(rezumat al tezei de docrorat)

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂVETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂFACULTATEA DE AGRICULTURĂ

bio. chim. ZORICA MARCELA P. VOŞGAN

CERCETĂRI MICROBIOLOGICE PRIVIND TRASABILITATEA

SOL - PLANTĂ – LAPTE DE CAPRĂ ÎN CONDIŢIILE

ECOPEDOLOGICE DE LA ŞURDEŞTI, JUDEŢUL MARAMUREŞ

(REZUMAT AL TEZEI DE DOCRORAT)

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Prof. univ. dr. ROXANA VIDICAN

CLUJ-NAPOCA

2013

2

CĂTRE,

D-l (D-na) --------------------------------------------------------------------------

Suntem onoraţi să vă supunem atenţiei rezumatul tezei de doctorat, intitulată: ,,CERCETĂRI

MICROBIOLOGICE PRIVIND TRASABILITATEA SOL - PLANTĂ – LAPTE DE CAPRĂ ÎN

CONDIŢIILE ECOPEDOLOGICE DE LA ŞURDEŞTI, JUDEŢUL MARAMUREŞ” elaborată de

bio. chim. Zorica Marcela VOŞGAN, în vederea obţinerii titlului ştiinţific de ,,DOCTOR ÎN

AGRONOMIE”.

Susţinerea publicǎ a tezei de doctorat va avea loc în data de 02.10.2013, ora 10.00, în

Amfiteatrul Verde al USAMV Cluj-Napoca.

Comisia de doctorat are următoarea componenţă:

PREȘEDINTE: Conf.univ. dr. Dan VÂRBAN

- Facultatea de Agricultură –USAMV Cluj-Napoca

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Roxana VIDICAN

- Facultatea de Agricultură –USAMV Cluj-Napoca

REFERENŢI OFICIALI:

- Prof. univ. dr. Ioan ROTAR-Facultatea de Agricultură-USAMV Cluj-Napoca

- Prof. univ. dr. Neculai DRAGOMIR – USAMVB Timişoara

- Prof. univ. dr. Luminiţa COJOCARIU – USAMVB Timişoara

Aprecierile, observaţiile şi sugestiile Dumneavoastră, vă rugăm să le trimiteţi pe adresa

USAMV, Cluj-Napoca, Calea Mănăştur, Nr. 3-5, cod 400372.

Teza de doctorat este depusă la Biblioteca USAMV Cluj-Napoca, unde poate fi

consultată.

drd. Zorica Marcela VOŞGAN Conducător ştiinţific: Prof. dr. Roxana VIDICAN

3

CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................. 5

CAPITOLUL I TRASABILITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE..................... 6

CAPITOLUL II ÎNSUŞIRILE DE CALITATE ALE LAPTELUI DE CAPRĂ......... 7

2.1. Importanţa şi evoluţia creşterii caprinelor............................... 7

2.2. Proprietăţi ale laptelui de capră................................................ 8

2.3. Activitatea microbiologică în laptele de capră-microbiota

specifică şi nespecifică............................................................. 9

CAPITOLUL III OBIECTIVELE CERCETĂRII ŞI CADRUL NATURAL............... 10

3.1. Scopul şi obiectivele tezei de doctorat..................................... 10

3.2. Caracterizarea geografică, geomorfologică şi climatică a

zonei de experimentare............................................................ 11

3.2.1. Localizarea cercetării................................................. 11

3.2.2. Condiţiile climatice în perimetrul cercetat................ 11

CAPITOLUL IV MATERIAL ŞI METODĂ.............................................................. 13

4.1. Analiza însuşirilor fizico-chimice ale solului din perimetrul

cercetat..................................................................................... 13

4.2. Analiza vegetaţiei pajiştilor................................................. 14

4.3. Analiza însuşirilor fizice, chimice şi microbiologice ale

laptelui de capră....................................................................... 15

CAPITOLUL V REZULTATE ŞI DISCUŢII.............................................................. 17

5.1. Analiza solului din satul Şurdeşti............................................ 17

5.2. Analiza solului în Munţii Gutâi............................................... 18

5.3. Analiza vegetaţiei din satul Şurdeşti........................................ 18

5.4. Analiza vegetaţiei de pe păşunea din Munţii Gutâi................. 19

5.5. Indicatorii de calitate ai laptelui de capră................................ 20

5.5.1. Analiza fizico-chimică a laptelui de capră................ 20

5.5.2. Analiza microbiologică a laptelui de capră............... 20

5.5.2.1. Numărul total de germeni mezofili

aerobi....................................................... 21

4

5.5.2.2. Numărul total de drojdii şi mucegaiuri.... 21

5.5.2.3. Numărul de bacterii coliforme................. 21

5.5.2.4. Numărul de unităţi formatoare de colonii

de Escherichia coli pozitive la β-

glucuronidază.......................................... 22

5.5.2.5. Numărul stafilococilor coagulazo-

pozitivi (Staphylococcus aureus şi alte

specii)...................................................... 22

5.5.2.6. Bacteriile din genul Salmonella............... 22

5.5.2.7. Numărul de celule somatice.................... 22

5.6. Trasabilitatea sol-plantă-produs animalier............................... 23

CAPITOLUL VI CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI................................................. 29

6.1. Concluzii................................................................................ 29

6.2. Recomandări........................................................................... 30

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ.................................................................................... 31

5

INTRODUCERE

Consumul produselor de origine animală, care ocupă un loc important în alimentaţia

raţională a omului, nu este lipsit de pericol. De aceea trebuie acordată o atenţie deosebită

modului de hrănire, prin supervizarea produsului încă de la sursă.

În ultimii ani s-au luat măsuri speciale privind siguranţa alimentară, asigurarea

trasabilităţii produselor alimentare, de la sursă la consumator. Sistemele de trasabilitate

permit sesizarea şi corectarea sau îndepărtarea factorilor de risc, pentru realizarea unor

produse de calitate.

Dintre toate rumegătoarele care se cresc la noi în ţară, capra, a fost plasată pe unul

dintre ultimele locuri în sfera de interes zootehnic, deşi are capacitatea de a furniza produse

alimentare de înaltă calitate.

Laptele de capră este produsul alimentar natural, care conţine toate substanţele

nutritive necesare pentru creşterea şi dezvoltare organismului.

6

CAPITOLUL I

TRASABILITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE

Conceptul de trasabilitate a devenit din ce în ce mai cunoscut în majoritatea

sectoarelor alimentare, piaţa de produse alimentare devenind extrem de dinamică. Această

evoluţie se explică prin creşterea exigenţelor şi diversificarea necesităţiilor consumatorilor,

astfel încât producătorii sunt provocaţi să dezvolte şi să obţină produse noi care să

corespundă sub toate aspectele cerinţelor de siguranţă în consum şi calitate (STĂNCIUC şi

ROTARU, 2009). Conform ISO 22005:2007, "trasabilitatea reprezintă capacitatea de a

urmări istoricul, aplicaţia sau locaţia unui articol prin intermediul informaţiilor înregistrate".

Trasabilitatea este un concept valabil pentru toate alimentele (STĂNCIUC şi

ROTARU, 2009), importanţa ei a crescut considerabil, mai ales în ultimul deceniu

(MUNTEAN şi RADU, 2007), dar deşi se crede a fi un concept simplu, este complex în

ceea ce priveşte punerea în practică.

În primul rând, trasabilitatea poate fi folosită ca un instrument de gestionare a

riscurilor legate de siguranţa alimentară şi probleme privind sănătatea animalelor, iar în al

doilea rând are un rol important în stabilirea credibilităţii pe piaţă. Toţi consumatorii au

dreptul să se aştepte la o bună calitate a alimentelor. FAO a fost în fruntea eforturilor pentru

a moderniza capacitatea ţărilor membre să stabilească şi să pună în aplicare siguranţa

alimentară şi sisteme adecvate de control al calităţii alimentelor.

Pentru sectorul agro-industrial din ţara nostră a fost elaborată o strategie care să ia în

considerare exigenţa pieţei, şi, de asemenea, factorii potenţiali de risc, deoarece agricultura

nu este numai o sursă de materii prime agricole, ci şi de valorificare a produselor alimentare

pentru a asigura sănătatea populaţiei (BALŞ, 2010).

Produsele proaspete, datorită perisabilităţii lor impun trasabilitatea. În cazul laptelui

şi a produselor lactate aplicarea trasabilităţii are un rol foarte important pentru a testa

autenticitatea şi originea produsului. Calitatea produsul final al întregului lanţ de produse

lactate începe de la dieta animalului, de speciile de plante prezente în hrana animalului

(PONZONI et al., 2009).

7

CAPITOLUL II

ÎNSUŞIRILE DE CALITATE ALE LAPTELUI DE CAPRĂ

2.1. IMPORTANŢA ŞI EVOLUŢIA CREŞTERII CAPRINELOR

Potrivit lui TAFTĂ, 2002 în cadrul ţărilor crescătoare de caprine, pe primul loc se

situează India şi China, după care urmează în ordine descrescândă: Pakistanul, Nigeria,

Somalia, Sudan, Brazilia, Indonezia, Mexic, etc. Capricultura este bine dezvoltată şi în

unele ţări din Europa: Franţa, Elveţia, Austria, Anglia, Portugalia etc., datorită unor rase ce

dau productivitate mare: Alpina franceză, Saanen-ul elveţian, Nobila germană etc.

În ţara noastră perspectiva dezvoltării sectorului caprin este în creştere, însă mai

suferă din lipsa unui program organizat de creştere şi ameliorare. Caprinele sunt răspândite

mai ales în zonele colinare, montane, în jurul unor localităţi urbane, atât în gospodării mici,

cu un număr de două-trei capete, cât şi în grupe mai mari de 40-60 capete şi chiar în ferme

specializate (TAFTĂ, 2002). Din efectivul existent, potrivit lui TAFTĂ, (2002), 70 % sunt

capre din rasa Carpatină, neameliorate, rustice, rezistente la condiţiile aspre de viaţă şi cu

producţii relativ reduse, cca 30 % sunt capre din rasa Albă de Banat, ameliorate, cu o

producţie dublă de lapte.

În urma Recensământului General Agricol din anul 2010 (potrivit Institutului

Naţional de Statistică) în România numărul total de caprine era de 1.240.858 capete, dintre

care în judeţul Maramureş, numărul caprinelor este de 17.744 capete.

(http://www.insse.ro/cms/files/RGA2010/Rezultate%20definitive%20RGA%202010/Volum

ul%20I/Tab3J-judete.pdf).

Conform lui BANU şi colab., (2007), caprinele sunt importante în economia

zootehnică a unei ţări, prin: producţia de lapte; producţia de carne obţinută de la iezi de

lapte, tineret îngrăşat, caprine adulte; producţia pieloasă (păr, puf, lână de capră); producţia

de piei şi blăniţe; gunoiul de grajd, cu putere fertilizantă foarte bună.

8

2.2 . PROPRIETĂŢI ALE LAPTELUI DE CAPRĂ

Laptele de capră are culoare albă (mai sărac în pigmenţi) spre uşor gălbuie datorită

fineţii pronunţate a particulelor de grăsime uniform diseminate în masa lui, cu miros şi gust

specific plăcut în caz de întreţinere şi mulgere igienică şi de furajare corespunzătoare

(TAFTĂ, 2002).

Compoziţia fizico-chimică a laptelui de capră este condiţionată de rasă,

individualitate, zonă şi vârstă, dar şi de nivelul şi natura alimentaţiei, faza de lactaţie,

frecvenţa şi durata mulsului şi de starea de sănătate a animalului.

Compoziţia chimică se deosebeşte de cea a laptelui de vacă prin conţinutul mai

ridicat în proteină care conţine 75-80 % cazeină, particularitate deosebit de utilă în

transformarea lui în brânză. Conţinutul de grăsime şi proteină este ceva mai mare la laptele

de capră decât la cel de vacă, celelalte componente fiind relativ egale, cu excepţia laptelui

de oaie (TAFTĂ, 2002). Datorită fineţii globulelor de grăsime, laptele de capră este uşor

absorbit de vilozităţile intestinale, sub acţiunea sucului gastric, proteinele coagulează în

floconaşe fine care sunt asimilate mai uşor de către stomac, la fel glucoza şi lactoza, fapt ce

îi conferă o valoare nutritivă superioară (TAFTĂ, 2002).

Zaharurile sunt reprezentate în laptele de capră prin lactoză, în cantităţi mai mici se

găseşte glucoza, galactoza, unele oligozaharide. Conţinutul de lactoză din laptele de capră

este de aproximativ 0,2-0,5 %, mai scazut decât în cel de vacă (POSATI and ORR, 1976;

HAENLEIN and CACCESE, 1984; CHANDAN et al., 1992).

Laptele de capră este bogat în vitamina A, datorită capacităţii remarcabile a

caprinelor de a converti pigmenţii carotenoidici. Vitamina A se gaseşte în forma sa finală în

laptele de capră, în timp ce, în laptele de vacă, se găseşte sub formă de caroten, de aceea

caşcavalul şi untul de capră au culoare albă (SPÄTH and THUME, 2008).

Laptele de capră fiind mai bogat în calciu, fosfor, acid citric, potasiu, magneziu şi

având un conţinut ridicat de vitamina A este indicat în alimentaţia copiilor, a persoanelor în

vârstă (TIŢA, 2002).

9

2.3. ACTIVITATEA MICROBIOLOGICĂ ÎN LAPTELE DE CAPRĂ –

MICROBIOTA SPECIFICĂ ŞI NESPECIFICĂ

Contaminarea laptelui se poate face din diverse surse, iar încărcătura microbiană

poate fi destul de variată cantitativ şi calitativ, depinzând de condiţiile în care se produce

laptele, se manipulează şi prelucrează. Microorganismele ajung în alimente din surse

naturale sau externe ca urmare a prelucrării şi manipulării, până în momentul consumului

(VANDERZANT and SPHITTSTOESSER, 1992; AONOFRIESEI, 2012).

Microbiota laptelui este formată, în general, din microorganisme nepatogene precum

şi cele facultativ patogene sau patogene.

În categoria microorganismelor nepatogene sunt incluse bacteriile lactice, larg

distribuite în natură, care joacă un rol important în fermentarea multor alimente şi furaje.

Prin contaminarea laptelui cu germeni saprofiţi se măreşte şi riscul includerii unor germeni

patogeni. Multe dintre bacteriile patogene nu se înmulţesc în lapte (Mycobacterium

tuberculosis, M. bovis, Brucella, Rickettsia), periculozitatea lor depinzând de gradul iniţial

de contaminare a laptelui, de diluţia lui ulterioară, de tratamentele la care este supus, de

timpul scurs până la consumarea laptelui şi de alţi factori. Alţi germeni patogeni

(Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, Escherichia coli, etc.) se pot multiplica în

lapte.

Activitatea metabolică a celor mai mulţi germeni patogeni este inhibată la

temperaturi joase, de aceea este foarte important să se facă răcirea imediată a laptelui după

obţinere, până la tratarea lui termică.

Contaminarea laptelui cu drojdii şi mucegaiuri este inevitabilă, mai ales în cazul

mulsului manual. Specii ale genurilor: Torula, Candida, Saccharomyces, Mucor,

Aspergillus, Penicillium, Cladosporium, Oidium, etc. pot fi responsabile de modificarea

proprietăţilor organoleptice (BĂRZOI şi APOSTU, 2002).

De asemenea, celulele somatice din lapte fac parte din categoria indicilor de calitate

igienică a laptelui destinat consumului uman.

10

CAPITOLUL III

OBIECTIVELE CERCETĂRII ŞI CADRUL NATURAL

3.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT

Scopul tezei de doctorat este acela de a determina trasabilitatea laptelui de capră,

studiind întregul lanţ: sol-plantă-produs animalier, stabilirea corelaţiilor ce se realizează

între aceste verigi şi care determină calitatea produsului final.

Pentru atingerea obiectivului general al tezei de doctorat ne propunem ca obiective

specifice:

1. Caracterizarea pedologică a perimetrului studiat, adică păşunea satului Şurdeşti,

respectiv păşunea comunală a satului Şurdeşti, din Munţii Gutâi:

studiul morfologiei solurilor: succesiunea de orizonturi genetice, culoarea şi structura

orizonturilor;

caracterizarea principalelor însuşiri fizico-chimice ale solului din câmpul

experimental: textura, coeficientul de hidroscopicitate, pH-ul, humusul, nutrienţii din

sol (azot, fosfor, potasiu), capacitatea de adsorbţie cationică;

evaluarea conţinutului de microelemente din sol;

2. Caracterizarea vegetaţiei pajiştilor din zona Munţilor Gutâi, unde are loc

păşunarea animalelor:

bonitarea vegetaţiei în vederea calculării valorii pastorale a pajişti;

determinarea capacităţii de producţie a pajiştilor, pentru stabilirea modului de

organizare a păşunatului;

3. Analiza însuşirilor de calitate ale laptelui de capră, atât de natură fizico-chimică

cât şi microbiologică:

stabilirea calităţii laptelui de capră produs printr-un sistem de producţie tradiţional, în

funcţie de sezon, respectiv zona de păşunare a caprinelor;

studiul microflorei saprofite specifice laptelui (număr total de germeni mezofili

aerobi/ml, număr total de drojdii şi mucegaiuri/ml), cât şi a agenţiilor facultativ

11

patogeni sau patogeni (stafilococi coagulazo-pozitivi, bacterii coliforme, Escherichia

coli, Salmonella sp.).

4. Stabilirea corelaţiei între sol-plantă-produs animalier (lapte de capră), în

perimetrul unde păşunează caprinele (regiunea sud-vestică a Munţilor Gutâi) şi observarea

rolului trasabilităţii asupra produsului alimentar.

3.2 . CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ, GEOMORFOLOGICĂ ŞI

CLIMATICĂ A ZONEI DE EXPERIMENTARE

3.2.1. Localizarea cercetării

Activitatea de cercetare are loc în condiţii ecopedologice, în perimetrul Munţilor

Gutâi (judeţul Maramureş, nord-vestul României), în două puncte geografice:

păşunea satului Şurdeşti, zona colinară situată la o altitudine de 600-900 m (în

proximitatea unor unităţi de relif: Bulbucul Mic, Bulbucul Mare, Piatra Roşie, Muta Mare,

Muta Mică, Dealul Crucii, Arşiţa, etc.), în suprafaţă de aproximativ 70 ha.

păşunea din Munţii Gutâi (partea sud-vestică a masivului muntos) situată la o

altitudine de 1000-1300 m în suprafaţă de aproximativ 133 ha (Conform Primăriei comunei

Şişeşti), (Figura 1, 2).

3.2.2. Condiţiile climatice în perimetrul cercetat

Zona de experimentare se caracterizează un climat continental-temperat, cu

desprimăvăreri târzii şi precipitaţii suficiente în tot timpul anului, cu o temperatură medie

anuală de 9,4°C, cu temperatura medie a lunii celei mai calde de 39,2°C, iar a lunii celei mai

reci de –30°C.

12

Fig. 1. Localizarea comunei Şişeşti în judeţul Maramureş

Fig. 2. Localizarea cercetării (http://www.google.com/mapmaker?hl=ro)

A- Păşunea comunală a satului Şurdeşti din Munţii GutâiB- Păşunea satului Şurdeşti

13

CAPITOLUL IV

MATERIAL ŞI METODĂ

Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse în teza de doctorat, experienţa s-a derulat pe

parcursul a trei ani, respectiv în perioada 2010-2012, în zona Munţilor Gutâi (judeţul

Maramureş), asupra laptelui de capră, provenit de la o turmă de 50-60 capre, crescute şi

întreţinute în sistem extensiv.

Pentru atingerea obiectivelor privind trasabilitatea laptelui de capră, pornind de la

tipul genetic de sol-tipul de vegetaţie-până la însuşirile microbiologice, au fost efectuate

următoarele analize:

Analiza însuşirilor fizico-chimice ale învelişului de sol din zona de

experimentare;

Analiza vegetaţiei din câmpul experimental;

Analiza însuşirilor de calitate (fizico-chimice şi microbiologice) ale laptelui de

capră;

4.1. ANALIZA ÎNSUŞIRILOR FIZICE ŞI CHIMICE ALE SOLULUI DIN

PERIMETRUL CERCETAT

Analizele fizice şi chimice ale solului din cele două puncte experimentale s-au

efectuat la O.S.P.A. Cluj-Napoca şi în cadrul laboratoarelor de la Universitatea de Ştiinţe

Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

Au fost recoltate:

12 probe de sol din trei puncte analizate pe păşunea satului Şurdeşti;

17 probe de sol din trei puncte analizate pe păşunea din Munţii Gutâi;

Metodele de lucru aplicate pentru caracterizarea fizico-chimică a tipului de sol sunt

prezentate în figura 3.

14

Fig.3. Metodele de analiză a solului

4.2. ANALIZA VEGETAŢIEI PAJIŞTILOR

Pentru stabilirea tipului de pajişte din zona cercetată, am efectuat deplasări de

recunoaştere pe itinerariu şi am notat speciile întâlnite după o scară de apreciere elaborată

de Braun-Blanquet (1928,1951).

Analiza compoziţiei floristice- s-a realizat prin Metoda geobotanică sau fitosocială

(ROTAR şi colab., 2009).

Determinarea producţiei pajiştilor- metoda uzuală de evaluare a poducţiei de masă

verde, în ţara noastră, este cea gravimetrică care constă în cosirea şi cântărirea masei verzi

de pe un anumit număr de parcele de probă (în funcţie de uniformitatea pajiştei şi suprafaţa

analizată) înaintea fiecărui ciclu de recoltă. Rezultatele obţinute se extrapolează la unitatea

de suprafaţă (ha) (ROTAR şi colab., 2009).

1. Prelevate de pe terenullocalităţii Şurdeşti: 3 puncte deprelevare.

2. Prelevate de pe teritoriul sud-vestică al masivului muntosGutâi: 3 puncte de prelevare.

(ICPA din cadrul O.S.P.A.Maramureş)

1. Analiza granulometrică-metoda pipetei cuinterpretarea rezultatelor după ICPA-Kacinski, (ICPA, 1981);

2. Coeficientul de higroscopicitate, STAS7184/6-78;

3. Reacţia solului (pH-ul), STAS 7184/13-88;

4. Determinarea conţinutului de humus (%),STAS 7184/21-82;

5. Determinarea conţinutul de azot total (N-total %) - metoda Kjeldahl;

6. Determinarea potasiului-prin metodaflamfotometrică, ICPA, 1981;

7. Determinarea fosforului prin metodacolorimetrică, ICPA, 1981;

8. Hidrogen schimbabil (SH- me/100g sol)Metoda Cernescu prin percolare, ICPA,1981;

9. Suma cationilor bazici (SB- me/100g sol) -metoda Kappen, ICPA, 1981;

10. Determinarea microelementelor prinmetoda AAS;

Probele de sol

15

Bonitarea vegetaţiei şi determinarea valorii pastorale- Valoarea pastorală (Vp)

este un indicator sintetic ce cuprinde principalele elemente referitoare la compoziţia

floristică, procentul de acoperire a fiecărei specii, precum şi valoarea furajeră a speciilor

componente (ROTAR şi colab., 2009).

4.3 . ANALIZA ÎNSUŞIRILOR FIZICE, CHIMICE ŞI MICROBIOLOGICE ALE

LAPTELUI DE CAPRĂ

Probele de lapte s-au recoltat prin mulgere manuală, de la 50-60 de capre crescute şi

întreţinute în sistem tradiţional (Figura 4), în care predomină rasa Carpatină şi mai puţin cea

Albă de Banat.

Pentru analiza fizico-chimică s-au recoltat 10 probe de lapte de capră, în funcţie de

perioada de păşunare a caprinelor: primăvara pe păşunea satului Şurdeşti, vara pe păşunea

din Munţii Gutâi, respectiv toamna se revine pe păşunea satului Şurdeşti.

Analiza microbiologică s-a efectuat, de asemenea, în funcţie de perioada de păşunare

a caprinelor, fiind recoltate 3 probe de lapte de capră, în fiecare sezon.

Probele de lapte au fost analizate în laboratoarele de specialitate:

Laboratoarele didactice şi de cercetare ale Departamentului de Chimie-Biologie,

Facultatea de Ştiinţe, din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare, Universitatea

Tehnică din Cluj Napoca.

Laboratoarele Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor

(DSVSA) Maramureş.

Fig. 4. Aspecte cu producţia lactată a caprinelor (original)

16

Metodele de analiză fizico-chimică şi microbiologică asupra laptelui de capră se

prezintă în figura 5.

Fig. 5. Metodele de analiză a laptelui de capră

Probe de lapte de capră

Recoltare probe de lapte prinmulgerea manualăSTAS 6349/1-80

Indicatorii fizico-chimici Indicatorii microbiologici

1. Aciditatea 0T- metoda titrării;

2. Densitatea sau masa specifică a

laptelui- cu termolactodensimetrul;

3. Subsanţa uscată (S.U.)- prin metoda

uscării la etuvă (1020C -1050C) ;

4. Determinarea proteinelor totale -

Metoda Kjeldahl;

5. Determinarea conţinutului de grăsime-

metoda acido-butirometrică;

6. Determinarea cantităţii de lactoză din

lapte- metoda cu fericianură de potasiu;

7. Determinarea cenuşii totale- STAS

6357-75;

(POP, 2008)

1. Determinarea numărului total de germeni

(NTG/ml; UFC/ml), STAS ISO 4833-2003;

2. Numărul total de drojdii şi mucegaiuri,

STAS ISO 7954-2001;

3. Determinarea prezenţei şi a numărului de

bacterii coliforme, STAS ISO 4831/1992;

4. Determinarea numărului de unităţi

formatoare de colonii de Escherichia coli

pozitive la β-glucuronidază, STAS ISO

16649-2/2007;

5. Determinarea numărului stafilococilor

coagulază-pozitivi (Staphylococcus aureus şi

alte specii), STAS ISO 6888-1/2002;

6. Detectarea bacteriilor din genul

Salmonella,STAS ISO 6579:2002;

7. Determinarea numărului de celule

somatice, APOSTU şi ROTAR, 2009;

17

CAPITOLUL V

REZULTATE ŞI DISCUŢII

5.1. ANALIZA SOLULUI DIN SATUL ŞURDEŞTI

În satul Şurdeşti, au fost efectuate determinări ale înşuşirilor fizico-chimice ale

solului în trei puncte, în zone în care păşunează frecvent caprinele pe timpul primăverii şi

toamna. În urma analizelor efectuate, conform Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor

(SRTS), în zona studiată s-au identificat următoarelor tipuri genetice de sol:

Luvosol situat la 718 m altitudine, se caracterizează prin prezenţa orizontului eluvial

El şi a orizonutlui B argic (Bt) specifice luvosolurilor. Prezintă un pH moderat acid cu

valorile cuprinse între 4.6-5.1, o aprovizionare redusă în elemente esenţiale, gradul de

saturaţie în baze este de 41-60 %, capacitatea de schimb cationic este redusă (T<17.4

me/100g sol).

Districambosol gleic situat la o altitudine de 746 m, prezintă următoarea succesiune

de orizonturi genetice: Ao-A/B-Bv-CGr. Aciditatea este pronunţată în orizonturile

superficiale, cu tendinţă de neutralizare la adăncimi de peste 80 cm, conţinutul în humus

este diminuat, doar 3,12 % în orizontul Ao, astfel că şi aprovizionarea cu azot total este

moderată la suprafaţă spre absentă în profunzime. Gradul de saturaţie în baze este sub 70 %,

iar capacitatea de schimb cationic este mică.

Regosol situat la 731 m altitudine, este un sol cu pH acid, sărac în humus şi nutrienţi.

Gradul de saturaţie în baze este sub 70 %, iar capacitatea de schimb cationic este de cel mult

12,68 me/100 g sol.

Rezultatele analizei conţinutului de microelemente pentru solul din satul Şurdeşti,

arată o depăşire a valorilor normale pentru Pb, fiind depăşit atât pragul de alertă cât şi

pragul de intervenţie, celelalte microelemente, Cu, Zn, Mn, Ni, Cd, nu depăşesc valorile

normale în nici unul din cele trei tipuri de sol identificate.

18

5.2. ANALIZA SOLULUI ÎN MUNŢII GUTÂI

În urma cercetărilor efectuate asupra regiunii sud-vestice din Munţii Gutâi s-a

identificat un singur tip genetic de sol, în toate cele trei puncte în care s-au efectuat analize:

districambosol tipic.

Acest tip de sol se caracterizează printr-o reacţie puternic acidă, conţinut ridicat de

humus în orizonturile superioare; datorită climatului răcoros şi acidităţii accentuate,

descompunerea şi mineralizarea se realizează foarte lent, fapt indicat şi prin gradul de

saturaţie în baze a solului care este < 70%. Conţinutul în nutrienţi este scăzut, iar

concentraţia unor microelementele precum Pb, depăşeşte limita normală Cd, Zn,depăşesc cu

puţin limita normală, în schimb Cu, Mn, Ni, nu depăşesc valorile admise.

5.3. ANALIZA VEGETAŢIEI DIN SATUL ŞURDEŞTI

Pe păşunea satului Şurdeşti, în suprafaţă de 70 ha, s-au întâlnit următoarele asociaţii

vegetale:

1. Festuco rubrae – Agrostietum capillaris, Horvat 1951

2. Violo declinatae-Nardetum, Simon 1966 (Syn. Nardetum strictae

montanum, Resmeriţă et Csűrös 1963; Nardetum strictae subalpinum, Buia et al. 1962;

Nardetum strictae alpinum, Puşcaru et al. 1956; Nardetum alpigenum austro-carpaticum,

Borza 1959; Nardo-Vaccinietum, Resmeriţa 1970).

În păjiştea studiată, hemicriptofitele sunt majoritare numeric, din categoria

geoelementelor se remarcă speciile eurasiatice. Luând în considerare categoriile de plante,

în funcţie de principalii indici ecologici, majoritare sunt speciile mezofile, raportat la

indicele termic, dominante sunt speciile micro-mezoterme, cât priveşte reacţia chimică a

solului, predomină speciile euriionice. Din punct de vedere cariologic, diploizii se găsesc în

număr mai mare, iar valoarea economică a pajişti este una medie.

Pajiştea are o valoarea pastorală medie de 1.9, cu o notă de bonitare de 41-50 puncte,

este de categoria a VI-a, medie, suportând o încărcătură de 0,81-1,00 UVM/ha. Producţia de

masă verde este de 13.37 t/ha, refuzurile R=1.51 t/ha, producţia consumabilă 11.86 t/ha, iar

coeficientul de folosire a ierbii K= 88.7%.

19

5.4. ANALIZA VEGETAŢIEI DE PE PĂŞUNEA

DIN MUNŢII GUTÂI

Perimetrul cercetat în Munţii Gutâi (Gol Gutin şi Valea Docăi) ocupă o suprafaţă de

133 ha; suprafeţele împădurite alternează cu pajişti în care predomină următoarele asociaţii

vegetale:

1. Violo declinatae-Nardetum, Simon 1966 (Syn. Nardetum strictae montanum,

Resmeriţă et Csűrös 1963; Nardetum strictae subalpinum, Buia et al. 1962; Nardetum

strictae alpinum, Puşcaru et al. 1956; Nardetum alpigenum austro-carpaticum, Borza 1959;

Nardo-Vaccinietum, Resmeriţa 1970)

2. Agrostietum stoloniferae, (Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956 (Syn. Rorippo

syilvestris- Agrostietum stoloniferae, (Morr 1958) Oberdorfer et Th. Müller 1961)

3. Scirpetum sylvatici, Ralski 1931, Maloch 1935 em. Schwick 1944

4. Calthetum laetae, Krajina 1933

5. Campanulo abientinae-Vaccinietum myrtilli, (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971 (Syn.

Vaccinietum myrtilli, Buia et al. 1962; Juncetum trifidi- Vaccinietum myrtilli, Resmeriţă

1976)

În păjiştea studiată, statistica bioformelor arată că ponderea cea mai mare o au

hemicriptofitele, dintre geoelemente, dominante sunt speciile eurasiatice. Analiza ecologică

relevă o dominanţă a speciilor mezofile, în funcţie de factorul termic, predomină speciile

amfitolerante şi micro-mezoterme, reacţia solului indică dominarea speciilor euriionice,

alături de care numeroase sunt plantele acidofile şi acido-neutrofile. În fitocenozele acestor

asociaţii numărul poliploizilor îl devansează pe cel al diploizilor, iar din punct de vedere

economic valoarea furajeră este scăzută.

Pajiştea are o valoare pastorală de 0.85, cu o notă de bonitare de 20 puncte este de

categoria IX, degradată, suportând o încărcătură de 0,21-0,40 UMV/ha. Producţia de masă

verde este de 11.6 t/ha, refuzurile R= 6.15 t/ha, producţia consumabilă 5.45 t/ha, iar

coeficientul de folosire a ierbii K= 46,9%.

20

5.5. INDICATORII DE CALITATE AI LAPTELUI DE CAPRĂ

5.5.1. Analiza fizico-chimică a laptelui de capră

În cadrul aceleiaşi specii şi rase, modul de furajare şi perioada de lactaţie, are o mare

influenţă în ceea ce priveşte compoziţia laptelui.

Parametrii fizico-chimici ai laptelui de capră, în funcţie de zona de păşunare (13,705

% S.U., 0,8449 % cenuşa, 4,318 % proteină, 4,203 % grăsime, 4,081 % lactoză, primăvara,

12,3 % S.U., 0,7881 % cenuşa, 3,46 % proteină, 4,003 % grăsime, 4,163 % lactoză, vara,

respectiv 16,84 % S.U., 0,95 % cenuşă, 5,381 % proteină, 7,00 % grăsime, 4,41 % lactoză,

toamna), arată o diminuare a calităţii laptelui în perioada de vară, când păşunarea caprinelor

se face în Munţii Gutâi.

Variabilitatea parametrilor fizico-chimici ai laptelui de capră recoltat prin mulgere

manuală în târlă, în funcţie de sezon, dar şi de teritoriul de păşunare se prezintă în figura 6.

0123456789

1011121314151617

Primavara Vara Toamna

Sezon

Val

ori m

edii

ale

para

met

rilo

r fiz

ico-

chim

ici

ai la

ptel

ui d

e ca

pra Densitate, g/cm3

Substanţa uscată, %Cenuşa, %Proteină, %Grăsime, %Lactoză, %

Fig. 6. Variabilitatea indicilor fizico-chimici şi valorile medii

ale laptelui de capră în funcţie de sezon

5.5.2. Analiza microbiologică a laptelui de capră

Probele de lapte recoltate în condiţii aseptice au fost supuse analizei microbiologice

pe parcursul a celor trei sezoane (primăvară, vară, toamnă), până la sistarea lactaţiei. În tot

acest timp mulsul s-a facut manual, respectându-se pe cât posibil condiţiile de igienă atât a

21

animalului (igiena ugerului şi corporală a caprei), cât şi a mulgătorului şi a mediului în care

se face mulgerea.

5.5.2.1. Numărului total de germeni mezofili aerobi (NTG/ml sau UFC/ml)

Primăvara, atunci când cantitatea de lapte este mai mare şi hrănirea se face cu

vegetaţie crudă, numărul total de germeni mezofili aerobi (NTG) este de 3108.77 UFC/ml,

un număr mai mic în comparaţie cu numărul de microorganisme determinat vara ( 3103.97

UFC/ml), atunci când vegetaţia este mai săracă, respectiv toamna 3105.81 UFC/ml, în

condiţiile unei producţii scăzute de lapte.

Chiar dacă încărcătura microbiană în laptele de capră este mai mare vara, când

condiţiile de întreţinere sunt mai grele, nu se depăşeşte 100.000/ml lapte NTG potrivit

Regulamentelor Europene.

Examenul microscopic, al preparatelor native şi frotiuri, indică prezenţa speciilor

din genul: Lactobacillus sp., Pediococcus sp., Streptococcus sp., Lactococcus sp.;

5.5.2.2. Numărului total de drojdii şi mucegaiuri

Valorile medii obţinute pentru numărul total de drojdii şi mucegaiuri (NTDM)/ml

lapte de capră, în cele trei sezoane sunt: 0,8×102 UFC/ml drojdii, 0,3×102 UFC/ml

mucegaiuri (primăvara), 26,8×102 UFC/ml drojdii, 10,6×102 UFC/ml mucegaiuri (vara) şi

2,9×102 UFC/ml drojdii, 0,7×102 UFC/ml mucegaiuri (toamna).

Prin examen microscopic s-au identificat drojdii precum: Rhodotorula sp.,

Cryptococcus sp. (numai în probele de lapte analizate vara), Kluyveromyces sp., şi

mucegaiuri: Cladosporium sp., Fusarium sp., Penicillium sp., Mucor sp..

5.5.2.3. Numărul de bacterii coliforme

Bacteriile coliforme sunt indicatori de contaminare fecală a produsului animalier, iar

prezenţa lor a fost pusă în evidenţă prin apariţia bulelor de gaz în tubuşoarele de fermentaţie

Durham, după incubarea eprubetelor la 370C.

Rezultatele obţinute dovedesc prezenţa coliformilor în laptele de capră, astfel: 40

bacterii coliforme/ml (primăvara), 150 bacterii coliforme/ml (vara), 110 bacterii

coliforme/ml (toamna).

22

5.5.2.4. Numărul de unităţi formatoare de colonii de

Escherichia coli pozitive la β-glucuronidază

În microbiologia alimentară, din grupul bacteriilor coliforme, reprezentativă este

specia, Escherichia coli, căreia i s-a atribuit rolul de agent patogen oportunist, cu circulaţie

mare în natură (BĂRZOI şi APOSTU, 2002). Prezenţa microorganismelor patogene în

lapte, poate avea loc, fie prin contaminare fecală, fie prin excreţie directă din uger în lapte

(MUEHLHERR et al., 2003).

Determinarea numărului de bacterii E. coli pozitive la - glucuronidază din probele

de lapte de capră, au arătat absenţa acestei tulpini în probele analizate primăvara şi toamna,

dar s-a detectat prezenţa ei în probele analizate vara, cu o medie de 66.7 UFC/ml lapte de

capră.

5.5.2.5. Numărul stafilococilor coagulazo-pozitivi(Staphylococcus aureus şi alte specii)

Variaţia sezonieră a mediei numărului stafilococilor coagulazo-pozitivi se prezintă

astfel: 3104.1 UFC/ml, 3102.3 UFC/ml, 3108.2 UFC/ml, primăvara, vara, respectiv

toamna.

În cazul studiat contaminarea a putut avea loc în timpul mulsului neigienic,

transmiterea agentului patogen să se facă prin mâinile contaminate, şi nu numai, după cum

spune şi KOUSTA et al., (2010), posibila contaminare cu S. aureus (spre exemplu) în

laptele crud poate să apară de la infecţia glandelor mamare.

5.5.2.6 Detectarea bacteriile din genul Salmonella

În toate cele trei sezoane în care au fost analizate probele de lapte de capră, nu a fost

identificată prezenţa Salmonella sp. în 25 ml lapte, fapt care arată încadrarea

corespunzătoare îm normele microbiologice conform Ordinului M.S. 975-1998.

5.5.2.7 Numărul de celule somatice

Calitatea microbiologică a laptelui depinde foarte mult de starea de sănătate a

ugerului animalului, iar pentru o bună apreciere, se face determinarea numărului de celule

23

somatice dintr-un ml lapte. Conform legislaţiei în vigoare, din ţara noastră, numarul de

celule somatice (NCS) trebuie să fie ≤ 400000/ml pentru laptele crud şi produse lactate.

Laptele de capră analizat conţine 509000 celule/ml primăvara, 516000 celule/ml

vara, în schimb toamna numărul este mare, 4000000 celule/ml.

5.6. TRASABILITATEA SOL-PLANTĂ-PRODUS ANIMALIER

Cercetărilor efectuate în acest studiu, pe păşunea satului Şurdeşti, respectiv păşunea

comunală din Munţii Gutâi ne-au arătat că există corelaţii între componentele biologice

analizate.

Există o corelaţie evidentă, între gradul de troficitate a solului şi vegetaţia pajiştilor

din cele două zone analizate (Figura 7, 8).

01020304050607080

Festuco rubrae –Agrostietum capillaris

Violo declinatae-Nardetum

Asociatii vegetale

Num

arul

de

spec

ii

01020304050607080

Gra

dul d

e sa

tura

tie in

baz

e,(%

)

Nr. speciiV%

Fig. 7. Relaţia dintre numărul de specii din fitocenozele pajiştii din Şurdeşti

şi gradul de saturaţie în baze a solului

24

010203040506070

Violodeclinatae-Nardetum

Agrostietumstoloniferae

Campanuloabientinae-Vaccinietum

myrtilliAsociatii vegetaleN

umar

ul d

e sp

ecii

010203040506070

Gra

dul d

e sa

tura

tie in

baz

e (%

)

V%Nr. specii

Fig. 8. Relaţia dintre numărul de specii din fitocenozele pajiştii din Munţii Gutâi

şi gradul de saturaţie în baze a solului

Aciditatea crescută măreşte gradul de solubilitate al microelementelor din sol, care

pot deveni toxice pentru plante, dacă sunt în cantităţi ce depăşesc valorile normale.

Condiţiile acide din sol pot spori, de multe ori, solubilitatea metalelor grele cum ar fi: Cu,

Zn, Pb, Mn, etc. (REDDY et al., 1995). Acest lucru este observat şi în cazul solului analizat

atât în satul Şurdeşti, cât şi în Munţii Gutâi (Figurile 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19,

20).

020406080

100120140160180200220240260

Ao AE El Bt Ao A/B Bt CGr Ao AC1 AC2 C

Pb m

g/kg

subs

tant

a us

cata

0

1

2

3

4

5

6

7

8

pH-u

l sol

ului

Pb

Ph

Punctul I Punctul II Punctul III

Fig. 9. Relaţia dintre conţinutul de Pb

(mg/kg S.U.) şi pH-ul solului în satul

Şurdeşti

02468

101214161820

Ao AE El BtAo

A/B BtCGr Ao

AC1AC2 C

Cu

mg/

kg su

bsta

nta

usca

ta

0

1

2

3

4

5

6

7

8

pH-u

l sol

ului

CuPh


Fig. 10. Relaţia dintre conţinutul de Cu


Şurdeşti

25

0102030405060708090

100110

Ao

AE El Bt

Ao

A/B B

t

CG

r

Ao

AC

1

AC

2 C

Zn

mg/

kg su

bsta

nta

usca

ta

012345678

pH-u

l sol

ului

ZnPhPunctul I Punctul II Punctul III

Fig. 11. Relaţia dintre conţinutul de Zn


Şurdeşti

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

Ao AE El Bt Ao A/B Bt CGr Ao AC1 AC2 C

Mn

mg/

kg su

bsta

nta

usca

ta

0

1

2

3

4

5

6

7

8

pH-u

l sol

ului

MnPh


Fig. 12. Relaţia dintre conţinutul de Mn


Şurdeşti

02468

101214161820

Ao AE El BtAo

A/B BtCGr Ao

AC1AC2 C

Ni m

g/kg

subs

tant

a us

cata 0

12345678

pH-u

l sol

ului

NiPh


Fig. 13. Relaţia dintre conţinutul de Ni


Şurdeşti

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

Ao

AE El

Bt

Ao

A/B B

t

CG

r

Ao

AC

1

AC

2 C

Cd

mg/

kg s

ubst

anta

usc

ata 0

12345678

pH-u

l sol

ului

CdPh


Fig. 14. Relaţia dintre conţinutul de Cd


Şurdeşti

0

20

40

60

80

100

120

140

AtAo1 Ao2 A/B Bv At

AoA/B A/B Bv Cn At

AoA/B Bv1 Cn

Pb m

g/kg

subs

tant

a us

cata

0

1

2

3

4

5

6

7

8

pH-u

l sol

ului

PbPh


Fig. 15. Relaţia dintre conţinutul de Pb

(mg/kg S.U.) şi pH-ul solului în Munţii Gutâi

02468

101214161820

AtAo1Ao2A/B Bv At

AoA/BA/B Bv Cn At

AoA/BBv1 Cn

Cu

mg/

kg su

bsta

nta

usca

ta

0

1

2

3

4

5

6

pH-u

l sol

ului

CuPh


Fig. 16. Relaţia dintre conţinutul de

Cu (mg/kg S.U.) şi pH-ul solului în Munţii

Gutâi

26

0204060

80100120140

AtAo1Ao2A/B Bv At

AoA/BA/B Bv Cn At

AoA/BBv1 Cn

Zn

mg/

kg su

bsta

nta

usca

ta 012345678

pH-u

l sol

ului

ZnPhPunctul I Punctul II Punctul III


Zn (mg/kg S.U.) şi pH-ul solului în Munţii

Gutâi

0100200300400500600700800900

AtAo1Ao2A/B Bv At

AoA/BA/B Bv Cn At

AoA/BBv1 Cn

Mn

mg/

kg su

bsta

nta

usca

ta

012345678

pH-u

l sol

ului

MnPh



Mn (mg/kg S.U.) şi pH-ul solului în Munţii

Gutâi

0

5

10

15

20

At Ao1 Ao2 A/B Bv At Ao A/B A/B Bv Cn At Ao A/B Bv1 Cn

Ni m

g/kg

subs

tant

a us

cata

012345678

pH-u

l sol

ului

NiPh



Ni (mg/kg S.U.) şi pH-ul solului în Munţii

Gutâi

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

At

Ao1

Ao2 A/B Bv A

tA

oA

/BA

/B Bv Cn At

Ao

A/B

Bv1 Cn

Cd

mg/

kg su

bsta

nta

usca

ta

0123

45678

pH-u

l sol

ului

CdPh

Punctul IIIPunctul IIPunctul I


Cd (mg/kg S.U.) şi pH-ul solului în Munţii

Gutâi

Conversia ierbii în produse animaliere a permis extinderea vieţuirii umane în munţii

înalţi deasupra zonelor cerealiere, însă din păcate în zilele noastre, ne confruntăm cu

abandonul pajiştilor montane, cu un mod defectuos de gospodărire, ceea ce duce la un nivel

foarte scăzut de fertilizare. Acest lucru este evident cu precădere pe păşunea din Munţii

Gutâi, când calitatea laptelui de capră este mai scăzută, faţă de calitatea laptelelui când

păşunarea se face pe păşunea satului Surdeşti. Numărul de specii de plante cu valoare

furajeră din asociaţiile vegetale identificate pe păşunea satului Şurdeşti sunt mai numeroase,

în comparaţie cu numărul de specii cu valoare furajeră din Munţii Gutâi.

Urmărind parametrii fizico-chimici şi microbiologici ai laptelui de capră, în funcţie

de zona de păşunare, s-a constatat o diminuare a calităţii laptelui, atunci când animalele

27

valorifică pajiştea cu specii de valoare furajeră scăzută, adică păşunea din Munţii Gutâi

(Figura 21, 22).

02468

1012141618

Primavara Vara ToamnaS ezoane

%

051015202530354045

Nr.

sp.

fura

jere

Substanta uscata CenusaProteina GrasimeLactoza Nr. specii cu valoare furajera

Fig. 21. Variaţia parametrilor fizico-chimici ai laptelui de capră, în funcţie de

valoarea furajeră a zonei de păşunare

0

2

4

6

8

10


Sezon

UFC

/ml

30

32

34

36

38

40

42

Nr.

sp.

fura

jere

NTG** Drojdii* Mucegaiuri*Coliformi* E. coli* SCP*Salmonella* Nr. specii cu valoare furajera

* UFC/ml×103

**UFC/ml×104

Fig. 22. Variaţia indicatorilor microbiologici ai laptelui de capră, în funcţie de valoarea

furajeră a zonei de păşunare

Microflora saprofită şi patogenă prezintă variaţii sezoniere în laptele de capră

analizat, primăvara şi toamna încărcătura microbiană este mai mică faţă de valorile medii

înregistrate în perioada de vară (Figura 23).

28

00,5

11,5

22,5

33,5

44,5

55,5

66,5

77,5

88,5

99,510

NTG** Drojdii* Mucegaiuri* Coliformi* E. coli* SCP* Salmonella*

UFC

/ml


* UFC/ml×103

**UFC/ml×104

Fig. 23. Variaţia parametrilor microbiologici ai laptelui de capră

în funcţie de sezon

Vara calitatea laptelui scade, iar distribuţia microelemetelor din sol, poate influenţa

acest lucru. S-au efectuat numeroase studii care au arătat că valori mari ale concentaţiei unor

microelemente din sol (datorate poluării) se pot bioacumula în plante. Acest lucru ne indică

un risc mai ridicat de pătrundere a microelementelor (Cu, Pb, Zn, Cd), considerate metale

grele, în lanţul trofic.

Având în vedere că metalele grele exercită efecte germicide, „pot distruge rapid

multe tipuri de microorganisme, inclusiv formele vegetative de bacterii, dar nu şi

endosporii” (IVANA şi colab., 2011). Microflora întâlnită în laptele de capră analizat

variază, în funcţie de locul în care se face păşunarea animalelor, însă conţinutul

microelementelor din sol nu influenţează în mod decisiv acest lucru.

Urmărind trasabilitatea produsului animalier (lapte de capră) s-a constat că laptele de

toamnă este superior prin însuşirile fizico-chimice, conţinutul de nutrienţi, tocmai datorită

faptului că numărul de microorganisme utile este mai mare în acest sezon.

29

CAPITOLUL VI

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

6.1. CONCLUZII

1. Prin analiza proprietăţilor morfologice şi fizico-chimice ale solului în perimetrul

cercetat (teritoriul localităţii Şurdeşti şi Munţii Gutâi, partea sud-vestică), am identificat

soluri specifice zonelor deluroase şi montane, formate pe substrate de roci eruptive: luvosol,

districambosol gleic, regosol şi districambosol tipic.

Acestea se caracterizează prin pH acid, sărace în humus, cu mici excepţii în

orizonturile superficiale, şi deficitare în nutrienţi. Conţinutul în microelemente arată o

depăşire a valorilor normale pentru Pb, celelalte microelemente, Cu, Zn, Mn, Ni, Cd, nu

depăşesc valorile normale, cu mici excepţii Zn şi Cd, în solul din Munţii Gutâi.

2. Analiza vegetaţiei pajiştilor pe care sunt păşunate caprinele, teritoriul localităţii

Şurdeşti (primăvara şi toamna) respectiv Munţii Gutâi (vara), ne indică o evoluţie regresivă

spre nardet.

Valoarea economică a pajiştii din satul Şurdeşti este medie, iar valoarea economică

a pajiştii din Munţii Gutâi este foarte scăzută.

3. Analiza însuşirilor de calitate ale laptelui de capră, obţinut într-o fermă de semi-

subzistenţă de la un efectiv de 50-60 capete, în zona Munţilor Gutâi, indică faptul că

parametrii fizico-chimici şi microbiologici ai laptelui de capră variază semnificativ, în

funcţie de sezon şi zona de păşunare, de la începutul perioadei de lactaţie, când mulgerea se

face de trei ori pe zi şi sfârşitul perioadei de lactaţie, când mulgerea se face o dată pe zi.

Primăvara şi toamna numărul de microorganisme nu depăşeşte 82×103 NTG/ml, în

perioada de vară acest număr creşte aproape de valoarea maximă admisă (97,3×103

UFC/ml). Vara încărcătura ciupercilor este mai ridicată (26,8×102 UFC/ml drojdii, 10,6×102

UFC/ml mucegaiuri), cu o reducere evidentă toamna (2,9×102 UFC/ml drojdii, 0,7×102

UFC/ml mucegaiuri) şi primăvara (0,8×102 UFC/ml drojdii, 0,3×102 UFC/ml mucegaiuri).

De asemenea, gradul de contaminare fecală, creşte în perioada de vară (150 UFC/ml

coliformi) şi este detectată prezenţa coloniilor de E. coli pozitive la β-glucuronidază.

30

Variaţia sezonieră a numărului stafilococilor coagulazo-pozitivi se prezintă astfel: 1,4×103

UFC/ml primăvara, 3,2×103 UFC/ml vara, respectiv toamna 2,8×103 UFC/ml, iar

Salmonella sp. nu a fost detectată.

4. Între sol-plantă-produs animalier (lapte de capră), se stabilesc corelaţii evidente, în

funcţie de zona în care păşunează caprinele, păşunea satului Şurdeşti, respectiv păşunea

comunală din Munţii Gutâi. Astfel produsul lactat este sărac în elemente esenţiale şi are o

încărcătură microbiană mare, în perioada de vară când păşunarea se face în Munţii Gutâi.

6.2. RECOMANDĂRI

În vederea utilizării în scop agricol, solul din regiunea sud vestică a Munţilor Gutâi,

necesită luarea unor măsuri ameliorative imediate, prin aplicarea unor amendamente

calcaroase.

Pentru ridicarea valorii compoziţiei floristice se impune, schimbarea sistemului de

păşunat, fiind indicat cel prin rotaţie.

Din punct de vedere calitativ, laptele de capră supus cercetărilor, este un produs

alimentar, bun pentru consum, dar care necesită unele îmbunătăţiri:

monitorizarea modul de hrănire al caprinelor;

monitorizarea stării de sănătate a ugerului şi sănătate generală a animalului;

monitorizarea microorganismelor facultativ patogene sau patogene, care pot

supravieţui sau înmulţii în lapte, dacă nu se prelucrează corespunzător şi pot duce la

consecinţe grave asupra sănătăţii umane.

monitorizarea permanentă a tuturor parametrilor esenţiali caracteristici trasabilităţii

laptelui-materie primă permite corelarea, corectarea şi îndepărtarea tuturor factorilor

de risc.

Se recomandă susţinerea cu prioritate a ţăranilor individuali, a fermelor mici şi

mijlocii care produc în mod sustenabil hrană sănătoasă.

31

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. AONOFRIESEI, F., 2012, Microorganismele în alimente, Ed. “Ovidius” University

Press, Constanţa.

2. BALŞ, C., 2010, Traceability in agri-food chain simpozion, Lucrări Ştiinţifice - Seria

Zootehnie, 53, 549-555.

3. BANU, C., Gh. PĂSAT, S.S. DORIN, AURA DĂRABĂ, 2007, Valorificarea laptelui

de capră. Ghid practic pentru fermieri, Ed. Agir, Bucureşti.

4. BĂRZOI, D. şi S., APOSTU, 2002, Microbiologia produselor alimentare, Ed. Risoprint,

Cluj Napoca.

5. CHANDAN, R.C., R. ATTAIE, K.M. SHAHANI, 1992, Nutritional aspects of goat milk

and its products. In: Proc. V. Intl. Conf. Goats, vol. II: part II, 399, New Delhi, India.

6. HAENLEIN, G.F.W. and R. CACCESE, 1984, Goat milk versus cow milk. In:

Haenlein, G.F.W., Ace, D.L. (Eds.), Extension Goat Handbook. USDA Publ.,

Washington.

7. IVANA, SIMONA, A.T. BOGDAN, I. ŢOGOE, G. CÂMPEANU, T. ENACHE, S.

BĂRĂITAREANU, IUDITH IPATE, A. POPESCU, 2011, Microbiologia alimentelor,

Volumul I, Ed. Asclepius, Bucureşti.

8. KOUSTA, M., M. MATARAGAS, P. SKANDAMIS, E. H. DROSINOS, 2010,

Prevalence and sources of cheese contamination with pathogens at farm and processing

levels, Food Control, 21:805-815.

9. MUEHLHERR, J.E., C. ZWEIFEL, S. CORTI, J.E. BLANCO, R. STEPHAN, 2003,

Microbiological Quality of Raw Goat's and Ewe's Bulk-Tank Milk in Switzerland,

Journal of Dairy Science, 86 (12):3849-3856.

10. MUNTEAN DANIELA ALIN şi G.L. RADU, 2007, Trasability analysis of milk as raw

materials, The first International proficiency testing conference, 262-267, 11-13,

Sinaia.

11. PONZONI ELENA, F. MASTROMAURO, SILVIA GIANI, D. BREVIARIO, 2009,

Traceability of plant diet contents in raw cow milk samples, Nutrients, 1, 251-262.

12. POP FLAVIA, 2008, Îndrumător de laborator pentru tehnologia laptelui şi a produselor

lactate, Ed. Risoprint, Cluj Napoca.

32

13. POSATI, L.P. and M.L. ORR, 1976, Composition of Foods, Agric. Handbook, No. 81

ARS, Washington, USA.

14. REDDY, K.J., L. WAN, S.P. GLOSS, 1995, Solubility and mobility of copper, zinc and

lead in acidic environments, Plant and Soil, 171, 53-58.

15. ROTAR, I., ROXANA VIDICAN, N. SIMA, 2009, Cultura pajiştilor şi a plantelor

furajere, Lucrări practice, Ed. Risoprint, Cluj Napoca.

16. SPÄTH, H. and O. THUME, 2008, Creşterea caprelor, Editura M.A.S.T., Bucureşti.

17. STĂNCIUC NICOLETA şi GABRIELA ROTARU, 2009, Managementul siguranţei

alimentelor, Ed. Academica, Galaţi.

18. TAFTĂ, V., 2002, Producţia şi reproducţia caprinelor, Ed. Ceres, Bucureşti.

19. TIŢA MIHAELA-ADRIANA, 2002, Manual de analiză şi controlul calităţii în industria

laptelui, Ed. Universităţii Lucian Blaga, Sibiu.

20. VANDERZANT, C. and D.F. SPHITTSTOESSER, 1992, Compendium of methods for

the microbial examination of foods, 3rd ed., American Public Health Association,

Washington DC.

***http://www.insse.ro/cms/files/RGA2010/Rezultate%20definitive%20RGA%202010/Vol

umul%20I/Tab3J-judete.pdf

***http://www.google.com/mapmaker?hl=ro

***Ordinul 975/1998 al ministrului sănătăţii privind aprobarea Normelor igienico-sanitare

pentru alimente

(rezumat al tezei de docrorat)

Documents