ÜÎUL al LXXXYI-îea n-1 1 3 5 NUMĂRUL 1 Leu ftrasov Miercuri R7 Iunie 1923

UUl:y tä ti\ s

'

Ridicţiaşi AdministraţiaPIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226 Abonament anual 200 lei Pentru streinătate 500 lei Anunţări, reclame, după tarif

Fondată ia 1E38 de Ge®rge BariţiuApare în fie-care zi

Ziarefe : „Preţul peştelui se va mări cu începere(}gţg |Q lul'g*4.Ministrul S a s s u : Se va mări, căci numai astfel se va iefteni tr a iu l!

Politica de pace în Orient— Rolul României, — Vizita Suveranilor la Varşovia. —

Vizita Suveranilor români la Var­şovia este obiectul comentariilor presei poloneze şi române. Am- |̂e prese accentuiază legăturile

w strânsă prietenie care există Intre cele două state amice, legă­turi stabilite încă dinainte de vi­zita mareşalului Pildsuski la Sinaia.

Vizita Regelui şi Reginei Ro­mâniei este nu numai o reîntoar­cere a vizitei Preşedintelui Repu- blicei poloneze, dar o reconfirmare a continuărei celor mai strânse le­gături între Polonia şi România.

Politica externă a ţărei româ­neşti trebuie să fie şi este paci­fică. Statul nostru are nevoie de linişte în afară şi în interior pen-

ţkn a se consolida puternic. Deci, |fizita nu poate avea alt caracter

ecât acela relevat de întreaga presă, fără să însemne o politică Se alianţe cu scopuri agresive.

mult, România nu poate trece în alianţe cari i-ar angaja liberta­tea de acţiune prin politica altui stat — ci, mărginindu-se a juca rolul de factor pacific, să înlăture tot ceea-ce ar contribui la turburarea ilarilor de azi. \

Fiecare stat îşi are politica in­tereselor sale, în afară de acelea internaţionalo. Cele dintâiu trebuie & se armonizeze cu cele din urmă, itunci când statele fac alianţe. Şi fiecare- stat are grija să nu fie

| ebiectul unei întrebuinţări a pu- terei sale pentru realizarea inte­reselor speciale ale altui stat.

De aceea, nici alianţa cu Ju- fOslavia, nici aceea cu Polonia nu ^ate reprezenta pentru statul nostru o politică de legături obli­gatoare, în afară de cadrul intere­selor comune ale acestor state, la un loc. Apărarea graniţelor şi formarea unui bloc pentru asigu­rarea liberei desvoltări — con­form cu însuşirile fiecărui popor - către tot mai accentuat pro­gres civilizatoric, iată ceea ce tre­buie să fie alianţele României cu statele vecine şi cu cele mari din occident.

Putem fi aci în Orient, pionul civilizaţiei occidentale -p dar nu pionul unei politici militariste, care să folosească mai mult altora

,t nouă, mai ales că avem în :inătate un colos, care astăzi

că nu s’a redeşteptat dar care

mâine poate fi obiectul temerei Europei.

Acum, când Suveranii noştri sunt la Varşovia, trebuie să se ac­centueze şi mai mult că alianţele României nu sunt făcute pentru o politică de agresiune împotriva Rusiei bolşevice, ci dimpotrivă pentru asigurarea statuhd-quo, fiecare stat garantând neutralita­tea celuilalt.

Acelaş lucru Fam spus şi atunci când s’a produs lovitura de stat din Bulgaria, cerând însă o su­praveghere de-aproape a eveni­mentelor numai ca să nu fim sur­prinşi, dar nici-decum ca să ne amestecăm în politica internă a statului vecin.

Faţă de Republica bolşevică cu atât mai mult trebuie să înlesnim legături trainice de pace şi să do­vedim, prin politica noastră de alianţe, că nu vrem decât să în­conjurăm pericolele unui viitor războiu, fără să avem vre-un gând de agresiune.

Ia acest sens, declaraţiunea ofi­ciosului £$*ernului român era ne­cesară şi sperăm, să nu fie des-minţită de faptele ce vor urma.

*

Declaraţiile d-lui Viniiiă, Brătiana în presa franceză

Paris , 25 Iunie. — Ziarele franceze înregistrează declaraţiile făcute presei erj de d*l V. Brătiana cu ocazia sosire! sale la Paris.

Aceale zsare ocupându-se de scopul călătoriei d ini V. Brătfsnu, care este consolidarea datoriei externe, obţinerea anei cote mai mari pentru refacere, de­cât aceea hotărîtâ la conferenţa d!n Spaa şi contractarea nuni împrumut ex­tern, constată că guvernai iiber&i ş i-a schim bat mult con cepea sa econom ică. C hestiunea participărel capitalului strein, la exploatarea bunurilor noastre, nu mai este după presa franceză pentru guvernul Brătiana o chestiune inad­misibilă.

Introducerea capitalului strein in Ro­mânia şi în special pentru exploatarea subsolului şi a căderilor de apă, este o chestiune dela care atârnă desvoîtarea economică şi industrială a României f] despre acest lucru guvernai Biătianu şi ministru de finanţe este convins, a* daogă presa parisiacă.

Exproprierile în oraşul ZăiauComisia de ocol din Sălagin a hotă-

rît ca terenurile oraşului Zâlau din ju­deţul Sâlagîu să fie expropriate. Astfel din 2677 jugăre decât dispunea oraşul au fost expropriate 2652 jugăre, rămâ­nând oraşului numai 15 jugăre.

Slujba religioasă delà Mănăstirea SinaiaDin toate părţile României au venit

Duminică la Sinaia pelerini, admiratori, prieteni şi partizani politici.

Un tren special, aducea dela Bucureşti, dela Ploeşti şi dela Câmpina delegaţiile organizaţiilor Partidului naţional ro° mân, pe vechii luptători şi prieteni po­litici, ca şi mulţimea de admiratori ai marelui dispărut, a ajuns la Sinaia.

O vreme senină, cu lumina binecu­vântată a soarelui.

Din gară cortegiul de pelerini a por­nit pe drumul, care duce ia mănăstirea Sinaieî, !a paraclisul, unde odihnesc ră­măşiţele pământeşti ale lui Take Io*nescu.

Aci, curtea mănăstire! şi biserica se înţesaseră de lume.

După încheierea slujbe! de Dumineci, în biserica mănăstire! din Sinaia s’a fă­cut parastasul. A oficiat p. S. Sa arhîe- reul Platon Ploeşteanui, vicarul miîro= poiiei, asistat de preoţii Nicodim Pe- tresen, Rafael Davidescu şi Macarie Va» sflescu şi diaconul Eftimie Mohor, din Sinaia, şi arhiereul Antonie Nanescu, dela Mitropoi e. Răspunsurile au fost d?te de corul biserlcek

' *Preot * au trecut apoi în paracrlsul

mănăstire!, unde se aht mormântul pro* vizoriu a! iui Take ionescu. Catafalcul se pierdea între valuri de irişi, crini, garoafe şi roze, aduse de pelerini.

Intre coroane vedem aceea a dele­gaţiei ministerelor externelor, cu inscrip­ţia: „Corpul diplomatic şi consular: neui­tatului lor ministru“) Partidul naţional român, secţiile: Bucureşti, Ploeşti şi Câmpina, etc.

*După rugăciuni pelerinii sau adunat

în cartea bisericei, unde s’au rostit dis­cursurile:

Dlscorsal â-lni V. BranisceD-l Valeriu Branisce, în numele d-lui

I. Maniu, preşedintele Partidului naţio­nal român. Nu ca să ne împlinim da­toria ce o are fiecare popor conştient faţă de marii săi morţi, ci ca să satis­facem o profundă trebuinţă sufletească, — venit-am să ne închinăm în faţa mormântului tău.

Ai fost mare ca luptător, ca orator, ca bărbat de stat, ca român naţlonalut şi numele tău a trecut departe, peste frontierele streine ale ţărei, revărsând glorie nu numai asupra ta, ci asupra întregului tău neam, a cărui fală şi mândrie ai fost, eşti şl vel rămânea câtă vreme se va gândi cu recunoş­tinţă poporul român la toţi acei mari fii ai să?, cari au contribuit la făurirea uni- tăţei sale naţionale şi politice.

N’ei fost numai al partidului căruia i-ai imprimat în luptă politică timbrul puternicei taie individualităfei, nu nu­mai al fărei vechi, asupra căreia se revarsă lumina reputaţiei tale"de bărbat de Stat, ci ai fost al tuturor românilor în slujba unirei cărora ff-ai cheltuit cu îmbelşugare nesecatul tău talent, purtat de o minte ageră, de o inimă caldă şi de strălucitorul dar al orato­riei în care s e cristalizai cea mai fru­moasă limbă românească.

In deosebi, noi ardelenii şi bănăfenii te reclamăm al nostru. Nu pentrucă leagănul fragedei tale copilării ar fi stat în vreuna din văile munţilor noş­tri, ci pentrucă marele tău suflet, deja în tinerelele tale a găsit calea la noi, s’a sălăşluit între noi şi s’a manifestat prin noi în gigantica luptă pentru lu­mină şi libertate. Ai fost printre cel

dintâi bărbaţi de Stat, ai jerei noui în tânărul regat, care a căutat să ne cu­noască, să ne înţeleagă durerile si tre­buinţele şi să ne picure mângâierea In sufletele noastre istovite de atâta amar şi jale. Nu numai prin vorbe, ci mai ales prin fapte cari, neperilor, îţi vor vesti numele în sufletul recunos­cător al poporului român din Ardeal şl Banat. Ne-ai iubit şi în vremi grele ai jertfit pentru noi, nu din prisos şi ' din extrem de mărginitele mijloace de cari dispunea plăpândul regat lipsit şi el de cele trebuitoare.

Şi nu ai jertfit pentru noi contând a ne face vreodată partizanii sectar» ai partidului ce reprezintai însbuciumul de închegare al vietei de Stat în regat, ci ne a sărit în ajutor ca români liber românilor obidiţi, necăutând altă răs­plată, decât: conştiinţa datoriei împlinite. Oratorul a enumerat ajutoarele pe cari Take Ionescu de-au dat şcoalei, bise­ricei, presei şi naţionaliştilor din Ar­deal. Apoi a continuat:

„Abia istoriograful viitorului va elu­cida în deplină lumină toate aceste momente strălucitoare ale acfivităfei ta­le, desinteresate, desfăşurată în vede­rea unui scop, — deşi atunci, Ia apa­rentă depărtat, — dar pe cere I*aî ţi- put constant înaintea ochilor sufleteşti, luminaţi de intuiţia clară a viitorului ce va să vie.

Şi dacă ai plecat dela noi, nu ne-al părăsit pe noi. Sufletul mare viază în noi. Generosul tău gând s’a înfăptuit şi acum e rândul nostru ca prin faptele noastre să ne avântăm Ia înălţimile a- celui gând, în care se concentrează toate aspiraţiile de viată proprie ale u- nui popor conştient de puterea şi me­nirea sa. Şi dacă am venit noi azi să ne închinăm în faţa mormântului tău, venit-am să facem sfântă jurintă că vom căuta totdeauna şi pretutindeni prin gân­durile şi faptele noastre să fim vrednici de aşteptările ce ie=ai legat de noi în momentele de sfânta inspiraţie, când ne-ei vorbit cum grăeşte profetul care doreşte să vadă neamul mare şi fericit. Gloria ce se va revărsa asupra neamu­lui din faptele urmaşilor tăi fie cea mai deamnă prea mărire a memoriei tale.

Cnvântarea d-lui C. Xeni.D. C. Xenî (fost ministru): „Amicii

politici ai lui Take Ionescu, ca şi acei cari s'au putut încălzi mai aproape de sufletul Iui mare, mi au dat mie trista sarcină de a exprima durerea primului an de despărţire. Venim după 12 luni lungi ca 12 ani, să aducem pe acest sicriu de lemn strein, flori proaspete şi lacrimi noui. E tot ce poate primi un suflet care s’a dus dela o inimă care rămâne.

N’am să reamintesc azi cariera glori­oasă a acestui om excepţional, căci nea­mul nostru întregit o ştie pe de rost. Fiecare zi ce trece scuţură de pe fap­tele lai sgara miopiei sau a aedreptăţei. Figura lai creşte, devine tot mai lim­pede, tot mai mare, cu cât trece timpul care striveşte pe alţii. Sâ-rai permite-ţi să evoc azi dărui acela misterios, care da impuisione geniului lui, acel dar dumnezeesc a cărui patere omul adesea o ignoră, acel dar eare a însufleţit nu numai concepţia dar şi toată opera lui Take Ionescu, să evoc inima lui blândă, inima Iui caldă.

Oratorul, după ce a arătat câtă pu­tere cuprinde într'însul elementul sufle­tesc, a reamintit cuvintele lui Take Io- nescu: »In momentele miri, omul îşî

fragfaa 2 aAZETAÜ^TRAKSIL¥AWg| Nr. 135—'*«!

♦• •in tot cursul după amiezei, d-ra Adin* Take Ioceice a primit pe prietenii per­sonali şt po it'c: ei marcisi dispărut.

Gre?a du fm a Bärs?ÎB ti mGreva declarată săptămâna trecută în e d e 16 întreprinderi industriale din Ţara Bârsei a intrat în faza apîanărei. în urma tratativelor avute Vineri sub conducerea d*luî insp. centrai Popea greva dela fabrice de bere din Dârste a fost aplanate. Muncitorii au obţinut spor de salar 20°/o urmând ca celelalte condiţii din conPacm î colectiv să fie discutate la trdotiveîe generale.Până atunci vor îi respectate atât de patroni cât şi de muncitori dispoziţiTmile vechiului contract. Lucrul ia aceste în­treprinderi a fost reluat Sâm bătă.Conflictul dela fabrica de ciment de asem eni a fost aplanat. Muncitorii de aici eu obţinut un spor, care variază Intre 16—24Vo. Adualm ente mai sânt In grevă 5 întreprinderi de textile. Locoutul din industria metalurg;că şi a lemnului continuă şi să crede că va mai continua cel puţin o săptămână două, întrucât prima condiţie ridicaiă de patroni de a încheia un contract colectiv , în care să fie cuprinse şi în­treprinderile din Târgu*Mureş şi Sibiu nu este acceptată de muncitori. D*nul Inspector generai Georgian a sosit Joi In localitate pentru a face posibilă o apropiere între muncitori şi patroni m vederea începerii tratativelor de re­conciliere. D -sa în cursul ziiei de eri n luat contact cu patronii şi muncitori' la Inspectoratul Muncii.

întreabă inima şi porneşte" şi apoî le* finirea politicei româneşti, — ia 1915— iot de către T *ke loaescc: „poFtica j®* tinctaiui naţional*. Din îmbinarea g - niaini ca inima a isvorît toată politUa Ini Take lor.esco De aceea lai i se po­trivesc cuvintele pe cari ri icsu ji le-» rostit la mormântul lai Aiex. Lahovauy: »Tocmai de aceea el n’a trăit viaţa aonf om, el a trăit viaţa ansi neam. la piep­tul Ini nu s’i ridicat furtunile, cari încap Întronai dintre noi, io ei an viscolit ura­ganele,cari au clătinat România întreagă*.Cuvântarea d Ini I Hâgnrâ,D -I I. M ăgsră, deputat din partea or­ganizaţiei din C o v o rk i, — a Partidului naţional român.E un an încheiat de când la poalele Carpaţilor, în preajma codrilor şl lângă cristalina apă a Peleşuîui,' în umeda, mica şi întunecoasa, dsr vechea mănăs­tire * Slnaiei — odihnesc rămăşiţele marelui proroc şl izbăvitor al ceam clai.Tc*am aşezat aci, ca să fii deapururi • streajă, lângă vech ui, veşn cui dispărut, ! dar blestemat hot&r. Te-arn aşezat pe ! culmea muntelui ca ochiul trecătorului j prin vale să vadă locul sfâat al neamu­lui şl mân* de ţărână ce mai are încă suflare să se în 'â !ze«scă ia focul dra­gostei de ţară. Te-am aşezit în acest locaş sfinţit, «nd*'“ să'ăşlaiesc toţ- ce; re­traşi dia lume, desgcsiaţi de vicleşugu­rile şl nedreptăţile ei; ca cel puţin aici — şl după moarte — să odhaeşti îa pace, — căci destui al fo it .aroărîi în viaţă de toţi acei cari n’eu putut sâ se ridice nici ia înă'tim “» raialei tale, nici la bunătatea safletuini tău.Te-sra alezat îa preajma codrilor şl lângă aib’a izvorului curat c* şi sufletcd tău, ca freumătfci codrilor să te plângă, gu'galul apei să ie rnâDgâe, Iar clopo* iele mâaăstlrd d n înălţimea lo.« să ves­tească despurorî că aici odihneşte case’e proroculsf şi izbăviîorula de ne^ra.Nu nouă ne e dat să gră*ra de t ne, vultur ce te-ssl rid cat în slavă- D : tine vor grăi cei ce vor veni dzpâ noi, şi îa veacul veacurilor. Totuşi, înaintea altaru­lui, arăt norod îi IrU testamemui tiu : dra­goste neţărmurită pentru neam şi ură împotriva vânzătcdlor iui. încheind deci paginile cărţe; U tr , ş! cu sufletul »dro­bii, că nu mai eşti între noi, când ţar® duce acum aîâia lipsă şi de minţi lami­nate şi de suflete alese, sâ îngenunch îtn înaintea sfintelor tale oase, ţi în faţa altarulai să rugăm pe Dumnezeul părin­ţilor noştri ca din ionălţimea cerurilor lă trimită între coi mintea ta luminată pentru cârmure şi sufletul tău bun, b’ând îndelung răbdător şi lezne iertător, — ca înfrăţindc-ne să scăpăm norodul nos tra de nevoile ce*' apssă şi să ducem ţara aceasta îa lîm inui mânlairej.

Duminecă la amiszi M . M . L L . Regele $J Regina României an sosit în Varşovia, fiind primiţi cu an deosebit entuziasm de către populaţia Capitalei Poloniei.' Despre această primire se dau următoareie relaţidm:Sosirea trenului regalTrenul regal a sosit în gara Varşoviei îa ora fizită .Locomotiva trenului c împodobită cu verdeiţă şi drapele româneşti şi po­loneze, Muzica a intonat imnul regal român. Pe peronul de onoare se găseau d. Staaislas W ojctschow âk, preşedintele repubiicei polone, d. S e y ia , raînistralde externe, ceilalţi membrii »1 guvernaîu1, preşedintele Dietei, preşedintele Se- nsttfin!. mareşalul PilJsudskf, genera’ii Zleckerlsk:, Sussinskî, numeroşi ofiţeri superiorii polonezi, raembfii corpuluidiplomatic, primarul Varşoviei, d F.o- resca, ministrul României şl alţi înalţi demnitari cu soţiile lor.Regele Ferdlnand, a coborit ce! dintâi din vagon. Ei ers îmbrăcat în uniformă de generai din escorta regsîă şl aves în mână bastonul de mareşal. După aceea s’a coborît Regina Maria, careera înir’o splendidă toaletă gri«. Ambii suverani erau foarte bine d.spuşi.Regele României a strâns sfectaos mâna d-)ui W ojctechowski, preşedintele Repubiicei poloneze, şi a săiutat mâoa Q-oes Wojctechowskî; apoi, dupăce s’a Întreţinut câteva minute cn ei, a salutat pe m areplui Pilsodiki. A armat pre­zentările înalţilor demnitari polonez?, a ofiţerilor superiori şi a membrilor corpu­lui diplomatic.Regele, însoţit de preşedintele re­publice a trecut în revistă compania de onoare; pe când regina Mari» d-nil l. Brătiftnu, I. G Duca, Mişu, aghiotant i regali şi doamnei? de onoare ale Re­ginei au făcut cerc cu personalităţile aflate pe peron. Doamnele din înalta societate poîone?ă ac oferit M iiestâţei S&le R&gina Msria, fior?.Cortegiul escortat de un escadron de lăncieri a parcurs în uratele entu ziaste aie mulţimei aleele IerusslimuJui, sirada Nowi Sw iit şi străzile adiacente, care conduc la capela Lazîenko. Pe tot parcursul, mulţimea a aclamat frenetic pe Suveranii României în strigăte de mii de ori repetate : „N iech zyje Româ­nia!" (Trăiască România!)La ora l i cortegiul a ajuns în fa{a capelei Lazienko, u:ade se ooreşte.Suveranii României însoţiţi de d*na şi d. W ojciechoW iki şi urm aţi de înalţii demnitari polo ii şi roraâai cau pătruns in interiorul sfântului locaş unde se o- ficiază Te-Deumul. Vizite prgiocolsreDupă ce asistenta s’a retras, suve­ranii Rom âniei, însoţiţi de d-nii Mişu, ministrul palatului şi adjutanţii şi doam­nele de onoare au făcut vizda protoco­lară preşedir.ieiui repubiicei în paietul Belvedere.La Intrare suveranii au fost primiţi de către d*na şi d. W oichieh wski, în­conjuraţi de casa civilă şi militară.întrevederea a avut loc în apartimen- teie private ele preşedintelui. C u această ocazie suveranul a oferit preşedintelui repubiicei cordonul ordinului Carat I.După aceea, preşedintele repubiicei a făcui o vizită suveranilor în palatul dela Lazienko.La orele 1.30 a avut loc în palatul Belvedere un dejun intim la care au luat parte numai oaspeţii şi membrii gu­vernului polonez. In acelaşi timp s’a servit în castelul Lazienko un dejun pentru membrii curţii.In marea sală de festiviteji a palatu­lui Lazienko regele României a primit îa orele 5.30 d. a. pe membrii corpului diplomatic.Nunţiul papal, Mousegnioruî Laeszi a rostii, în numele corpului diplomatic, o scurtă alocuţiune la cere a răspuns su­veranul. Recepţia a durat eprospe o oră.

Dineul de gală.In măreţul castel regal din Zamek preşedintele republice! a oferit un di­neu de gală în onoarea suveranilor României. La masă, splendid îm podo­bită, au luat loc suveranii României, preşedintele repubiicei, corpul diplo­matic, d-nii Brătianu şi D u ca , membrii guvernului polonez, generalul Haller, şeful statului major şi comandanţii de corpuri de armată. Ia total numai 150 persoane.Mareşalul Pilsudski şedea în dreapta

reginei, iar preşedintele Wojciechowskî în stânga.

Regele Ferdinand era aşezat în dreap­ta d-nei WojciechowsckL

La şampanie preşedintele IPoJ- âechow ski a ridicat un toast rele­vând că pentru prima oară după sute de ani Polonia salută sosi­rea unui rege. Această vizită va consolida legăturile dintre cele două state. închină pentru prosperitatea României, pentru întărirea relaţii­lor da prietenie dintre cele două popoare şi pentru dinastia română.

R egele F erd in an d a răspuns i că e fericit că vizitează Polonia unde vine pentru prima oară şi că aduce poporului polon salutul frăţesc al poporului român. Alian­ţele cari ne leagă vor da posibi­litate ca să întărim pacea.

Pentru a avea linişte am făcut aceste alianţe cari au legat pen­tru vecie România şi Polonia. Mulţumind pentru primirea făcută, suveranul român a spus că entu­ziasta primire cu care a fost în­tâmpinat e o dovadă a prietiniei ce leagă cele două popoare ve­cine.

închină pentru prosperitatea Poloniei şi pentru preşedintele ei.Imediat după dineu a ftvut loc o re­cepţie strălucită la cere a Iu«t purte tocită societatea aristocrată a Varşoviei.la sela de muzică a cartelului s’ a dat un conce.t la C3re au dat concur­sul artiştii operei din Varşovia, M ine

Lewicka, Moksitzka şi tenorul Grai zwynski.

In grădina feeric luminata, baletal perei, sub conducerea primei balerii Schmolz a executat menuet uri.Invitaţii s’au retras pe Ia orele 1 din noapte.Eri au avut loc manevrele din Mo* kotow, şi recepţia suveranilor Ia primă­ria Varşovia.O som aţie

pentru d l. tiogaZiarul „Viitorul“ a publicat, cu foto* grafie, un articol al d-Ini O G o g a , unde d-sa se pune oe sine îa ... cadra ea* ropean, ca ».vând legături cu and fran*t«“i ai vie tei publice engleze.D-l Octavian G oga du mai conteneşte cn citarea nurmlor onor personalităţi europene. Bun înţeles că numele lor este folos t ca să slăbească prestigiul Partidului naţional român şi sâ întăreas­că pe cel al partidului poporului, Până când se va clarifica ce legături are d-l Gnga cu cei pe ca*? i citează şi ce este adevărat din declaraţiile pe care d-sa ie atribuie „am icilor“ englezi, fă* caid uz în publicitate, cu o grosolănie remarcabilă de discuţii intime, şi în lip­sa dia ţ*ră a acelor oameni, — până atuocî ţinem ca d l O . G ogi să răf pundă la următoarea întrebare:Pentru că d-l O Gog» am estică şi numele lai Scotas Viator, îl învitâra să publ ce scrisoarea marelui nostru prieten englez, adresată personal d lui O . Gog?, p i timpul gave n'dui Averea:u, prin care-şi exprimă impresii e referitoare la nefasta guvernare averescană. înoate că d-l G o g«, după ob ce al său de a as­cunde ade-ărul si du a inventa, o va contesta. Noi, însă. ii precizăm că Sco* tus Viator t-a com inicst dorinţa ca acea scrisoare să fie îdusâ Iz cunoştinţa în­tregii u cabinet «verescan.Df.**&bia sten -1 ce vs vedea, câ toate desîăiueurile sale din conversaţi persa­na ie, tr-baie să ie luăm sub’ rezerva vcriiicătii. Dar von reveui. („Patria“.)

N* Peira-PeirescuDin Sibiu ne vine trista veste

despre moartea septuogenarului fruntaş al vieţii noastre publice N . P etra-P etreseu părintele scrii­torului Horia P. Petreşcu.

Ştirea aceasta va produce pre­tutindeni regrete, căci N. Petra- Petreşcu, care a desfăşurat o acti­vitate importantă pe terenul finan­ciar, economic şi cultura) al Ro­manilor dm Ardeal, a fost cunos­cut şi apreciat în cercări foarte largi.

Ca unui dintre cei mai vechi funcţionari ai institutului „Albina“, mai târziu ca dirigent a sucursalei Braşov, apoi ca director de bancă, ca scriitor şi membru marcant al asociaţiilor noastre culturale arde­lene, căutând prin eonferente şi scrieri să popularizeze cunoştinţele sale multilaterale ia massele po­porului nostru, N. Petra-Pecrescu a muncit decenii întregi pentru bi­cele, înaintarea şi luminarea po­porului românesc.

Pe vremuri a fost un neobosit colaborator al ediţiei poporale a ziarului „Gazeta Transilvaniei“ ală­turea de regretaţii Andreiu Bâr- seanu, Dionisie Făgărăşanu, Ioan Popea şi Ion Pop Reteganul.

Până la adânci bătrâneţe a muncit neîntrerupt şi tocmai în ajunul morţii sale lucra la edita­rea unui almanacb al scriitorilor şi gazetarilor ardeleni.

In toamna anului 1910, când

iHOiSSSBSSSES! un ÎSaaag^KBgHgSgHEMa.cu retragerea armatelor române din Ardeal, a luat şi el toiagul pribegiei împărţind cu miile de refugiaţi soartaa amară a exilului, pentru a se reîntoarce din nou îo Ardeal după înfăptuirea idealului naţional, ea să contribuie cu lu­minile sale la consolidarea patriei întregite.

A fost omul muneei neobosite pentru neam şi ţară.

Odihnească în pace!Familiei îndoliate transmitem

sincere condoleanţe.ilrlatDormâMarc» rămăşiţelor pământeşti va avea loc mâae ia S b lu . Pe edîficial sucursalei Brtşov a „Albinei* a foit «r- borat în semn de dulia drapelul uegra.

Concurs sportiv defootball Asociaţie

Şoimii (Sibiu)—lorioi 1:0P u :ud v :o;î în 25 cri. la ora 6 d. i s’« deputat mairh-al de championit îaire ceh pel? Şosmli din Sibiu şi lvrii dm Braşov, care după uq joc frumos iii aiiruat fc’a terminat in favoare* echipei româneşti dela Sibiu. Şo»mii m produs un j jc. eiegant, fia ş\ vigaror, fiind întreg timpul îa absolută supe- rioritate. Echipa adversară s’a distins prin duritate şi agresiune brutală. Din echipa învingătoare remarcăm jocul eigur d d-lor Hrnşac şi Mărgineano.Arbitrul dr. Văţiaaa dela Ciuj a fost slger în conducere, a arbitrat corect ;l imparţiai.Prin aceassta întrecere echipa Şoimi câţtigâad toate îotrecer'ile avute fără t piimi un singur gool a câştigat chim- pîoafttul categoriei a II. L in i astfel cV oificatâ echipă de catego iii I. St VI

QAZBTASI m ÁRSÁV MM Pafta» 1H r ,135-1083 U L T I M A ORAIspubiica Amerîcsi se bucuri de schimbarea Imnaţiunii monarhice în guverne populari

în Europa.— Declaraţiunile preşedintelui Harding. —

NeuD’ York, 25. — Preşedintele Harding a Unui un discurs in localitatea Îiiiil-Louis, vorbind despre Curtea permanentă de justifie internaţională.

Preşedintele a declarat că poporul american, iubitor de libertate şi împins te un imbold irezistibil, s'a bucurat totdeauna de orice triumf al democraţiei şi k orice preschim bare a urni dominafiuni m onarhice şi absolutistă înir’un g a * m popular.

Avem încrederea că se va stabili şi în Europa o reglementare eehîtabiiă f ilufuror conflictelor pendinte, reglementare a căror clauze nu avem pretenţia ţ tale dictăm. Noua stare de lucruri va trebui să sa tis fa că justele pretenţiuni ] <k Franţei dem ocratice , astfel încât Germania să realizeze obligaţiunile seie in «priveşte reparaţiunile şi democraţia germană să ajungă a fi conştientă de «tace însemnează onoarea şi cinstea naţionala, noţiuni d espre cari monarhia fumând nu a avut nici o cunoştinţă.

Numai atunci Germania va putea intra în rândurile popoarelor reprezentate i Curtea permanentă de justiţie internaţională,

0 nouă mare erupţie a vulcanului Eina.Îomo, 25 iunie. — Din Mesina se anunţă, că azi dimineaţă ia vulcanul Etna

idas o noaă erupţie. Lava este aruncată ia distanţe foarte mari in direcţia palKQlei Linquaglosa. Terenuri imense cn vii şi plantaţie an fost distruse de lava

olul.

IN F OEM A TIU NI

Sovietele au declarat boicot contra Elveţiei.Berlin, 25 iunie. — Telegrame din Moscove sosite aici anunţă, că guvernul

iinietic a declarat boicot contra Elveţiei. Orice afacerei comerciale între aceste uâ state au fost sistate, deasemeni orice permis de import sau export suni

[considerate ca nule.Telegramele sosite însă nu precizează motivele cari au determinat sovie-

[fekla această măsură.Senatul francez dă un voi negativ faţă de bugetul ministerului de războiu.Paris, 25 Iunie. — Azi s ’a luat în discufie ta senat bugetul p e anul 1925. La discuţia bugetului ministerului de războiu a fo st primită propunerea , ca [fajjefu/ acestu i departament sâ fie redus dela 260 milioane franci, cât notase

[Comerţ, la 220 milioane. Cu 177 voturi Senatul a votat pentru reducere, iar contra 115

Votul Senatului es te socotii ca un m are e ş e c pentru guvern, care susţinuse \ a multă tărie în C am eră bugetul în form a redactată.

*'■ « r ; t» •rxm m am K srvrftB m ariaan inn a

MGertsi Gsorge FolescuCei puţini ceri em avut rarul prilej iascultăm Sâmbătă seara pe marele stru cântăreţ George Folescu, am istat momente de-o înaltă plăcere fetica, în acelîş timp, am simţit însă io dureroasă jenă că acest apostoi Icântecuiui artistic românesc n’a fost fcrăţişat de publicul românesc din îşov aşa cum s’ar fi cuvenit. Ţinem

Hfacem «ceasta constatare în public Natruca la un viitor prilej, când d-1 I folescu ne va onora din nou cu pre-

sa, să ne arătăm mai recunos* i nu numai faţă de unul dintre

Iflţmai distinşi cântăreţi ai neamului, y f faţă de un bun prietin al români*

iclin Braşov, cărora le-a dat în atâtea Plduri preţiosul seu concurs ia con- tetfele de pe vremuri ale Reuniune! «mâne de cântări din Braşov.Programul ales compus din bucăţi de

operă (Tosli, Verdi, Mozart,) din arii ' române şi germane, (Diurn, Lo^we, Schubert,) precum din doine româneşti, (Chiriac, Caudelia şi Juga,) pe cari ijff executat în mod impecabil, ne-a Jlfet că d-1 Gh. Folescu este cu l iifevărat un artist de primul rang. Sie- pis perfect peste vocea sa dulce şi

înzestrat cu un talent rar de ierpretare până în cele mai nuci ema­ilate ele creaţiuniior muzicale, el cu­cereşte în zbor auditorul învăiţându-1 in sferele ser.ine aie artei cerate.A fost prm urmare numai firesc, ca

publicul, durere nu prea numeros, sad iplaude cu entuziasm de câte ori apărea

|pe scenă şi după executarea fiecărui punct.

Acompaniamentul la pian a fost susţinui perfect de d-na A rbore Cai• muşchi, o distînă pianistă, laureate a Conservatorului din Paris.

In cursul program ului au med fost intercalate două puncte de arii streine, pe cari ie-a executat tinărui bariton dela Opera română din Bucureşti d-1 Calmuski, cere dispune incontestabil de nn bogat material de voce.

După concert d-1 Gh. Folescu a fost d&torit la o cina comună de-un grup

etini şi admiratori ai sei în res­tantul Mura.

Un grav accidentAUllâeri după nusă la ore 5 pe şo-

şeaua Dârste—Braşov h’â petrece* pa grav accident de auto mobil în crtna că­ra, a două persoane an fost grav rănite.M?ŞiQ2 N o. 1936 B bou re şt i, îu c a r e să afla d-nal Margudas directorul fabric? i oe postav Bahuşi s« d no! Bsrnsrti di- rpctorat soc, corn. A&czo din Bscarcşt1, mcrgâud ca o viteză destui d*1. marc pe spre PredeD s 'rost izbUă de mx- şma No. 46 Pio& şl, la care sa aiian doi magistraţi d a această localitate. Maşina No. î936 a fost grav avariată, ier d nul Margalias şi d-uul Beraard a« fost: grav lâaip ia cap de ţăndărite geamaini deia cupea. Şoiesii ceia ambele rasşin! au scăpat cu iez.am m oare. După accident cd cari se aflau In maşini* care & pro­vocat nenorocirea au dispărut, aşa că pâaă acum nu îi a’a putut şti identita­tea precisă. D*nui Berazrd -şi Margahus au fost internaţi ia sanatoriul dr. Deoner din loculitâîe cum s’a produs accidentul: După cum ni să relatează accideotnl s’ar fi produs altfel: Maşina No. 1936 fiasn* tea maşinei d n PI o eşti iăsâod au cor de pref, care făcea im posb'l de a vedea înainte cc cel puţin cu c&ştva paşi. M a­şina din Ploeşti venind cu v i teză pr.n acest praf In momentul când trave sa de partea dreaptă a şoatiii s'& izbit ue pil r-a maşină provocând accidentul.

Dela congresul studenţesc inter naţio* nai. Din Budapesta se anunţă: Congre= sui internaţional al studenţilor s’a ter­minat ca declaraţia delegatului francez care a spus câ, tineretul din toate ţă­rile, trebuie sâ lucreze pentru a şterge şi desfiinţa ori-ce deosebire între na» ţiune şi mal cn seamă între naţiunile cari au fost vrăjmaşe în războiu. Dele­gatul german a luat act cu recunoştinţă de această declaraţie şi a strâns mâna delegatului francez. Aceasta scenă a pro­dus o mare emoţie în sânul congre-' sulul

*Din Bruxelles se telegrafiază, că Re­

gele Albert ai Belgiei căzând de pe cal în timpul anei preumblări şi-a rupt mâna.

*Un violent incendiu a distrus Dumi­

necă seara o parte a fabricei de ţesâ- torie a societăţii Franco-române din şo­seaua Mihaî Brava din Capitală. Pagu­bele se urcă îa aproximativ 2 —3 mi­lioane lei.

*Autorităţile din Cluj au fost încunoş-

dinţate că s’au furat din pădurile ora­şului aproape 40 vagoane de lemne.

Poliţia a început cercetări pentru des­coperirea hoţilor,

*Din Satu-Mare ni se scrie: oraşul

nostru este ameninţat cu foam ete Depo- z fe l e de fă in ă şi brutarii abia mai au fă in ă pentru câteva zile. Primăria a dispus ştergerea preturilor maximale crezând că astfel va putea ameliora criza.

*La Lugoj apare o revista noua; „G!a-

sui minorităţilor®, urmărind opera de refacere, prin încercările de a aduce în armonie interesele minorităţilor cu cele ale Statului. Inieriţiunile revistei sunt: lupta cinstita si modestă pentru obţinerea drepturilor de om în cadrele egalităţii, în cultură, economie şi viaţa socială.

Er! Luni s ’a continuat Ia Oradea* mare procesul falsificatorilor dc bancnote româneşti de câte 500 le}. Acuzaţii sunt: comerciantul Bela Barta din Timişoara, agentul comercial Iosif Farkas şi fabri­cantul de boia de ardei din Seghedin Brastuyo cari în complicitate cu litogra* ful Tschokkel au falsificat 9000 de banc* note de câte 500 lei, cari mai târziu o parte din ele au fost puse în circulaţie în România. Cei dintâiu, trei falsificatori sunt arestaţi şi procesul lor se judecă Ia Oradea-mare, iar litograful Tschokkel este la Seghedin. Mâine procurorul Epure va rosti rechizitoriu, iar dupămasă tribunalul va pronunţa sentinţa.

*

Erată. — In articolul de fond de ierf, o frază nu s’a putut ceti din cauza omi­siune! unor cuvinte. Să se citească: „In România de Ieri, ţăranul a fost ţinut izolat de luptele politice. Izolarea aceasta veită din partea partidelor politice se explica prin întrebuinţarea ţăranului ca Instrument de muncă agricolă pentru folosul proprietarilor* cu ţăranul neoio• bag, interesul acestora, cari conduceau

| ţara, era să rămână massele inconştiente | de drepturile cetăţeneşti şi de forţa ce-o l reprezintă în stat“.,.

In pasagiu! ultim din prima coloană să se cetească: voiul universal s’a dat masselcr ca să fie corectat prin mijloace de guvernământ, în alegeri, — nu cer­cetai, cum a apărut.

*

Şcoala de medicina a Universităţii din New-York anunţă că s’a găsit un remediu împotriva reumatismelor. Tra­tamentul constă într’o serie de injecţii cu un serum de streptococi numiţii „Streptococ Viridin®.

Experienţele făcute în 5000 de cazur au provocat vindecarea a 80 la sută din ele.

Expoziţia de desem n şi lacra manual a licealul de fete „Priacipesi Eieni“ e deschisa U ie poate vizita până Joi, 28 c. câad va avea ioc serbarea de înche­iere a anulai şcolar. — Direcţiunea.

Domnii Abonaţiai ziarului care sunt m restanţă cu plata abo­nam entului, sunt rugaţi ea de urgenţă să trim ită

costul abonam entului prin mandat poştal, con­trar vom ii siliţi a sista* Ptrim iterea ziarului.

A d m in istraţia .

âpi ovjzionareaca lemus tle fac.

înfiinţarea n ai oficia de aprovizionare.Ministerul industriei şi comerţului

bvând în vedere dispoziţlunile jur­nalului Consiliului de miniştri No. 1291 din 10 iunie e. c., prin care se încuviinţează exportul lemnelor de ioc, sub cond;{iunea de a se ia;:e dovada predarei prealabile către Pri­mării Capitalei seu altor oraşe de­semnate de ministerul indusiriei, cu preţui de lei 3 200, franco vagon, staţia de încărcare C. F. R , a unei cantităţi egale cu cea ceruta lu export;

Considerând pe de o parte necesi­tatea de a asigura aprovizionarea, din cota certtingentaiă a oraşelor lipsite oe combustibil, iar pe de altă parte nevoia de a organiza un control asupra lemnelor astfel conilngeniate, a instituit pe lângă ministerul de industrie şi c o ­merţ un „Oficiu de aprovizionare şi control ai lem nelor de io c“.

Atribuţiunite acestui oficiu sunt:De a primi toate ofertele de predări

de lemne de foc pe beza Jurnalului Consihului de miniştri şi in cond ţiuniie acestui Jurnal;

De a primi cererile comunelor ur­bane cari au nevoie să fie aprovizio­nate cu lemne de foc;

De a organiza transporturile lem­nelor dela staţiunile de predare îa centrele ce urmează să fie aprovi­zionate;

De a organiza împreună cu admi- nistraţiunile comunale desfacerea aces­tor lemne populaţiunei şi dc a con­trola aceasta;

De a elibera celor ce eu predat co* ia de cor.tingsniare, certincaîe, pe baza cărora să li se dea autorizaţiumle de export.

Acest oficia va fi condus de un co­mitet compus din d nii;

Dr. Şiefan Cerchez, preşedintele Uaiunei generale a industriaşilor din România;

Dr. I. Costinescu, primarul Capitalei;Ştefan Chicoş, consilierul tehnic

sl ministerului de industrie şi comerţ;Inginer N. Aîexaadrescu, directorul

special al rnişcărei din direcţiunea ge­nerală a C, F. R.;

N. Siănescu avocat ai ministerului de industrie şi comerţ;

Un reprezentant al grupului financiar, care va executa operaţiunile de cum­părare de lemne dela ofertanţii de cotă şi le va preda comunelor urbane, în condiţiunile ce se vor aproba de mi­nister.

Doi copii ucid ps moşul lor ca să râzbaae ps ta tii

i Oradea-M are, 25 Iunie. — O impre­sionantă dramă s’a petrecut eri după

j masă la locuinţa unui moşneag anume Iosif Takács din comuna Ermihal. Acesta câştigase acum câteva zile pro­cesul intentat de fiuisău pentru o moş­teni re, care cândva i-o promisese. Pier­derea procesu ui a produs o mare de- cepfie în familia fiului Takács, astfel încât cei doi băieţi ai lui Takács, s’au hoiöfit să răzbune pe tatăl lor.

Aceşti doi copii, Ludovic şi Caroi, unui de 12 şi altul de 10 ani, înarmaţi cu cuţite, au mers la locuinţa bunicului ior şi surprinzându-l l’au asasinat cu mai multe lovituri.

Copiii au fost arestaţi de jandarmerie şi^predaţt parchetului din Oradea-Mare.

—• ■

Us ziar cinstit românise iste o comoara pentru casa fiecărui Român. Abonaţi dat„gazeta transilvaniei«

‘JuiziJ. )&vţknaţl mcâzfăaut\ Cif a - ţ C c t & m a i i k r p v L

t *

’f**, 4 m Z K tk flANSlLVANlE! Nr, 134-19211

Noutăţi k pălării peutn dane.Modele o r i g i n a l e din< să ln n n l Ao « îs iX rii = 2 streinătate. Pălării de _ balonul de pălării — » doliu> ornamente pentruB r a * ow' s t r * ÎB P o'*»" « ■ " p ă l ă r i i . Transformări.Piiblicaţmne

Se aduce la cunoştinţa generală, că Direcţia Zootechnică Tg. Mureş, prin ord. No. 2131/923, motivat de ord. Mi- nistr. Agnc. şi Domenii No. 39048 co­munică că călăraşii cu schimbul se pot prezenta cu iepele lor la monta ar- măsarilor statului în mod gratuit.

Staţiuni de montă cu armăsarii sta­tului sunt în comunele : Cristian, Bod $i Sf. Petru.

Trebuie să prezinte numai un cerţi ficat de sănătatea epei, eliberat de medicul veterinar respectiv unde do­miciliază respectivul în chestie.

L. S.Med. Vet. Prim. orăş.

4079 1—2 (ss) A. Uşurelu.Publicaţiune de licitaţie.Se vor vinde în licitaţie publică la

S Iulie 1923 la orele 9 şi jum. în loca­lul Băncei de păstrare S. A. din Trei- scaune, ,în Sft. Gheorghe 743 stănjinî lem ne de foc clasa primă.

Lemnele sunt tăieturi din primăvara anului 1922, lungimea de 110 cm. ca­litate superioară şi se află în hotarul comunei Aita*Media, numită „Kakas* árnyéka*.

Depărtare de 9— 10 km. de la Valea €rişului.

Informaţiuni mai detailate se pot lua la secret, corn. Tegző Ambrus dir. Arcuş şi la Streitferdt János, locuitor în Apata.

Conditiunile licitetiunei se pot vedea în biroul centralei societăţii noastre (Braşov, Str. Morei No. 7 1) şi la Banca de păstrare din Treiscaune în Sf. Gheorghe zilnic între orele 9— 12.

Societate generală com ercială407 4 2—2 anonim a.

Soc. snon. de asigurări generale(în afară de cartei)

Lloyd ul-Românfie m u t ă cu Agentura generală din Şirul Fiorilor No. 12, în ziua de 1 Iulie

a- c* în stfi** 3 3 , I. etaj.Tot acolo se caută o

domnişoară InteligentăUt. blron — posibil cn cunoştinţa lim-

■ b lor germană şl maghiară.Oferte cu pretentiuniîe, rugăm a de­

pune la Adm. acestui ziar. 4075 1—î3

M ic o la e D r u ^ o ş , S â n p e t n : apierdut în decursul călătoriţi Brasos- Galati, următoarele acte: Bilet de Iden titite, Bilet de demobilizare şi donă bi­lete de Cal. Cine ie-a găsit rog a le a- duce la Administraţia ziarului 408} 1—1

U n frififfsurgfc C a s f t cu « r ă d « -U 6 V d ilu a i B n ă şi l o c u i n ţ alibere. — Informaţiuni la Redacţie.

4063 3—3

Salonul de pălăriiill M i iS tr . 'P o r ţ i i 4 8

(în curte)

aranjează o vânzare ex­cepţional de ieftină, care durează 14 zile. -o-

Se vor vinde toate pălă­riile de paiu şi organdi dm magazin cu preţuri foarte reduse. -o-

4068 Humai 14 zile. 3 - 3

Plăteşte preţuri foarte a- vantajoase pentru dia­mante, briliante, platină, danturi alterate, aur, ar­gint -o - o -

M R o s e n b e r gBraşov, atr. Porţii 13.

tot aici se vând verighete din aur massiv 14 car. perechea delà 650 Lei. La cumpărări de ceasuri garanţie pentru 5 ani. 403J 3 -3

Lână ie croşetat,R e d u c e r e

pentru Funcţionari !

culegitimaţiune

- . , R°|superioara in/ * * |03 0 / R e d u c e r e

colori / pentru Muncitorii

D k g j culegitimaţiune

SA M U EL TA B A K & Comp.No.38. Braşov, strada Porţii No. 38.

Cant serviciu c a o m « le î « c r e « l e r e

şi serviciu la vre*o bancă, alt oficiu sau Darticular. A se adresa:

Antonie Pa vel4082 1—4 Braşov, str. Pajişte b) No. 9.

Coooerativa de consum a personalului C. F. R. doreşte a înfiinţa în localul

din Palatul Financiar »o m ă c e l ă r i e

Condiţiuniie se capătă li biroul Coo­perativei. Tot ac olo se primeşte 0 Comptabilă de ajutor. 2 ucenici de comerţ şi

4031 2 birjari. i - i

In şcoala de dans Francisc Izsák (Sala Gewerbeverein) se va începe la 2 iulie a. c.

P u lsu l va^anfăpentru copii şi studenţi.

Se va preda mafara de dansurile moderne şi obişnuite: One step, Shim- my, Tangó şi Valse după ultima modă. Gimnastica orcbesticală în grupe separate. Conducător: Ida Izsákînscrierile se pot face zilnic cela ora 12—3. Strada Castelului No 110.

4 46 î —5

fie vânzarebune condition’. — Gărei 45 la Bodega3 - 0

u n e ib e n ecele mai

Informeţ’uni str.Nlcolae Gâitănar.

in

Cura ne vindecăm deReumatism şi Gută.

Broşură interesantă şi instruciivă- Se trîmete gratuit contra mărci poi | ştaîe de 1 Leu, pentru porto adresaţ. jFarmacia Vorel, Piatra- N. S925 6-20 j

Birou! de informaţiuni şi Expertize de păduri.

Face vânzări de case, păduri cum şi evaluări, atât pentru cumpărători cât şi pentru vânzători. Vânzări de ma­teriale lemnoase de orice esenţă, atâ* pentru cine vrea să vândă, cât şi pent tru cine vrea să cumpere — face ex­pertize de păduri, contra plata depla- sărei sau comission, ne transportăm la domiciliu.

Biroul de informaţiuni IOAN BULIGÂ, Azuga.

8810 30—0 Telefon (casă).

Cetiţi şi răspândiţiim m

CULTURA ROMANEASCA& I. rtnâoă peatm exploatarea cozeria tai de librărie, papetărie şl Industria artelor 1

Bra|ovp Str. Principele Carol 7.

Prospect de emisiune.Se aduce la cunoştinţa d-lor acţionari, că în şedinţa dela 16 Iunie al

Conziliul de administraţie, în baza art. 6 din statute, a decis sporirea capitalul social dela suma de Lei 500 000— la Lei 1,003.000'— prin o nouă emisiuni de Lei 500.000'— împărţită în 2500 de acţiuni de câte Lei 2C0'— valoare norai nativă fie-care.

Acţiunile vor fi 60% nominative şi 40°/° la purtător.Din această nouă emisiune se oferă spre subscriere vechilor acţionarii

număr de 1250 de acţ'uni, adecă o acţiune nouă pentru două acţiuni vechi, 1 preţul de Lei 220*—.

Restul acţiunilor, de 1250, se oferă spre subscripţie publică pe preţul 1 Lei 300'—.

Exercitarea dreptului de opţiune şi subscripţiune se va laee la sediul soci taţii în Braşov, Str. Principele Carol No. 7 până la 31 Octomorie 1923 inclus

Odată cu subscrierea nouilor acţiuni se va efectua primul vărsărr.ântj anum e:

Vechii acţionari vor vărsa câte Lei 100— de fiemare acţiune, iar nouii tionari câte ISO de fie-care acţiune.

Restul vărsăminteior se vor efectua ulterior, îa epocile ce se vor fixa Conziliul de administraţie.

Acţiunile plătite integral până Ia data de 31 Octocmvrie a. c. vor lua pâitj la dividendul anului de gestiune curent (Iunie-Maiu).

Pentru vărsămintele făcute cu întârziere se vor socoti pe timpul întârzirerd interese de 12% ; pentru vărsămintele făcute se va plăti acţionarilor 870 dobândi]

B r a ş o v , 17 Iunie 1923.

4073 1_5 Conziliul de administraţii

No. 12299/923. cons. orăş.

Concurs.Este vacant postul unui* constructor

(arhitect) orăşenesc.Detalii se pot afla Ia primnotarul ora­

şului. Cererile timbrate se vor înainta până inclusiv la 28 Iulie a. c- la acest oficiu.

Braşov, la 21 iunie 1923.4078 1—1 Consiliul orăşenesc .

No. 5976/923. cons. orăş.

Concurs.Este vacant un post de agent

control cercual.Amănunte se pot afla în secţia I.

uşa 5 a Primăriei.Cererile timbrate se vor înainta pân

la 15 Iulie a. c. inclusiv, ia Primării Braşov, în 13 Iunie 1923.4077 l—i Consliul orăşenesc

g0A¥wi k

<D

Horele Restaurant TransilvaniaSituat în cea mai pitoreasca parte] a oraşului. Mare terasă spre pro­menadă, Bucătărie românească, fran­ceză şi germană. Grătar special în fiecare zi. Vinuri alese de D răgăşm -o- şi Deaiu mare, -o-

Orchestră clasică ia amiazi şl seara. Serviciu prompt4084 1—10

i è © o © o © e © : i s © o o Q € K }

gutta, artritismul, durerile de picioare, de mâini, dureri de şeale eic. se vindecă radical cu Reumasol Vorel pomadâ antireuma- tismală, Urotisana ceai diuretic şi Thermovata Voreî, vată an* tiieumatismală. Se găseşte Ia drog. şi farm. — Contra mandat postai de Lei 70 se trimite* întreg tratamentul^fără altă cheltuială, ia care se adaugă graficii broşura : Cum se vindecă Reumatismul şi Gulia. Dep. FÂRMACIA VOREL PIATRA-N.

F R E D E R I C C Z E L L 8 F IIGrupa CAROL CZELL

Biroul C en tra l: str. Principele Carol, 17. Depozit G en eral: Braşov-vechiu, str. Lungă, 97.

C o m e n z ile p e n t r u b e r e , v in şi l ic h e r u r i s e p r i m e s c s a u p r in p o ş tă s a u p r in

8184 36-52 -O — te le f o n N r . 7 2 şi 3 8 . - o -

Bere comandată peste 25 sticle se transportă la domiciliu, tota şa vinurile de masă şi desert, precum şi toate licherurile fine.

La dorinţă trimetem preţ-curent.

f i r o f P á i á a . p ş i ' - i i M R asü S ' S & COsSÎ", Redactor rsaponzsbil : IOAN BROTEA