Piața de morărit și panificație

Piața internă de morărit și panificație valorează circa 2 miliarde de euro (în 2007).

Vânzările de pâine din România s-au cifrat în anul 2006 la circa 1,5 miliarde de dolari (1,16 miliarde de euro), un nivel apropiat de cel din 2005, când piața a totalizat 1,45 miliarde dolari.

Consumul de pâine oficial înregistrat în anul 2008 a fost de circa 25 kilograme/cap de locuitor. Consumul real de pâine se ridica însă la circa 105 kilograme pe cap de locuitor pe an. În anul 2009, piața reală a pâinii din România se ridică la valoarea de un miliard de euro, în timp ce piața fiscalizată era de doar 250 milioane euro.

Producția de pâine și paste făinoase din România se ridică la circa 2,2 milioane de tone (estimare din anul 2007).

Consumul de produse de panificație este de circa 110 kg pe cap de locuitor (anul 2007), față de media europeană de 82 kilograme, și față de Germania cu 83 de kilograme, Austria cu 45 de kilograme, și Anglia cu 44 de kilograme. În ce privește cerealele, în total, incluzând și pâinea, pastele făinoase, produsele de patiserie și de confetărie, un român mănâncă, anual, în jur de 128 de kilograme de cereale.

Consumul de paste făinoase în România este doar de 2,5 kilograme pe cap de locuitor, în timp ce în Uniunea Europeană ajunge la 10 kilograme, iar în Italia la 30 de kilograme de paste pe cap de locuitor.Principalii jucătorii sunt  Boromir Râmnicu Vâlcea, Vel Pitar, Titan, Dobrogea Grup, Pangram, Băneasa București și Pambac.

În anul 2010, piața totală de panificație era estimată la aproximativ un miliard de euro, iar evaziunea fiscală din această piață era estimată la circa 60%[ (75% după altă estimare)

Consumul de pâine este în scădere, dar valoarea pieţei creşte

Evaluată la aproximativ un miliard de euro anual, piata

pâinii are, în opinia producătorilor, un potenţial de creştere de 10% - 15% în perioada următoare, din punct de vedere valoric. Însă, consumul va scădea cu 3% - 5%.  De asemenea, jucătorii din domeniu spun că va creşte segmentul de pâine faliată şi de specialităţi.

“Potrivit normelor Uniunii Europene şi tendinţelor manifestate deja pe piaţă europeană, viitorul aparţine produselor ambalate, de calitate superioară. Consumatorii caută din ce în ce mai mult produse sănătoase, fără E-uri şi fără conservanţi”, spune pentru startups.ro Otilia Stanciu, PR Manager la Dobrogea Grup.

În opinia ei, producătorii locali vor continua să lanseze noi produse, majoritatea ambalate, poziţionate pe segmentul mediu sau premium, sau vor lansa sortimente de nişă, dedicate anumitor categorii de consumatori.

Adrian Matusoiu, PR Manager la Pan Group spune că în contextul economic global, cele mai câştigate vor fi mărcile cu un bun raport calitate-pret, dar şi cele care şi-au câştigat credibilitatea în livrarea de beneficii funcţionale relevante pentru consumator.

“Un exemplu pentru acest tip de comportament raţional este faptul că, în general, în perioadele de recesiune cresc vânzările produselor cu aport nutritiv ridicat pe unitatea monetară, cum ar fi cartofii, pâinea şi pastele făinoase”, spune Matusoiu.

Cote de piaţă

Cotele de piaţă ale membrilor Rompan (Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase) sunt în proporţie de 80% reprezentate de paste făinoase, 60% biscuiţi şi 55% morărit şi panificaţie, potrivit datelor furnizate de această organizaţie. Virgil Pavel, Vice-Preşedintele Rompan spune că nu există  grupe de produse făinoase fabricate în România care să nu fie reprezentate în Rompan.

“În acest moment, la Rompan sunt afiliate peste 240 de firme - cele mai importante din domeniu. Principalele companii care activează pe piaţa sunt Vel Pitar,  Grupul  Boromir, Dobrogea Grup, Pambac, Banesa, Titan, Spicul Bucureşti, Galmopan, Sammils, Abomil”, adăuga pentru startups.ro Virgil Pavel.

Potrivit datelor furnizate de Dobrogea Grup, care citează Rompan, piaţă internă a produselor de morărit şi panificaţie se ridică la aproximativ doua miliarde de euro, din care piaţa pâinii reprezintă peste jumătate, cu  o valoare de aproximativ 1 miliard de euro şi o producţie de 2,5 milioane tone. Aceleaşi statistici arată că în România sunt autorizaţi să activeze în domeniul panificaţiei şi produselor făinoase circa 5.500 operatori şi aproximativ 3.300 în morărit.

“Atât pe piaţa regională de panificaţie, unde există diverşi concurenţi precum micile brutării, dar şi alte firme de profil mai mari, cât şi la nivel naţional, concurenţa este foarte dezvoltată şi totodată diversificată în funcţie de piaţa pe care activează: morărit, paste făinoase, biscuiţi săraţi (crackers), biscuiţi dulci, covrigei (brezel), rulade, minirulade şi prăjituri (cake-bar), napolitane”, afirma Matusoiu.

Tendinţele pieţei

Reprezentanta Dobrogea Grup estimează că în următoarea perioadă piaţa pâinii va creşte cu aproximativ 10% - 15% în valoare, dar va continua să scadă fizic cu 3% - 5%.

“Conform statisticilor Rompan, consumul de pâine a scăzut în ultimii zece ani cu zece

kilograme pe consumator, ajungând la 108kg - 110 kg pe locuitor/pe an în prezent, şi, cu toate că este încă ridicat faţă de media europeană, trendul de scădere va continua şi în următorii ani. În prezent, românii se află pe locul III în Europa în privinţa consumului de pâine după Albania şi Bulgaria, media europeană fiind de 78 kg - 80 kg/locuitor/an”, spune Otilia Stanciu.

Ea precizează însă că piaţa biscuiţilor este o piaţă matură care oferă perspective de creştere pentru produsele de calitate cu valoare adăugată.

“Estimată la circa 190.000 tone pe an şi 60 mil euro, această piaţă a fost în ultimii doi ani una dintre cele mai dinamice din industria alimentară, datorită noilor companii intrate pe acest segment, fie prin producţia proprie, fie prin intermediul importurilor”, spune reprezentanta Dobrogea Grup.

În opinia ei, ponderea cea mai mare în consumul românilor este deţinută încă de pâinea tradiţională, dar se înregistrează o creştere puternică a consumului de pâine feliată şi a a specialităţilor de panificaţie cu diverse adaosuri (seminţe, cereale etc) şi cât mai naturale. Totodată, piaţa se confruntă şi cu schimbarea obiceiurilor de cumpărare.

“Românii cumpără mai mult din supermarketuri şi mai puţin de la magazinele de cartier. 70% din achiziţiile de produse de panificaţie sunt efectuate în hipermarketuri şi supermarketuri”, spune Stanciu.

Alături de rafinarea gusturilor consumatorului, una dintre tendinţele pieţei este şi gradul de sofisticare a producătorilor. Otilia Stanciu considera că volumul investiţiilor şi preocuparea pentru produse cât mai sănătoase reprezintă principalii factori diferenţiatori în domeniu.

Preferinţele românilor

Pâinea are ponderea cea mai mare din totalul pieţei de panificaţie din România. În ceea ce priveşte pastele făinoase, reprezentanta Dobrogea Grup spune că ţara noastră se află încă la un nivel scăzut de consum de aproximativ 2,8 kg/persoană/an (conform statisticilor Rompan), mult sub media europeană de 8kg/persoană/an.

Dintre toate tipurile de pâine, cea albă reprezintă o preferinţă constantă a consumatorului român, aproximativ trei sferturi din vânzările totale de pâine din ultimul an fiind reprezentate de pâinea albă - 68,6% ca importantă în volum şi circa 65% ca valoare, în perioada aprilie 2008 - martie 2009, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2007 - 2008. Aceste date au fost furnizate startups.ro de către compania de cercetare de marketing MEMRB România.

Potrivit MEMRB, principalii producători de pâine sunt Vel Pitar, Trans Agape, Boromir, Harmopan şi Titan ’99 Simeria. Aceştia deţin circa 30% din vânzările pieţei şi aproximativ 32% din volumul pieţei.

Pe locul al doilea în preferinţele românilor, conform datelor MEMRB, se află alte tipuri de pâine (cu excepţia celei de graham şi secară), care înregistrează creşteri atât în volum, cât şi în valoare şi deţin circa un sfert din piaţă.

Cifrele pentru pâinea de graham şi secară nu înregistrează modificări majore de la an la an, după cum se arată în studiile companiei de cercetare citate. În perioada aprilie 2007 - martie 2008, pâinea de graham deţinea o pondere de 4,8% în volumul vânzărilor, iar în aprilie 2008 - martie 2009 aceasta a scăzut uşor, ajungând la 4,1%. Ca valoare, scăderea a fost ceva mai semnificativă, de la 6,4% la 5,6% în perioada monitorizată. Pâinea de secară s-a menţinut în jurul a 4%, ca volum al vânzărilor, şi în jur de 6% ca valoare a vânzărilor, în intervalul analizat de MEMRB.

Pâinea obişnuită (regular) deţine cea mai mare pondere din piaţă, atât după valoarea vânzărilor (73%,) cât şi după volume (79,5%), în perioada aprilie 2008 - martie 2009. Pe locul doi în topul categoriilor de pâine se află pâinea toast, cu 12,1% din volumele vândute şi 18,1% din valoarea vânzărilor per total piaţă, în perioada monitorizată.

Un segment care începe să câştige teren este pâinea rotundă. Astfel, dacă în perioada aprilie 2007- martie 2008, pâinea rotundă deţinea 4,8% ca importantă în volumul vânzărilor, în perioada aprilie 2008 - martie 2009, aceasta a ajuns la 6,3%. De asemenea, creşterea s-a produs şi ca importantă în valoare, de la 4,2% la circa 6%, în perioada analizată.

Micile magazine alimentare vând cel mai bine pâinea, atât ca volum, cât şi ca valoare a vânzărilor. Potrivit MEMRB, 46,6% din volumul total de pâine se vindea în micile magazine alimentare în perioada aprilie 2008 - martie 2009, iar volumul de pâine vândut în supermarketuri/hipermarketuri era de puţin peste 24%.

Piaţa specialităţilor

Printre specialităţile produse pe piata panificaţiei se numără aluatul congelat şi pastele. Reprezentantul Pan Group consideră că, datorită atât întoarcerii a mii de români din străinătate, care au adoptat stilul de viaţă al de acolo, cât şi a schimbării obiceiului de consum orientat către produsele cu valoare nutrivita mai mare, se preconizează o uşoară creştere a consumului de paste făinoase per capita.

Potrivit MEMRB, principalii producători pe acest segment sunt Pambac, Băneasa, Pangram, Arnos şi Propast. Pastele uscate deţin supremaţia pe categoria paste, atât ca volum al vânzărilor (99,4%), cât şi ca valoare a vânzărilor (97,9%), în perioada aprilie 2008 - martie 2009.

Deşi deţin o pondere mică din piaţa, pastele fresh înregistrează creşteri uşoare, de la 0,3% la 0,4% şi respectiv de la 1,2% la 1,5%, în perioada aprilie 2008 - martie 2009, comparativ cu perioada aprilie 2007 - martie 2008. O creştere uşoară este înregistrată şi de pastele cu ouă, atât în volumul vânzărilor (de la 27,9% la 29,4%), cât şi în valoarea vânzărilor (de la 38,3% la 38,7%). Cu toate acestea, pastele normale deţin ponderea cea mai mare (circa 70%) în volumele vândute pe piaţă.

În ceea ce priveşte segmentul de aluat congelat, datele MEMRB arată că aluatul de patiserile şi foile de patiserie deţin ponderi aproximativ egale din total piaţă, cu 47,7% şi 47,4%, după volumul de vânzări din perioada iunie 2008 - martie 2009. Aluatul de pizza înregistrează doar 4,8% din volumul vânzărilor totale în perioada menţionată, în scădere faţă de procentul de

5,2% înregistrat în perioada iunie 2007 - martie 2008.

Dar, dacă în cazul pastelor, vânzările cele mai mari erau realizate de micile magazine alimentare (circa 40% din volume), aluatul congelat se vinde preponderent în supermarketuri/hipermarketuri (circa 80% din volume). Potrivit MEMRB, principalii producători de aluat congelat sunt Bella, Orkla Foods, Panovia, Alpin 57 şi Alesis.

Consumul de pâine şi sănătatea

Pâinea şi produsele de panificaţie sunt printre principalele surse de calorii din dieta noastră şi sunt adesea responsabile pentru problemele de sănătate şi kilogramele în plus.

Pâinea este însă bogată în carbohidraţi, fibre, vitamine şi minerale, inclusiv fier şi acid folic, nutrienţi care lipsesc adesea din dieta multor persoane.

Care este însă adevărul despre pâine şi produsele de panificaţie? Cât trebuie să consumăm şi de unde încep problemele?

Pâinea şi poftele alimentare

Dacă îţi place pâinea, însă eşti supraponderal, acest obicei alimentar accetueaza problema ta de greutate şi lupta cu kilogramele în plus. În zilele noaste, tot mai multe persoane se refugiază în consumul de pâine şi carbohidraţi complecşi. Atunci când ne este foame, suntem obosiţi sau stresaţi tindem să consumăm produse din pâine.

Însă, cu cât consumăm mai multă pâine, cu atât pofta de mâncare este mai mare. Pentru problemele de greutate vinovate sunt produsele de panificaţie rafinate, precum pâinea albă, covrigii sau biscuiţii. Astfel, pentru a slăbi, specialiştii recomandă consumul de cereale integrale , care sunt bogate în fibre.

Pâinea şi diabetul

Numeroase studii leagă consumul excesiv de pâine cu apariţia diabetului, care este reprezentat de cantităţi mari de zahăr în sânge care afectează vasele de sânge şi organele. Consumul oricărui tip de carbohidraţi măreşte nivelul de zahăr din sânge şi stimulează eliberarea de insulină. Zahărul şi produsele de panificaţie rafinate măresc nivelul de zahăr din sânge mult mai repede decât carbohidraţii complexi, care se găsesc în fructe şi legume.Carbohidraţii complexi sunt digeraţi mult mai lent, iar posibilitatea de a mari nivelul de zahăr din sânge este extrem de limitată. Acest lucru este extrem de important pentru persoanele care suferă de diabet. Specialiştii recomandă astfel reducerea consumului de pâine şi produse de panificaţie rafinate, precum pâine albă. Persoanele care suferă de diabet trebuie să consume pâine din cereale integrale, care sunt bogate în fibre.

Pâinea şi intoleranţa la gluten

Unele persoane nu pot consuma pâine din cauza intoleranţei la gluten. În cazul acestei afecţiuni, sistemul imunitar percepe glutenul ca un factor periculos, care atacă ţesuturile

organismului uman. Glutenul afectează intestinele şi modul în care alimentele sunt digerate.

Persoanele care suferă de această afecţiune trebuie să evite consumul de produse cu gluten, care se găseşte în majoritatea produselor din pâine.

Câtă pâine să consumăm?

Specialiştii sunt de părere că putem avea o alimentaţie sănătoasă şi fără a consuma pâine, atâta timp cât aducem organismului un aport important de fibre, vitamine şi minerale. De asemenea, nu trebuie să renunţăm total la pâine pentru a avea o alimentaţie corectă şi o greutata normală.

Pâinea trebuie însă consumată cu moderaţie, chiar dacă este realizată din cereale integrale. Pentru o persoană normală, care are o dietă de 2000 de calorii pe zi, 5 - 6 felii de pâine integrală sunt suficiente.

Cum să alegem cea mai bună pâine?

· alege produse din cereale integrale, precum paste integrale, orez brun, pâine din tărâţe;

· citeşte bine ingredientele de pe produsele de panificaţie, deoarece multe produse conţin melasa care conferă culoarea închisă;

alege produse de panificaţie care conţin cel puţin 3 grame de fibre pentru o porţie.