INTRODUCERE ................................................................................................2

CAPITOLUL I. REALIZARI SI TENDINTE SEMNIFICATIVE DE

EVOLUTIE ALE TURISMULUI PE PLAN MONDIAL

I.1. Evolutii si tendinte in turismul international...................................................4

I.2. Aspecte calitative ale evolutiei turismului pe plan mondial...........................5

I.3. Analiza ti caracteristica factorilor  dezvoltarii turismului in tarile Uniunii

Europene..........................................................................................................8

CAPITOLUL II. STUDIU COMPARATIV AL DEZVOLTARII

TURISMULUI INTERNATIONAL DIN PERSPECTIVA REGIONALA

A BELGIEI, AUSTRIEI SI UNGARIEI

II.1. Principalele destinatii turistice in tarile Belgiei, Austriei si Ungariei ........10

II.2. Analiza comparativa a indicatorilor industriei turismului pentru tarile

Belgiei, Austriei si Ungariei pentru anii 2000-2009...........................................15

II.3. Perspectivele de dezvoltare a turismului international in tarile Belgiei,

Austriei si Ungariei..............................................................................................16

CAPITOLUL III Rolul si particularitatile turismului international si

impactul asupra economiei tarilor   Belgiei, Austriei si Ungariei

III.1.  Impactul turismului international asupra economiei.................................19

III.2.Evolutii recente ale turismului mondial si european pe destinatii ale

OMT.........................................................................................................22

III.3.Analiza  previziunilor  ale OMT pentru industria mondiala a turismului...23

CONCLUZII .....................................................................................................25

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................27

ANEXE...............................................................................................................29

1

INTRODUCERE

Turismul, ca fenomen economic si social, a cunoscut dezvoltari spectaculoase,

explozive in cea dea doua jumatate a secolului xx. Dorinta de a calatori si de a

cunoaste lucruri noi este cunoscuta inca din antichitate, chiar daca la inceput

aceste dorinte aveau ca scop principal razboiul, cuceririle de n oi teritorii sau

schimburile comerciale.Cresterea nivelului de trai a permis ca sumele pentru

cheltuielile pentru turism si pentru petrecerea placuta a timpului liber sa fie

introduse în bugetele unui numar tot mai mare de familii, iar dezvoltarea

spectaculoasa a echipamentelor si mijloacelor de transport a condus la crearea

unei oferte turistice capabile sa raspunda, cât mai bine, cererii si chiar sa

stimuleze cresterea acesteia.

Actualitatea temei.Astazi turismul international implica din partea turistilor

un nivel de instruire si un grad de cultura ridicata care permite aprecierea

obiectivelor culturale din punct de vedere al

arhitecturii,constructiei,valorii, ,semnificatiilor spiritual si continutul de obiecte

de arta.

Scopul lucrarii este:

De a cerceta diversitatea obiectivelor turistice pentru promovarea

produsului touristic din lume.

Dorinta unei experiente divine.

Nevoia de cunoastere si de placere estetica.

De a atrage turistii sa-si aleaga locul destinatiei dorit.

De a cunoaste pericolul in cadrul calatorilor in Europa.

Reesind din scopul propus au fost formulate obiectivele:

Studierea literaturii pe tema actual.

Analiza bazei legislative pentru folosirea efectiva a obiectivelor turistie.

De a descoperi turismul international ca forma beneficiara in turism.

Nivelul de cercetare.Turismul international din Europa prezinta interes pentru

multi savant din toate regiunile.Multi dintre ei au descries acest tip de

2

turism.Unul dintre ei este Delia Popescu, Rodica Minciu, Mihaela Padurean,

Remus Hornoiu care in cartea sa “Economia turismului” a descris mai multe

aspect regionale de o importanta majora.Un alt savant ce a pus aport in

dezvoltarea turismului international este Ion Teiusanu in monografia”Geografia

turismului.

Din analiza cercetarii turismului international pe aspect regional activeaza

multi savant ca autohtoni si romani:Cristina Dinca,Adriana Iacov,Bogban

Bacanu care descrie importanta si aportul dezvoltaii turismului in general.

Deci,imi ramine sa mentionez ca turismul international este studiat de o

multime de savanti care descriu cu drag iubirea fata de locurile frumoase.

Metode de cercetare.In lucrare am utilizat metoda analitica care consta in

analiza cartilor in domeniul turismului international referitor la tema

data,metoda experiment unde am pus accentual pe pelerenii in diferite directii

ale europei avind scopul de a desfasura excursii si de a colecta material

foto,video,metoda deductive din tot materialul studiat am dedus ca calatorile cu

mai multe scopuri sunt parte componenta a turismului international.

3

CAPITOLUL I. REALIZARI SI TENDINTE SEMNIFICATIVE DE

EVOLUTIE ALE TURISMULUI PE PLAN MONDIAL

I.1. Evolutii si tendinte in turismul international

Turismul este unul dintre puţinele sectoare care se intersectează cu o gamă largă

de activităţi economice şi sociale, precum şi un element de referinţă pentru

economie şi piaţa forţei de muncă în ţările în curs de dezvoltare. În aceste

condiţii, guvernele diferitelor ţări, cu sprijinul organizaţiile specializate în

turism, pot şi trebui să joace un rol activ pentru a aborda dubla provocare în

vederea obţinerii unui răspuns la schimbările climatice şi reducerea sărăciei.

Rata de creştere în ceea ce priveşte turismul a crescut considerabil. Legătura

între turism şi dezvoltare s-a accentuat începând cu anii `60, respectiv, cu

intrarea în „era” turismului de masă. Numeroase regiuni şi ţări lipsite de resurse

sau aflate în diferite situaţii de inferioritate comparativă, dar prezentând interes

din punct de vedere cultural, peisagistic, al florei şi al faunei, cu un climat

natural şi social calm, au găsit în turism o şansă pentru relansarea şi

modernizarea economiei, echilibrarea balanţei de plăţi, creare de locuri de

muncă, valorizarea patrimoniului cultural şi tradiţional. Tot mai mult, turismul

este corelat cu opţiunea pentru dezvoltare durabilă şi este apreciat ca fiind un

instrument de mare forţă în strategiile de promovare a păcii la scara întregii

lumi. [10,-p35]

Dar, dincolo de extraordinara dinamică la nivel international, turismul a

înregistrat, în timp, o serie de evoluţii cantitative şi calitative, care, deşi au

întărit rolul potenţial pe care îl poate avea în dezvoltarea economică, au

accentuat complexitatea interdependenţelor şi manifestărilor, antrenând noi

orientări în domeniul politicilor turistice.

În analiza circulaţiei turistice, s-au utilizat studii şi publicaţii statistice ale

organizaţiilor şi instituţiilor internaţionale, în principal, ale Organizaţiei

Mondiale pentru Turism, ale Consiliului Mondial pentru Turism şi Călătorii.

Analiza circulaţiei turistice internaţionale prezintă, totuşi, suficientă relevanţă,

4

nu doar la nivel macroeconomic, în fundamentarea strategiilor şi politicilor

turistice, ci şi la nivelul agenţilor economici, în definirea strategiilor de

marketing. De asemenea, cunoaşterea evoluţiilor cantitative şi calitative ale

pieţelor turistice este extrem de utilă Organizaţiilor de Management sau de

Promovare a Destinaţiilor. [3,-p49]

Evolutia turismului, ca rezultat al actiunii conjucturale a numerosi factori

(economici, demografici, psiho-sociali, politici) a marcat de-a lungul timpului

un curs ascendant. Se poate vorbi, chiar de o dezvoltare fara precedent a acestuia

manifestata pe de o parte prin cresterea numarului de turisti, a cererii de bunuri

si servicii turistice, iar pe de alta parte prin diversificarea ofertei si cresterea

competitiei intre prestatorii si intermediarii de servicii turistice. Turismul

international definit ca “ansamblul fenomenelor si relatiilor ce decurg din a

deplasarea si sejurul persoanelor ce viziteaza o tara, alta decat tara lor de

resedinta” reprezinta, in opinia majoritatii specialistilor, componenta cea mai

dinamica a circulatiei turistice.

Aceasta evolutie se explica, pe de o parte prin actiunea a numerosi factori, a

conjuncturii mondiale favorabile si pe de alta parte a experientei turistice

acumulate.

Turismul international, mai exact circulatia turistica internationala are o

multitudine de fatete, impunand o analiza cel putin din perspectiva evolutiei si a

distributiei teritoriale.Cei mai expresivi indicatori utilizati fiind sosirile,plecarile

de turisti si incasarile cheltuielile din turismul international. [7,-p78]

I.2. Aspecte calitative ale evolutiei turismului pe plan mondial

Primele 4 pieţe emitente de turişti sunt şi cele care numără cei mai mulţi

utilizatori de internet, conform studiului "Comercializarea în domeniul

destinaţiilor turistice; strategii pentru era informaticii", SUA, Germania, Japonia

şi Marea Britanie furnizează 2/5 din numărul de turişti internaţionali şi peste 80

5

% din cei care apelează la Internet pentru efectuarea de călătorii externe.

Serviciile turistice publicate în sistemele electronice din SUA au cuprins

aproape 1 % din totalul vânzărilor. Pe de altă parte, în Europa, vânzările prin

Internet au atins 1 mld. USD, reprezentând 0,5 % din totalul acestora. Pentru

anul 2010 studiul apreciază că în Europa Occidentală, cifra de afaceri realizată

prin intermediul Internet va atinge 4 mld USD, reprezentând 2 % din cifra de

afaceri, în timp ce în SUA ele se vor ridica până la 10 %.

Studii de specialitate din cadrul WTO au identificat principalele megatendinţe ce

se înregistrează în domeniul turismului, până în prezent şi care se va amplifica în

perspectiva anilor 2020, în ceea ce priveşte cererea şi oferta turistică. Printre

cele mai semnificative aspecte, pot fi menţionate următoarele:

- un număr mereu crescând de turişti doresc să-şi satisfacă hobby-urile şi

interesele lor speciale, bazate pe natură, locuri istorice, activităţi economice şi

interese profesionale;

- turismul etnic, reprezentat de cei ce doresc să-şi viziteze locurile unde s-au

născut ei sau strămoşii lor este în creştere; o latură aparte o formează turismul

religios format din persoanele care, prin pelerinaje, vizitează locuri sfinte, legate

de convingerile lor religioase;

- creşte cererea pentru noi destinaţii, cu repercusiuni benefice dezvoltării de noi

zone sau asupra îmbunătăţirii şi extinderii celor existente;

- sporeşte preocuparea pentru menţinerea sau ameliorarea stării de sănătate şi, în

acest fel, stimulează dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice şi centrelor de

tratament balneare; hotelurile clasice din staţiuni încep să se adapteze la noile

orientări ale cererii, incluzând facilităţi şi unităţi pentru gimnastică, fitness, alte

tratamente şi proceduri netradiţionale etc., crescând interesul solicitanţilor;

- se constată o tendinţă de sporire a numărului de vacanţe de durată mai scurtă,

aceasta permiţând dezvoltarea mai multor destinaţii turistice, iar pentru

satisfacerea cererii, ocazia de a oferi facilităţi şi activităţi pentru turişti, în toate

anotimpurile;

6

- creşte numărul persoanelor de vârsta a III-a care sunt mai active şi dornice de

călătorii, fără să se înregistreze reduceri la numărul de persoane de vârsta medie

sau din rândul populaţiei tinere; în paralel, persoanele handicapate călătoresc

într-un număr crescând, fapt ce determină adaptarea serviciilor şi utilităţilor

pentru necesităţile acestui segment de clientelă;

- turiştii devin mai experimentaţi şi sofisticaţi şi aşteaptă atracţii de bună

calitate, utilităţi şi servicii pe măsură şi tarife preţuri adecvate calităţii în

călătoriile lor;

- călătoriile de afaceri sau pentru congrese, conferinţe, reuniuni etc. continuă să

se dezvolte, aducând beneficii tot mai mari organizatorilor; multe persoane care

participă la astfel de acţiuni sunt în acelaşi timp şi turişti "de vacanţă" care

doresc să cunoască zona pe care o vizitează;

- sporeşte numărul turiştilor care sunt preocupaţi de problemele de mediu natural

sau social şi, prin urmare, cresc căutările unor destinaţii foarte puţin poluate şi

fără probleme de mediu sau de natură socială; ca urmare a acestor orientări,

foarte multe destinaţii sunt preocupate în adoptarea unor programe de dezvoltare

şi doresc să încurajeze turismul de bună calitate, care evită problemele de mediu

sau de natură socială, optimizându-se şi beneficiile economice;

- staţiunile turistice mai vechi sunt restructurate şi revitalizate pentru a

corespunde aşteptărilor prezente ale turiştilor, procesul fiind planificat şi condus

cu multă precauţie;

- turismul utilizează într-o măsură tot mai mare, tehnologia modernă în domenii

ca servicii de rezervare sau marketing; în ultima perioadă Internet-ul a devenit

un mijloc tot mai important de informare şi marketing. [1,-p15]

7

I.3. Analiza ti caracteristica factorilor  dezvoltarii turismului in tarile Uniunii

Europene

Evolutia turismului in Uniunea Europeana , ca rezultat al actiunii conjuncturale

de mai multi factori ( economici , demografici , psiho sociali si politici ) , au

marcat in timp un curs cu privire la o dezvoltare fara ascendent al teritoriului

Europei care s-a manifestat prin cresterea numarului de turisti , de cereri de

bunuri si servicii, precum si prin diversificarea ofertei si cresterea concurentei

intre intermediari si furnizorii de servicii turistice. Comunitatile din regiunea

Europei de Vest inteleg sa valorifice impreuna respectind principiile dezvoltarii

durabile a resurselor naturale , materiale , umane , traditiile istorice si

interculturale in scopul unei dezvoltari sustinute , constante care face din Europa

de Vest una din cele mai dinamice regiuni europene .Domeniile de excelenta ale

regiunii ce se disting prin potentialul lor inovativ , dezvoltarea tehnologica si

pozitionarea pe pietele internationale ale produselor regionale sunt : agricultura ,

industria alimentara si a bunurilor de consum , industria de masini si

echipamente , turismul etc . O abordare simplificata a Europei de Vest include

urmatoarele parti : Danemarca , insulele Britanice – Regatul Unit si Irlanda ,

tarile din Benelux – Belgia , Olanda si Luxemburg , Franta si Monaco . In

diferite contexte politice si economice , mai sunt incluse deasemenea si Grecia ,

Cipru , Malta si uneori Turcia ( datorita apartenentei la NATO pe durata

Razboiului Rece ) . Regiunea dispune de un valoros capital uman , sistemele de

educatie si formare continua a adultilor si invatamint universitar , fiind

cunoscute la nivel international . Cetatenii regiunii se disting prin mentalitatea

lor inovativa , cooperanta , ceea ce alaturi de un nivel al calitatii vietii ridicat ,

face din Europa de Vest una din destinatiile preferate de turist si de investitori .

Consiliile Europene au fost solicitate sa identifice sectoarele economice

prioritare la nivelul fiecarei unitati teritoriale de planificare pe baza a trei criterii:

existenta in zona a unor resurse teritoriale care pot sustine dezvoltarea sectorului

8

, structura sectoriala a economiei locale , existenta fortei de munca bine pregatite

in zonele limitrofe.

Sectoarele prioritare au fost punctate in functie de potentialul competitiv ,

inovativ , de antrenare si rangul polului de dezvoltare . Aceasta abordare

strategica , respectiv planificarea pe baza specializarii functionale , menita sa

asigure avantaje competitive , va trebui sa se regaseasca si in planificarea

invatamintului profesional si tehnic , dar si in planificarea legata de piata muncii

, deoarece reiese clar nevoia de forta de munca calificata in sectoarele turistice .

Elaborarea Documentului Regional Sectorial de Programare pentru Dezvoltarea

Turismului in regiunea Europei de Vest aferent perioadei 2010 – 2013 are la

baza trei principii importante : vizibilitate si lucru in parteneriat , orientare

strategica , abordare de jos in sus , coerenta cu alte documente de planificare

regionale si locale. [13,-p135]

9

CAPITOLUL II. STUDIU COMPARATIV AL DEZVOLTARII

TURISMULUI INTERNATIONAL DIN PERSPECTIVA REGIONALA

A BELGIEI, AUSTRIEI SI UNGARIEI

II.1. Principalele destinatii turistice in tarile Belgiei, Austriei si Ungariei

Principalele destinatii turistice ale Belgiei

Belgia are ceva special, fie ca este vorba de poporul prietenos care, avand trei

limbi oficiale, converseaza cu usurinta in engleza, de arhitectura impresionanta

sau de gastronomia atragatoare oferita de o multime de restaurante. Plina de

energie si fara griji, atmosfera acestei tari este molipsitoare si ne imbie pe toti sa

ne bucuram de viata din plin.

• Nu ratati principala atractie a capitalei Bruxelles - spectaculosul Grand Place in

stil gotic. Fotografiati-va cu statuile Manneken Pis si Janneken Pis, care fac

aluzie la exuberanta si obraznicia vechiului Bruxelles.

• Continuati explorarea capitalei cu catedrala St Gudule si parcul Mont des Arts,

care fac legatura intre partea de sus si cea de jos a orasului. Nu uitati elegantul

Palat Regal.

• Faceti o scurta excursie la Heysel pentru a vedea Atomium, o reprezentare

gigantica a unei molecule, construita cu ocazia Targului Mondial din 1958.

Aceasta statuie reprezinta marile orase ale Uniunii Europene.

• Aduceti un omagiu istoriei pe locul in care a avut loc batalia de la Waterloo, la

18km sud de Bruxelles, un eveniment care a marcat viitorul Belgiei si al Europei

moderne.

• In Antwerp puteti vedea vedea atractii vechi si moderne, in piata Grote Markt,

in care se afla primaria, fantana Brabo, ce comemoreaza legenda nasterii

orasului si Groenplaats, cu statuia lui Rubens.

• Pentru a admira frumuseti arhitecturale, faceti o scurta calatorie pana in orasul

listat ca patrimoniu mondial de catre UNESCO, Bruges. Atractiile includ

primaria din secolul XIV, turnul clopotnitei si catedrala Mantuitorului.

• Admirati centrul mediaval din Ghent, ce contine multe cladiri istorice.

10

Atractiile principale sunt catedrala Sf Bavo, locul in care a fost botezat Carol V

si in care se afla capodopera fratilor Van Eyck, Altarul mielului mistic.

• La sud de Bruxelles indreptati-va spre Valonia francofona. Opriti-va in Dinant

pentru a vedea citadela spectaculoasa de pe stanca si biserica Notre Dame de pe

malul raului Meuse. Dinant este locul in care s-a nascut Adolf Sax, inventatorul

saxofonului.

• Tot in Valonia, vizitati Liege, o destinatie turistica populara, situata pe malurile

raului Meuse.

• Explorati coasta Belgiei, o mare intindere de nisip de 67km de la Knokke pana

la De Panne, cu peste zece statiuni. Cele mai animate sunt Knokke, Middelkerke

si Ostend.

• In Tournai, al doilea oras ca vechime, puteti admira cea mai veche clopotnita

din Belgia si catedrala Fecioarei Maria din secolul XII, ambele aflate pe lista de

patrimoniu mondial UNESCO.

• Vizitati locul in care a avut loc Batalia de la Ardeni (1944-1945), in centrul

istoric Bastogne, aproape de granita cu Luxembourg.

• Vizitati multitudinea de muzee din Bruxelles, care include Muzeul de Arta

Antica, Muzeul de Arta Moderna, Muzeul de Benzi Comice si Muzeul Orasului

Bruxelles - Maison du Roi.

• Plimbati-va cu barca de-a lungul canalelor din Bruges, deseori descris ca

"Venetia nordului". Este o modalitate excelenta de a privi splendorile arhitecturii

medievale.

• Gustati cateva dintre sutele de marci de bere care se produc in Belgia, intr-un

bar din Kemelstraat, in centrul istoric al orasului Bruges.

• In Kantcentrul din Bruges puteti urmari demonstratii de mestesug in crosetarea

dantelei.

• Vizitati Muzeul de Arte Frumoase si Muzeul de Arheologie Industriala din

Ghent, cel care odata a fost cel mai mare oras medieval din Europa, dupa Paris.

• Descoperiti importanta orasului Antwerp in lumea diamantelor, la Muzeul

11

Diamantelor, unde puteti urmari cum se taie pietrele pretioase si puteti afla mai

multe despre istoria si importanta pietrelor pretioase.

• Luati parte la unul din zecile de carnavale si festivaluri anuale din Belgia,

printre care se nu mara Festivalul Ommegang din Bruxelles, Carnival de Binche

si Festivalul din Ghent. [23,-p50]

Principalele destinatii turistice ale Austriei

Austria este o tara alpina si dunareana.Din punct de vedere geomorfologic

teritoriul tarii cuprinde trei mari unitati de relief:Alpii deEst,Cimpia estica cu

bazinul Vienei si podisul Hercini.Din puncat de vedere climatic teritoriul

Austriei se atribuie la clima temperat continentala fiind in marea majoritate

influentata de relieful montan.Prezenta reliefului muntos determina si varietatea

lumii organice.Prezinta interes pentru dezvoltarea turismului cinegetic,numeroae

specii de animale.Un element din cadrul resurselor turistice naturale il constituie

Bazinul Hidrografic al riului Dunarea care se intinde pe teritoriul Austriei pe o

distanta de 300 km.Prezenta multor afluenti de origene montana permite

dezvoltarea formelor active de turism cum ar fi:raftingul.In activitatea turistica

sunt utilizate si numeroasele lacuri naturale si anropice folosite in deosebi pentru

pescuit sportiv,agrement nautic,plaja.

Din cele mai vechi timpuri teritriul Austriei a fost locuit de catre celti care mai

tirziu devine provincie romana iar mai apoi parte componenta a imperiilor

Franci si romano-germani.Se proclama Republicana neutra si independenta in

1995.Pe drept cuvint Austria se considera o tara cu un turism de mare

complexitate.Resursele turistice naturale si cultural istorice de mare atratie ii

fera Austriei o vocatie turistica internationala in care se impun aspecte

peisagistice de mare atractivitate.Domeniile schiabile,satele si statiunile turistice

de importanta istorica si culturala.

Datorita varietatii cadrului natural in cadrul teritoriului Austriei se disting mai

multe areale turistice:

12

Vralberg ocupa vestul Austriei prezinta din punct de vedere turistic peisaje

castice si alpine pitoresti ,sate agropastorale cu traditie turistica.Pesajele alpina

cu atractie turistica sunt:Lacul Boden fiind inportant prin amenajarile si

posibilitatile pentru agrement si recreere.Dintre centrele turistice importante se

evidentiaza Bludenz formele de turism fiind caracteristice agroturismul,odihna

de recreere montan,pentru drumetie,s.a.

Tirol este cel mai importantturism areal al tarii,una dintre imaginile de marca a

turismului austriatic.Aspectele peisagistice ,formele de relief agreabile,intinsele

domenii schiaile,numeroasele lacuri imbogatesc peisajul si paleta de

agrement.Asezarile umane pitoresti renumite ca centre sau statiuni turistice ale

sporturilor de iarna si vara,monumentele istorice si arhitecturale,tezaurul

etnofolcloric constituie doar o parte din potentialul turistic de exceptie al

teritoriului.

Innsbruck care mai este numita capitala Tirolului.Centrul alpi international

pentru sporturi de iarna,olimpiade.Mai este renumit prin vestigii

medievale,castele,catedrale,biserici.Cei mai renumiti si importanti sunt Alpii

Centrali cu peisaje glaciare permanente renumit prin vocatia lor

turistica.Spectaculoasa este soseaua turistica transalpina care leaga capitala

Terolului cu Italia. [22,-p155]

Principalele destinatii turistice ale Ungariei

Insula Margareta ( Budapesta )

Insula Margareta este foarte linistita, in pofida faptului ca se afla in plin centru.

Doar vara este mai aglomerat pentru ca aici vin numerosi localnici pentru

plimbari relaxate cu bicicleta, pentru inot sau pentru frisbee. In trecut aici s-a

aflat o manastire dominicana ale carei ruine se pot vedea si in prezent. Noaptea,

barurile si cluburile de pe insula sunt pline ochi de tineri.

Catedrala Sfantul Stefan ( Budapesta )

13

Constructia impresionantei catedrale care poate adaposti 7000 de credinciosi a

demarat in primii ani ai secolului XX. Catedrala, care are exact aceeasi inaltime

ca Parlamentul, de 96 de metri, adaposteste mana mumificata a Sfantului Stefan,

primul rege crestin al Ungariei. O perspectiva superba asupra orasului se obtine

din cupola, iar accesul costa 400 de forinti.

Palatul Parlamentului ( Budapesta )

Palatul Parlamentului, care se afla pe malul drept al Dunarii, adica in Pesta, a

fost construit in stil neo-gotic intre anii 1885 si 1904 dupa planurile lui Imre

Steindl. Intrarea in cladirea bogat ornamentata este flancata de doi lei impozanti

de piatra. In Camera Cupolei se tin cele mai elegante baluri din Budapesta si cele

mai sofisticate receptii diplomatice.

Palatul Regal ( Budapesta )

Palatul Regal a fost construit in secolul XIII, dar distrus de-a lungul timpului de

aproximativ 30 de ori, ultima oara in al doilea razboi mondial in cadrul

infruntarii dintre armatele germane si cele rusesti. Reconstruit intr-o maniera nu

foarte gratioasa in perioada comunista, Palatul adaposteste acum Galeria

Nationala de Arta, care contine peste 100.000 de piese care acopera intervalul

dintre evul mediu.

Muzeul National de Istorie ( Budapesta )

Fondat la inceputul secolului XIX prin expunerea colectiei de manuscrise, carti

rare si medalii a contelui Ferenc Szechenyi, Muzeul National de Istorie

adaposteste in prezent peste un milion de piese care reflecta istoria Ungariei de

la fondarea statului pana in secolul XX. Lapidariumul, format din vestigii din

epoca romana si Bijuteriile Coroanei se afla tot in frumoasa cladire neoclasica a

muzeului.

14

II.2. Analiza comparativa a indicatorilor industriei turismului pentru tarile

Belgiei, Austriei si Ungariei pentru anii 2000-2009

Belgia,Austria si Ungaria sunt niste tari cu o economie bogata.Turismul este bine

dezvltat din toate punctele de vedere.

Din punct de vedere al cadrului turistic tarile din nordul Europei s-au impus clar

prin sisteme bine definite ce s-au dovedit a fi foarte eficiente, mai ales dupa criza

economica a anilor ’90. Belgia,Austria si Ungaria au avut un context diferit,

implict o perioada de tranzitie mai dificila din cauza fostului regim comunist prin

care au trecut. Intre timp s-au detasat de sfera de influenta ruseasca si au

progresat din punct de vedere economic urmind “modelul nordic”, atat de ravnit.

Din grafic reies indici cu valori asemanatoare in toate tarile nordice in ceea ce

priveste cadrul politic, insa privind graficul cu locurile pe care le ocupa statele la

nivel mondial observam ca se detaseaza Finlanda, Danemarca si Suedia. In

calculul acestor indici s-a tinut cont de respectarea drepturilor de proprietate,

cerintele pentru obtinerea vizelor, transparenta politicii guvernului, timpul

necesar si resursele necesare pentru a porni o afacere etc. Statele nordice detin

locuri fruntase in ierarhia mondiala la acest capitol, mai putin fostele tari

comuniste in care este greu de sters amprenta regimului socialist, dar schimbarile

si progresul conceptiilor democratice sunt vizibile.

În urma unei îndelungi şi susţinute cooperări între organizaţiile internaţionale, la

finele anului 2002 a fost elaborat un manual-ghid în statistica fluxurilor

internaţionale de servicii. Acest Manual se adresează guvernelor, comunităţii

internaţionale de afaceri, precum şi analiştilor din domeniu. Totodată,

“Manualul” vine în întâmpinarea cerinţelor GATS şi ale negociatorilor în

viitoarele negocieri ale OMC – la fel ca multor altor utilizatori – pentru date ale

comerţului cu servicii, inclusiv vânzările filialelor corporaţiilor transnaţionale în

15

străinatate.

“Manualul” este structurat pe următoarele părţi principale:

• Introducere generală care descrie, pe scurt, antecedentele sale - diverse

standarde statistice internaţionale;

• A doua parte a manualului oferă cadrul conceptual pentru dezvoltarea statisticii

comerţului exterior cu servicii

• Partea a treia se referă la principiile utilizate în clasificarea tranzacţiilor cu

servicii între rezidenţi şi nonrezidenţi oferind, totodată, o balanţă de plati FMI

extinsă (EBOPS) la nivelul tranzacţiilor cu servicii;

• Partea a patra: recomandari pentru colectarea şi clasificarea informaţiilor

despre filialele stabilite în străinatate.

• Manualul se încheie cu un set de anexe cuprinzând

corespondenţe între diferite sisteme de clasificare utilizate în analiza comerţului

cu servicii, date referitoare la deplasarea persoanelor fizice în vederea prestării

de servicii, clasificările sectoriale GATS etc. [10,-p235]

II.3. Perspectivele de dezvoltare a turismului international in tarile Belgiei,

Austriei si Ungariei

Întrucât criza și constrângerile au un impact tot mai mare asupra activității sale,

turismul European in special Belbia,Ungaria si Austria trebuie să evolueze.

Această necesitate impune adaptări la toate nivelurile. Uniunea Europeană

trebuie să contribuie la aceste adaptări și să sprijine o politică de voluntariat

pentru a accelera creșterea și a crea condițiile unei atractivități sporite.

În conformitate cu Tratatul de la Lisabona, obiectivul principal al politicii

Belgiei,Ungariei si Astriei a turismului este stimularea competitivități sectorului,

16

ținând cont, în același timp, de faptul că, pe termen lung, competitivitatea este

strâns legată de caracterul „durabil” al modului său de dezvoltare. Acest obiectiv

este strâns legat de noua strategie economică a Uniunii, „Europa 2020”, și în

special de inițiativa-pilot „O politică industrială adaptată erei globalizării”.

În primul rând, criza economică și financiară, care din 2008 afectează toate

economiile, a avut efecte semnificative asupra cererii de servicii turistice. Chiar

dacă au continuat să efectueze călătorii, europenii și-au adaptat comportamentele

la împrejurări, în special prin alegerea destinațiilor mai apropiate, prin reducerea

duratei sejurului sau a cheltuielilor din timpul

sejurului. Astfel, activitatea turistică din Europa a înregistrat în 2009 o scădere

de aproximativ 5,6%. Această cifră globală ascunde disparități accentuate:

anumite regiuni, în special din estul și nordul Europei, au fost mult mai afectate

și s-au confruntat cu o scădere drastică, de până la 8%, a numărului de turiști.

Această criză este durabilă, iar perspectivele de creștere a activității turistice sunt

încă reduse. Astfel, în timp ce estimările OMT prevăd o creștere a numărului de

sosiri de turiști internaționali începând cu 2010, se pare că relansarea va fi mai

lentă în Europa în comparație cu alte regiuni ale lumii, cum ar fi Asia.

Această situație a fost agravată de întreruperea traficului aerian în cursul lunilor

aprilie și mai 2010, provocată de prezența norilor de cenușă vulcanică. Cu toate

că evaluarea prejudiciului este dificilă, anumite estimări avansează un număr de

2 milioane de intrări de turiști anulate și

directe de aproape un miliard de EUR pentru operatorii turistici. Mai trebuie

adăugate pierderile sectorului hotelier și ale altor activități legate de turism,

compensate oarecum de beneficiile datorate anumitor servicii, cum ar fi

închirierea de autovehicule și transportul cu taxiul. Consecințele acestei

suspendări a zborurilor, precum și anumite variante de acțiuni au

fost analizate în cadrul conferinței organizate la 28 aprilie 2010 de către Comisia

Europeană cu miniștrii și secretarii de stat din turism, în scopul evaluării

17

impactului crizei „vulcanice” asupra turismului.

Această situație impune o adaptarea sectorului la noi constrângeri. Într-adevăr,

dezvoltarea activității turistice în Belgia,Ungaria si Austria este afectată de mai

mulți factori.

La fel ca toate celelalte sectoare ale economiei, industria turismului se confruntă

cu o concurență din ce în ce mai acerbă la nivel mondial, întrucât țările

emergente sau în dezvoltare atrag tot mai mulți turiști. În fața acestei concurențe,

Belgia,Ungaria si Austria trebuie să prezinte o ofertă turistică durabilă și de

calitate, mizând pe avantajele ei comparative, în special pe diversitatea peisajelor

și pe bogăția ei culturală de excepție. Ea trebuie, de asemenea, să întărească

relațiile de cooperare cu țările a căror populație poate deveni o sursă de vizitatori

pentru destinațiile Belgia,Ungaria si Austria , odată cu creșterea nivelului lor de

viață. [11,-p25]

O altă miză importantă este legată de evoluțiile demografice observate în

Belgia,Ungaria si Austria , precum și de noile comportamente sau așteptări

implicate de aceste evoluții. Din cauza acestor schimbări, industria trebuie să se

adapteze rapid pentru a își menține nivelul de competitivitate. În special,

numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani urmează să ajungă la 20% din

populație în 2020. Acest segment al populației, format din persoane care au

atât putere de cumpărare, cât și timp liber reprezintă un potențial enorm în

termeni de piață, dar necesită și o adaptare a sectorului pentru a răspunde

particularităților sale. Același raționament este valabil în cazul numărului tot mai

mare de turiști cu mobilitate redusă, cu nevoi specifice care trebuie integrate în

oferta de servicii turistice.

CAPITOLUL III Rolul si particularitatile turismului international si

impactul asupra economiei tarilor   Belgiei, Austriei si Ungariei

III.1.  Impactul turismului international asupra economiei

18

În ansamblul unei economii internationale, turismul acţionează ca un element

dinamizator al sistemului economic global, el presupunind o cerere specifică de

bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora.

De asemenea, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se

materializează în dezvoltarea structurilor turistice şi indirect în stimularea

producţiei ramurilor participante la: construirea şi realizarea de noi mijloace de

transport, instalaţii de agrement pentru sporturi de iarnă, nautice etc.

Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un semnificativ spor de producţie.

Impactul macroeconomic al turismului.

Cu toate că are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are şi o contribuţie

aparte la realizarea valorii adăugate. Având ca specific consumul mare de muncă

vie, de inteligenţă şi creativitate, turismul participă la crearea valorii adăugate

într-o măsură mai mare decât alte ramuri apropiate din punct de vedere al

nivelului de dezvoltare.

De asemenea, turismul antrenează şi stimulează producţia din alte domenii.

Studiile de specialitate au evidenţiat faptul că activitatea unor ramuri este

determinată în mare parte de nevoile turismului. [9,-p97]

Turismul reprezintă totodată un mijloc de diversificare a structurii economiei

unei ţări. Astfel, necesitatea de adaptare a activităţii turistice la nevoile tot mai

diversificate, mai complexe ale turiştilor determină apariţia unor activităţi

specifice de agrement,transport pe cablu.

În primele patru luni ale anului, deficitul de cont curent al balanţei de plăţi,

calculat ca sumă între soldurile operaţiunilor cu bunuri şi servicii, veniturile

înregistrate şi transferurile curente de bani din străinătate, a înregistrat 1,39

miliarde de euro, cu 77% mai mult decât anul trecut. Tendinţa este totuşi de

descreştere a deficitului, cum după primele trei luni ale anului curent

dezechilibrul era superior cu 85% faţă de primul trimestru al anului 2009.

19

Schimburile comerciale în primele patru luni înregistrează un dezechilibru în

favoarea importurilor de 1,8 miliarde de euro, cu aproape 70% mai mult decât în

perioada similară din 2009. Sectorul Serviciilor a înregistrat, de asemenea, un

deficit de 210 milioane de euro, un maxim negativ fiind atins pe segmentul

transporturi, respectiv 108 milioane de euro. în domeniul serviciilor turistice a

fost înregistrat un excedent de 20 milioane de euro. Potrivit datelor remise de

BNR, datoria externă pe termen mediu şi lung a crescut cu 14,2% faţă de finele

anului trecut, până la nivelul de 20,7 miliarde de euro. Din aceasta, peste

jumătate, respectiv 10,6 miliarde de euro, a fost datoria externă publică şi public

garantată. în primele patru luni ale anului curent, românii din străinătate au

trimis în ţară 897 milioane de euro, cu aproape o treime mai mult decât în

perioada corespunzătoare a anului trecut. (Adevărul, 28/06/2005).

Pe lângă toate acestea, turismul reprezintă şi o cale (în unele cazuri chiar

singura) de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse şi în special a

celor naturale: frumuseţea peisajelor, calităţile curative ale apelor minerale sau

termale, condiţiile de climă. [16,-p45]

Trebuie menţionat şi faptul că turismul este capabil să asigure prosperitatea unor

zone defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate.

Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai puţin bogate în resurse cu valoare

economică mare, dar cu importante şi atractive resurse turistice naturale şi

antropice. Datorită acestui fapt el este considerat o pârghie de atenuare a

dezechilibrelor interregionale.

O altă formă de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezintă

contribuţia sa la asigurarea unei circulaţii băneşti echilibrate, realizată

deopotrivă pe seama turismului intern si international.Efectul multiplicator al

turismului.

Este vorba, în primul rând, despre un aşa-numit efect direct care constă în

creşterea veniturilor în sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor,

restaurantelor, agenţiilor tour-operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse

20

efectuate de turişti în decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. în

al doilea rând, avem în vedere efectul indirect care vizează impactul creşterii

cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producătoare de bunuri

de consum la care firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru a-şi susţine

oferta turistică la parametri competitivi. In fine, în al treilea rând, poate fi

urmărit şi un efect indus asupra întregii economii naţionale, deoarece atât

veniturile celor ce lucrează nemijlocit în turism, cât şi cele ce revin sectorului

producător de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea procurării altor

mărfuri şi servicii de care au nevoie. Asistăm astfel la un proces de multiplicarea

cererii agregate la scara macroeconomica.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit

ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului,

care va fi utilizat in economie.

Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investiţiilor, în literatura de

specialitate se indică o formulă de calcul a multiplicatorului turistic astfel:

R=l/1 -c'

R = multiplicatorul turistic care arată de câte ori se multiplică în economia

naţională fiecare unitate monetară cheltuită de turist.

c' = înclinaţia marginală spre consum turistic care arată cu cât creşte cheltuiala

pentru consumul turistic la creşterea cu o unitate monetară a veniturilor din

turism.

Turismul si ocuparea de munca

Turismul, prin faptul că este un mare consumator de muncă vie, joacă un

important rol în economie. El creează noi locuri de muncă, participând astfel la

atragerea excedentului de forţă de muncă din alte sectoare, contribuind astfel la

atenuarea şomajului. Numărul mare al celor care lucrează în domeniul

turismului are ca explicaţie faptul că posibilităţile de mecanizare-automatizare a

operaţiunilor turistice sunt limitate. [18,-p95]

21

III.2.  Evolutii recente ale turismului mondial si european pe destinatii ale OMT

Evolutia turismului, ca rezultat al actiunii conjucturale a numerosi factori

(economici, demografici, psiho-sociali, politici) a marcat de-a lungul timpului

un curs ascendant. Se poate vorbi, chiar de o dezvoltare fara precedent a acestuia

manifestata pe de o parte prin cresterea numarului de turisti, a cererii de bunuri

si servicii turistice, iar pe de alta parte prin diversificarea ofertei si cresterea

competitiei intre prestatorii si intermediarii de servicii turistice.

Turismul international definit ca “ansamblul fenomenelor si relatiilor ce decurg

din a deplasarea si sejurul persoanelor ce viziteaza o tara, alta decat tara lor de

resedinta” reprezinta, in opinia majoritatii specialistilor, componenta cea mai

dinamica a circulatiei turistice. Aceasta evolutie se explica, pe de o parte prin

actiunea a numerosi factori, a conjuncturii mondiale favorabile si pe de alta

parte a experientei turstice acumulate.

Turismul international, mai exact circulatia turistica internationala are o

multitudine de fatete, impunand o analiza cel putin din perspectiva evolutiei si a

distributiei teritoriale.

Cei mai expresivi indicatori utilizati fiind sosirile/plecarile de turisti si incasarile

cheltuielile din turismul international.

Indicatorii turismului international

A. TURISMUL RECEPTOR

Sosiri de turisti la nivel international

- Sosiri de turisti in functie de regiune, subregiune si tara de destinatie

- Topul destinatiilor turistice la nivel mondial

- Sosiri de turisti in functie de scopul vizitei

- Sosiri de turisti in functie de mijlocul de transport

Incasari din turismul international

- Incasari din turism (dolari) pe regiuni, subregiuni, tara de destinatie

- Incasari din turism (euro) pe regiuni, subregiuni, tara de destinatie

22

B. TURISMUL EMITATOR

Plecari de turisti in functie de tara de origine

Cheltuieli la nivel international

III.3.Analiza  previziunilor  ale OMT pentru industria mondiala a turismului

Organizația Mondială a Turismului, cu sediul în Madrid, Spania, este o agenție a

Națiunilor Unite se ocupă cu problemele referitoare la turism. Organizația

Mondială a Turismului este un organism semnificativ la nivel global, cu atribuții

de colectare și de colaționare de informații statistice privind turismul

internațional. Această organizație reprezintă organismele turstice din sectorul

public, din cele mai multe țări din lume și publică topuri cu privire la gradul de

creștere a turismului la nivel global, regional sau național. [22,-p175]

Organizatia Mondiala a Turismului joacă un rol important în promovarea

dezvoltării de fond, durabile și universal accesibilă a turismului, acordând o

atenție deosebită țărilor în curs de dezvoltare.

Organizația încurajează punerea în aplicare a Codului de etică globală pentru

Turism, cu scopul de a asigura faptul că țările membre, să maximizează pozitiv

economic, sociale și culturale efectele turismului și de a culege pe deplin

beneficiile sale, în timp ce minimalizarea impactul aspectele sociale negative

asupra mediului.

Turismul mondial va cunoaste o “reluare moderata” in ceea ce priveste numarul

calatoriilor internationale, dupa scaderea inregistrata in 2009 din cauza crizei

economice, conform ultimelor estimari ale Organizatiei Mondiale a Turismului

(OMT).

“Turismul international ar trebui sa inregistreze o reluare moderata anul viitor,

cu o crestere intre unu si 3%”, conform estimarilor prezentate 10 noiembrie

2009, la târgul profesional World Travel Market de la Londra. OMT observa

“ameliorarea progresiva a datelor turismului international si a indicatorilor

23

economici in cursul ultimelor luni, mai buni decât s-a prevazut pe anumite piete

de-al doilea semestru al lui 2010 si care s-a intensificat in 2011, a inceput sa dea

semne de recuľ, a comentat secretarul general interimar OMT, Taleb Rifai.

Numarul turistilor internationali a scazut in iulie si august 2010 fata de aceeasi

perioada a anului trecut, dar mai putin decât in primul semestru al lui 2010 fata

de primul semestru importante”, explica OMT intr-un comunicat.

Pentru 2011, OMT anticipeaza un recul intre 4 si 6% a turismului international

si o scadere intre 6 si 8% a veniturilor din turism. “Tendinta negativa aparuta in

cursul celui al lui 2009. [08,-p35]

Criza economica mondiala, inasprirea conditiilor de creditare, cresterea

somajului si pandemia virusului H1N1 au avut efecte mai grave ca niciodata

asupra turismului, a apreciat Taleb Rifai. Impactul acestei crize a fost mai

important in privinta veniturilor din turism decât asupra numarului turistilor,

deoarece turistii au tendinta de a “cumpara mai putin” când sunt in vacanta, de a

calatori in locuri mai putin indepartate si pentru mai putin timp, a explicat OMT.

CONCLUZII

Politica europeană a turismului are nevoie de un nou elan. Confruntați cu

probleme care cer răspunsuri concrete și eforturi de adaptare, actorii din

industria turismului european ar trebui să poată să își asocieze eforturile și să

24

lucreze într-un cadru politic consolidat care ține cont de noile priorități ale UE.

Luând în considerare noile competențe ale Uniunii Europene în privința

turismului, prezenta comunicare definește un cadru ambițios pentru a face din

turismul european o industrie competitivă, modernă, durabilă și responsabilă.

Comisia vizează mai multe inițiative concrete pentru a oferi sectorului

turismului european mijloace de a se adapta și de a se dezvolta. Aceste acțiuni

completează politicile statelor membre și vizează coordonarea eforturilor

acestora, determinând măsurile care aduc o valoare adăugată europeană reală.

Succesul acestor strategii va depinde de angajamentul tuturor părților interesate

și de capacitatea acestora de a lucra împreună la punerea ei în aplicare.

Pe viitor, Comisia își va continua eforturile pentru a realiza schimburi de opinii

regulate, rapide și transparente cu statele membre și industria turistică privind

inițiativele care au influență asupra turismului. În acest scop, ea se va baza mai

ales pe comitetul consultativ asupra turismului. Administrațiile publice vor fi,

astfel, ele însele în măsură să informeze în mod regulat diversele părți interesate

la nivel național și regional cu privire la inițiativele Comisiei.

Dar, dincolo de extraordinara dinamică la nivel global, turismul a înregistrat, în

timp, o serie de evoluţii cantitative şi calitative, care, deşi au întărit rolul

potenţial pe care îl poate avea în dezvoltarea economică, au accentuat

complexitatea interdependenţelor şi manifestărilor, antrenând noi orientări în

domeniul politicilor turistice.

Turismul este o activitate economică importantă, cu un impact extrem de

pozitiv asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă în Europa. El

ocupă, de asemenea, un procent tot mai însemnat din viața cetățenilor europeni,

numărul celor care călătoresc în scop personal sau profesional fiind din ce în ce

mai ridicat. Turismul este o activitate legată de patrimoniul cultural și natural,

precum și de tradițiile și culturile contemporane ale Uniunii Europene; el

ilustrează în mod exemplar necesitatea concilierii creșterii economice cu

dezvoltarea durabilă, inclusiv cu dimensiunea etică a acesteia. De asemenea,

25

turismul joacă un rol important în consolidarea imaginii Europei în lume, în

protecția valorilor noastre și în promovarea atractivității modelului european,

care este rezultatul a secole de schimburi culturale, de varietate lingvistică și de

creativitate.

BIBLIOGRAFII

1. Cristureanu C.,Economia şi politica turismului internaţional, Editura Abeona,

Bucureşti, 1992,-230p.

2. Michaud, J.L.,Tourisme. Chance pour l’économie, risque pour les sociétés?,

26

P.U.F., Paris, 1992,-254p.

3. Minciu, R.,Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2002,-187p

4. Vellas, Fr., Turismul. Tendinţe şi previziuni, Editura Walforth, Bucureşti,

1995,-131p.

5. Vellas, Fr., Le tourisme mondial, Editura Economică, Paris, 1996,-229p.

6. Vellas, Fr., Economie et politique du tourisme international, Editura

Economică, Paris, 1995,-308p.

7. Firoiu Mihaela,Resurse umane în turism, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003, -

216p.

8. Ion Teiusanu,Geografia Turismului,Ed.Paralela 45,Bucuresti,2003,-184p.

9. Destinatii de vis,Ed. Aquila,Bucuresti 2008,-215p.

10. Studiu privind competitivitatea sectorului turismului în Uniunea Europeană,

septembrie 2009.

11.Cristina Cristureanu „Strategii si tranzactii in turismul

international”,Bucuresti 2006,425 p.

12. Livandovschi R., Integrarea europeana prin intermediul turismului rural,

Economica nr.5,A.S.E.M., Chisinau, 2002, pg.95.

13. Cocean P., Vlasceanu G., Negoiescu B. ,,Geografia generala a turismului” ,

Meteorpress, 2002, pg 32.

14.Legea cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii turistice.............

15. Tehnica operatiunilor in turism,G.Stanculescu si G.Tigu,ed a III-a,Ed. All

Beck,Bucuresti,1999.

16. Adriana Iacov,English tourism,Ed. Irecson,Buuresti 2003,-250p.

17. Delia Popescu, Rodica Minciu, Mihaela Padurean, Remus

Hornoiu,Economia Turismului,

Ed.Uranus,Bucuresti 2007,-103p.

18.Cristina Dinca,Tehnician in turism,Ed. Didactica si Pedagogica,Bucuresti

2007,-272p.

19. Barometrul OMT al turismului mondial, volumul 8, ianuarie 2010.

27

20.Ion Ionescu,Turismul fenome social-economic si cultural,Eid.oscar

print,Bucuresti 2003,-,221p.

21.Cooper C.,Fletcher D.,Wanhill S.,Tourism Principales and

Practice,Pitman,London,1193,-217p.

22.Ionescu I.,Istrate I.,Turismul de week-end,prezent si perspective,Tribuna

Economica,aprilie 1190,-123p.

23.Gabriela Stanciunescu,Nicolae Lupu,Gabriela Tigu,Dictionar poliglot

explicativ de termen utilizati in turism,Bucuresti 1995,-336p.

24.Constantin Dracia,Turism International.Practici de elaborare si de distributie

a produsului turistic.Bucuresti2003,168p.

25.Nicolae Neacsu,Andreea Baltaretu,Eonomia Turismului,Ed.Uranus,Bucuresti

2005,-423p

26.Le tourisme culturel en Europe,Etudes CECA-CEE-CEEA,Bruxellex,1994

Site-uri Internet.

27.www.statistica.com

28.www.goooogle.com

29.www.destinatiieuropene.ro

30.www.ultramarine.ro

28

ANEXE

Anexa 1

29

Clădirea Parlamentului din Ungaria (Magyar Országgyűlés)

Anexa 2

Palatul Regal (Belgia)

Anexa 3

30

Grand Place - Grote Markt

Anexa 4

Biserica sf.Ioan

Anexa 5Topul primelor 10 castele dintre cele mai frumoase din Europa :

1. Castelul Neuschwanstein din Germania

31

2.Castelul Peles din Romania

3. Castelul Bojnice din Slovacia

4. Castelul Coca din Spania

32

5. Castelul Brodick din Scotia.

6. Castelul Veliki Tabor din Croatia

7. Castelul Ksiaz din Polonia

33

8. Castelul Bran din Romania

9. Castelul Lincoln din Anglia

10. Castelul Eltz din Germania

34

35