Picior diabeticPicior diabeticAproximativ 15% din diabetici dezvolta o ulceratie si mai mult de unul din zece cazuri au drept consecinta amputarea piciorului.Piciorul diabetic poate fi clasificat in: Picior neuropatic, si: Picior neuroischemic.1. Tipurile de tesutSunt descrise patru tipuri principale de tesuturi care apar in timpul procesului de vindecare a plagii; adesea, acestea sunt clasificate in functie de culoare:Megru tesut necroticGalben tesut fibrinosRosu tesut de granulatieRoz tesut de epiteliarizare Este de mentionat faptul ca aceasta metoda de clasificare a fost apreciata ca fiind simplista, deoarece vindecarea plagilor reprezinta un proces continuu, de cele mai multe ori, plaga continand combinatii de tipuri de tesuturi.Din aceste considerente, a fost elaborata o scala colorimetrica (Grey et al. 2003), care incorporeaza culori intermediare intre cele patru culori de baza.Tesutul necrotic este devitalizat, mort; adesea are culoarea neagra, dar poate fi si maro sau gri cand este hidratat.Tesutul necrotic trebuie indepartat pentru ca procesul de vindecare a plagii sa poata incepe. Totodata, indepartarea acestui tesut permite evaluarea starii patului plagii.Tesutul necrotic constituie, de asemenea, un mediu de cultura favorabil dezvoltarii bacteriilor.Tesutul care este fibrinos, de culoare galbena, adera la patul plagii si nu poate fi indepartat prin irigare. Tesutul fibrinos consta in celule moarte si debris-uri din plaga si trebuie indepartat pentru ca vindecarea sa se produca. Fibrina poate lua aspect de placi in plaga.Tesutul de granulatie umple plaga in timpul vindecarii. Varfurile capilarelor formeaza o bucla, ceea ce face ca plaga sa aiba aspect granular de culoare rosie. Peretii capilarelor sunt subtiri, ceea ce face ca plaga sa sangereze cu usurintaTesutul de epitelizare se formeaza in faza finala a vindecarii plagii; acesta formeaza noul epiteliu. In cazul plagilor cu profunzime mica, intinse, se pot forma insule de tesut de epitelizare.2. NeuropatiaNeuropatia reprezinta deteriorarea functiei nervului. Peste 20 40% din diabetici, prezinta neuropatie. Incidenta acesteia pare a fi corelata cu durata diabetului si de gradul de control al glicemiei. Sunt trei tipuri de neuropatie: motorie, autonomica si senzoriala.2.1. Neuropatia motorieReprezinta deteriorarea functiei nervilor care controleaza muschii, ceea ce determina atrofia musculara la nivelul piciorului, ceea ce determina doua inconveniente: Atrofierea muschilor degetelor de la picioare, piciorul capatand aspect de gheara. Poate apare frecarea intre degete, cu aparitia ulceratiilor; Defromitati ale piciorului, ceea ce determina schimbari ale stilului de mers. Defromitatile pot cauza stres repetitiv asupra diferitelor zone ale piciorului; formarea calusului reprezinta primul semn al stresului repetitiv, acesta progreseaza pana la ulceratie, daca nu sunt luate masuri de preventie.2.2. Neuropatia autonomaPacientilor cu neuropatie autonoma le transpira picioarele, care se poate intinde in sus pana la genunchi. Aceasta determina umezirea pielii, cu aparitia fisurilor, precum si distensia venelor.2.3. Neuropatia senzorialaPierderea senzatiilor asociata cu neuropatia senzoriala, fac pacientul insensibil la traume mecanice, chimice si termice. Neuropatia senzoriala poate fi depistata utilizand, spre exemplu, biotensiometria.3. NeuroischemiaIschemia este datorata aterosclerozei arterelor picioarelor; claudicatia este adesea absenta. Cea mai utilizata tehnica pentru depistarea neuroischemiei o reprezinta palparea pulsului piciorului.Pulsul pedis dorsal se masoara in partea laterala a muschiului extensor lung al halucelui, in partea dorsala a labei piciorului.Pulsul tibial posterior se masoara in partea din spate a articulatiei labei piciorului.Daca oricare din aceste pulsuri pot fi palpate, este putin probabil ca pacientul sa prezinte neuroischemie.Piciorul ischemic poate prezenta cateva semne caracteristice, dupa cum urmeaza:Poate prezenta o piele subtire, stralucitoare, saraca in parPoate fi prezenta atrofierea tesuturilor subcutanate. Daca pielea are aspect intunecat, de culoare rosie sau albastra cianotica, aceasta se poate datora perfuziei insuficiente, cauzand stagnarea sangelui in ateriolele dilatate.In cazul ischemiilor acute, piciorul este adesea rece si palid, sau patat.Un index ABPI < 1 plus absenta pulsului, confirma ischemia (in cazuri normale, indexul ABPI este mai mare de 1). [vezi ulcerul de gamba]Picior diabeticTratament Picior diabeticCauze Picior diabeticTipuri Picior diabeticDiagnostic Picior diabeticNeuropatie Picior diabetic4. Managementul piciorului diabeticEste recunoscut faptul ca, in jur de jumatate din ulcerele la picioare si amputatiile suferite de persoanele cu diabet, pot fi prevenite.Managementul piciorului diabetic necesita date de intrare de la o echpa multidisciplinara de specialisti, pentru clasificare si management.Wagner (1981) a elaborat o scala pentru aprecierea ulcerului piciorului diabetic, intre gradul 0 si gradul 6, dupa cum urmeaza:Gradul 0 Cu riscGradul 1 Ulcer superficial, care nu prezinta semne clinice de infectieGradul 2 Ulcer in profunzime, adesea infectatGradul 3 Ulcer in profunzime, formarea abceselor, osteomieliteGradul 4 Cangrena localizata la nivelul degetelor de la picior, calcaiuluiGradul 5 Cangrena la nivelul intregului piciorIn 2000, Edmond si Foster au descris 6 stadii ale piciorului diabetic, dupa cum urmeaza:Stadiu Starea clinica1 Normala2 Cu risc crescut3 Ulceratie4 Celulitic5 Necrotic6 Amputatie majora4.1. Stadiul 1 picior normalDiagnosticarea piciorului ca fiind de stadiul 1, are la baza absenta urmatorilor factori de risc: Neuropatie calus Ischemie transpiratie (miros) DeformatiiManagementul piciorului in stadiul 1, are drept scop mentinerea acestuia in stadiul 1, prin control mecanic, metabolic si educational.Controlul mecanic: Incaltamintea corecta pantofii care nu sunt potriviti ca marime, pot cauza deformatii ale piciorului si calus, cu vatamari permanente; Probleme minore ale piciorului pacientii in stadiul 1 necesita ingrijirea piciorului; acestia trebuie controlati anual, prin verificarea prezentei neuropatiei, ischemiei, calusului plantar si a mirosului.Controlul metabolic: Factorii majori de risc pentru aparitia complicatiilor datorate diabetului (inclusiv, complicatiile piciorului diabetic) sunt: hiperglicemia, hipertensiunea, hiperlipidemia si fumatul. Acestia predispun pacientul la neuropatie si ischemie;Controlul educational: Controalele mecanic si metabolic, necesita cooperarea pacientului, care trebuie invatat cum sa-si controleze diabetul, pentru prevenirea complicatiilor.Prevenirea complicatiilor piciorului se poate realiza prin: Piciorul trebuie spalat zilnic si uscat cu grija; Pacientul trebuie sa-si verifice picioarele, in ceea ce priveste orice semn de roseata, transpiratie sau crapare a pielii; Unghiile de la picioare trebuie taiate corect; Sosetele trebuie schimbate zilnic cu unele noi care se vor verifica sa nu prezinte cute si sa nu frece piciorul; Pacientul nu trebuie sa poarte sandale sau sa mearga descult; Pacientul cu deficiente ale vederii trebuie ajutat sa treaca peste obstacole; Pacientul trebuie incurajat sa renunte la fumat.4.2. Stadiul 2 picior cu risc crescutPiciorul intra in stadiul 2 cand apar unul sau mai multi factori de risc pentru aparitia ulceratiilor (neuropatia, ischemia, deformatii, calus si transpiratie).De asemenea, starea piciorului trebuie evaluata pentru a determina daca este neuropatic sau neuroischemic.La acest stadiu, pielea ramane intacta.Managementul piciorului in stadiul 2, se realizeaza utilizand controlul mecanic, vascular, metabolic si educational, dupa cum urmeaza: Controlul mecanic deformatiile, calusul, pielea uscata si fisurata, trebuie tratate; Controlul vascular pacientilor fara puls la picior trebuie sa li se verifice indexul ABPI, pentru a confirma ischemia. Toti diabeticii care prezinta afectiuni ale sistemului vascular periferic trebuie sa beneficieze de tratament cu agenti anti-trombotici (de exemplu, aspirina). Daca este prezenta doar claudicatia, pacientii trebuie sa faca exercitii fizice; cei cu ischemie severa trebuie consultati de un specialist; Controlul metabolic controlul celor patru factori majori de risc (hiperglicemia, hipertensiunea, hiperlipidemia si fumatul) poate ajuta la incetinirea procesului de deteriorare a piciorului diabetic; Controlul educational pacientul trebuie invatat cum sa depisteze complicatiile care pot apare la acest stadiu.4.3. Stadiul 3 ulceratiilePiciorul intra in stadiul 3 cand pielea este intrerupta si ulceratia este prezenta. Zona fara piele reprezinta o cale de patrundere a bacteriillor; ulcerul diabetic se poate agrava rapid.Fiecare ulceratie trebuie evaluata si controlata individual, dar este important sa se diferentieze intre ulceratiile neuropatice ale piciorului si cele neuroischemice.Ulcerul neuropatic se caracterizeaza prin: Localizarea cel mai des intalnita varful piciorului (cand este asociat cu aspectul de gheara si formarea calusului)De regula, este durerosEste inconjurat de calus.Ulcerul neuroischemic se caracterizeaza prin: De regula, apare la marginea labei piciorului Se dezvolta in zonele cu eritem Adesea, este inconjurat de eritem, de jur-imprejur.Pentru stabilirea tratamentului corespunzator, de asemenea, este importanta diferentierea de alte tipuri de ulcere, cum ar fi: escare, plagi traumatice, etc.Managementul piciorului in stadiul 3 are drept scop, vindecarea ulcerului in 6 saptamani, pana cand ulcerul devine acut. Managementul se realizeaza prin control mecanic, metabolic, microbiologic, educational, vascular si controlul plagii, dupa cum urmeaza: Controlul mecanic are drept scop evitarea presiunii; oricum, nu este indicata imobilizarea totala. Controlul metabolic un bun control al celor 4 factori de risc, trebuie sa continue, pentru a favoriza vindecarea si a reduce probabilitatea de aparitie a infectiei. Daca pacientul prezinta afectiuni cardiace sau renale, tratamentul trebuie sa imbunatateasca perfuzia tesuturilor si sa reduca mirosul. Controlul microbiologic diabeticii au sistemul imunitar slabit si, in prezenta neuropatiei si ischemiei, raspunsul inflamator este scazut. Riscul ca piciorul diabetic sa se infecteze este ridicat; nu exista ghiduri care sa sugereze utilizarea antibioticelor ca profilaxie in cazul ulcerelor neinfectate, dar Edmonds si Foster (2000), recomanda utilizarea acestora, in lucrarea lor: Managing the Diabetic Foot. Controlul educational daca pacientii doresc sa-si panseze singuri ulceratia, atunci trebuie invatati in ceea ce priveste tehnicile de ingrijire a plagilor. Controlul vascular daca ulcerul diabetic nu se vindeca in mai putin de 6 saptamani, aceasta poate fi rezultatul ischemiei. Daca pulsul la nivelul piciorului nu este usor de palpat sau daca indexul ABPI indica ischemia, atunci aceasta trebuie cuantificata si trebuie luata in consideratie o interventie vasculara. Controlul plagii debridarea plagii si alegerea tipului de pansament corespunzator stau la baza controlului plagii, in ambele cazuri de ulceratie (neuropatica si neuroischemica): Ulcerul neuropatic necesita debridarea repetata a calusului, deoarece permite:- Sa fie redusa presiunea plantara- Sa fie evaluata suprafata patului plagii- Drenajul exudatului si indepartarea tesuturilor devitalizate, implicit reducerea riscului de infectare- Introducerea de pansamente cavitareDe asemenea, debridarea ajuta la imbunatatirea starii plagii cronice, care devine acuta, deoarece elibereaza patul plagii si favorizeaza vindecarea. Ulcerul neuroischemic este mai rar insotit de calus dar, uneori, poate fi insotit de un tesut subtire, sticlos, care trebuie indepartat. Debridarea prin taiere prezinta un mare risc si nu trebuie efectuata decat de specialisti. Alegerea pansamentului datorita naturii plagilor diabetice, pansamentele trebuie sa fie usor si rapid de indepartat, nu trebuie sa jeneze pacientul atunci cand merge si nu trebuie sa se dezintegreze. De asemenea, pansamentele trebuie sa asigure un bun control al exudatului. Toate pansamentele trebuie schimbate zilnic pentru a depista eventualele complicatii, mai ales in cazul pacientilor ce prezinta simptome de pierdere a senzatiilor.4.4. Stadiul 4 piciorul celuliticPiciorul trece in stadiul 4 cand se infecteaza.Semnele clasice ale infectiei pot fi absente sau reduse datorita neuropatiei si/sau ischemiei. Infectia se poate raspandi rapid in picior, ceea ce implica tratament rapid.Infectia in piciorul diabetic este adesea mai grava decat apare, datorita absentei semnalmentelor si datorita faptului ca diabeticii prezinta deficiente ale sistemului imunitar.Semnele care sugereaza ca un ulcer s-a infectat, sunt urmatoarele: Baza ulceratiei se schimba la culoare, din rosu (tesut sanatos de granulatie), spre galben sau gri; Apare purulenta; Este urat-mirositor; Ulceratii cu margini sinus; Marginile ulceratiei pot deveni neregulate; Osul sau tendonul incep sa fie vizibile.De asemenea, un ulcer infectat poate fi asociat cu celulite minore (< 3 cm) sau severe (> 3 cm). Toate aceste aspecte ale ulcerului infectat pot fi agravate de osteomielita.Managementul piciorului in stadiul 4 infectia necesita o evaluare imediata, multidisciplinara, pentru prevenirea extinderii pierderii de tesuturi, si se realizeaza prin:Controlul microbiologic trebuie introduse in plaga pansamente cavitare si administrate antibiotice cu spectru larg. Tratamentul cu antibiotice depinde de tipul ulcerului (neuropatic/neuroischemic), de gradul celulitei si de prezenta sau absenta osteomielitei;Controlul plagii in ambele cazuri (ulcer neuropatic si neuroischemic), debridarea trebuie efectuata pentru a aprecia adevarata intindere a plagii. Infectia severa (in ambele cazuri) poate necesita debridarea chirurgicala;Controlul vascular interventiile pentru re-perfuzarea piciorului neuroischemic pot fi necesare dupa debridarea chirurgicala, pentru a controla infectia si a favoriza vindecarea. Acestea pot fi efectuate prin angioplastie sau bypass;Controlul mecanic toti pacientii cu celulita trebuie sa stea la pat si sa fie protejati impotriva aparitiei escarelor;Controlul metabolic trebuie sa continue controlul celor 4 factori de risc;Controlul educational pacientii trebuie sa invete sa identifice semnele si simptomele infectiei; de asemenea, trebuie sa fie invatati sa stea in pat si sa-si protejeze sanatatea.4.5. Stadiul 5 piciorul necroticCand un picior diabetic dezvolta necroza (cangrena), este clasificat in stadiul 5. Adeseori, o nuanta de albastrui spre negru la suprafata pielii este varful icebergului unei necroze masive care este prezenta in tesuturile subcutanate si la nivelul fasciei.In cazul piciorului diabetic, necroza poate fi umeda sau uscata.Necroza umedaApare in piciorul diabetic atunci cand exista o infectie necontrolata care determina vasculite septice; este forma cea mai frecventa de necroza a piciorului diabetic.In necroza nou instalata, tesuturile care sunt private de oxigen capata o culoare albastruie. Aceasta reprezinta o urgenta clinica.Daca necroza este datorata infectiei, administrarea intravenoasa urgenta a antibioticelor poate salva tesutul afectat; fara tratament, zona afectata va capata culoarea neagra.Necroza uscataPoate fi acuta sau cronica.Apare datorita ischemiei (slabei perfuzii a tesutului). Slaba perfuzie a tesutului se datoreaza aterosclerozei care ingusteaza arterele din picior, dar, adesea este combinata cu tromoza si embolismul venos.De regula, necroza uscata apare in cazul piciorului neuropatic, cata vreme, piciorul neuroischemic dezvolta ambele tipuri de necroza.Managementul piciorului in stadiul 5 necroza reprezinta o urgenta clinica si trebuie sa fie investigata imediat; managementul se realizeaza prin: Controlul plagii necroza uscata, in cazul piciorului neuroischemic, poate fi limitata la 1 -2 puncte si poate fi tratata conventional; de asemenea, se poate indeparta de la sine. In cazul necrozei umede, este necesara debridarea chirurgicala; Controlul vascular este vital in cazul piciorului neuroischemic in stadiul 5; piciorul neuropatic in stadiul 5, care prezinta puls Pedale, nu necesita interventie vasculara. Piciorul neuroischemic necesita efectuarea de investigatii care sa confirme ischemia, incluzand ecografia Doppler si angiografia, care releva intinderea stenozei sau a ocluziilor in arterele piciorului. Angioplastia poate fi eficienta pentru restaurarea perfuziei si favorizarea vindecarii in cazul leziunilor minore. Cand necroza este intinsa, bypass-ul arterial poate fi necesar pentru a optimiza perfuzia si a creste sansele de salvare a tesutului. Pot trece cateva saptamani pana la aparitia semnelor semnificative de ameliorare a plagii; Controlul microbiologic pacientii cu necroza uscata datorata infectiei severe, necesita tratament intravenos imediat cu antibiotice cu spectru larg. De asemenea, trebuie facuta antibiograma si, dupa obtinerea rezultatelor, administrat antibioticul potrivit. Pacientilor cu necroza umeda trebuie sa li se prescrie antibiotice, daca plaga este contaminata; Controlul mecanic toti pacientii trebuie sa stea la pat si trebuie sa le fie protejate sanatatea si zonele afectate. Daca este necesara interventia chirurgicala, pacientul trebuie sa stea la pat pana cand ulcerul s-a vindecat; Controlul metabolic un bun tratament al diabetului asigura sanse mari de vindecare; poate fi necesara administrarea insulinei; Controlul educational pacientii trebuie sa inteleaga importanta repausului la pat, protejarea sanatatii si evitarea presiunii in zonele afectate.4.6. Stadiul 6 amputatiaDin pacate, anumite ulcere diabetice din stadiul 5 nu evolueaza satisfacator, in ciuda interventiilor efectuate pentru tratarea infectiei sau re-perfuziei labei piciorului; in aceste cazuri, poate fi necesara amputarea.Pacientii care au suferit o amputare necesita o perioada mare de timp pentru reabilitare; oricum, decizia de amputare a labei piciorului nu trebuie luata cu usurinta.Partea neamputata a piciorului prezinta risc crescut de amputare; aceasta trebuie tratata corespunzator.5. Vindecarea ulceratiei diabeticeCa orice plaga, ulceratia se vindeca trecand prin urmatoarele faze:5.1. Faza inflamatorieReprezinta raspunsul celular si vascular normal, la orice afectare (vatamare); vindecarea nu poate progresa daca inflamatia nu se produce (Timmons 2006). Durata acestei faze este adesea mai mare in cazul plagilor cronice.5.2. Faza de granulatie (proliferativa)Odata ce contractia plagii a avut loc, noul tesut epitelial poate sa se dezvolte la suprafata plagii. Noile celule epiteliale vor incepe sa migreze de la marginile plagii; de asemenea, se formeaza in jururul foliculului firului de par, glandelor sebacee si al glandelor sudoripare (Timmons 2006). Celulele epiteliale noi sunt de culoare alba/roz si isi stopeaza migratia odata ce intalnesc alte celule epiteliale in plaga, fenomen cunoscut ca inhibitie de contact.Migrarea epiteliala este accelerata in mediul umed, care face ca celulele epiteliele sa migreze cu mai multa usurinta (Winter 1962).5.3. Faza de epitelizare (maturare)Aceasta faza se refera uneori la faza de remodelare si poate dura pana la 18 luni (Silver 1994). In cazul plagilor cronice, aceasta faza se poate intinde pe o durata mai mare.In timpul fazei de epitelizare, plaga capata rezistenta si cicatricea isi schimba semnificativ culoarea (Timmons 2006).5.4. Vindecarea in mediu umedIncepand cu anii 1980, a fost acceptat faptul ca mediul umed este optim pentru vindecarea plagilor.Conceptul a fost introdus de George Winter care, in anul 1962, a condus studii pe animale, comparand formarea crustei in cazul plagilor tratate in mediu uscat cu cea in cazul plagilor acoperite cu film semipermeabil. Rezultatele au aratat ca epitelizarea a fost de doua ori mai rapida in cazul plagilor acoperite cu film semipermeabil.Pana in anul 1980, Winter a condus si alte studii clinice care au confirmat faptul ca tratamentul plagilor in mediu umed prezinta si alte avantaje, cum ar fi: reducerea durerii. Alte studii au demonstrat ca debridarea autolitica, naturala, este favorizata de mediul umed (ex. Freidman 1983).Este important managementul mediului umed; astfel, daca acesta este insuficient, vindecarea se produce mai lent si pot apare cicatrici vizibile, daca plaga este prea umeda, poate apare hipergranulatia, infectia si macerarea pielii perilezionale.Aceste aspecte au schimbat modul de tratare a plagilor si au facut posibila dezvoltarea alginatilor, poliuretanilor, hidrocoloizilor si hidrogelurilor.6. Pansamentele utilizate in tratamentul piciorului diabeticScopul pansamentelor utilizate in tratamentul ulceratiilor diabetice este acela de a absorbi exudatul din plaga, de a asigura debridarea autolitica (atunci cand medicul considera necesara, se poate realiza debridarea chirurgicala). Debridarea are scopul de a indeparta tesuturile necrozate din plaga.Totodata, pansamentul trebuie sa asigure mediul umed, favorabil vindecarii si sa previna infectarea ulcerului.Alegerea pansamentului se realizeaza in acelasi mod ca in cazul altor tipuri de plagi, in functie de evaluare, aspectul clinic, nivelul exudatului.7. BIOTITUS Derma in tratamentul piciorului diabetic7.1. Actiunea produselor BIOTITUS Derma in faza inflamatorieIn fiecare plaga, exista exudat in cantitati variabile care contine celule moarte, fragmente de tesut, materiale straine si bacterii. Daca in plaga ramane o mare cantitate de exudat, procesul de vindecare este impiedicat atat mecanic, dar si biologic si riscul de infectare creste. Excesul de exudat trebuie absorbit de pansament. In acest mod, bacteriile, produsele metabolice, tesuturile devitalizate, materialele straine sunt indepartate din plaga si nu mai trebuie eliminate de organism prin fagocitoza.Suportul pansamentului si viteza cu care se realizeaza curatarea plagii, ajuta la prevenirea infectiei cu agenti patogeni si cu microorganismele prezente. De asemenea, protejeaza plaga impotriva contaminarilor ulterioare.Nivelul crescut de exudat combinat cu mediatorii proinflamatori, au un efect negativ asupra vindecarii, incluzand cresterea suprafetei plagii si deteriorarea pielii perilezionale, cum ar fi aparitia macerarii acesteia si escoriatia (Nelson, 1997; Vowden and Vowden, 2003).Este recunoscut faptul ca pregatirea corespunzatoare a patului plagii inlatura neajunsurile enumerate mai sus (Schultz et al, 2004), cum ar fi indepartarea tesuturilor necrozate si a incarcaturii microbiene crescute (Panuncialman and Falanga, 2007).In aceasta faza, produsele BIOTITUS Derma ofera urmatoarele solutii:Proprietati antiinflamatorii ale Ungientului BIOTITUS Derma, sunt date de ingredientele naturale: fenoli, oleocanthal, acizi grasi care, de asemenea favorizeaza refacerea barierei lipidice a pielii. Bismutul subgallate are proprietati antiinflamatorii si constituie un agent hemostatic si antimicrobian.Debridare autolitica este asigurata de Unguentul BIOTITUS Derma prin folosirea impreuna cu un pansament ocluziv, mentine fluidele din plaga in contact cu tesuturile necrozate. Autoliza foloseste enzimele (MMPs) si mediul umed pentru rehidratare. In plus, unguentul este bogat in provitamina A care asigura hidratarea tesuturilor. Efectul antiinflamator si absorbtia excesului de exudat favorizeaza debridarea autolitica.Previne si controleaza infectiia plagii, datorita urmatoarelor proprietati:Proprietati antiseptice: Unguentul este un agent bacteriostatic dovedit impotriva: Staphylococcus aureus Streptococcus gr.A Enterococcus E. Coli Klebsiella pneumoniae Klebsiella oxytoca Enterobacter cloacae Enterobacter aerogenes Providentia stuartii Proteus mirabilis Pseudomonas aeruginosa Bactericid limitat impotriva: Staphylococcus aureus Streptococcus pyogenes gr.A.Activitate antifungica impotriva: Candida albicans Aspergillus niger.Datorita texturii fine si a capacitatii de absorbtie, suportului din netesut al compresei impregnate BIOTITUS Derma nu elibereaza fibre in plaga, absoarbe excesul de exudat si asigura un strat uniform de unguent in plaga.