ANTON DUMITRIU

ORIENTs.

OCCIDENT

BUCURETI1 9 4 3www.dacoromanica.ro

In edituraSOC. DE CULTURANATIONAL- LIBERALA

au aparut :

CUVINTE CATREROMANI

Gheorghe I. Bratianu

GOSPODARIASATEANULUI

Alexandru Alirritint$teanu

LIBERTATE$1 EXISTENTA

Mihail nrci4anu

SFARSITUL OMULUINOU

Gheorghe Bumbelti

ORIENT $1 OCCIDENTAnton Dumitrlu

(

_.

_

.

s.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ANTON DUMITRIU

ORIENT*I

OCCIDENT

BUCUREVI1 9 4 3

9.-

-:

,

_ .(

www.dacoromanica.ro

De acela# autor :Lucrari :

Valoarea Metafizicd a Ratiunii (Ed. Cartea Roma-neasca, 1933).

Bazele Filosofice ale ,Ftiintei (Ed. Sobietatii Rom.de Filosofie, 1938).

Logica Noud (Lucrare premiata de Academia Ro-mansa, Bucurestil 1940).

Logica Polivalenta (Ed. Viata Literara, 1943).

Studii : (apkute in brosuri).Marea Ignorantet (Sm. Rom. die Filosofie, 1936).Destin si Istorie (Fundatiile Regale, 1937).Evolutia Legilor Naturii (Soc. Rom. de Filosofie

1937).Misticigniu/ lui Descartes (Soc. Rom. de Filosofie

1938).Disciplina Spiritului (Funclatikile Regale, 1938).Stiirird si previziune (Fundatiile Regale, 1938).Cunoastere 1 Microfizica (Fundatdile Regale, 1939).Sur le principe d'incertitude (Scientia",

1940).Logica lui David Hilbert (Fundatiile Regale, 1941).Stiinta si Incertitudine (Caiete de Filosofie, 1942).Hasard et Science (Saientia", Milano, 1942).

Milano,

www.dacoromanica.ro

PREFATAPrater/ma hicrtirii de fates este Occidentul, aceast'd

lum.e bizard, unde imteligenta, intr'un elan prea moire,s'a intors destructiv, impotriva ei inscisi, s'a infrantsingurd. Orientul nu este dead un termen de compam-tie. Dar, in aceastd fume incremenitd a Soarelui-Rd-sare putem descoperi unele preocupdri, care an scapat,in general, mentalitatii europene i care, cercetate maideaproape, aratti ca telchilibrul tradus 1,a exterior pri'naceastti inghetare aparentd, se datoreste punerii uneiprobleme ignorata de cultura noastra.

Toate solutiile occidentale, toate domeniile de,investi-gatie, privesc, hnai mutt, ceeace este /In afar omul, de-cat ceeace este inlauntrui tui. Individul se reflecteazdin natures qi cucerirea acesteia inseanind pentru el, pro-pria lui cucerire. El este in obiectele pe care le posedd,in actiunile lui, in price, dar nu este, in el insusi, ni-mic, sau aproape nimic.

OrientulA a avut o viziune inverses : in om se reftec-teazti intreaga lexistentei, qi pentru a ctiftigd lumea, in-dividul trebue sd se cucereasca pe sine.

Noi avem metode, din ce in ce mai puternice, de astapani lumea, dar nu avem nici o metad'd de a dominapropria noastrd natures. Deaceea atergeim, tot timput

www.dacoromanica.ro

6dupti posesiunea tuturor iluziilor, dupti lucruri efemere,care nu vor fi dealt in mod aparent ale noctistre.

Nu vreau sa spun, ca Orientul ne aduce solutia, ceeacd ar fi o eroare tot atat de mare, ca qi aceea de a des-considera problema. Dar Orientul ne of era o problem(/'fi in aceasta consta mesagiul lui. aceasta mare pro-blemd, mai vasty deceit toate celelalte, este cea, mai apro-piatti de noi, qi, poate tocmai deaceea, mai grewsuntem noi in$ne. Pm-in stiinta sa, Occidental va puteada, desigur, altd solutie, mai putin complicatti de explica-tiile mitice orientate; dar, nu este mai putin adevarat,cd nu va putea sti ignoreze ceeace este mai important&cat toate lucrurile existente inconjurdtoare : omul qiproblema lui.

Aceasta incercare, pe care o dam astdzi luminii tipa-rului, redus, voit, la discutie general(/ a chestiunii,6 o problemti de principiu. Uncle din chestiunile des-bcitute aici vor fi relivate strict intr'o alts ludrare.

Pe cat a fost posibil, am climinat balastul eruditiel,odutcind sa infeilistim, mai molt, cadrul natural al ideilor.

aceste ridei, cu cat vor fi mai putine, cu atat vor ex-prima lucrurile mai bine. Cdci, ...tot ce se gtie, ce nu afost auzit numai vajelind qi .magind, poate fi spus in treicuvinte ". Sant torbele lui Kuernberger, pe care logici-anal Ludwig Wittgenstein le aseazti pe frontispiciuill tra-tatubui sdu Logico-Phitosophicus.

A. D.

vizibila:

s'a o

ftt.

www.dacoromanica.ro

I.

CRIZA OCCIDENTULUI

Nu mad 'este o chestiune de meditaiLe filosofica, con-Atatarea ca Europa trece printr'o criza.. 0 dezorientarecompletd s'a insinuat in sufletul omului pasnic, in animaburghezialui comod, si in mintea acelora fedmantati,in_ general, de intrebdri. Toate categorale sociale, oa-mend, de afaceni si filosofi, ignoranti sa intelepti,

si teoreticieni, burghezi si proletari, au fast cu-prig* de panice incertitudinii. Nimic nu mai pare sigur,totul este fluidic, arice are un caacter de inspd'imantatorpirovizorat: ideea ca si viata nasals-bra cea de toate zilele.Demonul distrugerii domira toate acteffe noastre, in or-dinea abstracts sau in cea cancretd. Si peste ruinele acu-muaiate In toate domethile, un semn de intrebare se ri-died, ca o imerisa plated funerara : care este termenulfinal al acestei tragedii? Spre Ice abis se indreaptdi ome-ndrea ? Catre ce mare a moor .ii isi face lac fluviul tuftbrure, ce as inundat Occidentul ?

Este adevarat, ca in special, razboaele, care au insan-

ca

politi-cieni

www.dacoromanica.ro

8 ANTON DUMITRIU

gerait ruinat Apusul, au sugerat ideea de criza a Eu-rope!. In ele se oglindeste impresionanta si mai bine de-finita, imaginea Soarelui insangerat, care apune, poatedefinitiv, pentru ziva europeana. Imediat dupa primulralzboi mondilal, in. 1918, un japonez, Marchizul Olcuma.stria in Aanerica : In fata unor fapte de aceasta naturanu pot face deck s ma intreb data civilizatia europeananu este pe marginea unei ruin definitive ? Ma intrebdada aceasta stralucdta civilizatie europeana nu a ajunsla acelas punct unde se gaseau acelea ale Greciet Rome!,Egiptului, Babilon-ului san Indiek, Inaintea disparitdei tor.Toarte lucruriile din lumea aceasta sent supuse decaden-tei ruinii. Dupa ce au alums zenit, !Twerp s de-cline incetul cu incetul, dar egoismul este prima cauzaa ruinii lor"

lea tema esentiala a cellar can s'au ocnpat de crizaOccidentului, socotind-o o perloada catastrofica, de de-cklere : un declin al umanitatii. As fi tentat sa citez unnumar nesfarsit de autori, care inceP win a consideraepoca actuala ca un apus, ca o decadenta si o dezagre-gare funciara a ceace a dat mai bun omenirea, pangacum cultura si civilizatia occidentals. Astfel, un Os-wald Spengler va scrie o lucrare masiva, in scopul ace-sta, Untergang des Abendlandes, in care, ea un lux deargum,ente obscure, va cauta sa arate ca fiecare culturaare un clestin circular, ca si omul : se naste, ajun.ge lamaturitate, apoi.se anchilozeaza si moare. Cultura noa-stra ar fi ajuns in ultimla faza, aceea a batrAnetik. ; astaziea se ga,seste intr'o stare de di.solutie si vor mai ra-mane din ea decat vestiglile, asa cum au ramas, de pilda,in Egipt.

1) Citatul este dat de Charles Gide, in studiul. L'Europe dedemain" (Soientia, pag. 208, 1919).

1

si

nu

la

www.dacoromanica.ro

ORIENT BSI OCCIDENT 9

Un Ludwig Bauer ne va bird Visa Agonia unei Lumi,pe dare um, Henri IVIassis i va propune sa o apere inDefense de l'Occident, de pericolul' niasticei asiatice; unRene Guenon va vedea Criza lumii moderne in lipsa detraditii si de adevaruri revelate, pe care le va cauta inOrient; un. Berdliaeff va vedea esirea din criza printr'unNou Ev Mediu ; iar un mate Keyserling. va propune unnou ideal de intelepciune, isvorit din cercetarea gandiriiorientate.

Dar trebue sa ma opresc; nu este nevoie sa ni se de-monstreze ca exists o criza, ea este prezenta pretutin-deni, avem constiinta dramatics a ei : not o traim.

Ce este o criza ? Dupa Spengler, criza culturii occi-dentale sta in rasturnarea valoriltor. Declinul unei cul-turi se manifesta printr'o criza a valiorilor crenate si ac-ceptate de generatiile anterioare. In faza critics, acestevalori sunt contestate, interpretate, criticate si respinse.0 astfel de revolutie negativa ar fi inceput, in Occident,od'ata cu Jean Jacques Rousseau sinihilismul europeans'ar fi accentuiat prin Schopenhauer, Hebbel, Wagner,Nietzsche, Ibsen, Strindberg, etc. In epoca de infIorirea unei culturi credo Spengler normele si valorilesunt traite instinctiv. Decadenta este o perioadd de teo-retizare, in care valorile stint speculatii. ;abstracte, toe-mai fiindca nu exists in concret. Tin domeniul etic, depilda, in loc sa se pilece dela valorile morale, pe careviata le iniipune organic si neceSar, acestea sunt fagadu-eine unor sisteme teoretice si viata se desfasoara Med'suflet, 'taxa certitudinile directe ale instindtului, sub con-ducerea intelectului viata avea'un suflet, si sub tutelainteligentei abstracte, acesta a murit.

www.dacoromanica.ro

la ANTON DUMITRIU

Este si adevar eroare in tafirmatia lui Spengler.fapt inga, de a -rasturna valorile instaurate

in treaut, nu poate eonstitui un dechin ; el nu poate: pri-mi, in sees pejorativ, nurnele de ardza. Daca pri-vim omenirea, in ansamblul ei, ca o singura fiina, pu-tem constata Ca ea si-a schimbat continuu modalitateavieid ei dela primitivi si pana astazi. In particular, Oc-pidentul poate fi reconstitudt istoric, ca o realitate per-manent sehimbatoare : s'a crazut totdeauna, ca idei saudoctrine, forme si institutii invechite pot fi inlocuiteprin altele mai bune si mai potrivite cu mentalitateaunei epoci. Ar fi, astfel, omenirea in permanent dealin ?0 astfel de afirmatie nu poate fi sustinuta, ffindca arpune perfectiunea in oamenii_ primitivi, in nuditatea ab-soduta, in neantul intelectual al salbateculud. Este ade-varat ea Spengler erode, ca diferitele culturi, care auexistat sau exista astazd, cunt inahise, ca nu au nici occsmundcatie intre eTe, ca nu pot fi intelese ca stadiidiferite si ierarhice ale evolutieti umanitalii. Dar, in felulacesta, in cadrul unei aceleiasi culturi, omul ca sti cri-terdile vieiii lui ar fi un drat complet ii definitiv, ne-susceptibil de ,perfectionare; sau un simplu mecanismMstinctiv, a carui crestere ar fi sarcina exclusiva a na-turii, un elan vital sau inconstient si obscur... Ac-tiunea constienta a inteligentei ar avea un caracter ne-fast si destructiv: prin ea valorile s'ar pulveriza si in-doiala s'ar introduce in orice dorneniu. Examenul cri-tic, specific mentalitatii iuropene, ar iconstitud, prin elinsusi, o faza de dedlin si alegerea liberal a criteridlorvieii ar laiduce, fatal, crdza in inima ei.

0 crizei inset nu poate fi o simple-1 rcisturnare de valori;ea constet in faptul aid este gravitates ca se in-lalura valori cari au avut o circulatie, fcirci a fi inlocuite

siSimplul

si

'Doak,

si

Mot

www.dacoromanica.ro

ORIENT *I OCCIDENT 11

cu altek. Daca unui stat, care nu a avut o constitutie, iidam una, dace dint'un stat care a avut o structurearbitrara si confuza, tacem un stat cu o structure consti-tutionaTa, nu poate fa vorba de, o criza, ci de tin progres.Dada in arta introducem alte principial, cu inlaturareacolor vechi, nu ne aflam in fate, unei crize, ci in fataunei schimbari mai adequate m.entalitatii momentului,

asa si in alte domenii : schimbarea unor valori, prinaltele, nu constitue, alnevitabil, un moment de recut. S'arputea raspunde, ca odsta o ierarhie a valorilbr, si caSubstituirea unor valori noui, celor vechi, poate insem-na, totusi, o criza, atunci cand prirnele sunt inferioareultirnelor. Un criteniu de ordine penrtru valori nu existainsa pang arum, iarr p evaluare a valorilor insesti este ooperatie relativa, care depinde de criterkul ales. Valorile au un caracter suibiectiv, ele sunt artificii, ,si o sa-tisfactie data unor tendinte oamenilor" scrie S. Ale-xander1). Oblectivitatea for nu ar consta intr'o oaredarecionstrangere a naturii asupra spiritutlui, spune acellasiautor, intr'o coerolivitate intrinseda a lucrurilor, a obi-ectivului, ci in constrangerea exercitata -de acordul in-teligentelor asupra rnintii individuale 2). Actiunea spiri-tului instaureazta regnul unor valori, si nu actiunea fordirects i obiectiva asupra noastra.

Lasand la o parte discutia vasta, care poate fi urma-rita indefinit in domeniul axiologic, o apreciere de ordinpur formal a valorilor va putea avea, singura, o garantiein ea insasi. Din acest punt de .vedere, o valoare nu estedecdt un centre organizator al unor act/vitt/1i, sentimentesau idei. Valorea este un focar din care raddlaza. o struc-

1) The objectivity of value, Traivaux du IX-e congres dlvlosophie, Paris, 1937.

2) Op. cit., p. 27.

,ale

phi-

adilca,

sSi

.

www.dacoromanica.ro

12 ANTON DUMITRIU

tura. Valorile, care doming, la un moment dat, cultutadenota, astfel, o anume organicitate cu

cat aiceasta organicitate este mai complete, cu atat va-lorile sunt mai vaste.

Singura ierarhie posibila obiectiva a valorilor esteaceea a vastita-tii domeniului pe care-1 organizeaza.

De aceea binele urmarit de un individ, pentru sine,este o valoare minora fats de binele care se ath-eseazaunei grupe din ce in ce mai marl de oameni. De aceeaadevarul Bind accesibil oricatei inteligente,09pata o valoare universala, spre deosebire de adevaru-rile afirmate indirvidual, incapabile sal organizeze lumeaidellor. Si tot astfel, in arta, in politica, in sociologie,etc., valorile vor avea un caracter major, cu cat struc-turile pe earl vor intfiinta vor fi mai ample si mairiguros organizate. acum, se poate observa, Ca

unor valori vechi prin altele noui, pentru a nuconduce la o criza si un declin, trebuie sal coordonezeeel putin egal, data nu mai molt, domeniul pe care-1structurau cele vechi. Cu alte cuvinte, data un sectoral cuffturii sau ail civilizatiei este ingustat de interventiavalorilor noui, daca noua structural lass alara unsegment de activitate i gandire, pe care nu-1 mai fun_deaza, ne gasim clarasi in criza, deoarece, prin definitie,dinteun don-1mhz am exclus unele valori. Pe scurt, crizaexists, dacti excludem, pur simplu, valorile vechi, fart/a le in/ocui; sau dad/ le substituinz altele noui, mai re-strange deceit cele vechi.

Sa examina*m situatia Occidentului. Ceeace se poateobserva, dela inceput, este o stare de confuzie turbura-toare. In domeniul social se cauta principiile unei socie-tarti noui, dar s'a inceprut eliminarea celei vechi. Chiardaca se formuleazg unele principid sociale, ele sunt par-

qi civilizatia, i

leSi lido-

cuirea'

cttlntiftc,

Tut

1t

www.dacoromanica.ro

ORIENT $I.00CCIDENT 13

tibulare fiecarei colectlivitati. Insal, mai mult sau maipuffin, statele europene erau constituite pe o strueturacomuna Vii, ceeace este important, este ca aveau un ace-

sisterm ideal de valori. Se respinge astazi ceeace for_ma un principiu mai vast, in folosul unui principiu mairedus. Conflict-at este inevitabil, Se cauta a se funda osfilosofie a fiecarei natiuni, o arta nationals, sau, in ge-neral, un ideal, care sa nu fie idealul altora. Este o goa-

nebuna d.upra principii, care se irnprovizeaza, neavanddecat o voloare particulars. Criza actuala se definesteprintr'o ltipsa de valori, sau prin introducerea unor asaazise valori particulare, pentru care .1uptaM, ea i cum araveia o semnificati.e universals.

Iota, sumar, in ce consta criza Occidentului. Ea se ca-racterizeaed nu atAt prin rasturnarea valonilor, cum ore-dea Spengler, nu atat prin faptul ca valorile nu mai facparte din insasi existenta noastra, ci mai cura.nd paininexistenta vastelor valori, susceptlibile sa ordoneze, sacentreze, Intreaga activitate a omului, in familie, socie-tate, in omenire sau in cosmos. Nu fiindca nu traim pebaza unor valori etiee date, ne sblatem in aceasta confla-gratie, care a cuprins intreaga luane, cu fiindca am pier-dut din vedere valorile ideiale, singurele capabile sa re-flecteze o armonie si o organicitate in gandire, simtiresau actiune. Desigur, o valloare ideals nu poate- fi reali-zata concret, prin mijlooeele imperfecte de care dispuneomul. Dar existenta ei, ca un punt cardinal al nazuln-telor noastre, ar callauzi sPerantele, vointa,- certitudinilesi ineertitudinile vietii. 0 asemenea stea polard a ori-darei activitgrti nu exists in Occident. Conduita noastraeste ghidarta de rneteorii efemeri ai tuturor ideologiilorparticulare si meschine, de idcaluri marunte si zadar,'lice, care despiart omenirea, in be sa o unifice.

la i

at

www.dacoromanica.ro

14 ANTON DUMITRIU

In special, in lumea ideilor, uncle au semnificatiade praricipii valorile au devenit din ce in ce mai re-strange.

Dacg principiu mai inseam.na ceeace este esential,putem vedea intreg conflictul lumii actuale in dispari-tia treptata a esenti(affului. Bogatia de rezuttate, pe c.arile-au inscris rnunca gi efortul extraordinar al occiden-tului, 1-a Last, in mod paradoxal, fatala Oocidentur s'apierdut in detalii, cand nu s'a ratacit ciamplet ; el si-apierdut orizontul, din pricing Cal s'a afundat in adanci-mile Dar numai die p& marile final imi,vizinnea devine mad ampla; c(thiul, care priveste de pe.piscul muntelui, poate scruta marile depeartari...

Astfel pierdut Occidentul marine probleme, si inaceasta consta criza KA.

Este evident, Ca ne ga'sirrn in fata uned dezagregari. E-xista -ceva viiciat in lumea OcCidentuldii. Am recunoscut,intr'un palm examen general, cauza acestei crize, in lip-sa de \talc). ri, in inchinarea la valori particulare, in con-fuzia si absenta priaicipvlar. Aceasta se traduce, in con-cret, printr'o situatie dintre cele mai bizare. Jocul defapte si de actiuni, actele indiviAlor ca si ale statelor,nu sunt dominate de principid directoare, Explicand ac-tele noastre prin motive qi valori particulare, nu mai esteideea care justified actul, ci acesta justified ideea, Meca-nismul lumii s'a intors. Explioatia, si cu aceasta moti-varea unui lucru, se face, integrandu-1 intr'o idee gene-raid, deja admisg. Aceasta este mersul normal al ratio-namentului, care pleaca dela general la particular. Jus-:tificand activitatea lrui prim idei particulare, gasite ad-

si

:

amilnuntului.

si-a

a a

www.dacoromanica.ro

ORIENT $1 OCCIDENT 5

hoc, Occidentul a rasturnat problema : nu mai este vorbaintrucat o actiune se integreaza inteun sistem de Wei, sieste compatibila cu el, ci de a gasi idei particulare, caresid explice o anumitd activitate. Antecedentul problemeieste schimbiat: actut premerge pmitncipiului. ,,Also amAn fang war die Tat", va conchide lume3a occidentald,odata cu Goethe.

Deoarece se pot gdsci idei particulare, care sa sprijineaccidental rice activitate, aceasta deslantuit orb, toc-rnati fiindca nu mai este stapdnitd de principii.

Se poate constarba astdzi o hipertrofiere a activitdtii,o preoioupare idemonidd de a face". Primatul faptului,iata ce conduce astazi viata individului. Am deslantuitsentimentele cvi resentimentele noastre, si am cautat sale ddrn curs in faptele cele mai bizarre, care necesita doc-trinele cele mai absurde Si contrare. IdIeile ? nu suntdeck anexe sofiistice, de naturd propagandistica slam. re-tor-Ica. 0 logica morbidd conduce desfasurarea vietii noa.-stre. Cunoscutul psiholog Ribot a anadizat in &versemizuri patolog:ce, .aspectele mecanismului logic ; el, a

.constatat o logicd speciald, o infantuire curioasa, pe carea denrumit-o logica sentimentelor. In logica obisnuitd sedau premisele si se cautd apoi concluzia. In loginsau mai bine zis, ilogica sentimentelor, se da, maiintai, concluzia, % se cauta premisele care i se potri-vesc. Concluzia este dorita, cdutatd tai se impune, prinpremise artificiale sau particulare.

Aceasta logics morbida guverneazd activitatea Occi-dentului unui act, dare este dorit, i se cautd premisejustificatoare. Dar acest act este orb.

Asa a devenit omul o simpla forta printre alte forte,o simpra actinne in reauzarea oarba, o ene7gie in perma-nenta epuizare.

s'a

www.dacoromanica.ro

I 6 ANTON DUMITRIU

In cairtea a :eincea a Istoriei Naturale a lui Pliniu,gasim un pasagiu ciudat : n fierarille din Chipru, scriePliniu, se poate vedea o mused mare cu patru picioare :unai o numesc pryald, altii ii dau numele de pryaustd. Eatraete atat tamp cat se afla in rnijlocul flacdrilor ; dacasboard mai departe, moare", Nu: stiu .cat aidevar poateconfine faburoasa poveste a lui Pliniu. Dar omul occi-dental seamand cu aceasta pryald : of nu poate tealdecat in foicul sen.zatiilor al agitathlor continua. Inteolume calms, moare. Renuntand la principii generale, el

dezordonat activiiatea Si ii-a dat frau lilber. Dar re-nuntand la modalitatea normald a ractiunii, el a rennin-tat la insaci inteligen.ta sa.

Ia fata spectacolului, pe oare it prezintd Europa, ver-surile poetului ne revin in minte, lard sd o vier. :

Noi slam venuti' al luogo ov'io t'ho detto,Che to vedrai le genti dolorose,Ch'hanno perduto it ben dello intelletto".

Sunt vorbele, pe care Virgiliu le adreseaza lui Dante,la intrarea in Intern

si

0.-a

www.dacoromanica.ro

II

TRAGEDIA ISTORICA A UNEI LUMI.

Am vazut, ca, viata culturala sociala a Oeddentuluieste confuzg, datoritg, in primul rand, lipsd de principiiuniversal admire. Daca acest fenomen ar fd unic in is-toria Europei, am area dreptul sa tragem incheerea, casuntern epocg de decadencg, de declin, si ca penin-sula de la capg.'tuil vestic al Asiei a fost insvadata de intu-nericul zeului mortii : nu soarele lui Apollon va strgbatecerul european, de arum inainte, ci un astru obscur simort, patronat de Erebos, zeul titular al tenebrelor.'Spengler, ca si Massis, sau Guenon; ar avea dreptate. Dareste II:For sg ne convingem ca nu este asa.

Aplecati doar pe istoria faptelor din timpul nostru,pierdem din vedere ansamblul istoric al Europei ; un fe-nomen psihic, explicabil dealtfel, ne face sg credecrn Calumea trecutului a fost mai bung decal lumea noastra,fidndcg o cunoastem de la depgrtare; die la oareaare dis-tantg insa, asperitatile, defectuozitatile, asimetriile, semicsoreaza, devin detalii neinsemnate, pang cand privite

si

Intr'o

www.dacoromanica.ro

18 ANTON DUMITRIU

convenabil, ele se sterg cu totul. Astfel se poate, de pilda,ca lung de pe cer sa para un disc circular cand ea nu enici disc si nidi perfect circulard... Daca o privim prin-tr'un aparat optic maritor, care o aduce mai aproape deochiul nostru, ne dam seama imediat de iluzia noastra.

Imi pare, ca la fel stau lucrurile si cu faptele istorice:distanta noastra de ele provoaca ochiul sa le ratuseze,sa nu le mai vadq monstruozitatea si cliformitatea lor.

Din vremea Rornanilor si panes astazi, fiecare secol arepetat ca un lecou, exclamatia lui Cicero: 0 tempora,o mores ! Fiecane epoca, fiecare generatie a consideratgeneratille precedente mai fericite.

Intr'o (carte intreaga La tristesse contemporaine",H. Fierens-Gevaert s'a silzt sa deserie tristetea deca-denta in toate domenille, a lumii actuale, care althclata,putea sa-si fixeze priVtrile ca."tre o iluzie dominanta",dar astazi pierdut toate iluziile. Este adevarat, sepoate recunoaste, ca in aceasta melancolie a trecutuluieste o tristete ; dar aceasta este tocmai ratacirea noastra,care ne face sa atribuim trecutului o valoare i prezen-tuldi nici una. Profesorul P. P-.,Negulescu, intr'unui dincursurile sale, se stradula sa ,a'rate, prim citate ilustra-tive, luate din scriitorii recunoscuti, de-a-lungul istoriei,regretu.l acestora pentru timpurile trecute, constatareaca traest vremuri mai rele. Oamenii au avut, totdeauna,constiinta unei rasturnari de valori, nostalgia trecu-tuhri sau speranta unui viitor mai bun. Totdeauna s'arfi putut face deci o teorie ,a declinului Europei, fiindta,in fiecare epoca, sdriitarlii. de care vorbearn, ar fii pututconstata substituirea unor minore, altora majore.Chiar si in timpurile, pe dare not le numim, dintr'un sen-timent romantic, fericite, vreau sa nurriesc epoca Heila_dei, existau ganditori de prima marime, care preconizau

s

si

valori

Lsi-a

www.dacoromanica.ro

ORIENT OCCIDENT 19

o schimbare, pe toate planurile. Ce reprezinta astfel, Re-pubIlica utopica a lui Platon, care s'a dovedit si mai ilu-zone, prin incercarea filosofului grec de a o realiza laSyracuza, incercare sfarsita atat de tragic? Ce_ semnifi-catie alta, putem acordta Politicii, lui Aristotel, decataceea ca e o intentie de a ,perfectiona moravurile socie-tatea, mentalitatea vremii ?

Dealtfel gandirea greceasca a fost preocupata mai multcleat se banueste, de derficientele soccdalo-culturale alelumii hallenice. Insusi Herodot trateaza despre un gu-vernamant perfect ; se pare ca si celebrul sofist Prota-garas a avut un proect ,de stat perfect in scrierile lui,Antilogica. Aristotel pomeneste de un Phaleas, de unHippodamos, care ar fi' expus, in scrieri pierdute pentrunoi, teoriile unor state ideale. Desigur, si sunt motiveputernice ca sa credem, ideea unor cetati perfecte preo-cupa pe filosofii greci, Inca mai mult decat ne permitsa traigem concluzia informatiLle ice ne-au parvenit, siprababil, Inca multe utopii grecesti nu au mai fajunspans la noi.

iSa nu credem, ca aceste incercari insemnau preocu-pari particulare, de ordin politic numai. In ele interve-neau canceptiide fundamentalle despre lume, despre amsi despre in general. Pentru Platon, statul trebuesa fie construit pe baza unui principin ettc; dar binelese .confunda, la Platon -, cu adevarul. Iarta-ne in piingmetatizica platoniciana ! Sacietatea lui Platon sau a luiAristotel, era organizata in conformitate cu principiilefilosofiei lor; cu aceasta, ea se incadra intr'o problema-mult mai vasta, aceea a lumii, a cunoasterii adevarulnii binelui.

Dar nu e in intentia noastra sa analiaam operele poll-tice sau filosofice ale ganditorilor greci. Ceeace am voit

$1

vialori,

www.dacoromanica.ro

20 ANTON DUMITRIIF

sa relevam aici, a fost faptul, ca in ins.* 1umea gre-oeasca, exista constiinta unor maladii generale, care tre.bUfau, cu necesitate, eliminate. Platon sau Aristotel, Hip-podamus sau Protagoras, ar fi putut conchide dacd nuse realizeaza in praotida oomunitatile perfecte pe care le-propunem, lumea greceasca e .amenintata de o oatastrofkea se afla in declin si nurnai printr'b interventie ener-gioa eficace, pe baza unor principii admise tooretit,valabile adiCa universal, ea via putea fi redresata. Platonar fi putut, in felul acesta, sa scrie, in locul Republicei",Declinul Hellenismului", iar Aristotel, in lolcul Poli-.

Criza lurnii grecesti"...Nu vpm urmari istonic diversele utopli, care sau nas-

cut in cursul secolelorr. De la Utopia unui Thomas Mo-rus, acel Leviathan al Jul Hobbes, de la ComtractulSocial al lui Rousseau, la Capitalul lui Marx, etc., totireformatoriii, pe on ce plan s'ar fi aiezat ei, propuneauo societate ideala, care sa inlocuiasca societateb. deca-denta si imperfecta in Care traiau. Examinand acest pro-ces continuu de reforms, care are un caracter tragic,e specific Europei, nu se poafe desprinde deck o con-cluzde : sentimental de cried, de imperfectiune a intregelculturi occidentale, este o constant istoricei a evolutiei-omenirii europene.

Este constiinta perm anenta tragica a Ocoidentulvi,care crede ca sufera mai mult deca sufera in realitate-Corolarul acestui sentiment este dorinta de a schimba,de a face perfecte toate lucrurile din lume societateaca Si omul. De aici urmeaza o agitatie perpetua, o neli-niste permanenta, care incarca sufletul europeanului cu-un dinamism, bizar, sursa tuturor solutAlor perfecte., pecare le oonstrueste pentru a le abandona, si a incepe dela capat aka la nesfarsit. Dar, cum o rernarca.

:

si

ti,cei",

la

iarasi, si

qt.

www.dacoromanica.ro

ORIENT sI OCCIDENT 2 t

just Guglielmo Ferrero, omul care voeste sal perfec-tioneze un lucru mai mult decat poate, sfaryeste prima-1 distruge1).

* *

S'ar parea, ca in istoria Ocoidentului, se pot observasi perioade de echilibru, de unificare, nu numai anar-hie princtiiaiala. Mai mult in comparatie cu aceste pe-rioade judeca teoretietienii decadentei Occidentuliti, si-

-tutatia actualg. Gandatorad de tip religios vor regretastructura religioasa a acestei epoei ; asa

-va face un Bercliaeff sau um Guenon. eel de tip politicvor imperiul roman, sau eel al lui Carol celMare. Altai, in care se Irnbing arnandou'd vor-pretui structura teocrata a Bizanulua, in care Basileulera si episcop, episeopul din afara" sau ,,epiacopul cusable"...

Se cuvine deci, sa' examingm, in liniarnentele for ge-nerale, si cateva punete de echilibru ,europene.

Nu se poate nega, ca imperiul roman a constituit omare unitate, unica poate, in istorie. Romanii erauoameni duri, stramti, Ei nu voiau tie ni-mic despre speculatiile abstracte. Nui-i interesa decatvia .a practica si ceeace ar fi slujit conduita individuluisau guvernarea popparelor. Romanul oonsidera gandireafilosatica, discuitille de principia, ca incompatibile cudernnitatea unui om de stat... Asa se face ca, ,atunci candcelebrul filosof grec Carneade, insotit de Diogenedin Babilon, yin ca ambasadori la Roma, pe la anul 155inainte de Christos, batranul Caton expulzeaza pe acestitrimisi ca perieulosi pentru ordinea publica. E drept Ca

1) Guglielmo Ferrero : Entre le pass et l'avenir, p. 18 (Paris,:1926).

Evul-Mediu Si

inviclia

d'e

poziti*ti. St

www.dacoromanica.ro

22 ANTON DUMITRIU

dialecticianul. Carneade tinuse in orasul etern doug con-ferinte Succesive, vorbind pentru si impotrivaceeace zapacise putin inteligenta calma a locuitorilorRomei. Mai tarziu cu cinci ani, um senatus-consultus iz-gonea din Roma pe totii filosofii si retorii strain, pentrua lithsti apele turburate de discutiile lor. Deaceea Ro-manii nu au avut filosofi eriginali; chiar Cicero, Lucretiuori- Seneca nu sunt decat nis.te eclectici care adopta teo-rii filosofice grecesti. Parra si literatura Patina, ce imita_irr esenta' literatura greceased, nu era isvorita din ace-leasi motive aclanIci, care o produsesera in Hellada. He lle-nismul era o soda, asa cum peste aproape dada mileniifrantuzismul va deveni o mods. 0 afectare a elegantei_si a bunului gust, iota ce inseamna literatura romana.Tot ceea ce impunea Romanului era de domeniul juridico politic. aceasta -lipsa de scrupule principiale,Romanii au izbutit sa ,creeze imperiul eel mai vast pe-care 1-a cunoscut lumea. Grecii nu considerau pe bar-bari demni de:a face parte dim societatea omeneasca ; ei_nu sunt cleat materia servila a civilizatiei hellenice",va spune Aristotel. Alexandru eel Mare va trece pesteaceasta Jconceptie, specific greceasca, si va Incerca ma-rea aventura a unui imperiu mondial. ,Wealul Macedo-nului va obseda Roma ; deaceea Polyb avea perfectadreftate nand scria ca nici Ptolemeii nici Seleucizij nusunt succesorii lui Alexandru, ci Romanid. Roma a ras-pandit civilizatia hellenica in Italia, in Galia, in Spaniasci in Africa de Nord. Dar aceasta imprastiere pe terito-rale din jurul Mediteranei, nu s'a facut in spiritul ro-man, ci in cel grecesc. Ocupand Grecia, Romanii au fostcoplesiti de civilizatia greceasca. Ea s'a infiltrat in inimaimperiului si la periferia lui, pentru a raspandi ideiaacolo unde forta o dispretuia. Dar ar fi o iluzde sa ne in-

justitiei..;

Prin.

www.dacoromanica.ro

ORIENT SI OCCIDENT 23

chipuim ca imperiul cladit cu truda de Roma se sustineape ideile grecesti. Nici macar gloria nu era decat unideal subordonat intereselor .lor. Cum o remarca Scigno-bos, 'Rornanii au cucerit lumea mai putin pentru gloriedecat pentru profit 1).

Roma antica era un imperiu dominat de tiirania proconsulilor, de revoltele sclavilor, de rasboaiele civile, deluxul ,oriental, die caruptie si de viciu. Primii Romaniau avut idiealuri sobre. si ocariera anorurilor" era ceamai mare ambitie. Dar marile' domenii, spunea celBatran, au pierdut Italia. Laconia cuceririi pentru cu..cerire a marit imperiul in suprafarta, dar nu,mai in de-trimentul adancimii. Roma constituia o unitate super-

intretinuta de o oligarhie a carei singura ambitieera de a profilia. Admiram, in special, Roma Cezariior,dar e de ajuns sa citim Scrisorile lei Seneca mu Satire lelull Juvenal, pentru a ne da seama, ca epoca for eraepoca coruptiei ingroziioare si a ferocitatli. Nici un prin_cipiu si nici o idee nu doming acest hibrid si colosal amal-gam de popoare ; doar forta si Vointa catorva potentalliforma coheziunea imperiului. Montesquieu crede, ca inmod exclusiv, max irea republicei a Yost cauza caderiiRomei. Mai curand se poate spume, ca micimiea ideilor,neimportanta principiilor, care stateau la baza statuluiroman, au lost cauza afahilarii lull. Roma, scrie Mon-tesquieu, era facuta pentru a se maxi, gti. legiffe ei erauadmirabile pentru acest-scop... Ea si-a pierdut libertateapentru ca terminat opera .prea curand 2). Adevaruleste, ca fata de ideile pe care le profesar Rama era fa-cuta ;pentru a fi mica. Numai acest decalaj intre scopu-

1) Ch. Seign.oloos : Histoire de la civilisation antique, p. 257.2) Considerations sur les causes de la grandeur des Romains

et de leers decadence.

Pliant

Mara,

$i-a

www.dacoromanica.ro

24 ANTON DUMITRILT

rile tideolagice aproape inexistente, sau recluse lameschine interese particulare, forta enorma pe careo deslantutila Roma, a fost cauza prabusirii acestui mareimperiu. Roma era un edificiu enorm, 'ridicat Vara; pla-nuri Cum s'ar fi putut dar sustine ? Idea-lul roman era simpliu gi sarac: acela de a face din Ro-mani un papal; dominant. Cu acest ideal nu se putea al-Catui manic durabil.: Bossuet, in Discours sur rhistoireuniverselle, crede una din cele mai nubile cuceriri aleRomei, a fast notiunea de libertate: Maxilina fundarmen-tala a republicei era de a privi libertatea ca pe un lucruinseparabil de numele roman" 1). Suntem astazi in pose-siunea unui Material mai vast pentru a judeca institu-

le priincipiile romaine si Fustel de Coulanges va, con-chide : Ne-a.m facut o iluzie lasupra libertatii la ceivechi, si pentru aceasta libertatea modernilor a fost pusaIn pericol" 2).

Aclmitram o- mulrime de cuvinte latine, presupunand caele nurnesc notiuni comune cu ale noastre, dar ele au osemnificatie deosebita, de cele mai multe on fara sixici uncontact cu intelesul pe care il au in vremea noastra!

In fond, Romanii au inlocuit, prin. cucerirea Greciei, ociOlizatie idedgogicd, printr'o Civi/izatie politic si ad-ministrative. Roma antics nu reprezinta un echilibru, ciun dezechilibru permanent : statul Cezarilor nu a pututrezista deck luptand clipa cu iglipa inlauntru sl in afard,lupte pe care istoria ni le descrie in amanunt. Si se poateconchide, ca opera Romei a fost folositoare mai putinsiesi decat popoarelor subjugate, care au litat contact cuo forma de via colectiva superioara stadinlui in carese gaseau. L. Dumont-Wilden vede in ideea romana de

1) Op. cit., p. 493.2) La cite antique,

latine,

arhitecturale.

ca

si

si

www.dacoromanica.ro

*ORIENT *I OCCIDENT 25

stat indivizibil si etern, trasa'turile esentiale ale patriei-europene, cari se schitau in zorile lum.gii noastre is--torn"). Dar statul roman nu era, expresia unei idei, cia unei forte ; o astfel de umitate nu a fost, niciodata,

gancliirii europene, ci eel mult, rezultatul unor in-stincte, pasiuni si interese.

Neavand a structure ideologica, lipsit fiind, actiha, deo ratiune forta lui contend in armata,- sta-tul roman era mai fragil decal putiem sal ne Inchipuim,in mod obthpuit. Civilizatia cultura greceasca, fiechiar aceeo bizantina', pdtrunsa de crestirasm, nu a in-cetat decat in momentul tend popoare cu alts structuralideological au Invadat-o ; islamisunul, punand stap'anirepe Grecia, odata cu cgderea Constantinopolului, in 1453,pune capat unei culturi, care nu mai avea ratiune de.exthstenta pentpu ocupanti. Barbarii care au distrus im-periu1 roman, nu .au venit cu o cultural propnie si .cuCoate acestea nimic nu a mai ramas din imperiu, afaralcle ruin...

Ce puteairn adinira la Romani ? Mama unitate, pe carereusisera sal creeze iluzoriu prin foc si. arme, sip care nucorespundea nici unei iclei, ci numai ambitiilor unui rug-nunchi de potent*? Imperiul roman nu era un princi-piu, ci o forty destructive, care nu uneia lumea ci o dis-trugea, sau o reducea la imposibilitatea unei rezistente.

Este, adevarat, ca Romanthi au conitribuit la raspandireacivilizatiei grecesti, sub o formal superficiala, trebue salo recunoastem, dar nu mai putin eficace ; aceasta insanu a fost contrbutia intentionatal a &mei, cat mai multclestinul si vigoarea artei, filosafiei, arhitecturii grecesti.Este adevarat iarasi, trebue .sal o recurnoastem, ca Roma

1) L, Dumond-Wilden L'evo/ution de l'esprit europeert, p. 25..(Paris, 1937).

ideallul

principiala,

pi

www.dacoromanica.ro

26 ANTON DUMITRIIT

ne-a legat cdteva idei junidice, ca ea a contribuit intr'oIngsura oarecare, la civilizarea unor popoare barbare,_Dar nu era in principiul statului roman actiunea acea-sta. Pax romana era, in fond, un continuu bellum roma-.num. Dacca statul roman ar exista astazi, r1u stiu tine arputea sa-1 acoepte, afard dear, de clasa conducatoare...Trebue Sa" to gandests la toate 'popoarele subjugate, la.ceea ce a facut statul din individ, la faptul ca.-1 redusesepe acesta la tin sinLplu mecanism social, pentru a ,apre-cia just valoarea imperiului Cezarilor. Putem sa admirgmgrandoarea si fora Romei antice : nu putem insa sg-i darnadeziunea noastra intelectuala. Nu aceeasi pozitie putem.avea pentru imperiul Jui Alexandru Macedon. Elevul luiAristotel incercase sa facal un si.ngur popor din Greci sidin Barbari, sa uneascg toate popoarele intr'o vasta co--munitate de drepturi, cultura ni civilizatie. Bra un planideologic gigantic, de a unifies Universul int:reg. El nuavea de scup distruga ci sal construiascg; pentru acea-sta, el avea intreaga gandire greceasca, toga" culturahellenica la dispozitie.

Romanii nu aveau insa decat politica for imperialistfidrept ideal..Daca Grecii nu ar fi cucerit spiritual peRomani, imperiul roman ar fi fost pentru Europa, ceeacP.a fost, mai tarziu, imperiul mongolic al lui GhinghipKhan. Numai ca, de data aceasta, barbarii ar fi venit deis Vest si nu de la Est...

Ca considergm acum Evul Mediu, aceasta mare unitatecresting, care gaseste, astazi Inca, admiratori. Keyser lingface, printre a1 ii, un elogiu romantic al Evului Mediu, so-cotindu-1 epoca cea mai fascinanta a istoriei", si nu se

www.dacoromanica.ro

ORIENT OCCIDENT 17

va sfn sa afirme, defa recunoaste ca gandirea nu av ea_pe atunci nice o libertate, ca stramtimea orizontuluiintelectual stimula direct formatia morals a indavidulinprm el insusi" 1) Ca curri- o moralitate reala ar puteasa nu fie un rezultat al prapnei noastre hbertati , ca sicum o desvoltare intenoara nu ar fi o monstruozitate,data ar fi o su,punere oarba si nu o icrestere libera EvulMediu profesa o sclavie a spintulm, subjugarea si nu h-berarea lui Dar sa privim chestiunea mai de aproape.sand la o parte razboaiele absurde si structura politicafeudala, care provocau conflicte in mod permanent, mi-nore in general, dar intretmand o stare de agitatie conti-nua, sa ne 0cup:4m un moment, da aceasta unatate spare -tttala de catohcism avarid In Ifruntea ei DePapa In prianul rand, se poate recunoaste imediat, dinanaliza faptelor astorice ca autoritatea europeana a Vi-caului lui hsus era mai pupil de ordm religios, cat decrdin politic Si aceasta autoritate, fundata pe comph-c,tati si comunitati ide interese, era sustinuta de regi atattimp cat ea oonvenea Carol cel Mare va pane bazele pu-tern temporale a regilor preoti, din motive politica, siincoronarea lui la Roma in an-ul 800, de catre Papa Leonal III lea, va fi un act diplomatic si nu unul spiritual Seluta, in general, rascoalele populare din Roma( sti lupteleteadale din secolul al X-lea i XI lea, carora, deseori,Pa Dii le au cazut victime Se pomenel;te numai de peni-tenta de la Canossa, dar see mita. de asediul Romei llui Gri-gore al VII-lea, de catre penitentul Henric al IV lea, a-sediu care s'a sfarsit prin exilarea Papei la Saleino SiLri urrna, finalul puteru pohtice a Romei catolace, care seprabuseste prin i obia dela Avignon (1309) Ceea ce ne in-

1) H Keyserlang L'Art de la vie p 186 (Pans 1936)

$1

si

LA-

construota

www.dacoromanica.ro

28 ANTON DUMITRIU

to eseaza aici nu e de a diminua puterea Papa litalu, ca dea-1 descoperi semmfiicataa ea., in cadrul evolutiei europeneForta de dominare a Romei catolice nu a fast decat o re-zultantO a combmatnlor politice si nu un 'caracter al au-tontatu el spintuale Astfel se explica, pentru ce ImPoa-ratu german', sau regal francezi, vor apela la Papa si-1vor recuinoaste, pentru asigura sprain-ma 1w, si vorlupta cu el, nand interventaa acestuia va disloca orga-mzatia nirtereselor lua Care este semrufacatia faptului, catin Imparat cere iertare Papei, cu cenuse pe cap, ne-obtmand-o, 11 asediaza si-1 face prizomerul lui.9 Nu ga"-sitrn aica. mace un ,element de autoritate sparituara Papamu era dem decal un print oarecare, cu care se lincheiau.aliante sau &arum 1 se declara raziboi

Se poate crede insa, ea doctrma catolica reahzase, eelputin in spirite, ceeace nu putuse realiza decat sporadic,in lealitate Exista o singura hanba de cultura, limba la--tina , exista o singura filosofie, filosofia catolica Nu sap tea gandi decat spiritul doctnnei crestme catolice,-cea mai mica abatere amemntand viata indrasnetuluiRugurile stateau gata sa-si primeasca victunele

ar aparea astfel ca o unificare doctrinala a Occi-dentulua, ca o realrbate ecumemca, la care participa for-lamente, thecare mdivid

Tiebue sa furn insa foarte aten-ti cand vorbim de um-tatea spintuala a Evului Mediu Doctrma crectind latinaIncepe prin respmgerea cugetaru grecesti Parintu base-rich in primele incepatun crestme, manifesta o ostilitate-puternica impotnva filosofiei Tertulhan declara filosofiao opera a diavolului" Dupa aceasta Incepe propriu zis

Scolastica, care va fonda crestimsrnul pe baza filosofieiplatoruciene este opera unor Scot Eraugena, Boethius,Sf Anselm, Roscelin, Abelard, etc Chiar in aceasta pe-

ya

in

a-sr

Catoh-Jsmul

www.dacoromanica.ro

ORIENT SI OCCIDENT 2g.

noada exists dispute teoretice, eiezii excamunicanIn sfarit untneaza Soplastica perapateticiana fundata pefilcsafia lui Aristotel, filosolhe adusa prmtr'un ocol m Eu-L of a de Ogre Arabi Aceasta imibmaie a filosofiei cu teo-logia catalog, atange cuimea ea, in opera lua Thomas dinAquino Dupa acesta, Scolastica decade intrand in preaj-ma Renatern, in discutu superfkiale, care vor fi mai-talepentru )catalicism

Nu e vorba sa tacem un istoric al speculatnlor EvuluiMediu Dar cand se vorbeOe de umtatea spintuala a ace-stei penoade, se neglijeaza aceste simple detain", caresunt doctrina Scolasta.ca a fast de a lungul Evului Mediaintr'o continua prefacere i dacg izbucnirile de co/10114gsa impotrivanle mai man') mentaonate de istorie ca fiendabateri de la lima traditionala, nu au provacat catastrofacatclicismultu, este ca orgaruzartia catolica, avea rnoloace-de extermmare pentru opozantla ei, majloace, care aveausa degenereze, in ceeaee =tea Occidentalului de astazi,nu va putea niciadata sa accepte sa explice Induzitia

Se poarte constata derv, ea gandirea Evului Mediu este-mai putin ,umtara decat sa admite, in general, simp'th-

1) Inca din primele inceputuri ale inceregnlor de cbnstutuire-doctrinala, crestiansmid are s mfrunte erezaa} inversunele Cle-ment din Roma Sf Ignatiu din Antiohias Sf Justin, au respins,invaTaturile pkgane you eretice La fel oporele lull Clement dinAlexandria, Origen, Mmucats Felix, Sf Cipriani, Lactantlu, etc,apar mai mult In opozitie cu ler-mule care carculau In panmelepatru secole Urrneaza apoi ereziale celebre ale Nua Ncistorms Eiii-ches (in Orient) sa. aceea a lua Pelagiu (in Occident), etc., acestaafund anatenuzati de diverse concalu eoumenice Cu tioate acestea,o oarecare unatate a bisexual crestane a purtAlf subsista pang Primsecolul al cand Photius s a alec, Patriarh, impotriva vointeiPapal Nicelne I (857) UrmeazA cateva incercari alternative, de-reunure si rle soizrune, Dana cand, in 1054, Patriarhul Mihail Ceru-Jamul eVe excomuaucat de biserwca apuseana si cl,sparta.rea e.stedehmtiv consumat'd Acest moment pregateste pulverizarea um-tatii autoritatu oiestinismulm care se va produce in vuitor

si

IX-,ea,

si

www.dacoromanica.ro

30 ANTON DUMITRIU

cand prdblema Pe de alts parte marele doctor al caton-osmului Thomas Aquinatul, traeste in secolul al XIII lea1,225-1274) si inceputunle Renal tern se gasesc chiai insecolul al XIV lea, cu apantia lui Petrarca (1304-13711

Boccacio (1313-1375) Magia doctrmei Aquinatulm nua avut, prin urmare, ca elect acordul principal al spunteloi in catolicism In rezumat acest Ev Mediu, in care-unL. scriiton vad realizata. unitatea Occidentului era maputin un acord asupra unor valor spintuale, cat ianyiu--net ea cu forta a unei doctrine, dried neconstrtuita, scarecauta, cu once pret, sa se afirme, Ifie aservind filosofiapla tonic:a, fie ipe ceea anstotelica,,fie chlar respmgan-du le, curia a facut in pnmele inceputun Cum sa se rea-lizeze o ecumenicitate in spirit, cand ibrutalitatea si cry7imea impuneau un acord fictTv intre amen]. ? Cum saJummezi oamern pnn credinta, cata vreme trebina sal he-tiruti in Intuneric, pentru a nu putea reflecta ? Inteadevar. Evul Mediu a fost perioada cea mai obscura cea_arai tiranica din cate a cunoscut Occidentul Pe lanedespotismul putern temporale functiona arbitrarul abso-Tut al celei spintuale Omul nu era Tiber nici In exterior,mci in interior El era un prizarner al suveranului unsery al unor idea strame Omenirea medievala nu ajunsesela o unitate relativa, funded descopense marile valon 01-ganizatoare ale vietn, pe toate planunle, ca funded se anulase, slujind ruste valon care nu apartaneau Forlaimpunea anume cornandamente spirituffm nu spiratulei a acela care impunea un sens fortei Regasim, in toad

1) In lucrarea sa Progres et Religion Chnistophor Dawson re-marca cu multa drea-ate faptul ca intronarea creL$taausrniului inEuropa nu a constituit unei evoilutp nal-male ci un salttrusc Iata ce scree el insusii Nu s ar putea arnmsta indeajunriasucira acestui punct ca Victoria Blisencil in qedolul al patiruleanu a fost rum ar urea atatia moderm s ne faca sa cre-

isa

Mono

Jl

01

p

frmlul

www.dacoromanica.ro

ORIENT ySI OCCIDENT 31

aceasta epoca neagra, morbul acelei logice Intoarse, decare am vorbit, si care subordoneaza spiwatul, actuluo., a#3, lua a face

Europa medievala nu are mmic occidental ea a Muttuz de gandirea greceasca, dar nu In spiritul ei cr aseivend o, transformand-c Intr'o ancilla theologise Un spnt asiatic, Si sa nu se uite ca In Asia s'a nascut cres

negand ort ce realitate amediata, punandAdevarul obscur deasupra orwarei lumina a consturrtea, aeliminat persoana umand dm realitatea concreta Nici

natiunea nu aveau 1Dersonalitate Acesteadei erau necunoscute Evului Mediu, si gandirea libera-6..scopenta de Greci, era subordonata unor idealun in-tuneca.te Helenismul a instaurat, atat cat a putut, liber1.-1 tea, autonomia omului Evul Mediu a avut idealulsclavului Ce element occidental ipoate fi gAsit in aceastaviziune ? Deeacea pare cunoasa afirmataa lui Dumont,-

ca uniunea reahzata de Bisenca, in aceasta epoca,ar fi ,-,un aspect esential al unui veritabil spirit euro-pean" Insa aceasta unitate catolica aproximativa, nu-cor sta din unirea intehgentei ci dm distrugerea ei E;ao unrtatea alcaturta la adapostul Intunericului si nu lalumina ratiumi Ea nu avea mci o ratiune de a exista,decat teama pe care o insufla prin pedepsele de care dis-punea Privim ca o icalamitate nemaiipomenita ardereababhotecu din Alexandria de care musuilmani, dar nune ganchm cate opere, cats gandire, a aruhiliat Evul Me-dem reahzarea naturnala a e,oluttim religibase a lump, antace, cidlumpotrwa o intrerupere brutara, care a fat-tat myna...atm euro--peand sa bask dim calea ar Enormala, penittru a mangrrb un drum pecare nu 1 ar fn gAsit moodaita fara aceasta aguduire'

Reyolt4m paruc5. a lui Iisuo a fast bransformava de catolimgrnmtr o revolutie dictatranala a permanents came nu putea s51nylmeasc5 decat opnrnand ,once lthertate

1) Op cut , p 29

itlinsmnal

claVadul, nalai

"Medan,

se

www.dacoromanica.ro

32 ANTON DUMITRILT

diu prin jugul pe care 1-a impus oonstuntei Pana si De-scartes a treburt sa-si arda lucrarea Le Monde" deteama incluziriei, lute perioada, in care hibertatea spill-tului Incepuse s se nasca Ne putem tinclupui astfel, ces a petrecut de-a-lungul Evului Mediu, cand autolitateaobscura sufooa cel mai mare bun si cea mai mare fort;de creatne omul

Nu vrem sa spunem, ca in Evul Mediu nu se poate gasiramie de valoare, cum nu am putut face aceasta afirmatiedespre imperial roman Dar tot ceeace a fort bun In acea -'

epoca s'a datorit manlor personalitati crectme, atatcat au izbutt s se reahzeze si. nu doctrinei saw organi-zatiel catohce, in general, care cautand sa domme tern-poralul, a parasit 'imparatia urmanta de fondatorul erft-trusmulm, ce nu era dm lumea aceasta

Marea eroare a Evului Mediu este de a fi transformatun ideal de viata vdealul cretin, profesat de Iisusintr'o doctruna care se cauta smgura, Fara insa, a ingadui.descoperarea hbera a acestel doctrine Aceasta nu insemnaaltceva decat a cauta viata In imperial mortal Echilibrulaparent al Evului Mediu este, in fond, o finghetare a spiraului sa nu o realware armomca a lui

Vasala idea romane de autoritate, Roma catolica nu a.azbutit sa reahzeze decat o mutate fictiva a Occidentulua, Catolicismul a transformat civihzalaa pohtacaa Rome intr'o cwilizattie rehgioasa Sunt cunoscute cauzele care au determinat reactiunea impo-triva Evuluu. Mediu Cucerirea Constantnopolulua (1453)de catre Mohamed al II-lea, a provocat em igrareaehtei mtelectuale grecesti, care aduce In Occident pePlaton, pe Aristotel ci chiar pe Cicero , gandirea gre-

st;

*

www.dacoromanica.ro

ORIENT BSI OCCIDENT 33

ceasca incepe sa fie icunoscuta in mod autentic, si nu prmtransfigurarle daformanle ampuse de eatohcasm. lncepsa fie cunoscuti Pytagora, Epicur, Stolen, etcReforma lui Luther pune chestunea constnntea.

Inven.taa tiparului face sa participe la operele decultura un nurnar cat mai mare de amen]. Descopenrile-Lintel provoaca un anteres 'extraordmar pentru stachulnatural, liar stuldrui artea grecesta diesvakue Oecadntuluiarmonia sl frumusetale naturii Pe scurt, omul se simteeliberat- de tristetea tragma a problemel man' turn sa aghehenei, pentru a se reabihta in tiara lui ci In fata Umersului , el smite ea poate sa desleige anurne problemesa patrunda in tamele nature Omul devme o forth', el

are constunta aceasta, el e aceasta constinca Acestaeste caracterul coanun Renastern dragostea de natura, pecare tradltia creTtna o socotea ca sursa raului , se res-titue insa acestei adnurati sensul ea ante, se stuchaza au-torn greci Ira latam, in care nu se cauta numai adevarui,ca sa frumusetea ideilor

Umanismul is locul teologiei Este o iadevarata revolute Kopernikana , pe cand, in Evu1 Mediu, omul depindes de toate ideale catohce, de Dumnezeu, de Sfinta, deEisenea, el neflind decat un fragment neimportant alunui partid sau al unei corporate, devme deodata cen-trul acestei lumi, in rata careia inchisese oche OmulRenatern se gaseste in fata a doua realitap. reahtateaobiectiva, sr aceea subiectiva 1 sangulard, care este pro-pi-2a lei existenta Individul as act de propna.sa realitatesa de aceea a lumu externe este personalitatea lm, carese clesvolta pram acest act Nu ne mai gasim in fata unoroameni redu;i la starea arnmahca pun autoritatea celormaa stupade superstattm nu mak' aflam mei robul statultn,

Platen,sa

andna-duale

p

www.dacoromanica.ro

34 ANTON DUMITRIU

ca la Romans. , e pentru prima aura, dupe o lungs ado/-mire in noaptea lungs a auto/a-04u mdiseutabile, ca omulse regaseste pe sine regasmd,natura

Treptat I/idly/dui Renasteru 41 castaga labertatea ceamai mare, pe care o putea cere hbertatea de a gaud/ Nueste de sagur labertatea totals de a exprima gandurale, carein mod absolut, nu a fort castagata aproape naciodata., dareste vorba de altceva, tot atat de important, data nu clearma., mult labertatea de a cerceta natura i omul -Cardpreyuctecatile scolastice Intehgenta se degajeaza de su-perstrtn, ea poate funeVona Tiber %.71 se deschide tuturorproblemelor Aceasta desvoltare a constnntel mdwiduale

mdividuahsmul Renagern avea si un rise bine saurau, Evul Mediu impunea o structure culture europene,

cu forta, e adevarat, sl un stop indwidului Renas-terea desprmzand pe am de autoritate, de Dumnezeu,de mantuirea lui, prodesata de cre;tmism, srtuandu-1 pemdwad in centrul Universal/11, a facut mai mult decattrebuia prm crestimsm, aveam cel purtm virtualpentru flu-a omeneasca un ideal , prm umanismul pa-gan al Renastern, se dau omului puter/ ,cosmice, dar, sereduce idealul sa. realizarea lui la ormantul pamaaatescRenasterea a dat mull/1 rrullocul, dar nu scopul S audesconerat virtu ale nebantute ale Intel/gel-4e/ umane, pecare sangura Green stausera sa le valornface, intro Masuraoarecare, dar ele nu au fast angajate intr'un Sistem decriteria Desoopermd labertatea sparitulua, Renastereaaeelarat, inteo naive porn/re, hbertatea pentru hbertateIn aceasta hbertate spiritul se satisface singur Creaiapentru creatie, arta pentru arta, mtehgenta pentru mte-hgenta, lata crater/11e tautologice prafesate de RenactereEste de ajuns ca antehgenta sa d'unctioneze fiber, nu m-tereseaza unde si Incotro 0 mobil/tate (=plata a ideilor

si

a

www.dacoromanica.ro

ORIENT sI OCCIDENT 35

celor mai diverse, o diversitate de doctrine, caracten-zeaza revolutia provocata de noul spirit, care introduce,fara sa vrea, o anarhie ideologica, pe toate planunle

Omul Renasterii descopent mtehgenta, dar nu 0.threctia el Nici un criteriu dedmitiv si universal nu pa-toneaza activitatea mtelectuala a lui El crede in adevdr,bme, frumps, dar fiecare poate sa-si suslana aclevarul, bi-ble si frumosul in care crede Singura valoare univer-said este a inteligentei, dar toate operele ei sunt mai multsau mai putm valor]. particulare, intemeiate pe criteruparticulare Omul Incepe sa se desparta de semenul sau ,mtehgenta in loc sa lege, s uneasca, desparte

Europa traeste Inca acest spirit anarhic, maretia Re-nastern, a care". prelungire este epoca noastra, se continuape deoparte, in opere care manifesta o putere intelec-tuala extraordina.ra, in acelas tamp, o diversitate oimprastiere a fortelor, o anarhie 1.7" mai mare

Regretul tunpunlor trecute, pe care-1 constatam isto-ric, la inceputul acestui capitol, este mai curand nos-talgia vntorultu Zocprimam gresit, raporta'ndu-ne la tre-cut, deoadenta Europe' , tristetea contemporana este, mfond, recunoasterea unui ideal neimplunt, a unui vutormai bun, pe care forta inteligentei Occidentultu puteasa -1 cucereasca si nu 1-a cucerit Este in toata Renaste-rea, si in toata perioada istonca de la ea ca pans la noi,un sentiment de imperfectie, de netermmat Cum sa im-plmesti opera inceputa de Renastere ? Iata smgura pro-blems reala, care se ladled' in mod obiectw, si care aratacar nu poate vorba de un Dechn all Occidentului"

si

fi

sra

si,

www.dacoromanica.ro

III

ORIENTUL INCREMENIT

Ideule ceae mai curioase sa mai anexacte, despre Orient,au curs in Europa Cu toate ca crvrliza is gi cultura Onen-tulu" au ailing sa fie destul de bane cunoscute cercurilorqtuntifice, datonta activitatu unor savanta orientalist',lumea Soarelm-Rasare continua sa ramana lit umbra

Ignoranta Europeanului, in aceasta prwinta, se dato-reste in primul rand, romantsmulm necontrolat al ad-miratorilor sensibili la tot ce este exotic, detractonlorOrientului, care nu vad in aceasta lume departata de noi,deck inizerie intelectuala gr matenala

Amandoua categorule acestea au contribuit, cu saufarms strata, la raspandirea unor idea eronaite despre lu-mea Rasarrtului

Rene Guenon, de pilda, pentru a cita unul dantre ceimai apnga luptaton in favoarea Oraentu1Lui, duce o cam-panile sastemataca, de multi vreme, pentru a arata de-formanle mentaartati europene, vionle ei, imposibili-tatea de a se apropl1a de Adevar, pe care Orientul 1-arfr pastrat neatans, autentac alcolo ar trebui cautat Ope-

si

www.dacoromanica.ro

38 ANION DUMITrut5

rele kw. Rene Guenon, Introduction a l'etude des doctri-nes tradationelles hindoues, Orient et Occident, La crisedu Monde moderne, L'homme et son devenzr seam leVedanta, etc , stmt o marturare vie a ceeace inseananapasiunea sri excesul puce in slujba unei cauze juste, pecare o falsified Se poate spun, ca naci lundusu con -temporana nu au fost atat de clrastca in deprecierea va-lonlor occidentale , mO. Ramakrushna, me]. Vivekanada,naci aced mare ganditor contemporan dela Podachery,Aurobinde Ghose, nu au fost atat de vitreg]. cu Occaden-tul, sau achrnratori fara Innate as cultural handuse Ei fa;in general, un apel Occidentulua, pentru ca acesta sa.descopere ceeace e vrabil si important in India

Pe de alta parte, senator]. ca Henn Mas,sas, vor sem-nala pencolul Onentulw., ca pe o anfluenta nefasta, adu-eancl in Europa, valorile obscure ale unea. =tee va.,g].primitive In ichatriba impotriva Ortentuluttl, intiatu-lata Intors Defense de l'Occident, Masses va seine

Asia nu cauta numai sa provoace revolta andigenilorsin pentru a hpsa contanentul nostru saracit, de amenseleresurse pe care le detane Ea vrea s atinga sufletulOceadentulua, west suflet divizat, nesigur de prmeaptulesale, avid in mod confuz de hberare sparatuala"1)

rata, in bnae generals, aspectele contradactorn. srul?care -an se prezmta Onentul de catre acele write ro-mantace, care 1 iubesc mat mult decat e nevoie, sau setem de el mai mult decat e prudent

In deobste, se crede, ca Oriental e o lume antanonneauncle se intaln.esic Sa se imbma bazar, civihzataamrtavasmul, ramerila bogatura, intelepciunea igno-relate 0 lume incremeinta, adoranata in supersttule

1) Op cut, p 15

sa

i pri-i

qi

p.

pa

www.dacoromanica.ro

ORIENT ySI OCCIDENT 39

prejudevdtale el Ce putem spera de la o lure, care amurit pentru ea insdista ? Ar putea tocmal ea sa invieOccidentul, and nu are putere sa se destepte pe sine,den somnul ea de veacuri

Nu in modul acesta vom pune not problema Cerceta-rea noastra nu va avea adica, mtentia Wadi sa supraesta-meze cultura Oraentulua, mci sa o deprecieze Fenomenulcu/turzlor orientate va fz un termen de comparatze Nuo pledoarie nice un rechizyborau va constrtul cerceta-rea noastra, ci doar un examen al unel structun cul-'turale, al valea mental:tat]. cleosebate, care ar putea sane sugereze anumate solute pentru problemele Deaden-tale Este aspectul morfologic culturilor, care ne va-mteresa in primul rand, aspect pus in valoare latat debane de Oswald Spengler, dar din care el a tras con-cluzu atat de gresate Dupa Spengler, monk culturecunt inclose si mdependente nu au mica o punte de co-mu/untie intre ele, sl trebue sa 'apart:a organelor uneaculture anunnte, pentru a o putea intelege De pilda,nu putem intelege matematuca antacid', deoarece ea esteo stamp* Intuitava a ,constructaea particulars, o stampstabled, pe tend matemataca moderns este o stamtd invesnalcd deveaure Matematuca anted era o arta a ma-suril &a ecluhbrului, care exprima acea serandtate a su-fletulua antac, caracterizata prm ceeace Spengler numesteapo/zmc, pe and anatemataca modeand este o st unta. a di-namiculua, este expresaa unei perm,anente framantan,este produsul sufletulua framdntat ,a1 Occidentului, su-fletul faustzc, nelamstat si in continnu neastampar Ast-fieJ, nu exista matematacd, c1 miattematici, sa tot astrel nuexastd arta, Cl arte, nu exists stnntd, stunte, etc Nu

all

)di_

al

www.dacoromanica.ro

40 ANTON DUMITRIU

se poste trasa istoria artei, istoria matematicei sau isto-n.a onscArei preocupara, de-a-lungul veacu!rilor, funds infiecare cultures, sau epoca culturala, faeoare din acestepreocupari a isvorit dm alte motive, si s'a desvoltat pealte coordonate

Exists 1 adevk eroaaie concluzia lug SpenglerEste iadevarat ca spiratul lomenese se schimha, ca altfelse insereaza in realutate astaza i altfel se insera actimcateva maa, de am Dar putem intelege aceasta si dovadaca !este asa, e >ea o i oonstatam Altoeva rezulta, din ana-laza lua Spengler, concluzie pe vase el nu a tiut Asa o ex-placiteze putem inteliege foarte bine o cuLtutra ft o men-talitate strazna, este foarte greu insa retrclim, sa neschimbeim mentalztatea noastra, pentru a apartzne real-mente alter cu/turz

Afarmatia lax Spengler, ca nu putem intelega culturilestrame de cultura occidentals, trebue dar, rectfficata, insensul ca nu le putem retraa, deoarece structura noastrapsiluca este 'Alta. Dar no' le putem intelege, proba ceamuss fauna e ca putem sa le exammam diferentele fac-tor* 'care cauzeaza aceste croferer4e

Studiul oblectiv al cavilizatulor pramativilor a demon-strat, & in fiecare fazes a cultural vi civalazataei, omul arec mentalatate deosebita, o structura intelectuala maacurAnd psahica partaculara, care-1 face SA." vada, saperceapa sa sa analnizeze luanea, intr'un mod diferit deal nostru Cercetarile bogate in directaa aceasta, in spe-clal cele ale 11* Levy-Bruhl i), au arnpus concluzia de maisus Dar ceeace e reinarcabil, Levy-Bruhl a insistat inurrnA asupra acestei chestium, e ca aceste cavalmJatin nusuit contradictorn cu a noastra, ci. nurmai desvoltate in

1) Les fornettons mentales dans les soetetes tnferteures, 1910 LaMentaitte prxmitiva, 19221, L'Ame prirhAtzve 1927

st.

si

si

in

www.dacoromanica.ro

ORIENT ySI OCCIDENT 41

alt sens Interpretanle grgbite ale unora au dus la in-cheerea existentes mot mentalitata prelogice care arantilogice, Levy-Bruhl a pmotestat formal impotrwa unorastfel de interpretan, pe care el nu Ie -a flout mcao-data')

Se poate coniclude dar, ca exista fenomene de culturadecsebote fiecare expramand, intrqun anume fel, tinmod de a tray 11 a vectea lumea Sa ne ocupam astfel, destructura culturilor mentalle, sa in particular, de am-eaa cultunlor chmeza su hindusa, de aceste cultura incre-menate, care nu evoluearza, c2 stau lunistate in propria formate:1

Ceea ce surprinde, in prinrul rand, pe eel care studiaza civil sa cultura chmeza, restrfuite Ocadentu-lui asfaza, in mod amplu, de catre cercetarile stunffficeale unua Maspero, Tscheppe, Wieger, Anderson, Granet,etc, este caracterul d'e sfarsat, de complet Idea le &roc-toare ale Chineziloir orgamzeaza, &data pentru totdea-una, omul sa natura inteun Intreg, Intr'o totahtate beordonata Exasta o soiladantate oompleta Intre om sa na-

1) ,M am pomenbt sone Levy-Email ca m1 s a atribuat odootrind numita ,prelogiom (de acest cuvant nu snot response-bbl) dupd care EU exista spmte ornenWti die dbud. felun, =tele lo-gic% die pilda ale noastre , allele, acelea ale praimativikor, prelogi-ce, adied lipsate de princapthre directoare ale gauctim logice, si as-cultand de legs diferite, aceste cloud menballtati fined exclusiveune cu alto. Nu era prea greu, In urtand, sa see arate ca prelo-gasmul" este de nesustinit+ Dar el nu a existat decat Aran gratlaaoelora care si au dlat ortteneala de a-1 edifica pentru a-1 ddirdmaNu am crezut necesar sa ma apdr impotriva unea, refutdri caredizolva o absurditate pakpabild i nu sa ref erea realmen. hd laluordrale mele Este adevarat ca am intrebumtat curvarntua pre-logic" Nu urmeazd ca am sustmut prelogimmul" (Bulletin de laSociete Frangaise de PhilosoPhie, 1929, p 109)

fa

www.dacoromanica.ro

42 ANTON DUMiTRIU

turf, intre societate ga umvers, care tformeaza impreundun sistem de ountlIzatiae A lounoaste natura inseamna acunoeste omul l sacletatea In,sa natura nu e regasatade legs abstracte, in chapul cum le intelegem not, Occa-dentaln, et de online Logica chmezilor nu este log-Icaarastoted-ficia a clasilicagalar, a a subordonrann concepte-lar close, sa spete, ci o logic a terarthalor, is unet or-dune, pe care ehanezul o descopera in concret, nu in ab-stract Ideea de ordane prezadeaza intreaga c-unoagtere-la

st ea va fa in mod coalsecvent, insast pnnetpmlculturu sa cavalazataet chmeze, constituand ea insasa, oordure asemanatoare cu aceea a naturaa In acest sensSaussaye setae Se considers ca un 'aspect religios or-dmea nature ca model-ul tuturor rarporturilor soctale,legile care orgamzeaza vaarta de Stat, sent pralvrte caleg). naturale"1)

Omul natura nu constatuesc doua regnuri separate,ci o pxastenfa umca, o sungura societate Pentru a gam,deco, local =atm in natural Si in societate trebuesesta. ardmea lrum a Chmezn nru, rau cautat legile socleta-tu, in chip.'" cum be cautam not, Cl au cautat ordaneanaturala a lucrurdor, sa au tzbutait, sal fundeze o some-tate stabda echiltbrata, in care toate raporturile eraudeterminate perfect') Cum o spume Granet, ideea, carepredomma mentahtatea chmeza, este ca funetrunea gan-

1) Ch de la Saussaye Manuel d Histove des Religions p 442) Remarcabil este, ea xn China nu au existat nibodata caste"_

,sal mei so awl De prin secolul al III-wea inaintea erei noastre re-gimul feudal este aboht functiumle deverund aooestale carturra-rilar mine putea sal ajungd pe treapta oea mai de suo a admi-mistratiel dupe gradul sooalea ve care o absolvea Astfel s'a in-fantat o aristocratic a oulturu, pe care Occidentul se stradueste,de putin harp, sal o realizeze, o nobLete un mandaranat intelec-tual Parintele Hue, In eartea ca de caratoria ,Dans la Chine" nere.ateaza vau, aeeasta stare de lucrun, valabila Inca si In secolulal XIX lea si probabil ast'azi

61

sa

si

pe

luant

at ga-

www.dacoromanica.ro

ORIENT *I OCCIDENT 43

dual. nu e de a cunoaste, ea de a secreta o ordane totalgpram aceasta are o ac-pune olvilizatoare1) Aspectul

acesta de online, al cultural sa ouvahzartaei ehmeze, se"lustreaza pranteo partaeularitate, care, pentru Occident,apare maa mult d'ecat bazara gandirea chaneza, in in-tregame, nu se desfaspara pe- prancapn particaare, peopum filosofice mchividuale, ea are o structural comuna,sa fiecare ganditor se antegreaza in matca comuna a gan-darn tradatapnale Se obasanueste a se traduce euvaiptulKta, pram i.5'coalei, se crede astfel, ea in China au existatscat filosotee, asemanatoare cu cele europene, care arfi profesat concept"' (-literate Ceeace este fals Granet aaratat, Cu o documentare satstaicatoare, din toate punc-tele de vedere, ca termenul Kia nu are semanficataa dekoala, eel putin in intelesul european Nu poate fi vor-ba de sasteme de idea dogmatice ditente sti Scohle" nualeatuesc o opozrtae doctrinalla, ca ma" eurand traducun conflict de prestigau 2) Ca este aN, se poate vedeadm faptul ea &sou-tulle sa asa zasele sunt intre-tuaute de diseapolu unua aceluaas maestri." Mai multde pilda, discapoln. lua Mo-tseu sunt num* pe scurt mo,tar cea a lug. Confuezus, 3u Desemnarea doctranea sust.-nuta de ansamblua dascapohlor celor do" intelepta, estecomuna, sa se face pr an termenul campus 3u-mo Insa,calm ne reilarteaa Csuang-tseu, existau o multime de Kw,derivate dan. doctrana lua. Mo-tseu sau a lua. ConfuciusCum ar fa putut fa numite intr un sing-L.1r fel data elear fa fort in conflict? Despartarea pe Scoale" se dato-reste unea pare de clasare a earl:110r s1 autonlor tor,care, cum o remarca Granet, s'a nascut dbm nevoale prac-tice si cluar mnemotehmce acest cratenu s'a aphcat la

1) Marcel Granet La Pensee chinotse, p 292) M Granet ap cit., D. 6

polemic].Inca,

www.dacoromanica.ro

44 ANTON DUMITRIU

constituirea Tratatuluz asupra literatunz, care constitueo parte a, 'stone?, przmvlor Han

In China nu a exastat o gandtre speculatavra, in sensuloccidental, ached sasteme disparate, independente ya m-onde fiecare Um &Inez, mai ales data e filosof sa pre-trade sa invete pe altn, scree Granet nu recurgemetiadata pentru a traduce in detaliu opinnle sale decatla singurele formule a caror ehcacrtate e garantata deun trecut indepartat"1) Dealtfel, analuza operelorsofice chineze, da un rezultat care nu ar putea,, Cu truciun chip, fi obtmut dm, exammarea filosofiea europenexdeale fundamentale, idede dnrectoare ale gandiru clu-neze, sunt aceleasi de-a-lungul veacunlor Aceste adei ch-rectoare, pe care noa suntem oblngati sa be traducem inconcepte aibstraicte, arata, la un examen sumac chiar,ca ganchrea nu s'a desfasurat pe temeuud unor categoruabstracte, categurnle chmezesti au rolul de a ordonagandlirea sa sunt insemnate totdeauna, prin mste sim-boluri santetice, ernbleme, care trebuesc considerate canaste categoru concrete Naci tunpul, mei spatrul sau nu-marul, on catnza, nu sunt abstractuum pentru inteleptalchimez Pentru a ilustra arceasta sa oonsideram un mo-ment tunpul sn spatiul in gan.chrea chineza Timoul nue a cantmuntate omogeng., waum e conceput de un Occi-dentall, contundtate susceptthala sa he davazata in frag-mente similare ySx superpozabile Turnpul chanezesc esteun ansamblu de ere, de anotimpuri sa de epoca , data mase ingadue, as spun, tunpul are o curbura, el e un an-samblu de molar]. ss de ntrnun., in care everumentele seaseaza, in felul for concret ca inteun receptarcul, unclelocul for e pregatat de mai inaante Tot astfel, spatpul e

1) Op cit p 83

filo-

www.dacoromanica.ro

ORIENT OCCIDENT 45

un domenzu de chmatura orazonturi, neomogene saidh.vizthil in lfragmente superpozabile In looul com(epte-lor definite, care sunt la baza oricarei doctrine occanen-tale, Chanezu prefers sumbolunde santetice care evocadirect realul, sa. In care se petrec anua-ne jocura numence,reprezen 'tand ritraul natural In fruntea tuturor acestorcategont concrete, exists Tao ioare este emblema ceamat cuprrnzatoare si mai santetica, evocand ordanea to-tals sa unaca, )concreta si activa4 Raporturile spatio-temporale sunt redate cu ajutorul a cloud embleme se-oundare, Yin % Yang, Ipnn care se exprama raporturilein tamp si spaau, numerele qa, ritanul

Trebue sa )notam aici, ca un Chinez nu se expramadata prm notiuna abstracte Sonerea chmezeasca nu vainsemna constitturea until sistean de sambolun, care SA'denoteze o ,abstractrune a o generahtate un fascacolde magma particulare, boot in sugestaa concrete si inreprezentan ale realulua Saanho lul scratptac al unm ase-menea m'kanunchi de amalgam va fi o embLema, care -thee-ma % aduce reahtatea asa cum este ea, In chversitateaea partLculara Cu toate Tcestea Chaneva au putut ajamgela o metal-y..1dg extrem de mteresanta, Tams-mai lua Lao-tseu, la o etaca superioara., cum e aceea datonta bin Con-fucius, la o stun% a numerelor etc Nu, putem sa neopnan mai m.ult asupra gandina chineze, on-cat de mte-resanta lax fa ea, Vila-idea sclopull nostru a fast altul de a&fun cistern l' de coorclonate al enthral chineze, si dea arata, Ica spre deosebare de Occident, e1 e bine fundat,neschambator, tradational Pentru ce sistemul de ca.vali-zartie sa cultura chmeza este nnruabil, permanent, nesu-pus 'vicasatudmilor care maneaza Occadentul ? Cum se

ib.-

mci-

ca

SI

gt

www.dacoromanica.ro

4() ANTON DUMITRIU

face ca.' o atat de veche i) a putut sa rarnariaatat de asemanatoare eu ea, insAsi, pran revalutule celemai vioIente sa misCarile cele mai dezordonate", dupacum spun un bun cunosator al 'stone]. Chines ? TrebueSal vedern in acest caracter rezultatul unei mentahtatadiferite, o pozitie a omului in fata. nattunl, alta decal anoastra Chmezul se mtegreaza Intr'o ordane marl-eta,pe care o descopera in Univers a care regizeaza vistam crocosmosulug. ca sg. a macrocosmosului In loc a im-puna naturig. el (aura s se adapiteze, sa,,si gg.seasca loadsa rmsninea lui in lame, el cauta ordinea Deaceea prin-eiptall superior si urnc care prezideaza intreaga gandire

desasurare a lumn, este Tao, ordmea principaalaPleca.'nd dela ideea de ordane, Chmezul o regaseste intoate manifesthrile natural]. 0 ale omulua Cultura so-cietatea chineza, fund express partaculare ale aceleatsi

sent sa yes/11c nesehambatoare Incre-xnerurea Chmea de-a-lungul asthma. are un sens mul'tmai adanc, sa. in orrice caz &hull decat dau Oecnden-tabu., in mod pejoratav, atunca card Isr imagmeaza mope-nul Soarelua-R'Asare ca pe o lume moarta inghetata

Sa ne ocupam scum, de India, in acelas mod generalsa principal, cum am facut-o pentru China Cand vat-barn de India nu vrem SA' intelegem. acest haos de natio-nalitati tsa secte, care constitueste astaza tundiamsmul, ciale referian la clasicisraul lorahmanic, care a predomanatO a orgarnzat viata in Cara lotusalor sa a elefantilor

1) China are o ant chttate fiabuloas5. Cu we-o patru mu de ammaninte de Onstos, Fo-ht ar h mternenet impErtufl chmez El a In-caniurat oraw,,e ou ziduri, a myventat calenclarul, megulele demuzuca medicma ritunle sacrificullor Durtastale cu adevaratbonce nu pot ft reconstituite decat de pe la and. 2000 a Ch

civihzatie

ss

si

ordure, nnuabile

13 *

rlgo

*

www.dacoromanica.ro

ORIENT al OCCIDENT 47

Dar ceeace e caracternstop pentru Ilnda,a, e ca, toatesectele acestea, iatat de numeroase, nu pot face abstrac-ie de brahmamsm Pana budismul, oea mai mare ere-

zoie isvorita don brahrnamsrn, a treibuot sa se adapteze latradrtaale imemorabile ale sporitualitatn hinduse, dan-du-sa o hteratura sanskrata, facand apel la operele deauto/rotate ta-adatoonala, Epopei, Purane, Upanishade, etc

Suntem astazi in posesia unui materaal enorm, pravindculture si lundusa eforturle unor Max Mul-ler, Burnout, Deussen, Masson-Oursel, De la Vallee-Pous-sm, Oldenberg, Dasgupta, Stcherbasky, Avalon, etc ,ne au facut cunoscutd, aproape complet, lumea maracu-loasa si imzera a Indies

In India, toate instrtutule brahrnamce, sooliale, econo-mice, rehgioase, se fundau pe gandrirea metatozaca tra-ditionala

Rehgia scree Masson-Oursel, deforanand putin rea-htatea, fundca religia, sau ceeace numion not regalebrahmanica, e suborcionata concept:ler metafizice for-meaza, pentru a spune asa, num torul coanun, sau fun-damentul tuturor factonlor indramsmulw.") Acest ca-racter tradtt?ona/zst a font pus in evidenta, cu exageranbinemteles, de Rene Guenon 2) Exista o conceptie meta-famed brahmaruca, despre lame si despre am, conceptiecare constrtueste trunchml comun al traditiei revelate demare intelepti ao. trecutuhu de Rashr s1 din care sedesvolta raninnle doctrmale secudarre, privind societatea,via a omulua in farmohe sa in cadrul natural. Am sous, caGuenon recurge la uncle exagerara, in ceeace pnvesteputeTea absoluta totaila a tradi(reti hmduse deoarece,

1) P Masson-Ouirsea L'Inde antique et la civilisation withering,p 692) Introduction a. i'etude _des doctrines traditionelles hindoues

sl

Y

civalizatia

sl

,

www.dacoromanica.ro

48 ANTON DUMITRIU

de paida, piranuda sociala lundusa, conform texte1or, artrebui sa fie o teocratae, avand la conducere pe brah-man]. , casta sacerdotala depnea, in mod doctrinal, aputerea temporala Cu toate acestea, se gasese in 'stormIndia foarte multe cazuri cand statele slant guvernatede casta rruhtara sa nu de cea a preatilor Aceasta aba-tere are si o explicataie din punct de vedere politic,mciodata, Incha nu a constituat o mutate Nataonalitatalecele anal diverse, asezate in tmuturale geograface celemai diferite, nu puteau s alCatuaasca o massa omogenasocials Preocuparea,de a salva elementul arian, fata depopulatille bAstinase, a provocat oarecari ideviera, ne-esentaale desigur, de la anstitutaile clasice brahmamcePoate ca tacmaa aceste pericole, care amenintau massaariana de a fa abseil:nth' de cea mchgena, va fi facut sapastreze statutul social Intr'o relatava fixitate In acestsens, Masson-Oursel scree Chiar acolo uncle araennerau neindoielauc stapana, se samteau Inca mstalataambianta data nu ostala, cel putan ineasmullata, des].daspretuata , de acs reginiul castelor, al caror stopesenti!al era de a salvgarda antegratatea elementulua dehmba ando-europeand, singuirul element fiber Asemeneaconditium au eterruzat institutule arhaice, intepemnd so-cietatea intro fixitate relatuva"1)

On:cum ar fa, in India rec-unoastem 0 puternacao cultura desvoltata, care are un caracter de per-

manenta sa de mutate putand fi asernanat cu eel pe care1-am gasat in China

Daca exa.mmam gandarea hindusa, observam aceeasiconstanta ca in gandirea chmeza nu exists o specula-tiefilosofica in sensul occidental al cuvantului solute on

1) P Masson Oursel op cat , p 99

intr'o

civi-lizatae

www.dacoromanica.ro

ORIENT BSI OCCIDENT 49

ginale, partileulare sa contradactorn exista o singuradoctrina exprimata in Vede Este adevarat ea Occiden-talu au, descoperit in India brahmanica si $colz, dar casi in Charm, aicestea reprezmta cu totul altceva decat Sco-hle fiflosofice europene Exi,sta numai o doctrma, aceeaeprImata de Vede i a cares. autoritate este absolutes,Autontatela Vedelor, scree Masson-Oursel, se satisfacesaingura, -fares mci un recurs la vre-o facultate de cu-noastere sau de raVonament"1) Doctrina Vedelor se re-fers la' tot la metafiznica, al om, la ritura, la societate,la Inatene, etc, pe are le ineadreaza intr'-un organismunatar perfect data cu islyulanirea ereziei budaste sesumte nevoia unea exegeze a textelor vedice, opera in-deplaanta de aceste Scoh" falosofice, care nu sunt naci*coli" mci sisteme filosofilce Iacobi sa Stcherbatsky auaatat si motalvele istorice a momentul aparrpei acestorScoli" Nurnele sanskrit al acestor sisteme" este dar-shana", ceeace insearnna aspect sau punt de vedereSunt case darshana, texte exegetice, care expranane varietur in sutra, aforisme -condensate diverselepuncte de vedere ale Vedelor, adiea domemile particu-lars la care se refers Sastemul Mimansa (prima dar-shana) lanalizeaza conceptia legu handuse dharmaVaishesika este un astern si o teone a cunostintei,Nutlya este o tehmca a rationamentului, un fel de logics,dar care nu opereaza asupra abstract:mm.10r, cn asuprafaptelor Vedanta este sistemul metafine al VedelorYoga infatiseaza tehmcele ascetice care due la ehbe-rare Samkhya este complementul sistemului Yoga,primul Land de ordm teloretac, al doullea de ordm prattle

1) Op cut , p 227

fizic l

;

www.dacoromanica.ro

ANTON DUMITRIU

Toate acestea sunt exprimate intr'o man lera aforistada,sisunt, odata pentru totdeauna adevarate.

Textele acestor case darsharva nu sunt discutabile, adicamochficabale- unum brahman autentac a-ar fi pututtrece prm mante ca unul dm sutra Vedeintet, de pilda,ar putea fa fals In India nu a existat o gandiretied, dinamaca, adevkul era dat, de texte, sa sfortareaintehgentu urmarea in.telegeTea, nu descoperireaAceasta ne face sa icionchidem ca Handusu nu au avutvideea occadentala de adevar Termenul satyam, pe careOccientaln il traduc, in general, prin adevar", exprirnaBoar exactitatea rituals, ceeace e normal correct, nureeace corespunde unui obiect1) Hind-usn au avut o altsconceptie despre relatnle din inatura sa duitre natura sicm, pe care nu le-au tradus prim adevarun abstracte, cipion ideas de ordne, fie in lumea fizaca, fie in cea mo-rals i spirituals , este termenul dharma care exprimaaceasta conceptie Sacrafaciul, ca sl ritualul, in genre,societatea ca sa actvvitatea omulua se Integreaza indharma, in ordmea naturals a lumn, in care fiecare gestsi fiecare lucru are functaunea lui determmata

Se intelege astifel, pentru ce societatea handusa trach-tionaTa se va constitui intr'o anume ordine, in paste pre-cis despartate si ca intreaga actavitate a inclivadului si asocietataa va fi determinate inter un mod riguros, pe toateplIanusile Dharma, ordmea din natura sa din on, rezulta,in concept/a brahmanaca, din insasi natura funtei, dinn9.tura lui Dunnezeu Ex/sta o ordine Prancipiala a lu-mp. si a term si a octavo inseamna a to aseza in mijloculacestei ordine Iata motivele pentru care societatea hin-dusa traditionala este incremeanta, motive inirmsece nu

D Masson-Oursel Op crt , 1p 145

5o

hu

s;11

au

thalec-

www.dacoromanica.ro

ORIENT OCCIDENT 5l

de nature istorica sau geografica Hindusul cm-wasteaceasta.' ardine, pe Mare o enunta in mod autoritar abso-lut Vedele, el crede in ea si In traditae deaceea el otraeste Incremecnarea Indies este expreswa ordmei per-fecte care domana lumea si pe care India s'a constructin Intregime Sectele diverse, care au aparut pe paman-tul Indiea, nu au putut Schamba aceasta ordme, u i maacurand au fast cumente de sparitul traditionalist, asa cumbudisanul original a trebutt, pentru a se men4ine, SA seadape de la isvoarele bogate ale tradatiei brahmanice

SA revenini arum asupra trasaturn caracterastice acelor doua fault= examanate, pe cat de rapid posabil, sial carer examen putea fi Inca prelungit sa la alte

fie dmtre cele complmt moarte, cum au fast aleEgiptului Babilonulin etc, sau dantre cele Inca via, maaceca islamica* Ceea ce este esentual in aceste cultureeste forma for statacci, spre deosebire de forma cultural.Occidentale, funcaarmente dinamacti

Increrneaurea Orientulu2 se datorsste unea tiuterrucetraditin, care aduce o seama de prancapu revelate, dorm-nand Intreaga desfasurare a vietaa Orientulua, in toatedirectide India sau China recunosm o ordure principal:Atradrtionala, un fond institutional permanent, care predamana toate faptetle 0Mcidentalul, dimpotriVA, este incautarea unei online principiale plan spoculartale celemaa aventuroase mmunate Sangurele epoci europenein care o asemenea ardme a foist incercata este cea bi-zantang i Icea catohcA, imlpeniul Basiledor si, impermlPapal() r

Dar, doctrine crestand, fie cea din rasarit, fie cea dinApus, era o dactrinA abia in formate, care i i cauta, ea

$1

fi

cul-turi,

gs

gs

Ss

www.dacoromanica.ro

52 ANTON DUMITRI1.1

insasi prmcipiile, discutnle bizant trie sl framantareadoictran.ala catorhca sunt un. simptom al neputantrei cre-stmasmului. de a orgaanza lumea sa esecul lua fn fata so-cnalulua Crestnnsmul acaparase o fume in care nu senascuse o lure patrunsa de cultuira grecreasca , diver-seare conolt, care cAutau sA fixeze dogmatic dbetrma,erau de foarte multe on, expresala unor denderate poll-toe decat a unei onentan doctranale

Rene Guenon a gasit o expres e lusts, pentru denu-nnreta cultunlor onentale, dandu-le numele 'de cultuntradztionale 1) Dar el crede ea acestea reprezinta SRAdevArail. Noe nu ne putem asocia acestea opmn sa asu-pra acestei chestauna vom revern Ceeace ne antereseazaeste urmatorul fapt exists si au existat cultun bineorganizate, Intr'o forma completa", pe toate planunle,spre deosebare de cultura europeana, care nu s2 -a gasit-Inca echilibrul ea prancipial, in mci un domemu, mei ineel social, sau in cel filosofic, mci in eel artistic, sau incel etc

1) Cuvanutl tradtfze desemneazg, in mod curent, transmisiuneaunei. doctrine a unor practice, etc In particular traditia unea re-hgh revelata nescrisA, pe care fundastorua sau prim aincreditat-o cliscipoillor, perpetuandu-se a,stfel oral, din generatein generate Pentru Guenon traclita este an general, transmnerea

satusa sau oral:a farce deoseknire, a unei inv4611-un Ni se pareca Guenon are dreptate sa ca distinc ia nu mace e necesara datace tradrta i scriptura au aceeasi. valsoare Gmgnebert ocne Nu-Mar catolicismua a situat pe acelasa, plan paxz piatatis affectuet reverentia, cum spun Pdnntri consihului de treizeci. Tradata

Scriptura" (L'Evolution des dogmas)

inseamna

ii

www.dacoromanica.ro

IV

CULTURA BSI CIVILIZATIE

Am intrebuintat, tot tunpul, termemi de culturaPara a-a. debug, intr'un mod precis, lasandu-le

semnificapa for vaga, cut care circula in mod obasnuitSe cuvme preciizam, cu atat mad. mult cu cat acestenotium au. devemt aza destul de dascutabile

Ce este cultura ce este civilizatia ? Ce stunt acestecuvinte, al caTor continut amplu poate acopera toate ma-mfestarkle spiratuale mate-male ale omulut ? Se vorbeste chiax de cavilizalnle pnimatavilbr, de civihzatnledispanute, de civillizatia crestina, etc Dacia ar fl s nerefer= la eel care au analizat aceste concepte, confuzia s'ar mars nu exists o acceptie unica grecisa aacestor termem, Sa semluficataa for variaza de la unscruator la altul

Este adevarat ca exista, o constants a inIele-sului lor, dar acest inteles maanm comm este inconjualat,in general, de un halo confuz, in care se incrucaleaza,cele maa lummease 2 cele mai Intunecate raze de lu-mina

vilizatie,

sa-z

sl

a

sq.

totusi,

9a. 51-

www.dacoromanica.ro

54 ANTON DUMITRIU

SA plecam deaa intelesul mtuitav al acestor tormem,care, de fapt, este resortul creapei for ExamenuL vie iiprimitivalor a condus la constatarea, 0a exista o civih-za primitiva, dar nu o cultura pramatIva." mcmodataun socaolog nu a vorbat de cultura paanutavalor, di de ci-valizatia for Simtim in mod direct, far% a ne gam in. pre-zenta unea Idefmata, ca termenua toultura" n1u poateaphcat manifestanlor prirziitivilior Aceasta constatarene va pune pe urmele semmficataea culturn.

examin'am rnodalatatea acestor ctivilhza n mcapienteCercetarale numeroase ale sociologilor ne-au pus la in-dearthua, un materaal destul de vast, aproape complet,dun care se degajd tin caracter determinant al pramit

toate operele lor sunt lipsate de criteria, suntexpresaa imethata si nereflectata a unor oreclinte i su-perstrtii confute Arta prunativilor nu se face pe prin-cipaa Isa nu exprimA o anumita conceptae este-

isvorifai danteo viziune general' si coherent' alumai ea expruna", uneora contraclictorm, o searra deidea vagi, de temem, printr'o optitc6 deformantg., casejuxtaputne amagini larvare, obtmute clieodata, fprantr'omatime de kneel-we de puten deoseNde Observat4,insa, arta Grecului sau a Huadusulual sbatuale care, in-fatiseaza zeu, personaficand adealul de perfectaune uman,sau templele exprimand armonia solida a Unaversului,sustrinut de coloanele geometrice, ionise, donee sau corantice , pagodele hinduse, imagma a ierarham, sauBudda compatisantul, care, cu o nne de brate, impartemala sa antregea omenari in sufennta In civilazatia primatnivilor nu exista prancipn nu ex:1sta mci In -tiin a, inmectima, sau in relagia lor, uncle faptele cele maa di-verse se invailmasesc laolaltg

Putem spune -atunci deoarece pranutivai au o civili-

sa

Sa

a

artist-ice,tfIc6,

cavdrzatim

-

valor

www.dacoromanica.ro

ORIENT y I OCCIDENT 55

zatie nu 1.1. se poate atrabua o cultura, su deoarececeeace le lapse to este toemat un sastem de principal,cultura, in general, este sistemul de prmapiz dupa careare Toe intreaga activztate, pe toate /aturae, a unes co-lectzmtelp.

Aceasta actuvatate poate avea loc si lard culturhatunen ea este haotred, prianatuva, ea este o eavahzatie pur

sarnplu, dar nu e bazata pe o cultura. 0 asemenea co-lectivatate nu a reuTt Inca sa seereteze o cultura, nu aajuns la maturatate, este o colectrvatate prunatava

De aim rezulta doua leoncluzu Cavalarzataa nu este uncaracter esentral al cultural, a nuanaa orgamatatea samarafestata, in mod necesar, exastenta unea cultura Cuante ouvante, data ne gas= in fa4a unea eavtlizata organa-zate, este sagur ca ea exprirna.' o cultura Este cazul cul-turlor moarte, cum e aceea a Assaraenalor, care nu poatefi judecata, in cea mai. mare parte, decat dupa operelede 01\711E12a-4e ramase de la ea Pe de alta parte, T. aceastaformeaza a doua (conclume, desvoltarea extraordalnara aunea avalazatal nu este seannul &ger al unea cultural.m9ra. numat dupa orgarmatatea ea se poate judeca na-velul cultural respeetry Daca intelegem, ea nu culturaseereteaza crvalmartaa, ca numaa o organazeaza ca expresae a ea, cavalazataa nu inaa e o necesara a cul-turn mitre ele nu exasta un raport de amplicatae de laantecedent la consecvent , dar acest raport exasta intreaultura sa orgarneatatea unea avalazatn. coresp-unzatoareAadar, este posabal ca o eavailizatie sa se lnpertrofieze,sal la. o desvoltare uamatoarei Tara ca aceasta sa denoteexastenta unea cultura mature , numaa. dada aceasta ova-lizatle