Romania intre

Orient si Occident

Componenta grupei:Chiorescu Theodora AndreiaCusen Maria AlexandraGheorghe Ema Mihaela

15.11.2010Profesor coordonator:

D-na Coman Ramona

“Istoria isi bate joc de cei care nu o cunosc,

repetandu-se”

“Nu ma tem nici de banuiala ca as

intrece masura, nici de invinuirea ca as ponegri de voi spune ca nu

se afla pe fata pamantului un neam de ticalosi mai marsavi

decat fanariotii”

Contele de Langeron

Despre Fanar si Fanarioti

La Constantinopol, pe malul sudic al Cornului de Aur, a existat si

exista si azi cartierul Fanarului, numit astfel de la un far, pus

acolo pentru orientarea corabiilor. In acest cartier locuiau in special greci, oameni priceputi

in afaceri, cu multe relatii, cunoscand bine pe fruntasii

imparatiei, carora le furnizau tot felul de marfuri, ambitiosi, dar in acelasi timp intriganti si lacomi.

Singurul tel al tuturor acestor fanarioti, tintit inca din cea

mai frageda copilarie, era un loc de domnitor in Muntenia

sau Moldova .

Privita in general, epoca fanariotilor a fost o epoca de

decadere.Intriga, bacsisul, mita au pret

din ce in ce mai mare, iar in schimb “caracterele devin

din ce in ce mai rare” .

Obiceiul incoronariiDesi situatia lor era atat de

subreda, domnitorii din Moldova si Tara Romaneasca, la sfarsitul epocii fanariote,

sunt inscaunati cu mare fast, potrivit unui ritual mostenit

de la fastul incoronarii imparatilor bizantini.

Dimitrie Cantemir – “Descriptio Moldaviae”

“Cu acest alai, pleaca pana la curtea vizirului, calare, […], iese din cetate si se indreapta care marea biserica a Patriarhiei din Constantinopol.

Oricine il vede pe domnitor calare, turc sau credincios, chiar daca e asezat in dugheana sa, trebuie sa se ridice in picioare, sa-si incruciseze mainile pe piept sis a-si plece capul; mai mult

decat atat, indata ce a trecut pragul portii, toate sentinelele de ieniceri sunt aliniate de sefii lor si-l salute pe domnitorul care trece, ca si pe marele-

vizir, plecandu-si capul, punandu-si mana dreapta pe inima si tragand in jos de pulpana hainei,

semn de mare cinste la ei, vrand sa spuna ca il respecta atat de mult pe domnitor, incat isi

acopera picioarele in fata lui si nu se incumeta sa se miste decat daca o va porunci el. “

Economia Teritoriul tarilor

romanesti era ciuntit, fiscalitatea se accentueaza, iar intriga, bacsisul si mita au pret din ce in ce mai mare. Astfel, in ordinea sociala, se da o oarecare libertate taranilor, se infiinteaza spitale si scoli, se impun noi legi, insa toate acestea nu compenseaza marile scaderi ale epocii fanariote, care ramane totusi o perioada destul de trista a istoriei noastre.

Tara era impartita in judete, fieare judet fiind carmuit de un administrator, numit, ca si

in Rusia, ispravnic. Fiecare familie trebuia sa plateasca la Divan

o “dajdie” oarecare, care putea fi reprezentata de bani, vite sau grane.

Statul avea venituri, mai intai de pe urma capitatiei, apoi din impozite indirecte si de la vami. Multa vreme, impozitele indirecte ajungeau numai in vistieria domnitorului,

deosebita de cea a statului. Dupa reformele lui Constantin Mavrocordat, cele doua

vistierii s-au unit intr-una singura.

Romanii dadeau domnitorilor lor titlul de domn sau voievod, unul de origine latina (dominus), iar celalalt de origine slava

(voievoda). La inceputul secolului al XIX-lea, sfatul

domnnesc nu mai numara decat doisprezece membrii, toti boieri de primul rang, numiti divaniti sau divanisti, adica

boieri din divan. In Tara Romaneasca, membrii sfatului domnesc erau, in ordine: marele-ban al Craiovei, marele vornic, marele-logofat,

marele-spatar.

Politica

“Nicio descriere nu se poate apropia de adevar cand este

vorba sa-I infatiseze pe slujbasii din Tara Romaneasca.

Nemasurata lor imoralitate, ticalosia –acesta este cuvantul potrivit- indurereaza si umple

omenirea de sila”.

Contele de Langeron

Moda si obiceiuri “Situarea tarii noastre intre Orient si Occident

defineste principalele caracteristici care particularizeaza cultura romana, individualizeaza mentalitatea poporului si determina specificul national”Vestimentatia din perioada fanariota a preluat accente din Bizant, iar ceea ce numin noi port fanariot sau tinuta deja se impamantanise demult la noi…

Calatorii straini au semnalat asemanarea dintre costumele taranului roman si cele al razboinicilor daci asa cum este el infatisat pe basoreliefurile de pe columna lui Traian.Motivele ornamentale amintesc de motivele ceramicii stravechi care si au originea in Antichitatea timpurie.

Ceramica secolul al XVIII-lea

Costumul romanesc este caracterizat de broderia de pe camasi, mai bogat in costumul femeiesc, de o mare delicatete si desavarsita sobrietate, culoare predominata fiind albul, cu intretaieri pe piept, pe maneci si mansete, brodate cu dungi fine de culoare rosie sau neagra.Doua aspecte pozitive erau curatenia tinutei, iar consulul Prusiei, Nelgebaur spune despre taran ca „este curatenia pe care o intalnesti chiar si in coliba cea mai saraca” si fermitatea taranilor de a si pastra portul traditional.

Cat despre boieri, nu era o foarte mare diferenta a hainelor …

Imbracamintea femeilor la curte, nu se deosebeste prea mult de cea a barbatilor, acestea purtau si ele salvari pe dedesubt si papuci.Pe desupra, niste camasi din matase, foarte decoltate, un anteriu prins in fata cu agrafe, un ilic din catifea brodata, iar cand ieseau din casa purtau feregeaua.

Aspecte religioase

Deosebirile dintre Biserica de Apus si cea de Rasarit,evidente inca din

secolul al IV-lea(cf. 251),se precizeaza in secolele

urmatoare.Cauzele sunt multiple :traditii culturale

diferite(greco-orientale,pe de o parte,romano-germanice,pe de

alta);necunoasterea reciproca,nu doar a limbilor,ci si a literaturilor

teologice respective;divergentele de ordin cultural sau

eclesiastic(casatoria preotilor,interzisa in

Apus ;intrebuintarea in cult a azimei in Apus si a painii dospite in Rasarit

etc.).

Intrarea în sediul Patriarhiei Ecumenice din Fanar, Constantinopol

Personalitati

Ioan Gheorghe Caragea

Ioan Voda Caragea este numit domn la 8 septembrie 1812. Este

un om inteligent, si cult, dar lacom si viclean, ca majoritatea

fanariotilor de altfel. “Ciuma lui Caragea” a durat un an de zile in capital,in restul tarii si mai mult;se crede ca au pierit

peste saptezeci de mii de suflete.

Domnita RaluDomnita Ralu, fata cea mai mica a

lui Voda Caragea. Este inzestrata cu un deosebit simt al artei,

crescuta in cultul marilor creatori europeni de literatura si muzica.

A amenajat in palatul domnesc un mic teatru, cu decoruri din hartie vopsita, gasind actori in randul tinerilor care frecventau Scoala

Domneasca.

Alexandru Ipsilanti

Se trăgea dintr-o familie grecească din Constantinopol, care s-a stabilit în ţară şi s-a încuscrit cu boierii români.

Înainte de a primi domnia, a fost dragoman al Portii. Era

un om foarte învăţat şi dornic de reforme. A fost unul dintre domnitorii fanarioţi mai buni.

In concluzie , epoca fanariota a avut o contributie majora la formarea istoriei noastre ca popor, lasandu-si amprenta

asupra mentalitatii, culturii, si poate datorita regimului fanariot religia dominanta este

cea ortodoxa.

Bibliografie• Constantin Gane , “Amarate si vesele vieti de

jupanese si cucoane”;• “Bucuresti, 550 de ani de la prima atestare

documentara 1459-2009”;• Neagu Djuvara, “Între Orient şi Occident”; • Nicolae Cartojan, “Istoria literaturii romane

vechi”;• Constantin Giurescu, “Istoria ilustrată a

românilor" ;• Mircea Eliade, “Istoria credintelor si ideilor

religioase”;