingerintafati§a a administratiuniT In collegiul IV din Romania, a-vend de resultat falsificarea allegeriT delegatilor , si avotulul In allegerea deputatului , unde a fost alles D.Dim. Sturza, Ministru lucrarilor publice, ce a facut pres-shine prin agentii sea subaltern) ; iar prefectul era amichintimil cu D. Sturza.

In sedinga de la 3 Decembrie, D. Cogalnicenu affirmaca prefectulti de Roman a lnrlurit allegerile In chipulticellfi mai periculosti.

La Prahova se constata asemenea marl neregularitatT.D. Foru cere reglementarea legiT electorale ; si In se-

dinqa de la 21 Decembrie, se si face propunere pentrunumirea unel comissiunT Insarcinat& cu interpretarea le-gil ellectorale , spre a se evita pe viitorti gresita ei ap-plicare.

Se trimite la sectiunl unde -zace si ac11. Daca s'ar fireglementatil: atunci legea electorala , allegttorii ar fifost feritT de reteveile Rosilor dela allegerile din 1867cari ail provocat bltele dela allegerile din 1869 si 1870.

La Mehedinti se constata asemenea, tot In sed.inta dela 3 Decembrie 1866, ca prefectulti Insusi a presidat biu-roulti electorala, influintand allegerea pe face.

In collegiult1 IV din Buzeil, pressiunea administrativea lost tertibilii, Intrebuintand prefectula arestari de al-legatori, destituirT de primarT etc.

Comissiunea opinesa a se trimite acolo ancheta parlamen-tara ; iar D. Cogalnicenu observe ca, cand unit prefectilIsT permite a discuta prin qiare calitatile deputatilor, etia dovada pipiiita de pressiune administrative.

D. I. Marghiloman observe ca., fiind alles In Buzeil,Vote affirma cu probe ca nicT unit prefectil n'a comis a

119

suta parte din arbitrariulti intrebuintatil de prefectultiPantazi Ghica, tote libertrttile find batjocorite acolo,fiind 40 primari destituiti, §i tote autoritrttile in piciorela allegerea deputatuld collegiului IV.

D. Ministru pre§edinte respunde ca D. Pantazi Ghicaa dat demissiunea.

Cu tote acestea , In ;edinta de la 21 Dccembrie, ob-servilndu-i-se eh D. Pantazi Ghica continue a fi prefectilla Buzeti, D. Ion Ghica respunde :

Acesta e treba mea data prefectulit de Buzeti adat sail nu demissiunea. Adeverulti este ch".§I a dat de-missiunea , fiind acesta una din prerogativele Guvernu-lui Camera are drept a face anchetrt parlamentarrt,iar nu a insulta pe prefecti."

In §edinca de la 10 Decembre, se face propunere pen-tru ua ancheta parlamentarh , care sh cercetese violen-cele ;i illegalith'tile comise In allegeri, spre a se da cul-pabilii In judecata.

Pe d'alth parte, RometnuM , organti officiosil, §i caresustinea guvernultt Ion Ghica p'atunc11), In No. de la12 Noembrie invith guvernulti a da In judecata pe im-piegatii ce art influintatti allegerile.

Iar In No. de la 3 Noembrie, ridicula allegerea de laCahul, unde s'allessesserh duoi guvernamentali purl', pre-cum s'allessesserh duph 2 Mai, tot acolo, iatAi duoiguvernamentali.

In fine In No. de la 18 Decembrie , &maul lutrcbaca cc slart Scut cu impiegatii cari, contra legii voin-tei Domnitorului , art violat allegerile, arestand pe pre-edintil biurourilor , §i falsificand §i legea §i voinga al-

legatorilor ?"De ce Ore Ministerula Bratianu , duph cc a venit la

') Vecli Romitnul" de la 17 Mai §i la Decernblie 1866. veo'rrompetta" de la 30 Oct. ;Ai 27 Noembiie, aria,

V

'l

;

§:a

aeellaPupi

120

putere , n'a esecutat voturile Camere de la 10 Si 21Decembrie ? Mind ce, voia a influinta cliii allegerile ;altfel, cum ar fi putut avea acea faimose maioritate declapisti, cu sus, copil ; jos, beep

In §edinta de la 12 Decembrie vine In desbattere res-punsulti la discursulfi tronulul , in care era unit para-graft' despre politica din dell a Guvernuld ; unit de-putatI voiau Witt scota, spre a au avea aerulti ce, Ca-mera approba printeacesta conduita D. I. Ghica in pri-vinta firmanuluI de recunoscere a luI Carol I. PrimultMinistru observe, ca nu se pune la spatele tronulul , caCamera se votese adressa , are destule mijlOce a daguvernului vote de blamfi , tragendu'lfi la barra Natiu-nei, cand va gasi de cuviince.

In fine , In §edinta de la 14, se modifies Adressa incomitetti secrete ; i la votarea pe paragrafurl , la pa-ragrafulfi III (uncle se qicea el terra a vequt cu bucu-rie consacrarea ce I. Porte, Puterile Garante at" datappmentuluI nostru politico, fare, jicnirea drepturilorterreI) D. Cogalnicenu observe : nee votese, , cu reserve,d'a se adduce de Guvernil Cartea galbena, ce infatkesitsituatiunea politick' a terreI."

D. Ion Bratianu respunde :Toti ne facem acea reserve,."Astfel fu votate Adressa, cu 104 voturi din 109 De-

putati presinti, iar 5 s'an abtinut.In §edinta de la 20 Decembrie , Ministerule depune

pe biuroulil Camerei conventiunea pentru drumult fe-rata de la Bucuresci la Giurgiu, cum §i aceea pentruapplicarea sistemulni metrich de mesurI §i greutati.

D. N. Patient' observe, ca aceste concessiuni ae fostrespinse de Camera de la 2 Mat

Cu tote acestea , se trimit in desbaterea sectiunelor,.1i se votes& sub Ministerul Bratianu.

Tot In acea s.edinciti, D. Cracte interpelese guvernultt

s.i

§i

§i

121

In privinga Instreinaril mai multor padurT de peste Mil-cov, In valore de 40 mil.

Din desbattere se constata ca Consiliule de State, la31 Mai 1866 , desfiintasse ordinele din 1864 pentru o-prirea titerii acellor paduri ; si Guvernule a supus laapprobarea Domnulul acea decisiune la 11 Lira 1866 ;in urma Ministrul finangelor a atacat contractul Inainteajustitiei.

D. Cracte observe ca Ministerulti, care pusesse chestiape terremule de escese de putere anti Guvernului de la1864, urma la Iunie 1866 a porni Indata procesti ; ceeace n'a fecut , &Ind. Inca voie a se continua teerea pit-durilor.

In aceste cestiune fare implicate multe persone, Intrecare si D. Ion Bratianu, ca Ministru de finance.

D Bratianu respunde ca D-sa s'a pronuntat pentruanularea decisiunii Consiliului de State ; dar D. LascarCatargiu a sustinut ce peste Milcov, d'odata cu arenda-rea malielor, , se putea da In titiere .1i padurile dup'a-celle nmii.

Se face propunere ca se se numesce ua comissiunecare se ceicetese chestia si se refere Camera

Nimic nu s'a facut , find ce nici unti vote nu e se-riost, data nu e respundere ministeriale.

In sedinga de la 21 Decembrie, D. P. Gra' di§tenu in-terpellesa Guvernule pentru depunerea actelor diploma-tice , relative la situatiunea nostre, politica din afara(applause) ; interpellare care se repetta si In §edinta dela 28, tot de d. Petre Gradistenu, dupe celle tree Oleprescrise de Regulamentulti Camerei. .

Camera era occupata cu bugetele ; is dar angajamenttica, se va lea in desbattere dupe votarea bugetelor ; sitrece la ordinea Old.

In §edinga de la 30 Decembrie, 20 .deputati face nitpropunere pentru depunerea acellor acte diplomatice ;

122

propuncrea se trimitte la sectiuni , undo std ingropatdca mat tote propunerile de felulti acesta.

Tot In ;edinta de la 21 Decembrie, D. Fleva ;i D.Bolliac interpella guvernuld In privinta streinilor ce oc-cupy functiuni publice, contra art. 10 din Constitutiune;;i anume, la finance, la tribunaluri, la luceari publice,;Si mat alles la telegraftl, serviciuld cella mai delicatii,del dispune de secretele Statului.

D. Bolliac presinta ud petitiune din partea a 40 te-legTafisti roman, la can adera toti telegrafistii prin depes,e(applause in tribuna publica).

D. Ion Ghica respunde : cd in acestti servicii nueste discipline; ca sunt multi tineri fari merite ; ca e-sista multe viciud; ca e anevoe a descoperi pe Romanidin streini (intrerumperl) ; cd, dupti Constitutiune pot fistreini In unele servicii publice , precum telegrafuld ;ivaporele ; ca fard, streini nu s'ar fi putut stabili servi-ciuli telegraficti ; ca numai cu de'n;ii se face serviciuliute ;i cu accuratecd ; ca streinil din telegrafti sunt le7pddati de protectiunele straine ; ca nu'l putem lasa pedrumuri , fiind in servicii de la D:56 , i servind enmare zeld ; mai alles ca sunt ;i ma;inisti , i Ronitudinu sunt apt pentru acesta."

D, Bolliac observe ca din contra, Romanii, find in-telliginti, sunt apti pentru tote. Aduce esemple pe in-ginerii Aninoanu, Donici, Caputinenu altif , can suntIn disponibilitate.. Vamile, ca Lucrttrile publice , suntlasate asemenea pe man strainilor (aplause).

In fine se numesce ua comissiune ca sa cercetezecestiunea.

NicT ua data spiritul de corpti nu s'a manifestat cumai multi energie ;i unire ca in casulti de facd Pagi-nele Trompetta sunt Aline de protesturile telegrafistilor.Ca ;i lucratorii tipografi, telegrafistii sunt martin ai so-

cietdtilor moderne ; el aductiservicii emminente Statului,

aigi

121

i remanti cel mai multi faro vederi la finitul carierillor, fara, mijloce de esistenca, mai alles cu nuoa legea pensiunilor. Era dar drept , umanti si politicu ca D.ministru I. Ghica se nuni disprece In gradulti acella.1)

Eata rapportulti comissiunei In cestiune. fllu repro-ducem in extenso, pentru rus,inea acellul guvernt si on-norea corpului telegraficti ; illu Insotimti §i de proiectultide lege relativil la cestiune, spre a judeca publicula Indeplina cunqtinch' de causa.

D-nii telegrafisti roman , toy, din WU, Romania, aftpresintatil represintatiunei nationale plangere contra ne-dreptatii de care sunt loviti i sistematich urn-lady decare administratiunea telegrafo-postal,.

ET se plangti de suferintele Si umilintele ce au avuttia Indura In totti timpul fatalel directiunl a fostuluT di-rectorfi telegrafo-postalti Librecht, care, prin o combina-tiune jesuitica, Meuse din acesta atatti de utila institu-tiune unit instrumentti puternicti, candti ale unul guvernfidespotict canal ale strainilorti, era din ei, telegraktiiroman, prada batjocorei telegraktilorti straini ;

Ca si dupe caderea lei Librecht, sorta lord nu s'atischimbatti ; apostolil sel adunati recrutati Inadinsti pen-tru acelmi scopti, stair acolo, li apasa alunga In fata

a constitutiunii ;Ca institutiunea telegrafulul, creata §i menita pentru

serviciulti Romanilorti, facutti de Romani, se pare a fidaruita strainilorti pentru a o esploata curnil le place.Era Romanii, cart prin sacrificiulfi a onT ce alit' viitords'ati silitti a dovedi si a doveditti ca -Ora nu mai aveatrebuinta de strain In acesta ramura, se WO cu obsti-natiune lnlaturati. Strainii ce guvernulti a avutti an-gagiati, la Inceputfi candu s'a Infiintatil telegrafulti, s'ad

') Vecti Trompetta de la 16 pi 23 Sept. i 7, 11, 18, 26 of 30 Oct.1866; 1, 12, 26 of 29 Ian.; 2 Febr. oi 5 Mart e 1867,

s.i

§i

0-1legilord 0

'i

124

dust]. de opth ani ; dark din nefericire, a venitil la di-rectiune unit straint, ;i acesttt strati', avendil nevoie deinstrumente pentru a';1 Implini scopurile sale culpabile,s'a push pe gona si persecutiuni contra RomAniloril,deschisil posturile de numirl ;i InaintAri la telegrafilposte tutuloril parAsitilort strAini.

Astit-felit astA-di asemene posturl se occupy de Eyre,poloni, nemti ;i altii, care, veniti In tea fie-care cu mese-ria luY, unult templarit, altulu friserii, altult tapiseril,altult calla de pavAlie, altulu ch'prarite;itit din armata austriaa, altulit garsonil de cafeneaetc. at gasitu ImbrAtipre lInga seminele loru, fostul di-rector Librecht, In prejudiciulil Si ;dispretiulit dreptuluiRomAnilorit.

CA, asemene domni ah Invetath arta telegrafia de latelegraNtiT RomAni, cu tote aceste, printr'o derisiuneamarA ;i incalificabilA, mai tote guvernele ate s'ah suc-cedatil ;i se succedit au fostit ademenite a crede de fos-tulit directoril mai nainte, si asa-di de catre urma;ii sel

Nenici, Breslauer i lsac, ca strainii ce se af1.5. a-cumil la telegrafil suntit necesari a sta In posturile lort,pentru a Invela telegrafia pe Romani; intrigi cu care ausciutil a se InsInui pe linga guvernii, InvetAtua de caretelegrafi;tii Romani au orore, precum nu mai putinde arta de a cheltui 100 pentru 10 cAndit e vorba deInfiintath vrc unit obiectit sail lucrare.

Proba, ca protestulh lorit de a avea monopolulit func-tiuniloril telegrafice e numai o amAgire , este ca Ro-n-Anil, Inca de la 1858, all protestatit luatit In con-pore respunderea in scrisit ca sunt In stare a tine sin-guri serviciulh telegTaficir, au datfi dovedi de acesta;atunci guvernulit a desfacuth pe functionarii austriacl,ca strA'ini earl fait panea din gura RomAnilorit ; suntitaltii de aces Omni car]. n'ail In tea nici familiA, nici pa,trig, nici avere, nici credintA nationals.

s'a

vapsitortl, altulu

d -nil

si au

;i

si

5i

1i

125

Afara de acesta petitiune s'a mai primith o declara-thine din partea corpulul telegrafistilor Romani, ca Witrespunderea serviciulul asupra d-lorfi faril, concur-sulti vre unuia din strainii aflati acum In functiune ; prinac6sta, declaratiune proptiat ca, spre a se putea Indataajunge la nationalisarea acestul servicift, se se iea ur-matOrele dispositiuni :

1. Directiunea telegrafo-postale sit se Incredinteze deIndata unul Romanh din ;efiii de static actuall, earl secompue Indata directiunea acestul servicit, numai dinRomani telegrafo-postali.

2. La tote statiunile telegrafice, pe unde ;efii nu suntRomani, sit se Inlocuesca cu oficianti Romani din celmai vechi.

3. Directiunea Romany sit fie obligati ca, lndata dapainstalarea ei , se formeze done scoli de telegrafie ro-maa, In Bucuresci ;i facesnd apelh prin Monitor";i jurnale , junilor studiosbi, cari vor voi a Imbragika a-c6sta cariera, puindu-li-se In vedere programa PrintululStirbel dup6 care s'a formath ant(lia scat Romani te-legrafica, adicit programa de organisatie a telegrafelor,alcii.,tuita de comisia technica de atuncY , aprobata deconsiliul administrativil estraordinaril, In unire cu eforiadrumurilorh, spntarita de Volt Stirbel cu resolutiuneacomunicata cu adresa secretariatulul No. 2993 , de la28 Iuliil 1855. Aceste cursuri se volt preda In Bucu-resci de kefulti sectiunil technice allh directiuni ; iar In

de care ;efulti statiel.4. Directiunea Romani telegrafica, sa fie obligati, ;i

sit aiba dreptulti, ca, dupo un termenti de trey luny , peelevii cari aft facutit studiulti artel telegrafice , dupo a-cestil intervalti, sit -I supue unui esamenit ; ;i care volttnsttsi cunoscintele cerute pentru unit oficianth de tele-grafti, se Inlocuesca pe strains.

5. sa, se publice prin foile oficiale ca tots functionaril

Ias,I

126

telegrafo-postali Romani, retra§i din servicitt §i pu§I Inclisponibilitate prin reducere de budgetti, se rechiama, Inserviciti cu gradulti ce ati avut la qire.

In fine corpulti telegrafistilorti Romani , In virtuteastatuteloril serviciulul telegraficil alti Romtiniel, No. 407din 1859, Iulitt 8, §i virtutea art. 10 din Constitutiune,reclamtt dreptulti for romanti la ocupatiunea posturilortitelegrafo-post ale.

DecT , In vederea unel tAnguirl atatil de seriosa, , invederea unei reclamatiuni de drepturi sustinuta cu a-tAta staruinta §i convictiune de c5,tre telegrafitii Ro-mani, comisiunea, pentru a putea veni Inaintea d-vostrAcu relatiuni Cat se 'Ate mai complecte, §i cu conclusiunisprijinite pe dreptti §1 lege, a autatti mai 'nainte detote a aduna sciinte despre organisatiunea instructiuneitelegrafelorti, reglementele ei, conditiunile administra-tiunei ; §i pentru acestil sfar§itti, s'a adresatti la minis-terulil de interne.

Acura, primindu-se de la onor. ministeriti cu adresasub No. 763, dossierele care continti lucrarile atingatorede instructiunea telegrafelorti, §i veyndt1 comisiunea dincercetarea lorti , (cad contractele, ice ministeriul a, alipsescti) ca telegrafistil strainl ati fostti adu§i in terra,prin mijlocirea fostuluT comandante C. R. de arme Co-ronini , dupe cererea facutil de departamentulti de in-terne, cu diferite apuntamente si diurne, pe termenti deunti anti de (tile, care termentt In until s'a prelungittipe §ese luni numai ;

CA din acel stritini uu mai este astkii nici unulti Interra,, thud tots Inapoiatl in Viena, conformil angajamen-tulul ce au avutti cu guvernulti ;

CA la 1855 s'a statornicitti programa pentru inveta,-tulle teoretice §i practice, ce suntii a se preda elevilorttavementului telegraficii , §1 acesta a distrasti de la a-plicatinni parte din j unimea romanat , care s'ait dedatii

In

§i

127

cu totulil la stuclierea acestei arte, pentru ca sa pOta Inurmh avea dreptii la serviciu ;

Vecliendil juranAntulil ce se impune functionarulul te-legafisth In coprinderea urmhtore : juril In numele atofu puterniculul de a fi credinciosh terra §i Domnului ;asemenea juril de a pazi cu sfintenie regulile si legil eprivitore telegrafului , si de a nu ImpartMi nimarui co-prinderea depesjeloril ce'mi aru fi Incredintate seh. cu-noscute : asa skini ajute D-4eil

VeOndt1 ca prin § 39 din statutele servicialuT tele-grafictl, se (lice ca Statulil nu is asupra'0 nicT ua res-pundere pentru corespondinta privata , §i asa fiindri ,

strainului dh nit Ingrijire maT mult de catu Romanuluipentru siguranta acel corespondente ;

Veyndh § 95, tail din statute, care impune amploia-tului telegrafich, ca antesia conditiune, calitatea de Ro-nnanii sed Impam6ntenitil Romanu, Incatil streini de felilnu trebue se mai aiba loch.;

Vepadil § 96 , care pretinde ca Inaintarea In ser-vicid .se se filch, luandu-se de bash meritele, vechimea sipurtarile ;

Veyndh din dosariil ca la anula 1858 Decembre in3, Caimacamia terel Romanesci a si push In lucrare §95 numindh pe Aga Simion Marcovicl inspectord gene-raril allh Telegrafului;In loculu d-lui Ilinterahalter, de-partath pentru incapacitate ;

Avendii in vedere si art. 10 din Constitutiune, carecumisce dreptulh la functiunile publice numal Roma-niloril ;

Ski considerandit nedreptatea si lovirea mare ce se faceRomanilorh , preferanduli-se streinii , atuncea canalei aduch. sciintele capacitatea meritele cerute deprograma ;

Considerandh ca acosta aru fi a Instreina pe Ro-mani, §i a Impamanteni pe streini antra din lege ;

, 1i

128

Considertandil ca acest& urmare regreta,bil5, i condam-nabila, ce se vede comisa pone scum, este o cMcarestatutelorti care suntil legea §i regulamentulfi Instruc-tiune1 telegrafulul, este o Infruntare a principiulul sta-tornicitti In art. 10 din Constitutiune, si (lac& s'ar maTtolera asemenea abaterT i nesocotinte de cele scrise InlegT, va ajunge a se perde cu totuld respectulu lorti, ase slabi autoritatea loru,Si raulu progresilna a se facenevindecatil ;

Comisiunea d-vOstea, Deputati, s'a unitti In con-clusiune ca: sa se chieme Guvernulfi a se conformalegiloril de la care cu parere de rel se vede ca s'a In-tors0 ; nemijlocit se Inlocuiasc5, pe totT telegrafistil strainTcu Romani, de la directore One la cantoniera ; si In vii-torii se fie cu privighere ca sulA nici anti cuventfi sanu se maI Incredinteqe asemenea Insemnate posturT la,

strainT.Aceste conclusiuni, sub-semnatult raportoril, are onOre

a le supune aprobatiunii d-vostra , d-ni deputatT.(Semnatt). Raportorfi. Al. Siklenu.

Esponere de motiveasupra proiectului de lege relativii la admiterea dupe trebuinfit inservic ulil Statultil a streinilorti cu cunoscinte speciale in aplica-punea artelorii sciinteloru mecanice si industriale; si regulare%positiunii aceloril earl se gasescii astit-qi in serviciii cu sail farii

contracte.

Institutiunile mecanice industriale, cari sunt sufle-tuli1 productiunel In terile civilisate, la nol sunt Inca a-prope de starea primitive fiindti ea este unil Inceputilla tote, 5i ca omeniT de specialitAtT nu se potti formadintr'o di intr'alta, Statulti romhni1, la crearea unorilservicil speciale, este obligat a avea recursil la talentele

la cunoscietele strainilorti din terile lnaintate In civili-satiune, la care industria este In florea eT, spre a ne da

a

d -nil

§i

si

si

129

otneni cu cunoscinte speciale In aplicatiunea artelorta sciinteloril mecanice industriale.

In acestil spiritil Constitutiunea de Si prin art. 10 po-presce admiterea streiniloril In functiunile publice, a re-servattt Insa, clausa casuriloril esceptionale In care elf potfi primitl In serviciulti Statulul.

Condusil de aceste considerante, consequentti art.susillstt din Constitutiune, Guvernuld a elaboratil acestproiectil de lege , asupra admiteril streinilord decare Leta ar avea trebuintrt, chtil pentru regularea po-sitittnei acelortt cars se gAsescil astil-cli In serviciul Sta-tului, cu sae lath coutracte, pe care proiectit sub-scri-slat vine alit aduce cu mesagiti. Domnescil. In delibera-rile onor. Adunild a deputatiloril.

Ministru PreFiedinte: Ion Ghica.

PROIECTU DE LEGE.

Art. 1. Guvernulti va putea admite In servicitt de a-teliere, usine, fabrice, machine, sciinte i arte, uncle seceril cunoscinte de speciall aplicatiune a artelord me-canice, pe strainii ce vord dovedi ca possedA asemeneacunoscinte.

Art. 2. Acesta admisibilitate a streinilord nu va avealocil de catil numai la cast" calldu nu se vorti glisi Ro-mAnI de capacitate egale cu acea a streiniloril, si In ur-ma concursului sad cercA'rilortl ce se voril face.

Art. 3. In timpultt catil va fi In serviciulil Statulul,streinulti va fi supusil legilord regulamentelord Ord,farrt a putea recurge la legile qi autoritiltile Ore sole

Art. 4. Serviciulil telegrafictl Si postalti este reservattinumai Romitniloril , cu esceptiune c t pe timpui detrei ani de la promulgarea acestei leg( , se va puteacinema treI streinI cu cunoscinte speciale pentru organi-sarea regularea acestui servicitt.

Aceia Insg, din streinT call se voril fi aflAndtt astit-c119

;i;i

atatili

;i

si

si

130

Inteacesttl serviciti §i vorti fi Imp finial trel ani de ser-vicitl, se vorti putea mAntine, dad, vorti cere, In termentlde trel lunT, a fi admi§Y la stagitl, pentru obtinerea na-turalisatiuneT, conformti legeT.

Art. 5. Guvernulti pote chiema misiuni streine pentruon ce serviciti, Insrt pe unit timpti determinattl.

Art. 6. Streinil antori In serviciulti Statulul §i anu-me adu0 de Guvernil, vorti continua One la espirareatermenului contractulul

Prelungirea termenului sari continuarea In servicirt acelorti adu0 farl contracts, nu se va putea face de alitIn virtutea unel legi speciale.

Ministru Prepdinte: Ion Ghica.

Tot In ledinta de la 21 Decembrie, §i tot D. Bolliacinterpelle, guvernulit In chestia d. Pand, Olaneseu, carepretindea de la Stattl peste duoe millione leT , ca con -tracciti de po§tie ; se Imputl Ministerulul ce n'a supuscestiunea la cercetarea consiliulul de advocati , cari aupriimit dossarultl cu done cline Inaintea InfAtiOril pro-cesuluT ; astfel ca Statulti a fost condamnattl , la primainstance, la 42,000 galbeni ; Curtea a redus cilia la8000 galbenT ; prin urmare , se cerea revisuirea proce-sulta, fiind constatatl lipsa de acte importante din dos-siera ad-hoc ; iar acelle hartiI au trebuit se dispare pecand dossiera s'afla In directia pqtelor.

D. Ion Ghica respunde ca, find cumnatti cu D. Pan&°Wiesen, tine mult la onorea sa , pentru ca se nu suf-fere cea mai mica bannialrt ; promitte dar a cerceta carea putut fi impiegatulti ce'0 a permis a sustrage actedin dossierA ?

Camera numesce urt comissiune, compustt de DD. Bol-liac, C. GrAdi§tenu i Al Sihlenu.

In §edinta de la 5 'multi, comissiunea depune rap-portulti sett, In care se constat6. lipsa actelor ; cestiunea

lore.

131

Ind fiind intratA pe mAna justicieT , conchide a 'Asajusticia sA se pronunce. Camera trece la ordinea (Inlet.

Justicia a descoperit frauda , multumiti luminelor cea addus, In aces'il. cestiune, D. T. Augustin , §efultt ser-viciulul aclministrativti de la telegraftl , publichnd Innompetf a de la 22 Decembrie unit articol importanttP);Statul a cktigat 8000 galbenl, dar D. Augustin a per-dut postultt, desfiintandu-se Intr'adins acea sectiune ad-ministrative ; a platittt Ind si cu libertatea sa , fiindarestath chte-va Mille, sub pretesturi ridicule.

Tot In sedinta de la 21 Decembrie , D. Ministru IonGhica fu interpellatil In privinca prefectuluT de la Bu-zett, D. Pantazi Ghica, fratele MinistruluT, care tot func-tiona, de 0 anuntasse D. I. Ghica c5, a demissionat.

Ministru respunde ca fratele sett ''Y a dat In multeronduri demissiunea, dar ca n'a voit a o priimi, tiindulticu sila la postult1 sett.

La gravele accusAri ce interpellantultt face prefectu-lul de Buzetl, d: prim ministru respunde :

Litsati justitia se Inferese ea pe functionary, mai allesdnd sunt infamy 0 scellerati ; dar acesta so n'o MicaCamera , ca desorganiseza terra, deconsiderand pe func-tionarY... Celt der a se da unit blamit acellor cuvinte,pentru respectultt datoritti autoritittil. Autoritatea e slabitla noi ; s,i Dv. trebue a o IntAri cu puterea morals ;del altfel, se va Intari cu altg, putere."

La cuvintele acestea, pline de adevOrti , vom observaD -luI Ion Ghica :

1. CO, si Ministril trebue se fie impartiall, chiar dudfunctionaril sunt amicii si conshgeni al lor, (laud sa-tisfacere pliingerilor drepte si legithne , In basa axiomelvox populi, vox Dei, care este Opiniunea publics, reginalumiT, care 'moie cerbicele tiranilor 0 diplomatilor, cuma 4is D. Ion Ghica.

1) Ve1i Trompetta" de In 24 Nom. qi 4 Decem. 1866.

132

2. D. Ioa Ghica are duoo mesuri. In §edinga camereide la 5 febr. 1863, Domnia-sa, aptirturd adressa cellor cevoiati resturnarea lul Vodli-Cuza, a pronuntatti gravecuvinte, pe care Inst4 le-a blamat la 21 Decembre 1866.

Se numescti atli administratori cari meritA se fie inpu§cdrie ; de voiti fi chemat se citestt name, le voiticita, qisse D. I. Ghica la 5 febr. 1866."

D. N. Cretulescu, preledintele Consiliulul de ministriT,cere ca D. I. . Ghica se numescd, p'acei prefecti ce mo-rn pu§caria.

D. Ion Ghica promitte a respunde, dar uu respunde.In §edinta urmetoare, (6 Febr.) D. N. Cretulescu so-

mesa din nuott pe D. I. Ghica a da pe facA numele a-cellor prefeti ce merit'a

D. Lascar Catargiu (lice ca va lua roluld D. JoanGhica ea se respumpi.

D. N. Cretulescu a iscitlit decretultl de numire alltiacellui prefetti ce merita pu§aria ; §i'l voitt da §i adressalui ca snit cunosca ; d'o cam datti,, 'I pottt spune

e On. D. Mihail Jora.D. N. Cretulescu. Numqtelti, Domnule Lascar Ca-

targiu.D. Lascar. EacA, D. Jora a spus ca prefetultt

de la Tecuci '1 a furat straele ciubucele.D. Jora.MO mini veend a se comunia, lntr'un chip

officiale, conversatiuni intime ce se facti Immo I Intre a-mid. ET bine ! Domnilor, celle ce v'a spus On. D. Ca-targiu, eti ve declaril a nu le am qis; nu titt nimicdespre acesta.

D. Lascar Catargiu.AcestO secrete l'a comunicat D.Jora la mai multi.

D. N. Cretulescu da desmintire D-luT Lascar Catargiu,affirmand c6, n'a suscristt Domnia sa decretuli1 de nu-mire alltt acellui prefetti ; ca ; necunoscend omenii depeste Milcov, 1't gasit p'acellti Domntt §eftt de sectiune

pu;citria.

ce pA-gubavlil

'ml

li

si

li

133

la Ministerul de interne, .s,i i l'a recomandat chiar fos-tulti directore alit' acel!uI Ministerh ; c'acellti individh a ser-vit sub tote ministerele, s,i chiar sub ministerulti D. LascarCatargiu. D. Cretulescu staruesce a cere de la D. Ion Ghicaa declara cari sunt impiegatii cari merits puritria ; cadalt-fel este unit calomniatorg."

Lasam la 'impartialitatea lectoruluY a califica conduita D.Ion Mica; nol 'I vom observa numal ca nicl o fapta fara plata.

In urma interpellari1 pentru prefetulti de Buzeu, Mi-nistru pre§edinte anuNa camerd ca guvernulti v a datdemissiunea, §i Domnitorulti avisesa la formarea nuolulministerti, (applause in tribuna publics.)

Voci Cine a aplaudat ?Voci Tribuna (sgomotti)VocY Deputatil.D. Cogalnic6nu. Regretti aceste aplaude, on de uncle

ar veni ; fiind ca nu e ua fcricire pentru terra chnd sescrhimba Ministerulit

SA ne permita D. Cogtilnicenu a'T observa : Oare ca-derea de la Ianuariti 1870 a ministerulul Dimitrie Ghicatine a provocat'o ? D. Cogalnicenu prin amicil se'i dinCamera, dupa convinctiunea intima a cellor deprin0 cufisellele parlamentare. Semana vorbele cu faptele ?

D. N. Ionescu observa ca ar fi dorit ca celle din ur-ma cuvinte alle D. primh ministru, aruncate in Adunarecu athta uvrintiti, sa nu fie ua amenintare ; adica caforta brutala sa predomine peste forta moral& (aplause).

D. N. Ionescu propune ca, conform usulul englesit,Camera sa se a,mhie pentru opt chile, sere a da timphGuvernulul a avisa la unit ministerh constitutionalti ,iparlamentarti, care se n'aiba nevoe de alte foNe de catde forca moralit (aplause prelungite) ; sa n'aiba nevoede alts autoritate de cat de aceea a legit, de cat desanta putere a legalitatil (aplause).

D. prime ministru, esplichnd cuvintele selle, se mirk

134

de D. lonescu, vechea sa cunqtinta, cg, pune In Indoelaprincipiele sale liberale.

D. C. GrAdis.tenu cere ca Ministerulti se' retraga de-misiunea.

D. Dimitrie Ghica observa Ca schimbarea Ministrilor ebucuria nebunilor ; §i ca cei ce voescii assemenea schimbarinu'§Y iubescti sera; In momentulti de lack on ce sgu-duire ar fi ptigubitore terra

D. Iepurenu observa asemenea ca, prin retragerea Mi-nisterului, s'ar complica situatiunea ; ,I O. §i Adunareai terra s'ar afla InteuA, positiune clifficiM; Ministrii earl

vorti stabilitatea n'ar trebui a da ei Insu0 lovire acelleistabilitati prin retragerea lor.

D. Ion Ghica justifictt demissiunea sa prin lipsa de ma-ioritate ; di, Adunarea trebue a da unti ministerti dinsInulti ei propritl, ministerti care se aibrt simpatia §i In-crederea Camerei, cc crede ca '1 lipsesce guvernului I.Ghica.

D. Foru crede ca prin laudele aduse ministerului, Inultimelel momente, canal ellti a muritti, ar sufferi dem-nitatea unui guvernil constitutionalti, fiindit obiceit, chndmore unit omit, salti plAngemt, i snit criticAmil candiltrAiesce (rlsete, murmure).

0 voce. Mos,tenitorulti se bucurA.

D. Foru, continuhndil. Nu aprobti paxerea d-lul Iepu-renu d'a da Camera guvernului unit votil de lncredere;cAc1 asemenea propunere ar avea aerul d'ua preintellegeredin partca Mintstrilorii cu unii, din Deputofi... . (protes-thri, Intrerumperi, sgomotil).

D. Iepurenu. Numal .arlatanii fact acesta......Costa-Foru. Daca d-nu Iepurenu crede ca acesta este

pentru domni-sa....(Sgomottl. Mai multi deputati parasescil salla. §e-

dinca se radicA).

135

Ministerulii 90 retrage demissiunea, cad sagdtta d-luiForu a mersti dreptil la tinta.

In §edinca de la 28 Decembrie, dupa ce se discuta uaIntrega §edinca proiectulli pentru desfiintarea velnicelortrachiulul de bucate 5i taxarea luT, d-nu prima Ministrucere amanarea proiectulul p6n6 la votarea bugetulul deveniturl.

D. Costa-F.oru observa ca, prin asemenea procedari dinpartea guvernului, s'ar putea accusa Adunarea ca nuface nimic5, pierend5 timpulii n discutiuni secs ; ebine a se evita asemenea banuelle.

D. I. Ghica respunde ca tote consiliele judecene s'atipronuntat5 pentru oprirea fabricelord de spirtose."

Cu atail mai multi" trebuia a starui d-nu Ministrysa se voteze unt proiectil In sensuld acella, faia a semaT trimite cest;unea la calendele grece.

Nol credemil ca acesta a fosttt uh tactica din parteaguvernului, ca Si scadam6ntulti arenda0loril, spreattrage favOrea possessoriloril acellort fabrice.

In edinga dela 30 Decembrie aflame Intre altele a-nuntarea interpellaril d -luI Bolliac pentru publicarea Mr-tielorfi istorice alle lul Voda-Cuza, pe care nici pene aqinu cuteza Salvatorii a le publica.

§edinca dela 5 Ianuarill se face propunere pentrulnfiintarea unel Band fonciare.

Niel un Ministerti nu s'a ganditil cellfi pucin la Infiin-tarea until munte de pietate, data nu la ua Banca fon-ciara, spre a scapa omenil intrebuintati din ghiara ca-matarilorfi, cari s'ail lnavutit cu dobency de chte 20 030 la Rita. Numai cu Bacfifurde Imprumutulul Oppen-heim, s'a concessiunelorfi podurilorti si drumurilor de fertiam fi putut avea asemenea institutiuni bine-facatore.Dar, Deputati, Allegatori, Ministrii, tots se gandescil nu-mai la plapuma. OrT ce populit merita sOrta lul.

Tot In edinga de la 5 Ian. 1867, DD. Stefan Go-

si

a'sT

In

136

lescu si Nae Paclenu interpella pe d. primi PreedinteIn privinca amanaril decretulul prin care Locotenencadomnesa dedesse in judecata pe eel din urma Ministriial lul Valt Cuza; citci in s,edinca. Constituantei de la13 Maiii 1866, Ministeriulti declarasse crt anmistia pri-vesce numal crimele ssi delictele politice ; iar pentru des-pagubirea de bani, procesultt va urma ; acesta a repe-tat-o Ministerulti Si la 1 Iuliu 1866, aditogiind cii jude-cata criminals find Incetat6 , urmos& judecata civiladespre bani, care este lnaintea Curtii de Cassatiune, cea Inapoiat dossarele; si actiunea a lncetat , ajar ceacivila

NO nu putea fi altfel, pentru mite cuvinte ce se'n-tellegit, din care cellti principaltt este, ca data unit din Mi-nistrif Statutului ar merita puvaria, apol uniT din Minis-triT de la 11 Februariti mcrittt de sigur ocna.

In s,edinta de la 11 Ian , find in desbattere bugetulti.Ministerului de resbellti , se constatit ca lefa de 24,000lei ce se accordasse de SalvatorT gen. Ion Ghica, ce eraIn disponibilitate, este contra legit, si numal ca favore,

se respinge de CamerA cu 60 voturl contra 28.In fine, eta -ne in edinga de la 13 Ianuariti (numerti

fatalti) cand vine In desbattere Imprumutulti Oppenhein ;cestiunea fiind delicat1 , sa ne permittit lectorulil a otrata pe larg, In interesulli tutulor.

Imprumutul Oppenhein.

In acea edinc4, D. Ion Ghica, §eful cabinetulul, cerea se vota de urgentrt rapportul Comissiunei budgetare,privitoril la Imprumutul Oppenhein, prin care se da gu-vernului unit votti de blamd.

D. Popass observ4 ca prin acesta Ministerul voesce aprovoca chestia ministerialA ; votulti deblame ar avea de consecintA nevotarea budgetelor prin

c6,

si

137

disolvarea CameriY sett retragerea MinisteruluY, nefiindsigurfi data Ministerul ce va veni ar putea lua solida-ritatea acellor budgete ; iar bilul de indemnitate ar a-rea de, consecinta stergerea cu buretele a faptulul celulgravfi imputat guvernulul de comissiune; cere dar a-manarea desbaterii proiectulul pang dupfi votarea buge-tuluY, observiindi1 D. Popass ca ar fi bine ca D. IonGhica se se desbrace de omul cel vechiu , se se lm-brace In omulti cellti nuoti; cu alte vorbe, se fiat mai ipu-gin diplomat ft.

D. Prim prqedinte respunde:Ca, n'are se se desbrace de omul cello vecbid, ci va

reinttnea acella care a fostti, care este care va fi ...;cti guvernul nu pote sufferi athrnatit asupra capulul settacea sabie a lul Damocles ; ca trebue lasata acea ces-tiune dupe votarea budgetulta, iar nu s5, se Impart'a,raportul In sute de brovre , d'Imprcunit cu actele se-crete din dossiers ; ca, data n'a relevatti acestA chestiunemaY 'nainte , causa este ca.' intrasse deja In desbaterebudgetul Ministeriulul de resbellfi , si ca dupfi Regu-lamentii , trebuia sat lasse a trece 3 ; conchideGuvernul voesce a sci data camera va fi de opiniuneacomissiunel budgetare, adicA d'a se da Guvernulul votede blamti, pentru rissipa de banl publicY cu negligentfisi rea credincifi."

StAruino, D. Ion Ghica d'a se vota de urge* pro -jectulti in cestiune, era un actfi de dibficie ; cad alliancaRosiilor cu Cogfilnicenistil de la Concordia Inc6, nu seeffectuasse ; .1i camera, neputendfi da atuncY tth, majori-tate care se (lea un Ministerft , era silitit a da ministe-rului billti de indemnitate; acesta a Intelles-o stegariTRosiilortt, cari au demascat cu necaz scopulti diploma-tuluY In organul for principal, griibind fatala alliangifi,care s'a §i effectuat peste chteva, 'septAmani , cum vomvedea la locul

;i

sett

ci

ea

138

Etta rapportulA In cestiune all>ri comissiel bugetare :

Domnilor Deputali.

In cAtil privesce legea InstreinAriT und parti din Bu-nurile Statulul,

ConsiderandA :CA Art. 36 autoriqa pe Ministrul Financelorti a trata

cu capitalisti pentru realisarea unuT ImprumutA de 50millione lei, conformii baselor emisse In acea lege ;

CA basele legit suntil v6n4area immobilelorti pentruaccoperirea datoriel flotante ;

Ca autorisarea d'a trata un linprumut nu ridica pu-teriT legiuitore dreptulti sett de ratificare ;

Ca legea de facia a fostti votata in urma promulga-rii Constitutiunei ;

Ca art. 32 allti Constitutiunel alin. 4 dice : ca orl-celege cere lnvoirea a cittoril trelle ramurm alle puterel le-giuitore ;

Ca guvernulti n'a suppus-o in delliberarea Senatu-chndti legT multu mai putin importante de cat-A a-

cesta le a suppusti ;Ca chiar deca Guvernul s'ar fi socotit In drepttt a

contracta, farl rattificarea CamereT , acestil Imprumutti,nu putea s6 ipotecese alte fondurl de MA celle allocatede lege pentru stingerea acestel datorii ;

CA din scrissorea D-lui Secretar general al Ministe-riulul de Finance din 23 Octombre') se constata destulde lAmurit ca capitalistiT Englezi n'afi socotitti pe gu-vernil autorisattl a face , far5, sanctiunea Camerei, untiImprumut prin care s'ar ipoteca alte fondurl de catti a-cellea prevequte In lege.

In WA privesce Imputernicirea D -luI Ion Balacenu,ConsiderAnd :

D. Vinterhalder.

.1i

MI,

139

Ca, D. Machu insu§i , prin depep sa din 23 Oc-tombre, recunosce ca Imputernicirea sa trebue relnoithclod Ministeriul Si Incuviinteza propunerile de Imprumut.

Ca. D. Balacenu la 24 Octombre a contractat Impru-mutul cu Oppenhein !Ara a alt epta respunsul D-lui Mi-nistru ;

Ca Domnitorul, Consiliul de Ministrii ,.-zi Ministrul definance In speciala a constatat ca D. Balacenu era Incongedia, §i contra ordinulul D -luI Ministru de Financea contractatti Imprumutul pe basele unel ImputernicirTIncetate ;

Ca D. Ministru de Finance a luat actin ca, D. Bala-cenu a contractatil pe responsabilitatea sa ;

Ca D. Bilaconu a trecut chiar i peste linputernici-rea espirata , contractilnda Imprumutul cu 1014 la Oh,mar jos de cat cursul renter danubiane la Londra, s.i cu0, dobanda care se urea cu interesse , comission , sam-sarlIca i alte cheltuele la 21 24 ,c5/ adica cu 724/95 marmulta de cat dupe Imputernicirea espirata.

In cat privesce conditiile Imprumutului :Consider-and ;Ca Imprumutul contractat de D. Balk'cenu, departe de

a ajuta statgl In crisa financiara In care se afia, l'a a-runcat Inteo situatiune ruinatore prin conditiunile one-rose cu care s'a facut ;

Ca art. 18 din contract, danda preferinta In timpii de3 and D-lor Oppenhein pentru negociare a on ce Im-prumut , pune pe Statul roman In neputinta la on cenevoe de a face un alt Imprumut, cu conditil mar folo-sitore de chta acesta ;

CA D. Ministru de Finance ins4, prin depep sa ca-tre D. Balacenu , arata ca prefera miseria In care seOa tesaurulit publica , de chat acelle conditiuni ruina-tore ; ca conditiunile Imprumutulul Erlanger ere' mai

140

olositore de chtu alle Imprumutului actualti cu 2,654,560 -f r. (dupA tabloul comparativi1).

CA imprumutul s'a contractatil in timpul cel mai nefavorabil , pe chndil capitalistil lnsemnati din Anglia nurecunqteti guvernului dreptul de a contracta un asse-menea Imprumut fara rattificarea Camerel, printea-cesta illu discreditase lnainte de a se efectua ;

CA cu tote acestea D. Vinterhalder, In scrisorea sadare D. Ministru de Finance, se fAlesce c'ar fi pututcontracta cu conditil mai pucin onerOse ;

CA chiar la 21 Noembre se vede ca s'a fitcut D-luiMinistru de Finance WA propunere pentu un Imprumutde 50 millione lei , cu condtiuui care se nu coste maimultti de cat 1194 ,,, la "/,, tote spessele coprinse.

In cAtii privesce approbarea Imprumutnlui facutA deConsiliul de Ministrii, in urma sosiril D -luI BitlAcenu ;

Considerandii :

CA motivele espusse In jurnalul Consiliului de minis-tii din 3 Noembre nu suntil altele de catti necesitittiletesauului;

CA aceste motive at esistatit la contractarea Im-prumutului cu Erlanger, i cu tote cat conditiunile e-raii mai pucin onerose, contractul s'a respins :

CA dupe desaprobarea datit de lntregul GuvernA con-tractArii fAcutA de D. BrilAcenu, nu se pOte lntelege cea putut Indemna pc Consiliul de Ministri a reveni asu-pra acestel hotArari, lua asuprAV, cu 12 qille Inain-tea deschideriT sessiunil corpurilor legiuitore, ua respon-sabilitate ma de gravy,, Comissiunea Budgetary In una-mitatea membrilor presenti, k'anume : printul GrigorieMilraT Sturza, Nae Paclenul, Andrei Prijbenu, AlexandraGheorghiu, Mihail Coghlnicenu Si subscrisul,

DeclarA :1, CA D. 'On BAlacenu a contractat Imprumutulti Op-

§i

malt

si

141

penheim Inteun chipti nelegal , fara procura , i chiarcontra ordinulul espresso ally guvernului.

2. Ca acestia Imprumut este contractata In conditiunimai grelle de chat chiar acella din procura espirata dataD-lui Balacenu cu occasiunea Imprumutului Lefevre,maY grelle chiar §i de cat conditiunile Imprumutului Er-langer, pe care Insu§T D. Ministru de Finance le a de-clarat ruinatore pentru terra.

3. Ca D. Balitcenu trebue se fin trimisti Inaintea Jus-titiei ca passibil de ttita asprimea legilorti, §i respune-tor cu persona Si averea sa de tote pagubele ce a ad-dusti tOrrii, lucrand Ewa procura Lira calitate.

4. Ca D. Ion Ghica , prqedintele Consiliulul de mi-nistril, a facut rut aproband Imprumutul Oppenheim Incalitate de Ministru ad-interim la finance, cand trebuiase cunosca desaprobarea espresa ce se dedesse maYnainte asupra acestul Imprumut de D. Ministru titularde Finance, Petre Mavrogeni.

5 In fine ca Guvernul, recunosc6nd Imprumutulpilatorti, facut Intr'un mod atitta de arbitraril , Lira apure pe Camera In positiune de a se rosti asupai, §'a-cesta cand numal eratt de cilt4 12 (bile piina la Intru-nirea el, a causat Verrel ua mare paguba, dar meritatota desaprobarea Represintatiunil nationale.

Itaportor: Gr. BalA.

Am °awe a ye aminti, D-lor Deputati, ca prin jur-nalul sea de la Decembre, anul trecut, Cousiliul de Mi-nistri a maY afectat drepta ipotecit concessionarilor lin-prumutului Oppenheim 6,040,000 lei In veniturile va-milor, , a doua ipoteca dupa concessionarea Imprumutu-lul Sterna , in privire ca dupa art 15 din contracts,Statula era Indatorat a da ua ipoteca de 16,548,000lel eel pucin, ca Guvernul nu a dat de cats 10 mi-Hone jumetate. Raportor : Gr. Balgt.

§i

§i

si

si

142

Lasam acum parola Deputatilort ; citci din frecarea i-deilort va resari mai bine lumina adeverului.

Discutiunea urrneqa In edinta de la 14 i 15 Ia-nuaritt 1867.

D. V. Boerescu sustine ca, nu e politict i prudinte Ca,printeua interpretare judaica de cuvinte, sa se (WarneImprumutul, adica creditul terra In Europa ; deduce dinclesbaterile Constituantei ca, guvernul era aurorisat a con-tracta Imprumutul; alt-fel legea ar fi fost ua, illusiune ;ca de §i prin art. 3 Imprumutul e umilitor, , der trebueconsiderat ca faptu Implinitil ; ca art fi trebuitt sa attepte guvernult ratificarea Camerei, dar legea n'a fosttesplicita, culpa e a Constituantei; ca crisele ministe-riale nu trebuescil facute assupra budgetelort, cari sunta le terii; ca Camera are destule alte mi4loce a provocacrise ministeriale ; §i propune ca comissiunea budgetaryAV retraga conclusiunile.

D. Ion Bratiann se apara mai multi' pe sine, ca Mi-nistru de Finance din timpult Constituantei, canal s'aTotatt legea pentru matt Imprarimtil, obserrandt ca apropust alte mijloce pentrn accoperirea datoriei flotante,precum adaosul impositelort fonciare pe 6 luni, vencla-rea unorii domenii alle Statului §i monetta-hartie ; i caacelle imposite, votate de Constituanta, kii lnscrise In bud-gete, at fostt suprese de guvernult Ion Ghica ; §i findca tots at tacutt dada s'a violatt legea budgetary aConstituantei, sa suffere terra consecintele; dart Eindiica guvernult a umplutt litiple Vistieriei cu milionele liftOppenheirn, nu e dreptt a i se da vote de blamil ; cutote acestea Ministerul nu trebuia a se servi cu ches-tiunile financiale spre a face politica, si spre a'§1 crea uapopularitate cu desfiintarea impositelor In ajunult alle-gerilord (aplause).

D. Cogalnicenu, ca membru alit comissiunii, aparAndtopera sa, dice : ca de li cu stomahulii lihnittl, fiindil

si

143

ca Camera s'a push in durer6sa situatiune in care se afiaCardinaliT dude allegti pe Papa (In permanents), 1110,observe, :

Ca D. Ministru prepdinte, contra obicinuintil D-sele,In §edinga trecuta, a foste violente si nedrepte, Invino-vatinde comissiunea pentru respendirea projectuluT Indiscutiune in multime de brosyre ; ca se mire, de scan-dalisarea sa pentru publicitatea brosurelorti, cantle D-saa declarat, prin Monitore, ce, ca Ministru constitutional,Intellege a carmui terra prin pressa; ca acesta s'a fa-cute. sere a se aduce cestiunea la apprecierea acelluiape care Voltaire 11 declara maT cu bung simpte de Catebarbatil cei mai de genie, adica tote, lumea, adica opi-niunea publics. Intelegeme se, me fi scandalisatti ee, ob-serve franculd oratorti, atuncl canal pressa era Incetu-§ata sub regimul met' ; dare nu Intellegti a se scanda-lise Ministru I. Ghica, atetti de liberale, 0 care profes-seza anti de susti respectuld see pentru pressa (aplause).

D. Prim Ministru a qisa ca Camera n'are dreptul atrece peste capetele guvernuluT, adeogendil D-sa, ca datae as,a, chiar de sera va propune Domnitorulul a numipe D. Beleceanu din nuoe agentti anti guvernuluT la Pa-ris. La aceste teoril, i voie observa : ca pene nu vineMinisterul a lua asupriN responsabilitatea actelore, A-dunarea are dreptulti a cere darea in judecata a orT ca-ni1 functionare allti Statulul ; si pentru acesta, nu voitimerge In Anglia, uncle s'ati date In judecata de Parla-ment generalT, guvernatorT, §i altT functionary aT statu-lui; ci ye vole cita precedenti din analele nostre parla-mentare. In Camera Moldovel data In judecata maTmulti prefeti, fiinde-ca s'ae amestecate In allegerl; chiarIn sessiunea actuale, s'a propusti darea in judecata aprefetului de Meheclintl; §i In camera din naintea let2 Maiti, D. Gr. M. Sturza a propuse darea In judecataa onor. D. Negri, agentultt terrel la Constantinopole;...

s'ail

144

ca data guvernulti are dreptulti a numi din nott pe D.Balaceanu agenta allu terrel la Paris, i camera aredreptula, canal va veni In desbatere budgetula Ministe-mini de Estcrne, sa, nu 'I votese banil pentru acca a-geutie; unul a;a voiti face, cigar pentru cuvintelece a Indemnatit pe comisiumea budgetary a cere dareaIn judecata a D-lul Balaceanu: cad ea nu voescu ca unagenta sa'sj permita a dice until ministru da-te la naparte, ca jail et tots respunderea assupra mea InainteaDomnitoruluL" Ea nu voescu ca centrula de gravitatealla puterel essecutive sa, fie la Paris; ea nu voescu caaprecierile starii nostre financiale sa fie In portofoliul u-nuT alto functionara de citta In portofoliula ministrululnostru de finance (aplause) ; i tote acestea s'att Lentilde D. Balaceanu.

Ministerul Insqi nu va contesta ca Imprumutul Op-penheim, afara, de cheltuele, costa, pe terra, de la 17 34la 18 '14 "0 pc alma. Aceste tifre se vor marturisi, Incursa de 23 de anY, de tots Deputatil care se vor suc-cede aid ; le vor marturisi tots contribuabilil, In acel 23de anT, el cad vor achita acesta Imprumut.

D. Pim Ministru a mai qisti ca atacanda Imprumutulsdruncinam Insu0 creditul publica, fac6ndu-ne D. Minis-tru, cu cuno;tintele selle Intinse de fosttl profesore deeconomia politica, la mica lectiune despre fluctuatiunilecreditulul ;i despre causele carela lovesca.

Nu ao erea momentul a ne (lice assemenea cuvinte ;ci trebuia spuse atunci cand a lassata a se raspandi Interra si In streinatate sgomotul ca situatiunea nostra fi-nanciara este desesperata; ca avem Omit la opt sutemillione lei datorie ; aceste cuvinte sunta de natura asdruncina, Intr'un chipa grosav, creditul nostru.

Baronul Stern a priimit a contracta cu noi ; ;i peobligatiunea de 100 galb. ne a dat 88 galb. Cum se In-

§i et

145

tampla ca pe aceem1 obligatiune de 100 galb. am prii-mit numal 52 galb. ? Aci este OM cestiunea.

,Cum s'a facut imprumutul acesta nenorocit ? Contrac-tarea Imprumutului s'a Incredintat une1 persone, alt-felonorabila, dar care nu era ua specialitate In materie fi-nanciar:i. Aci e nodal cestiunel.

Cat pentru legea ConstiturPteT, D. Miuistru de in-terne a avutti cuventil ca,ndil a clisil: ore sfitituescil, Dom-nilor, tend vetT vota WI, lege pe viitortt, redigiati-o ast-fella In eat se nu maT fie supusa, la felurite interpre-tari;" decT legea nu a, G-uverdului numaT dreptul atracta, ci §i dreptul d'a contracta ; dar cui s'a dat a-cestil drepta ? S'a dat Guvernului, fiinta collective, fiintamorale, ; iar nu uneT singure persone. Dace Guvernul arfi venial In Adunare s'ar fi clisti : dati carte blanche (pu-tere nemarginita) D-luT N . . . . d'a contracta una Im-pruniuta de 18 i'l millione francs, fitra reserve de rati-ficare din partea Adunarif s'ail a Guvernului, Adunarean'ar fi accordat nimenuT acesta drepta.

ET bine ! aci este gresela Ministerului; dreptul careCamera i'a data Ministerului, la sub-delegata unei sia-gure persone ; ,,i acesta far& reserve de ratificare (apro-barT, aplause); ki dovada a aci este gresela, ea, dadD. Machu ar fi avuttt ua, procura marginita, adica calucrarea sa se fie supusa ratificarii Guvernului, suntasignal ea Ministerul atuncl s'ar fi qissil : nu ratifica a-cestit Imprumut, i prefera nilseria In care me aflu."Nereservanclu-V Insa dreptul de ratificare, Ministerul 'ITa legat bracele; ki cu tote ca agentul de la Constanti-nopole a respunsa, In numele Domnitoruld, ca nu re-cunosce imprumutul, procura D. Machu fiindil pentruunil anume Imprumuta, Guvernul a trebuit sa, tie semade amenintarile D. Oppenheim, care a respunsil : Pu-On 'ml 'ma ! Procura e In regula ; nu priimesca nicT uaImplcare ; cautati-ve cu agentul D-v."

10

146

Eatit causa pentru ce Ministerul a fosta silit a trecepeste furcele caudine ale D. Ion Machu ; i pentru ceCamera e sal la ramlul et a trece pe sub furcele cau-dine ale D. Oppenheim, admitenda Imprumutul ca faptaIndeplinit; §i eta causa ce a silit §i pe Comissiunea bud-getara a opina pentru darea sea in judecata, fiincla canu trebuia sit lucrede cu inima, ci cu capul, cad a con-tractatti unti Imprumut greU, fiindti silit chiar guvernula dice ca s'a facut cu conditiuni grelle.

A§a dar Ministerul .a gre§it prin slabiciune In faciaacestel situatiuni facuta de agentul sett, si mal allesaamenintarilort selle; a gre§it, neavenda destula rabdareInca 12 Mile liana la intrunirea Camerei , pentru ca a-tuncl sa, vie Inaintea ci, §i sit arate faptele petrecute.Ministerul a preferit a se Imbraca cu respunderea fap-telor agentulul sea; Ministerul dar, nu nol, a provocatcrisa ministeriala.

Ni se dice ca prin conclusiunile rapportului se (laMinisterulul unit blama, ceea ce nu era In competingacomissiunei ; dar acesta este IA simpla opiniune pe careCamera o pote respinge, anti el find dreptula de blama.

Cat pentru teoria D. Ion Bratianu, ca Comissiuneanu putea emite ua asemenea opiniune, inainte d'a vedeadata putem succede Ministerulul blamata, void respundecit apreciarea cestiunil politice nu era In attributiileComissiuniI ; cad altfel , dup. teoria emis5, nici ua Co-missiune n'ar mal putea se vie la ua conclusiune. Co-missiunile se allega ca ComissiunI cercetatore , nu cacorpa politico; Comissia budgetary e compusit de depu-tatl din tote fractinnile, din stanga , din drepta si dincentru ; dovada ca n'a fost ua idee politica care a pre-sidat la allegerea acestel comissiunl ; prin urmare, ea nuse occupy de crisa ministeriala, a caria appreciare styla Adunare.

Ca deputata , ca membru ally corpulul politico, ve

a

147

marturisesca In sinceritate cy Imprumutula acesta s'aMedi' Intr'unti modti neregulatti si pagubitorti ; ca s'arfi pututh face Intermit moda maT Wei si maT folositorterrei ; si me Intemeesti In acesta pe InsusT cuvintelesecretarulul generala anti Ministeriului de Finance, carevine si dice .efultti sett aceste cuvinte , ce merita totaseriosa luare aminte a D-vostra:

Imprtunutul s'a Incheiath WA se fitt consultata ; sid'aci vine ca conditiunile lul sunt maT pucinti avanta-giese de dal acellea ce me falescti ca a§l fi puttit do-handl prin alte case de band ; in facia unulfapta implinitti, canda contractubl se aft, ratificatla, cre4ticu totula de prisosti a mai reveni la acesat punctu, sia ye esprima tta parere de reti nefolositore etc."

Intre onorabilul D. Balaceanu §i Intre onorabilul D.Vinterhalder, ca specialitate financiard, voitt fi pentru o-piniunea cellul din urma ; §i convinctiunea mea este ca,dad, nu s'ara fi WW1 cu atata pripa Imprumutul con-tractatti de D Balaceanu, s'ar fi pututit face unit Im-prumutti multi' mai bunt", pe sprijinulti morala care Ittcilscigasse terra prin recunoscerea Domnitorulul de Tur-cia §i Europa lntrega."

D. Prevdinte allti consiliulul, avendil cella din urmacuventulti, respunde: ca in terile celle mai constitutio-nale nu se tiparesca tote hartiile din cancelaria unul mi-nistera; ca nicl pressa nici deputatil n'att dreptii sa pu-blice tote docurnentele oficiale; ca tote Imprumuturilesunt onerose ; ca ministril de asta-cli nu sunt din aceiacari facti treburi ; ca numirea D -lul Balaceanu nu tre-bue privity ca ua sfidare, ci numal ca ua dreptate ; cenu cunOsce In terra nicl unit financiarh de talia acelloracari se aft In alte parti ; ca ministerulti nu putea mergela Paris, nicl a chema banchieril streinT in terra ; ca Im-prumutuld Erlangher, dupe calculde facute de D-sa cuomeni special!, era cu 2 millione maT onerosti de catti

asta-di,

148

allti lul Oppenheim, 5i ca In 15 anT ajungea la 24 mil-lione maT Inuit-U.

Acestea avemil de qisti, termini D. prim-ministru ;guvernuld acesta va fi mai multumitil de votult de blamtialit D-vOstra de cite de votulti (le confientii.

(A! A! sgomott, murmure).positiunea acestul Ministerti este forte oste-

nitore, §i suntti couvinsti ca o Intellegeti D-strrt. Prinurmare, votulti de blamil pote et nuld vetT da; (Mali(led 'lit' veil da, I111 vomit purta cu m5,ndrie, pentru caIn qillele grele am luatti ua responsabilitate pe care al-til nu aril fi luat'o ; deft am scapatt u situatiune fi-nanciara din celle mai grele, Si pote ca, miline eel ce audatti acestt judechndil maT rece, vort regreta ca

datti unuT Ministert care Meat datoria ; cuatittti maT multi ne amti facutt datoria, cu cite, In tim-purl grelle, amt luatti assupra nostril u5, responsabili-tate pe care nu art fi luat-o orT-tine. §i (more D-luTBalAcenu, chiarti deco, ne-a fortatt maim, cumt a hiss -o

CogAlniceanu. Ye declarti ca posteritatea, care vacerceta earl eras Impregiurarile financiare de atunci, neva da dreptate ca. amt facutt acestil Imprumutt, de Sionerost ; pentru ca i noT amt regretatti, ca terra 'As-tra s'a aflattl In positiune d'a face assemenea Impru-muturl !"

Puindu-se la vote maT multe amandamente, proppussede DD-nil N. Ionescu si Fleva, de comissiuuea budge-

de D-ld Vasile Boerescu, sA priimesce amanda-mentulti cellui din urmt, cu 58 voturT contra 40 ; iarD. Ion BrAtianu se abtine ale la votti, din causa ultime-lora cuvinte alle D-lui Ion Ghica.

Comissiunea budgetary modifict conclusiunile rapor-tuluT set, In moduli' urmAtorti :

CA de Imprumutulti Oppenheim era facutt Intr'unmodt neregulatt ruinittort pentru terra, dupe In-

D-lorti,

Mama','14-at

tart, ;i

;i;i

1i

'.ta

D-14

149

ski declararea Guvernului , Insa, ca fapttt Indeplinit%numai spre ferirea discreditului financiaril allu terrei,

comissiunea budgetary este nevoita a propune Adunarilinscrierea in budgetula Ministeriului de finance a annul-MO de 8,425,103 lei, parale 11.

In privinta proceduril, fiinda ca Insu Ministerula adeclaratti ca Imprumutul s'a facutil fara procura, spe-ciala, §i 'n paguba terrei i fail a reserva i puterillegiuitore apreciarea faptelorti, canda nu mai erea decats 12 (line pink la intrunirea ei, comissiunea recu-nosce a acesta moda de procedure a compromis% In-tfunil chipti gray% interesele financiare alle Orrei.

,In ce se atinge de D. Ion Balaceanu, fiind-ca D. Mi-nistru a declarata cit is assupra'§i tots respunderea a-cestui fapta, comisiunea retrage propunerea sa, pentrudarea In judecata a agentulul GuvernuluT."

Amendamentula D -luI Boerescu era conceputa In ter -meniT urmatori :

Considerandii ca grin legea votata de Constituanta,care a data guvernulul autorisarea d'a contracta unitImprumuta, nu se vede veua, aratare de condi(iunT, aidveua, reserva a ratificarii adunIrilorti viitore ;

Considerandti ca'n consecinta, acesta Imprumutil estelegal% trebuie ciffra lul prevNuta In budgetula anu-lui correntti ;

Adunarea decide a se insctie acesta ciffra In bud-get% lnlaturanda conclusiunile comissiunei budgetare."

Acesta propunere , sustinutti cu talentultI cunoscutaalla D-lui Boerescu, fu votata cu majoritate de 58 con-tra 40. lag, unit mijlocti nobilti de resbunare din par-tea D -luT Boerescu, contra autorului acellul rapporttl careopina la 1861 pentru darea In judecata a ministerulul dela 13 Iuliti 1860, din care facea parte D. Boerescu;rapportil demnit de autorulii set], .1i in care figurea, pas-

;i

;i

li

150

sage ca celle urmatOre, cari se potti aplica mai bine D-luiIon Ghica la 1867, de att. D-lui Boerescu la 1861:

Libertatea §i dreptatea trebuie sa fie unit instinctfiallu sufietulta, iar nu ua, vana parada

Acestfi guvernti, inspiratt de intentiuni rele, a zada,r-nicitt tote sperantele Romhilort ; ast-felfi In catIIt netrebuie silinte marl ca sa putemil qi din anarhia §i dindiscreditulfi In care am caqutti....

Acellfi guvernit printfunfi sistemti culpabilu, facendfiparada de sentimentele celle mai Inalte, a cautatil a a-magi lumea, spre adjunge culpabilulti sell scopti."

Iata cum vorbia maestrulti In morals In educatiune,D. Ion Ghica, la 1861; §i am vequtil faptele selle caministru salvatore dupe 11 Febr. 1866.

Se vedemt acme aprecierea Imprumutulul Oppenheimde catre D. Rosetti §i C-nia.

Romhnul" de la 16 Ianuariti 1867 qicea:Guvernulti este vinovatil, nu pentru ca a Wide. Im-

prumutulti, ci pentru ca a violat legea votata de Adu-nare, prin nepunerea In vInclare a moOlorfi prescrise delege, §i prin suprimarea impositelor votate de Adunare.Pentru ce ore? fiindti ca veneati alegerile, §i ministrilvoeail sa ca tige pe proprietari; fiindti ca mini§tril ailaruncat pe D. Balaceanu, In fata comissiunil budgetare,dupa. cum Toreadoril arunca In facia taurului pIncla cearo;ie ; §i ast-felti Ministerulti a scapat prin lovirile ces'ar'i dat D-lui Balaceanu.

D. Ion Gbica s'a declarat Sambata Washington, §i

Luni Cambon allti Romania"In No. de la 17 lanuarit 1867, Romanul" qiceaDomnu prim-ministru, cu occasia desbaterii imprumu-

tului Oppenheim, a (lissit In Camera ca D-sa cu colegilsel sunt nisce Washington) al Romania cyi ca, posterita-tea va bine-cuv6nta, si le va ridica monumente, caciau salvatti natiunea. Nol Insa, nu credemfi ca, D-lor au

'1

a's1si

151

fostfi la Inaltimea situatiunei ; nu credem ca D-lor '§1 afiImplinitu misiunea ca Washington sail ca Cavour In1850 . . .

In administratiune, In justitie, In finance, ne aflamIn aceea§I stare In care eram Inainte de 11 Febr.

Am tacutil pens acum, pentru ca tinemti socotela depositiunea cea critic& a guvernulul, i pentru ca speramca elltt va intra In fine pe calea ce '1 impune situatiu-nea tarrii din nauntru §i din afara.

Data majoritatea Camerel a fost snit& a da minis-teriului un vottii de aprobare pentru Imprumutul Oppen-heim, acesta a facut'o numai pentru a nu se compromitecreditul nostru In afara ; guvernul Ins& remane respun-qator In fata natiunel pentru acel Imprumut, atat dinpunctul de vedere moral cat §i material.

Cu tote acestea, not asiguram pe Washington al Ro-manie1 ca 'I vom da concursul nostru, ca §i In trecut,Indata ce va voi sa schimbe politica, adica sa lovesca a-busurile cu tarie, sa provOce a for descoperire, §i sa fad,sa simta terra ca Domnia dreptatil ail sosit."

Venimti acum la votultt de blamfi, datti ministerululIon Ghica

In §edinga de la 20 Februarie (Monit. No. 44 §i 45pe 1867) vine pe tapettl propunerea de neincredere Inministerfi, din partea D. Petre Gradi§tenu, care clise canu pote da punga Statului until ministerfi care n'a In-deplinit prescriptiunele art. 132 din Constitutiune, d'a facelegi speciale privitore la obiectele prevegute ar-ticoltt, de esemplu, la respunderea ministrilorti, la garan-tarea libertatil individuale §'a presser, a conditiilorfi deadmissibilitate §i Inaintare In functiuni etc. etc.

Se numesce ua comissiune ca sa cerceteze propune-rea de neincredere, §i minoritatea o aproba, fiindfi com-push de DomniT Ion Bratianu, Alex. Vericenu §i Pruncu.

Acea propunere se desbate se voteza In §edinca de

d'acellti

s,i

152

la 21 Febr. Desbaterea acellul votti de blamtt fiind iru-portantd, dam und estracth dintr'Insa

D. I. Brdtianu baseza votuld de nelncredere1. Pe amenintarea fa' cutd, de D. prim ministru data

In optd Mile nu va termina Camera budgetele, numal iearespunderea situatiunii : cuvinte grave In gura unui bar-batil de Stott. ca D. Ion Ghica , care cumpanesce fie-cevorba eel ese din gura, si nu se pote scusa ca le-a ptidin caldura improvisaril ;

2. Pe amenintarea ca si puterea esecutiva are drep-turile si mijlocele selle de aparare, fdra a fi fostt pro-vocatd a face assemenea amenintari; mai allesil chudtiacelle cuvinte all fostd la adressa D-lui Coglniceanu,care a facut ud, lovitura de Stall; ceea ce a ingrijatilpe multi asemenea tendince , In starea actuald, candilregimuld constitutionalti este Inca prea, june, si trebuesa tinemu contu pentru ori-ce cuvinte de natura a des-tepta temeri: cad D. ministru prin acelle cuvinte a Lti-satil sa se Intellegd ca drepturile puterii esecutive Parputea Intinde peste marginele Constitutiunii.

3. Pe conduita echivoca a ministerulul, care ea sciuta se ridica la Inaltimea missiunil selle d'a Infrati par-tidele spre a da ud maioritate, care ar fi avut'o guver-nuld, data 3,r fi adust1 proiecte de lege cc ar fi dat sa-tisfacere dorintelord legitime alle terrel, nemultumireaIn terra fiindti generals sr legitimd.

4. Pe imprumutuld Oppenheim , pe care D. I. Bra-tianu l'a votatil numai In consideratia creditulul terrel Infacia Europel, invitandil Camera a Incuviinta trecerea Inbudgetult StatuluT a acellui creditd, spre a evita ua crisaministeriall In momentult Candi' ochil Europel finantialeerad tintiti assupra votulul acelluia ; a criticatti Insa, nunumal modulti cum s'a facut Imprumutuld, dar si ne-Ingrijirea guvernulul d'a se rasa a fi pusil In acelle con-ditiuni care saIti aduca la trista necessitate d'a con-

:

:

ca,

153

tracta unit imprumutti atatil de onerost ; cad nu estea scapa terra prin mesuri finantiale d'asemenea natura;fiind contra imprumuturilort, cart compromitt viitorult a-verii terrei , fiind mai de preferit contributiuni ca cellevotate de Constituantk pe care guvernult a refusal ale implini, fart, consimtimentult prealabilti alit Camerei,ki cand dobenda Imprumutulul este multi' mai mare decattl acellti midi adaosti de impositt (numerose aplause).

5. Pe mantinerea concessiunelort , datoria mini gu-vernt find!! a pregfiti opinia publica. prin Monitorti, tarnu se vie Inteunt modil ascunsti ki tAcutti cu ua, ciffraIn budgetil fart, a spline nimicti ; Si ministerult a tinutti§i In acestA cestiune un mutismfi complett, de ki a tre-buit sa aiba u'a puternica pressiune care salt fact a per-siste In acelle concessiuni at'att de refit vklute de terra.

6. Pe reformarea hugetulul, ce a Watt camerei unuitimpil lungt, atiitil de preciost, brat i trebuia camereYtie, discutiune de patru cinci luni ca se potfi dritIri toteacelle reforme acute de Ministert In bugett. Celli pu-Ont. Ministerulti n'a spus francamente opinia sa In prin-dpit, ca se scie camera pant, uncle 'Ate sufferi asemeneapreschimbArT In bugett.

Chiar camera Anglia, care arc ill educatiune deseculi, data nu ktie ce voekce Ministerulti, §i data pre-kedintele nu va fi initiate In politica sa, camera va batecampii, ki guvernult va produce numM framantilturi,chianti tiind-o pc lucru kese luta sail unit ant.

7. Pc positiunea guvernului In faca camerei , nefiindttguvernulti espresiunea maioritatii camerei, fiindti ce, n'aktiutti a se face espresiunea nevoilord ki trebuincelortiterrei ; tar data adunarea n'a voitti a da guvernuluide la Inceputti unit votfi de neincredere, tocmai acesta estela dovadl di n'a voitti a face crize ministeriale ; cacitots ktiti ca ki D. BrAtianu eii, clesele schimbtiri de ministersat provocatt lovirea de state de 2 Malt, fiind c Minis-

154

terulti Cogalnieenu a fostti sustinutti qece luny de adu-nare ; ci s'at datti alte arme acelul ministertr ca sa fadlovitura de state.

Cat pentru Ministerulti Ion Ghica, data nu-1 mildatii Indata votti de blamt, causa a fosttt ca, fiinda tunaregimil not , nu voiaruti a provoca Indat5 crisa ministe-riala ; §1 amil sufferitt, de §i administratia sa era forte slabs,de §i era somnoleng5, In tote, fiindtI activitate numai Inrelle In rautati.

Depekia D. Gonda de la Craiova, unde D. Ion Ghicaare affectiY, este In defavorea Ministerulul; cad Vice ase lea masuri Indata ca sa Incetese focurile hotiile,administratia fiind caVuta Daca administratianu este activa §i intelliginte, tote legile volt fi nä liters,morta . . . Prestigiulu nu se pierde prin interpellarY, ci

cascigli guvernula cand se pune la Inaltimea missiunilsele, eandil se face adica, espresiunea nevoilor terrei, §isand este vrednicti sa le dea ua satisfacere (aplause).

Eat& de ce n'avemti Incredere In Ministerti, fiindt canu credemii ca are taria de caractertl, §i acellu curagitca In situatiunele grelle politice s6 lupte curna trebuepentru interesele cele marl alle tend In faca tuturorapericolilorti (aplause); jail nu ca In recunoscerea de laConstantinopole . . .

Membrii acestul guvernti, de adversary al princi-pelorA melle, cu tote astea 'Y ama sustinutti; numaYchndti m'am convinsti ca nu sunt la Inaltimea missiuniiatuncY amit Incetatit a'l mai sustine ; si acesta este opiniuneaterra. intregi, care voesce Incetarea administratiunil de acil."

D. prim a-ministru respunde ca cuvintele D-lui Bratianu,ca ministerul nu corespunde la espiratiile si trebuingeleterreI, sunt cuvinte vage, fara, precisiune, pe care nu lelntelege domnia sa.

,. Pentru ataculti adusti onorabilitatil ministeruhli IonGhica, cre44 ca, din scitpare de vedere a iscalit D. Ion

§i

Illt

Si

lort,

si

gi

155

Bratianu propunerea de blamfi, &dud alusiune la Incu-viintarea fabriceloril de spirt& 0 esportatiune, data numaicellor& ce se bucura de favorea ministerulul.

Pentru Imprumutul Oppenheim, ellil s'a facutit nupentru a se plati trebuintele guvernulul actualli, ci pentrurefuirea datoriel facuta de alte guverne : 0 este avanta-giost pentru terra, ca 'I a radicatti credituld (murmure)

Pentru politica misteriosa a guvernului, D. Ion Ghicarespunde ca minktrii tree& de mult ca moderati, precumilMO tree& de Albi 0 Emil; ast-fel& ca ei lila& fostti nicicu drepta Rid cu stanga.

Am cerutii opt& Mille pentru votarea budgetului, sprea se lamuri situatiunea, a se regula chestia de lucre-dere ministerial& ; D. Bratianu Imi attribue prin acestaintentiunea unel lovirl de Statil.... et ma am& Intellesd.

Dandumi-se votulil de blamil, voiti face appelil la ma-joritatea Camerel a da un& ministert, fiindil ca nu sun-tem& de opinie a se dissolva Camera

Gre;eli se pot& face, dar nu cu precugretare ; ideilede ambitiune all trecut& act.

Nu end& ca Intre nol se mai al% resturnatori(!), con-spiratori ;i socialkti ; ambitiunea de resturnare a princi-piilorti recunoscute de tots, sari conspiratiuni contra a-cestor& principii, nu esista, nisi nu pot& esista.

Despre libertati, elle sunt trebuinciose, caci licentaomork licenta. N'am& aplicat legea, se Vice. Era peri-culos& a aplica legea votata de Constituanta In situa-tiunea politica a terra : e cestiune d'apreciere.

Ve, conjurti avota concessiunele ; voiti starui, ca deputat0 ca ministru pentru acesta; volt starui din tote puterilemelle constitutionale (murmure); voiti ridica glasulti metipentru acelle concessiuni ; ;i Inca ve spuiti ca, votultice veti da aVi e complicat& cu acesta cestiune."

Puindu-se la votti propunerea, D-lui Petre Gradktenu,

156

din 115 votantl, abtiindu-se Ministril, 56 voturl suetcontra propuneriY, 59 pentru ; prin urmare votuld deneincredere se prihnesce.

D. Rosetti In Romanuld" de la 17 Februarid 1867,critica politica ministerului Ion Ghica In moduld urmator :

Callea pe care a merstl ministeruld prep4util de D.Ion Ghica o credemil forte gre§ita, prin urmare vetamit-tore intereselord generall; fiind di primuld ministru tre-buia, dupe deschiderea Camerel, sa convoce pe DeputatYIn Intrunirl particulare, spre a le arata greutatile ,,i gin-g4ia situatiunil, 'a le esplica politica sa, tinta §i mid-locele cu care credea a ajunge acea tinta, ,s,i a face §ipe DeputatI sa spuie opiniunele lord, formandd ast-feltina maioritate Intemeiata p'acellea§I principle ; din con-tra, ministeruld a lasatil pe Deputati sa lupte lntre dinsii23 de Mile, numai pentru verificarea titlurilord; apoidupe acesta, D. prim ministru ll da demissiunea o reiaInapol, fara sa scie nimenY pentru ce; i nici atunci nuse sill a forma la maioritate basata pe principie, sail a'se retrage, sail a dissolva Camera.

Data ministeruld a avutd maioritatea, apoi numaY alul este culpa cd, Adunarea a pusil trey Iunl, In verifi-carea titlurilott, In interpelari §i 'n desbaterea catoril-va budgete, barandu-se ast-felti In seed In paguba na-tiuniT.

Data Ministeruld n'a avutd maioritatea, pentru cen'a push In lucrare miqlOcele coustitutionale spre a odobandi ? Fii la casil de nereRita, sa se retraga motivat,lasAndti red,punderea cellord ce nu voiati a priimi poli-tica sa, bine definita §i lamuritt esplicata.

Prin isolarea sa, Camera a perdutil ua sessiune In-trega In verificarea titlurilorti, In interpelari i In des-baterea unoril budgete lipsite de unitatea §i scopuld sprecare elle trebue se converga.

n§i dup'aceste mail i nelntellese gre§eli, ministeruld

157

face si greala neertate d'a reduce In budgeting instruc-tiuniI publice remuuerariele preotilorti professorilori,d'a suprima cite -va sane Si catedre; §i ce e mal grave,ministrulti instructiuniI publice (D. Strat) 3,1 alocesa su-ma de 212,561 lei ca cheltuele straordinare, ce nici nitdata n'ae figurate In budgetulti acellul ministere.

ApoT, In ,edinta de la 14 Februaria, primulg minis-tru, dupe ce prelungesce sessiunea pone la 15 Martie,accuse Adunarea c'a pierdutg trel luni fax'a face nimic,puinde ast-felt a treia ore cestiunea ministeriala ; cerea i se da indata unit vote de blame sag de nQlncredere,dAnde Camerel ung termeng de opts Bile sere dabudgetele regulate ; sae la din contra, elle numal patelua respunderea, §i va demissiunea. §i dupe mal multeImpunsaturi Si denegitri , dupe mal multe IntortochiarIde cuvinte, ameninte pe D. Cogelnicenu ce , data n'arfi ministru, ar sci cum se se apere de atacurile D-s611e.

Ast-fel ministerule, care, In curs de trel luni, a In-demnate pe deputay s'amane cestiunele politice rni-nisteriale dupe desbaterea budgetelorg ; ministering care afacutti pe mortula pine de uneql, Incepe a accusa Aduna-rea c'a perdutil treI luni In desbaterY arptore; fare apatea forma la maio-eitate care se dea una ministerscare sit se bucure de increderea camera

Dar are D. prime Ministru dormit-a somnul magne-ticti de la 15 Noembrig 66 pine la 14 Februariti 67, casit nu scie ce s'a facia In aceste trel luni?

Data nu scie nimice, este culpabila, ca romans,ca oing politics, ca Ministru; data scie, precuing §isstie forte bine, cute n'a, vaqutti ca prin cuvintele soleinculpa Adunarea In ochil natiunil, arittAnd-o ce Impie-dice, pe cel buns §i capabili? Asemenea lovirIsunte forte periculose pentru regimulti nostru parlamen-tare, lovitt a doua qi dupe, rena4erea lul d'ung barbatca D. Ion Ghica.

§i

ti

1i

si

dt

ci

miaiatril

158

pentru ce D. prima ministru, in loci d'a respundeD. Marzescu, care apucase de scurtti, respunde D -luICogalnicenu, care nulti atacase ? D. Cogillnicenu, Candi'a crequtti ca asa cere politica ce urmaria, n'a disolvatilAdunarea, ci a facia o lovire de Static. Pentru ce D.prima Ministru ameninta ca pote srt'i vie D-lui poftaa usa de drepturile de aparare ? D. Io i Ghica trebuesit scie, ca omit politicu, ca na natiune, In urma atatoraframintari §i caderl, devise banuitore tematore ; tre-bue fi raportatti prefectula politiei cite se qica, §icite se banuescti; i temerea respande§ce calomnia caadica s'art fi lucrand pentru distrugerea regimului constitu-tionals; alma darn unti barbati1 de State ca Domnia sa,dupa ce a contribuitil prin cea mat deplina, neactiune

prin isolarea sa de Adunare, la divisiunea partidelortila neproducerea Adunarii, ameninta apol Adunarea? Darnu 0ie oare ca, prin asemenea fapte, (la consistenta te-merilort §i tutors calornnielorti, s§i compromite ast-felticeea ce nu se pOte compromite ?

Suntema darti siliti a adressa prima. MinistruIon Ghica cuvintele ce cliarele italiane adresega barba-LuluT de State allu italiel, D. Ricasoli :

Nu suntil guverne tan de cite acellea ce se regimape opiniunea publica si pe libertate ; afara din acestea,nu suntti de cats gurerne violenti."

Tot D. Rosetti, In Romanula" de la 22 Februariti,unde s'a publicatti §edinta cu votula de blame, terminaast-fela revista politica.

Chiar data Ministerulti ar fi avutti cite -va bille Infavorea sa, tofu remane constatatil c'a avutti moralicesteIntrega Adunarea In contra lul. Eaca resultatulti la careconduce ua politica nedifinita ii §ovaitore, sea misteriosa,emu a definit-o Insu0 D. Dimitrie Ghica "

Eata recunoscinta Rosiloru catre D. Ion Ghica, care ainlesnit venirea mend Camere de d.eputati clapisti, In p ute-

'Iii

;i

;i

$i

si si

D-lei

159

rea reteveelor ; care a Inlesnit venirea Ro§iilor la pu-tere ca Mini§trii , prin abtinerea de la votit a Ministri-lout pre§epti de I Ghica, Si mai ales prin ultimele Cu=vinte alle acestuia , ce at provocatfi votult1 de blamil,cuvinte Elise cu scopt d'a IntArIta chiart p'amicii sel pa-'Wei, numai ca sri InlesnescA venirea Ro§iilorti la guvernu,negre§itil cu scopti d'a'l compromite.

D. Ion Ghat, ca conspiratorg fi resturnatorapopetag.

Ne remane a dovedi ca. D. Ion Ghica, de cAndti a ap-parutti pe scena politics, n'a fAcutti de catil a se allia cuperturbatoril sistematici, spre a resturna, nu numal mi-nistril, dar §1 Domnitorl.

Cu tote cA D. Ion Ghica s'a silitit a prinde tot-d'auna§erpele cu mina altuia, cu tote ca conspiratiunele solepentru resturnari s'a silitil a le masca subt unit constitu-tionalisnt cagiest, In complotult lul BontillA Insa se vedepe fa ca Incercarea de resturnare a lul Cuza-VodA, care ne-reu§indil, se Incerdi a forma acea vestitA coal thine mon-struosA alit cAria scopit numai este acli unti misterti pen-tru nimeni; nereu§indil aid aceea , profits de gre§eleleministriloril Statutulul, §i amAgind trel coloneli, capT dearmata, D. I. Ghica silesce pe VodA-Cuza se abdice, In nop-tea nefasta de 11 Februarit 1866, ea pistolult In gatil ;apol, se desbinit de Capil Ro§iileril, §i acestia vine alitincrimina In primult lout organti de publicitate , la A-prilie 1868, cit D. Ion Ghica a lucrat Inteacunsti, dupe 11Februaritl, cu D. BAlAceanu, pentru a se face Domnii,tronulti fiindti visult de aunt alit acestuT omit ambitiosti,care ca astl-felt n'a avutil egalti In trecutil de dal peVoda Stirbey, §i In present pe coalisatulti set, Ion Briltianu.

In fine, a(11, ca membru alit comitetului mazzinistt,scopult set nu este de cat resturnarea, cu sperantA

160

d'a pescui In apit turbure pe Regele Pesci lorti, cum IT Qi-cea D. Cog5Inicenu In organulti seti la Ianuariti espirat.

Despre complotulti lul Bonti115, veqa, lectorul dossieraNo. 387 pe 1859 in arhiva ministeruluT Justitiel; In aceadossier& figuresa acte compromitiltore pentru D. Ion Ghica;acolo afliitnti c. Bonti115,, pe care D. Ion Ghica l'a cu-noscuttl la 1850 In Constantinopole, ca officerti ottomanti,l'a recomandatil D -luI in Februariti 1859 D-luT Ion Brtlii-ceanu, ce l'a amploiatti ca agentti secretit la politia dinBucuresci ; c. Butting, cu alti cincT streini I T propuse-sera a omorl pe Voda.-Cuza printeu5, marina infernal. ;cri, D. Balacenu s'a scusatil c5, s'a servitti cu Bonti115, nu-mai ca agentti provocatorti pentru descoperirea co mplotuluT;ca, de la 8 Februariti One la finele luT Martie, politian'a facutti nimicu pentru prinderea conspiratorilorti; c.In fine Justitia a osAnditti pe trel din e1 la cincT ani d'arestla Snagovil, iar pe Bontilla fllu pusse numal sub privi-gherea politiei pe unti anti §i jumetate; iar a1t1 4 iNT furrtosInditi la Inchisore pe unit anti In temnita din CapitalIt.

Din actele ce figures& In dosiera aceea , matt .1i

din sentinta No. 114 de la August 1859, lectorulti re-mane convinst cit sufletulti acelul complotii a fost tot D. IonGhica ; daca procesult s'artl fi judicatil Inaintea unuTjuriti inteliginte, dup5, parerea mistra, i D. Ion Ghicai D. I. BalAcenu ar fi fostti condamnatT, celti putinfi ca

complicT al acelorti assassins.D. Costaforu, unulti din membril InalteT Curti, care a

judicatti procesuIti luT Bontilllt, ImI clicea, pe la anulti1860, ca D. Ion Ghica merita a fi condamnatti ; 1i daca cur-tea nu l'a condamnatti, a fostti prestigiul guvernuluT; ciicTtrista impresiune ant fi facuttl, mai alesti In Europa, con-damnarea unul consiliarti allti tronulul, care, In calitatede Ministru , complotes5, contra vieteT DomnitoruluT,ce'lli onorasse cu increderea sa ca Ministru.

Nisce asemenea fapte l'ati silitfi pe D. Ion Ghita a s e

ki

161

justifica adesea onT In Camera de banuela ce planaasupal ca conspiratora.

Ast-fel, In sedinta de la 8 Februarie 1863, D. IonGhica

Amts fosta banuitii ca ama conspirata cu multi , simaT alesu cu Bontilla, si amil fosta trasa chiar inainteaCurtil Ynalte, unde era judecatoru si D. Costaforu.

Dar trebue sa scima ua data tots ca capulu Statu-lui e inviolabila. Nol suutema adevaratl aparatorl al tro-nulul Nol ceT 32 deputati din adresa rninoritatii con-sideramil persona Domnitorulul ca sacra ; iaru daca suntfrase cu dublu sense. (Ca D. Ion Ghica) ea voiu ceremodificarea acelora frasse (siretu!).

In sedinta de la 21 Februaria 1867, D. Ion Ghicaqicea :

Nu e Intaea oara canda ea treca de mil suspectii, tatd'alina amu fostil suspectatil, ca arnica alla D. Cogal-nicenu, care a facuta In Camera Moldovel ua propunerefara stirea mea ; ama fosta banuitii ca eramu intelesacu D-sa ca se resturnamu....

D. Cogalnicenu Nu s'a resturnata.Ion Ghica 0 still bine, dart amu fosta banuitil ca

conlucrep cu D. Cogalnicenu nu still la care machina-tiuni infernale. TotT au fosta spalati, chiar onor. D. Co-galniceanu ; numal ea am r6masa sub acesta suspiciune(ilaritate) ; si echoulii qiarelorti a coutinuata a repetamultu timpa epitetula pomposa de tradatoril.

Alta data ama fosta banuita ca sunt cu drepta contrastangei, si alta data cu stanga contra dreptel. Toti aufosta spalati, afara de mine ; banuiala a remasa, fiindaca nu eram nici cu uniT nici cu altil: pentru ca doremilinfratirea tutulora capacitatilort, ca sa lucram impreunala fericirea terreT ( ! ).

Amu mai fosta banuita ca complice alit'. D. Cogill-nicenu in lovitura de State de la 2 Malt, cand nu e-

n

4icea:

....

.

162

ram In Bucuresci , si acesta coincid enqa cu cioa de 2Maid a data ua dovada ca era Intellegere Intre minecu D. Cogalniceanu.

Am fosta apol banuita de Insusj D. Cogalniceanu cavoescil a resturna ministerula din care facea parte ; scletoti cata opusti la acesta."

Pentru ce ore numal D. Ion Ghica este banuitti detots ca intrkanta conspiratora? i pentru ce sinitetota-d'a-una trebtfnta a se justifica ? pentru ce D.Ion Ghica este alliatula naturala i perpetuti ally cellorce nu fact un mistera din resturnari?

Ecca diplomatula a caruia politica echivoca am croqutde datorie a o Improspata In mintea Romanilora, sprea se feri de acesta omit Insemnatil cum se feresce ci-neva de erpele cu clopotei, sail maY just de crococlilulace imitesa tanguitulti copillulul, spre a putea mai le1neprinde prada sa. Graecca fid s, nulla fides.

FINE.

i

Mama

si