performanta economica intre eficienta si dinamism

7/25/2019 Performanta Economica Intre Eficienta Si Dinamism

1/31

Performanta economica intre eficienta si dinamism

Performanta in intreprindere reprezinta ceea ce contribuie la ameliorarea cuplului cost-valoare, si nu doar ceea ce contribuie la diminuarea costului sau la cresterea valorii. O

intreprindere poate crea doua tipuri de valori: o valoare externa si o valoarea interna:1. Valoarea externa presupune ca intreprinderea are o valoare de piata mai maredecat valoarea contabila a activelor pe care le detine.Diferenta intre valoareade piata a unui activ si valoarea sa contabila este data de cresterea preturiloractivelor respective pe piata, crestere care nu poate fi influentata de deciziileinterne din cadrul intreprinderii, ci de conditiile specifice pietei.

2. Valoarea interna presupune ca intreprinderea creeaza valoarea adaugataeconomica, deci o valoarea neta pozitiva dupa remunerarea tuturor factorilorde productie, incluzand aici si costul capitalurilor proprii. n literaturaeconomica din tara noastra, performanta intreprinderii se defineste: ! ointreprindere este performanta daca ea este in acelasi timp productiva si

eficace", productivitatea reprezentand raportul dintre rezultatele obtinute simi#loacele anga#ate pentru obtinerea rezultatelor, iar eficacitateareprezentand raportul dintre rezultatele obtinute si rezultatele asteptate.

Performanta$ productivitate%eficacitate.

&onceptului de performanta i se asociaza trei notiuni : economicitatea 'procurarearesurselor necesare la cel mai mic cost(, eficienta 'a maximiza rezultatele obtinute, pornind dela o cantitate data de resurse, fie a minimiza cantitatea de resurse pentru un rezultat

prestabilit( si eficacitate 'rezultatele obtinute sa atinga rezultatele prevazute(.

Performanta$economicitate%eficienta%eficacitate

Performanta reprezinta realizarea obiectivelor propuse. Poate fi pozitiva, daca obiectivulpropus este de a obtine profit si negativa, daca obiectivul propus este de a obtine pierdere.)ezultatul contabil este considerat principalul indicator pentru masurarea performanteifinanciare a intreprinderii. Prin modul sau de calcul este orientat spre trecut, servind ca baza aevalaurii rezultatelor obtinute in urma desfasurarii unui proces, in decursul unei perioade detimp trecute. nformatii despre performanta intreprinderii sunt solicitate de utilizatoriiinformatiei contabile. Obiectivul situatiilor financiare este acela de a oferi informatii despre

pozitia si performantele financiare si despre modificarile in pozitia financiara a intreprinderii.*valuarea rezultatelor trecute trebuie sa fie insotita de analiza lor, in vederea previzionarii

performantei viitoare. Deci masura performantei are un efect anterior actiunii. )ezultatulcontabil are si alte utilizari :g+id al politicii de dividend si de acumulare mi#loc de predictie arezultatelor viitoare, cu scopul de a lua decizii de investire sau dezinvestire mi#loc deevaluare a capacitatii managementului de a conduce intreprinderea mi#loc de evaluare adeciziilor luate de alte grupuri legate de intreprinderea in cauza instrument managerial intr-oserie de domenii din interiorul sau din afara intreprinderii 'credibiliatea in fata organismelorde credit, reglementarea preturilor in conditii de monopol(. )ezultatul contabil se poatedetermina atat din punct de vedere financiar, ca diferenta intre veniturile si c+eltuielileinregistrate in cursul perioadei, cat si din punct de vedere patrimonial, ca diferenta intreactivul net de la sfarsitul si de la inceputul perioadei, excluzand tranzactiile cu proprietarii,

privind aportul sau distribuirea de capital. nsa calculul rezultatului contabil, prin cele doua

variante, nu conduce intotdeauna la acelasi rezultat.


2/31

otivul este ca in ultima perioada autoritatile au permis includerea unui numar tot maimare de elemente, care imbraca forma de castiguri sau pierderi nerealizate, intre capitalurile

proprii, fara a mai tranzita contul de profit si pierdere. *ste vorba de diferentele dinreevaluare, diferentele din conversie, castigurile si pierderile latente asupra instrumentelorfinanciare, castigurile si pierderile actuariale aferente pensiilor, efectul sc+imbarilor

metodelor contabile si corectiile erorilor fundamentale.ntrebarea este: &e metoda de calcul trebuie adoptata pentru reflectarea performanteiintreprinderii Daca se urmareste masurarea performantei activitatilor desfasurate deintreprindere, in decursul unei perioade de timp, performanta financiara se poate determina cadiferenta intre venituri si c+eltuieli. Daca utilizatorii informatiei contabile urmaresc masurareaimbogatirii patrimoniale a unei intreprinderi, atunci performanta se poate masura ca diferentaintre activul net de la sfarsitul si inceputul perioadei, excluzand aporturile din partea

proprietarilor si distribuirile fata de acestia. )ezultatul intreprinderii comporta un rezultat dinutilizarea factorilor de productieprezentat in contul de profit si pierdere si un rezultat dindetinerea factorilor de productie ce genereaza castiguri si pierderi latente.

/ integra castigurile si pierderile latente in performanta intreprinderii implica, pe de o

parte, a raspunde la intrebarea daca evolutiiile parametrilor de piata, precum rata dobanzii,cursul de sc+imb, cursul valutar, trebuie sa fie luate in considerare in evalaurea performanteiintreprinderii. / integra castigurile si pierderile latente in performanta intreprinderii presupunerenuntarea la criteriul de realizare, ca baza pentru reflectarea performantei intreprinderii.)ealizarea reprezinta numai confirmarea castigului. &astigurile si pierderile realizate sinerealizate trebuie tratate in acelasi mod. &ontul de profit si pierdere a fost considerat moduladecvat de raportare a performantei financiare, potrivit contabilitatii in costuri isorice. /0&si multe organisme nationale de stabilire a standardelor contabile au inregistrat tot mai des, in

bilant, modificarile in valorile reale ale activelor si pasivelor, atunci cand 1 aceste active sipasive sunt detinute.

n masura in care variatiile valorilor #uste ale anumitor elemente nu sunt constatate lanivelul contului de profit si pierdere, ci direct in capitalul propriu, a aparut discutia la nivelulnormalizatorilor contabili ca doar contului de profit si pierdere nu este suficient pentru atraduce performanta intreprinderii pentru o anumita perioada. 3rebuie sa adaugam variatiilevalorilor #uste alte tuturor instrumentelor, c+iar daca ele sunt contabilizate in contul de profitsi piedere sau in capitalurile proprii. )ezultatul contabil devine astfel un concept desuet inevaluarea performantei financiare a unei intreprinderi, deoarece inglobeaza doar elementeleinregistrate in contul de profit si pierdere, fara a lua in considerare castigurile si pierderilelatente inregistrate direct in capitalurile proprii. *ste motivul pentru care, pe planinternational, a aparut un nou concept menit sa masoare performanta globala a intreprinderii.*ste vorba de rezultatul economic, care reprezinta traducerea termenului englezesc de

!compre+ensive income", aparut in 1456 in 07/. !)ezultatul economic este o masura extensiva a efectelor tranzactiilor si a altorevenimente ale unei entitati, intelegand toate variatiile activului net cu execeptia celorrezultand din aporturi sau distribuiri fata de proprietari". Performanta financiara ar trebui safie raportata intr-o singura declaratie si nu in doua sau mai multe. Propunerea nu estematerializata in practica, deoarece /0 1"Prezentarea situatiilor financiare" cere caintreprinderile sa intocmeasca pentru reflectarea performantei fiananciare doua situatii :contul de profit si pierdere si o situatie a variatiei capitalurilor proprii.0e impune astfelrealizarea unei situatii unice care sa reflecte performanta financiara a unei intreprinderi./stfel, declaratia de performanta financiara trebuie sa cuprinda trei componente ma#ore:rezultatul activitatilor operatioanale, rezultatul activitatilor financiare si componenta privind

alte castiguri si pierderi. )ezultatul calculat de contabilitate nu ia in considerare costul tuturorfactorilor de productie. Pentru factorul de productie" munca", exista o remuneratie minim


3/31

garantata. Pentru factorul de productie !capital" o asemenea remuneratie minima se numestecostul capitalului. Daca o intreprindere nu atinge acest obiectiv de rentabilitate minima si nu-latinge de o maniera repetata, investitorii vor fi deceptionati. n aceasta situatie, capacitatea decrestere a intreprinderii va scadea, deoarece actionarii vor investi in alte plasamente mairentabile. nvers, daca o intreprindere castiga mai mult decat costul capitalului si de o maniera

repetata, investitorii vor fi satisfacuti, investind mai mult in capital. Orice investitie trebuie saofere o remuneratie care sa includa o prima de risc. 8ivelul primei de risc depinde deci deriscul pe care invetitorul il atribuie acestei investitii.

&ostul capitalului rezulta dintr-o cerinta a investitorilor:rentabilitatea investitiei lor infunctie de riscul pe care il reprezinta investitia si de oportunitatile alternative de investitiiexistente in economie. Pentru a determina valoarea adaugata economica trebuie, mai intati, saexplicam notiunile de :capitaluri investite si rezultat din exploatare dupa impozit.&apitalurile investite sunt constituite din capitalurile proprii si din datoriile financiare.

)ezultatul economic este rezultatul din exploatare dupa impozit, care se determina pebaza relatiei:

)ezultatul din exploatare dupa impozit$ )ezultatul din exploatare x '1- rata impozitului peprofit(

8otiunea de rezultatul din exploatare dupa impozit considera ca intreprinderea nu estefinantata decat din fondurile proprii si ca ea nu are c+eltuieli financiare si plateste deci unimpozit numai pe rezultatul din exploatare, fara a beneficia de deducerea fiscala aferentac+eltuielilor cu dobanzile.

O intreprindere va avea acelasi rezultat din exploatare dupa impozit, indiferent destructura sa financiara. Valoarea adaugata economica se obtine diminuand rezultatul dinexploatare dupa impozit cu c+eltuielile aferente capitalurilor investite, care se determina pe

baza relatiei de calcul:&+eltuieli aferente capitalurilor investite$&apitalurile investite x &ostul mediu al capitalului

)elatia de calcul a valorii adaugate economice este urmatoarea:Valoarea adaugata economica $ )ezultatul din exploatare dupa impozit - &+eltuielile aferentecapitalurilor investite

O intreprindere nu poate sa declare ca este peformanta daca ea nu obtine o mar#a inraport cu costul capitalului. Valoarea adaugata economica masoara performanta globala aintreprinderii, ceea ce nu o face rezultatul contabil traditional, si, in plus, nici o alta masuratraditionala de determinare a performantei unei intreprinderi. Valoarea adaugata economica

este o estimare a veritabilei performante a unei intreprinderi dupa remunerarea tuturorfactorilor de productie, intelegand prin factori de productie totalitatea capitalurilor utilizate

)elatia dintre eficienta economica si performanta economica

/nalizele de eficienta, aplicate prin intermediul sistemelor de indicatori simetodologiilor dezvoltate constituie elementul central al asigurarii cresterii si dezvoltariieconomice prin investitii in contextual fenomenelor de globalizare si internationalizare.&resterea eficientei a constituit un deziderat permanent la nivelul tuturor organizatiilor sisistemelor economice. Pentru aceasta s-au intreprins diferite masuri si actiuni care au permis

integrarea deciziei de investitii in ansamblul mult mai complex de preocupari la nivelul


4/31

managementului superior si a permis conexiunea cu ale domenii precum managementulstrategic, comportamentul concurential sau psi+ologia manageriala.

Obiectivul legat de asigurarea unui nivel superior de eficienta poate fi atins doar prinimplicarea activa a tuturor factorilor din interiorul organizatiei pe toata durata ciclului deviata. Daca initial importanta semnificativa era orientata pe partea de exploatare, in

perspectiva imediata, accentul se transfera pe partea initiala de identificare a oportunitatilor deproiect, de conexiune a viitorului proiect cu mediul economic, de analiza complexa aperformantelor, de identificare a solutiei optime de finantare la un anumit moment de timpetc. 3oate aceste etape si activitati devin primordiale, in contextul unor piete din ce in ce maiaglomerate, a unei concurente fara limite teritoriale, a unor resurse din ce in ce mai scumpe simai dificil de utilizat.

n acest context asigurarea eficientei economice trebuie completata cu un alt sistem depreocupari mult mai larg si mai divers care sa vizeze performanta totala a organizatiei la toatenivelurile: managerial, strategic, operational, investitional etc.3recerea catre acest nou sistem apreciere practic semnifica legatura ce se stabileste intreeficienta economica si performanta economica. Din ce in ce mai multi teoreticieni si

practicieni studiaza aceasta corelatie la nivel de organizatie si sistem economic.Pentru analiza se pot utiliza sistemul comparativ intre doua sau mai multe organizatii,

ca de exemplu: un rezultat economic si financiar foarte bun pe un orizont de timp mic poate safie rezultatul utilizarii intensive a unei resurse, care pe viitor, prin reducere sau c+iardisparitie, poate contribui la scaderea performantei economice sau totale. /cest aspect a fostreflectat si de 0+adbolt care a analizat doua organizatii din domeniul agricol clasificate pe

baza profitului operational net, dupa plata taxelor. *xemplul vine sa ilustreze faptul ca una dinorganizatii a optat pentru o utilizare intensiva a solului, aspect ce ia permis inregistrarea unuinivel corespunzator de eficienta economica, superior fata de celalalt caz, care a optat pentru ostrategie de utilizare moderata, durabila pe termen lung care a permis mentinerea

proprietatilor solului la un nivel corespunzator./naliza stricta doar a eficientei la un anumit moment de timp, ar evidentia faptul ca

prima organizatie este mai viabila din punct de vedere financiar si ar fi capabila sa dezvolteproiecte de investitii ma#ore. nsa evaluarea consecintelor utilizarii intensive a resurseiprimare, solul, corelat si cu interesele unui investitor orientat pe o afacere de termen mediu silung poate sa reflecte faptul ca, in viitor, prima organizatie va fi cea care va inregistra caderisemnificative, vis a vis de cea de a doua care va reusi sa gestioneze resursele corespunzator sisa genereze profit pe un interval de timp mult mai mare. O astfel de situatie, care se poateregasi si in alte domenii de activitate ilustreaza faptul ca desi aparent eficienta economicaridicata pe un orizont de timp ar corespunde unei performante organizationalecorespunzatoare, in realitate aceste aspecte sunt independente si pot avea evolutii in sensuri

complet diferite.9egatura intre eficienta si performanta nu este una de tip strict liniar si unidirectional,ci poate avea valente mult mai complexe in raport cu variabila timp.&ercetari similare au fost evidentiate si in alte studii de specialitate, iar o parte din concluzii areflectat faptul ca aceasta legatura intre eficienta si performanta economica este dependenta side obiectivele investitorilor sau actionarilor, de orizontul de timp impus pentru analiza, deimpactul social al proiectului.

7n alt aspect relevant pentru relatia intre performanta economica si eficientaeconomica este legat de faptul ca in cazul proiectelor de investitii, exista orientarea ma#oraspre a implementa cele mai eficiente solutii, uneori acestea fiind c+iar si cele mai ieftinealternative prin prisma efortului investitional initial. Daca domeniul de activitate al viitorului

proiect este unul cu legatura directa cu progresul te+nologic este evident faptul ca solutiarespectiva adoptata nu va genera performanta organizationala semnificativa.


5/31

0tarea economico financiara a organizatiei si sustenabilitatea economica #oaca un rolesential in relatia dintre performanta economica si eficienta economica. O situatie economica

precara, un flux de numerar incarcat de costuri suplimentare si un mediu economic instabilpoate sa constituie un factor decisiv in selectia unei variante performante sau eficiente deproiect. Presiunea financiara, cel mai adesea, impun promotorilor de proiect adoptarea unei

orientari strategice pe termen scurt in dezvoltarea investitiilor. /ceasta viziune insa, intra incontradictie cu principiile performantei economice orientate cu precadere pe termen mediu silung.

n concluzie pot afirma ca performanta organizatiei trebuie sa devina criteriul esentialal fundamentarii unui proiect, care trebuie sa includa si analizele de eficienta dar acestea sa fiecorelate la nivel superior si cu celelalte mentionate anterior.

1. Performan;e manageriale generalePerforman;e metodologico-manageriale generaleO prim< performan;< se refer< la gradul de scientizare a managementului organiza;iei. /cestase exprim< cantitativ - prin numn principal a celor din ?v@rful strategicA =ie=alonul mediu 'managementul departamental(./ceast< performan;< depinde de gradul de ?participareA, de ?implicareA a instrumentaruluimanagerial >n exercitarea proceselor de management, care este dat de num


6/31

proceselor de munc< satisfac preten;iile impuse de cele cinci categorii de obiective -fundamentale, derivate , derivate , specifice, individuale. >n acela=i context, se consider< =igradul de acoperire structural-organizatoric< a proceselor de munc< implicate >n realizareaobiectivelor. *ste evident faptul cn sensul

folosirii adecvate a tuturor componentelor sale, orice abordare trunc+iat< fiind sortitn opera;ionalizarea lor

-sincronizarea dintre instrumentarul managerial apelat =i func;ia 'func;iile(managementului la a c


7/31

'solu;ionate( =i, pe de alt< parte, mai ales >n cazul deciziilor strategice, de folosirea unorinstrumente manageriale adecvate pentru fundamentarea =i adoptarea deciziilor, >n func;ie desitua;ia decizional< >n care se >nscrie problema ce trebuie rezolvatmputernicirea A deciziei - dat< de implicarea efectiv< a persoanei sau persoanelor cedispun de autoritatea necesar< '?putereaA decizional< sau dreptul de a decide >ntr-un anumit

domeniu(- evident, se ?pleacn al doilea r@nd, este necesarn raport cu importan;a lor >n economia organiza;iei =i cu contribu;ia la realizareadiverselor tipuri de obiective.coresponden;a autoritate oficial< - autoritate personal< 'competen;< acordatn componentele sale ma#ore.

Performan;e informa;ionale.

&alitatea informa;iilor constituie o cerin;< fundamentaln timp util, asigur@ndu-se astfel derularea de procese decizionale =i opera;ionale eficace

- adaptabilitatea.

&alitatea circuitelor =i fluxurilor informa;ionale se evalueaz< >n func;ie de lungimea,con;inutul =i costurile privind transmiterea informa;iilor.&alitatea procedurilor informa;ionale se poate eviden;ia prin: calitatea mi#loacelor de tratare ainformatiilor =i calitatea situa;iilor 'documentelor( informa;ionale.

Performan;e organizatorice.

/ceste performan;e se refer< >ndeosebi la organizarea procesual< =i organizareastructural


9/31

- Bradul de specializare func;ional< a posturilor =i compartimentelor este un acriteriu de performan;< organizatoricn aprecierea sistemului organizatoric. Presupune ca regulamentul

de organizare =i func;ionare, organigrama, descrierile de func;ii =i fi=ele depost s< reflecte fidel, procesual =i structural, organiza;ia, compartimentele,func;iile =i posturile de management =i execu;ie.

- &oresponden;a mobilitate - stabilitate este un atu al oric


10/31

n conditiile puternicului dinamism socio-economic, intreprinderea moderna trebuiesa si concentreze activitarea catre o destinatie certa si o finalitate eficienta. Desigur,introducerea marFetingului in activitatea intreprinderii nu elimina riscul unui esec dar ilreduce in favoarea sanselor de realizare a produselor pe piata. n mod concret, marFetingul a aparut, sub aspectul unor activitati practice coerente si

al unor teoretizari ale acestora, in 07/, pe fondul cadrului deosebit de favorizant al mediuluispecific de dezvoltare a economiei si societatii americane, al dinamismului economic si socialdeosebit din aceasta tara. )etinand faptul ca sfera de manifestare a marFetingului s-a limitat la inceput mai alesin 07/, trebuie, de asemenea, semnalat ca propagarea sa a fost destul de lenta pana spremi#locul secolului trecut, afirmandu-se doar in mica masura si in unele tari europenedezvoltate. nsa, incepand din anii 6G expansiunea marFetingului devine de-a dreptul Hexploziva I, preocupand intreprinderi si alte organizatii din economii cu structuri si niveluride dezvoltare dintre cele mai diferite. Pornind de la faptul ca marFetingul s-a afirmat in tari cu o economie dezvoltata, incontextul aparitiei unei abundente de produse si servicii pe piata si al unor dificultati

crescande in desfacerea lor, al preocuparilor pentru rezolvarea unor probleme specifice Hsocietati de consum I, o serie de autori au legat geneza sa de existenta unei astfel de stari, de

pozitionare a ofertei pe piata. /rgumentatia celor ce sustin acest punct de vedere privindcauzele aparitiei marFetingului poate fi redata, sc+ematizand, astfel : /bundenta de bunuri si servicii oferta cumparatorilor posibilitati largi de alegere,afirma H suveranitatea I acestor servicii piata intreprinderea nu mai este confruntata cu o

piata in care sa aiba rol +otarator, pe care sa o poata sili sa se adapteze produselor 'serviciilor(in conditiile oferite - aceasta situatie caracterizeaza H piata producatorului I - ci, cu o piata incare rolul determinant revine cumparatorului, deci cu H piata a cumparatorului I.

Producand independent de cerintele reale ale pietei, intreprinderea nu poate evitatotdeauna riscul nevalizarii produselor. Pentru a evita acest risc, ea trebuie saincerce sa

produca ceea ce ne cere. &omercializarea nu mai este o consecinta a productiei, ci un punct deplecare. ntreprinderea nu se mai adreseaza unei piete necunoscute, ci unei piete atent studiatesi a carei evolutie este in mod stiintific anticipata ea nu se mai adreseaza pietei in general, ciunor segmente concrete de piata, unor cercuri precise de nevoi de consum. n loc sac+eltuiasca eforturi pentru a comercializa produse neadaptate pe piata si deci, greu acceptatede acesta, intreprinderea indreapta aceste eforturi pentru cunoasterea pietei, sporind sanselevanzarii produselor, acceptarii lor pe piata. )esorturile aparitiei si promovarii practice a marFetingului sunt mult mai profunde,fiind, in mod sintetic, asociate dinamismului social-economic specifice epocii noastre si cudeosebire perioadei de dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Dinamismul economico-social are ca rezultate intre altele, accentuarea separariiproductiei si consumului, amplificarea tendintei evolutiei lor relativ interdependente, desi inunitatea procesului de productie ele nu pot fi decat interdependente. arFetingul apare tocmaica o reactie fata de procesul economic al separarii tot mai pronuntate a productiei de consum el ia nastere ca rezultat al costurilor tot mai starnitoare pentru gasirea unor modalitati eficientede a reuni si coordona preocuparile legate de productie cu cele legate de realizarea 'vanzarea(

produselor, de a le corela cu cerintele efective de consum. Drept urmare, in conditiile puternicului dinamism social-economic contemporanintreprinderea moderna nu-si mai poate asuma riscul unei activitati fara destinatie certa, fara ofinalitate eficienta. ntelegerea sc+imbarii climatului social-economic si impactul acestuiaasupra pietei constituie premisa reusitei pe termen lung a activitatii oricarui intreprinzator.

Desigur, incorporarea marFetingului in activitatea intreprinderilor nu elimina cu totul risculnerealizarii produsului de piata, doar reduce acest risc la dimensiuni rezonabile.


11/31

Potrivit conceptiei de marFeting preocuparile >ntreprinderii sunt orientate catreexterior. Jiind o componenta organica a mediului, activitatea >ntreprinderii trebuiesincronizata permanent cu dinamismul pietei. arFetingul considera ca pentru a putea fieficienta, activitatea economica trebuie >ndreptata >n directia satisfacerii cerintelor

consumatorilor, punctul de plecare constituindu-l cercetarea prealabila a nevoilor de consumsi a evolutiei acestora.

/ctivitatea >ntreprinderii nu trebuie sa se finalizeze odata cu v@nzarea produselor siserviciilor, fiind necesara urmarirea acestora >n consum, astfel >nc@t sa se observe masura >ncare ele satisfac nevoile pentru care au fost create si raspund nevoilor consumatorilor.

arFetingul poate fi abordat din multiple perspective:

- economica, potrivit careia marFetingul directioneaza fluxul de bunuri si servicii de laproducator catre consumator- sociala, marFetingul av@nd impact si asupra diferitelor categorii de oameni- a >ntreprinderii, potrivit careia marFetingul se refera la produsele si serviciile oferite sianume la stabilirea preturilor, la distributia si promovarea lor- a cumparatorilor, >n sensul ca acestia, prin comportamentul lor, determina rezultatulfinal al activitatii >ntreprinderii.

/tributiile C Junctiile marFetingului

*xercitarea activitatii de marFeting revine, de regula, unui compartiment specializat dincadrul >ntreprinderii: compartimentul de marFeting. /cestuia >i revin spre >nfaptuire functiilesau atributiile marFetingului si anume:

a( nvestigarea mediului ambiant 'este functia ipoteza a marFetingului(. Prin aceasta suntfurnizate informatii referitoare la pietele efective si potentiale, la structura si motivatianecesitatilor de consum, dar si la comportamentul consumatorilor. *xercitarea acestei functiitrebuie sa aiba un caracter continuu, pentru a alimenta permanent >ntreprinderea cu informatiinoi, pertinente, >n pas cu dinamismul mediului economico-social.

b( &onectarea dinamica a activitatii >ntreprinderii la mediul ambiant 'functia mi#loc(. Prinintermediul ei se asigura conditiile pentru >nfaptuirea obiectivelor strategice ale >ntreprinderii.)ealizarea optima a acestei functii impune flexibilitatea >ntreprinderii, dar si adaptareaoperativa a activitatii firmei la cerintele pietei. De aceea, racordarea dinamica a >ntreprinderiila mediul ambiant constituie c+eia succesului >n afaceri.

c( aximizarea eficientei economice a >ntreprinderii 'functia obiectiv( se concretizeaza >nprimul r@nd prin optimizarea profitului , acesta reprezent@nd >nsusi ratiunea de a exista afirmei. Kndeplinirea acestei functii presupune optimizarea structurilor de productie, alocarearationala a resurselor si eficientizarea proceselor economice.


12/31

d( 0atisfacerea la un nivel superior a necesitatilor de consum 'functia obiectiv derivat, AprinricoseuA(. *xercitarea acestei functii impune >ntreprinderii sa produca si sa ofere numai

bunurile si serviciile cerute de piata, >n structura, calitatea si cantitatea impuse deconsumatori. /cest atribut de marFeting se concretizeaza >n politicile adoptate de catre>ntreprindere >n domeniul produsului, pretului, distributiei si promovarii pe piata a bunurilor si

serviciilor >ntreprinderii.

Prin functiile 'atributiile( sale, prin metodele si te+nicile utilizate, activitatea demarFeting ocupa un loc foarte important >n economia moderna, sintetizat prin urmatorulslogan: A>ntreprinderile bogate nu fac marFeting pentru ca au bani, ci au bani pentru ca facmarFetingA.

Dinamismul economico-social are ca rezultat accentuarea separntr-un anumit interval de timp. 0e poate vorbi astfel de un!ciclu de via;nc< o anumit< perioad< dup< ce aufost scoase din fabrica;ie.

&iclul de via;< al produselor este un instrument indispensabil pentru planificareaproduc;iei =i pentru fundamentarea activit


13/31

n viata reala cresterea si dezvoltarea economica sunt fenomene interdependente siasemanatoare si, din acest motiv, este destul de greu de stabilit cat la suta din sporulinregistrat de productia unei tari intr-o anumita perioada de timp se datoreaza cresteriieconomice si cat la suta dezvoltarii. 0pre exemplu, atunci cand se construieste o intreprinderese construieste de obicei cu utila#e mai performante decat cele existente in vec+ile

intreprinderi si ca atare, aici se va realiza o productivitate superioara.. Drept urmare inliteratura economica cresterea si dezvoltarea au fost tratate in general impreuna, ca problemeasemanatoare sau identice sub numele de teorii ale cresterii economice figureaza de multe oriteorii ale dezvoltarii, fara nici o #ustificare. 3otodata, si factorii care au stat la baza celor douafenomene au fost tratati impreuna si nediferentiat.

&e stim la ora actuala este ca la baza celor doua fenomene 'tratate impreuna sinediferentiat( stau o multime de factori dintre care numai unii au a#uns sa fie cunoscutieconomistii admit ca exista factori 'ai cresterii si ai dezvoltarii economice( care nu au fost

pusi inca in evidenta. &u toate acestea economistul american *. Denison a descoperit nu maiputin decat 2 de factori: patru din ei de refera la munca, patru la capital, unul este factorulnatural 'pamantul(, iar restul sunt factori ce vizeaza progresul te+nico-stiintific.

n al doilea rand, din ansamblul factorilor mentionat c2f i in diferite lucrarinumaiunii sunt acceptati de catre toti economistii, o serie de factori, printre care religia, cultura,morala, forma de guvernare etc. 0e impune deci o clarificare a tuturor acestor probleme.

/sadar care sunt factorii cresterii economice0a ne reamintim ca prin crestere economica se intelege o sporire a productiei bazata in

exclusivitate pe modificarea cantitativa, si doar cantitativa, a factorilor primari sau directi aiproductiei. Jactorii primari ai productiei sunt, asa cum stim de#a, obiectele muncii, mi#loacelede munca si forta de munca sau, cum ar spune marginalistii, natura, capitalul si munca. 0ecunoaste semnificatia acestor concepte. /sadar, cum s-ar putea realiza o modificare cantitativaa acestor factori care sa conduca la o sporire a productiei

Punctul nostru de vedere este ca exista o singura cale sau o singura solutie laindemana unei tari pentru a-si extinde productia: este vorba de investitii. 8umai construindintreprinderi se poate extinde productia. ai multe intreprinderi 'sau sectii( inseamna maimulte utila#e, mai multe materii prime atrase, mai multi oameni anga#ati si, deci, in modnormal, mai multe produse. /sadar, investitiilereprezinta, in ultima instanta,factorul principalal cresterii economice. Vom arata putin mai departe ca ele reprezinta, totodata, si un factor aldezvoltarii economice.

nvestitiile au la baza doua surse principale: economiilepopulatiei si imprumuturileexterne. Daca vrem, asadar, un spor de productie in economia unei tari, populatia tariirespective trebuie, fie sa faca economii, deci sa stranga cureaua, fie sa se imprumute cu banide la alte tari, bani cu care sa-si cumpere apoi mai multe materii prime si energie, mai multe

utila#e etc.mprumuturile externe, insa, presupun si ele pana la urma strangerea curelei deoareceele trebuie rambursate si, in plus, mai trebuie platita si o dobanda. 7nele tari in curs dedezvoltare care au apelat la imprumuturi externe in mod exagerat au a#uns in situatia de a nu-si mai putea ac+ita, nu datoriile sau creditele imprumutate, ci dobanzile anuale la acestecredite, astfel ca datoriile lor sunt in crestere de la un an la altul si apasa greu pe umerii

populatiei. /c+itarea datoriilor impune, mai devreme sau mai tarziu, sacrificii si, ca atare, estede preferat sa nu se apeleze la credite externe decat in cazuri de forta majora si numaipentru a asigura dezvoltarea economica, nu si cresterea.

*conomisirea, la randul ei, depinde de o multime de factori, printre care nivelulveniturilor populatiei, starea economiei si stabilitatea monedei, rata dobanzii la depuneri,

8ivelul preturilor bunurilor de folosinta indelungata si politica creditelor de consum, valorilemorale si nivelul de cultura etc.


14/31

M. . Nenes a pus in evidenta legatura dintre nivelul veniturilor si economisire prin asa lege psihologica fundamentala: cand cresc veniturile creste si consumul dar mai incet decatveniturile deci creste economisirea.

n al doilea rand, se stie din experienta ca in perioadele de criza sau de instabilitateeconomica 'inclusiv de instabilitate a monedei( oamenii nu doresc sa economiseasca ci,

dimpotriva, sa scape cat mai urgent de bani.De asemenea, atunci cand rata dobanzii la depuneri este relativ mare populatiaeconomiseste, cand ea este mica dimpotriva. Vanzarile in rate incura#eaza economisirea,economisire facuta insperanta procurarii unor bunuri de folosinta indelungata, bunuri care nuar putea fi procurate pe alta cale de catre cei mai multi dintre noi.

Prin urmare, o politica corespunzatoare in ceea ce priveste rata dobanzii la creditele deconsum si nivelulpreturilor bunurilor de folosinta indelungata poate favoriza economisirea.

n sfarsit, valorile morale sau nivelul de cultura al populatiei pot sa-si spuna si elecuvantul in aceasta privinta. / incura#a risipa sau, dimpotriva, un trai decent, poate avea unefect pozitiv sau negativ asupra cresterii economice.

Pentru o crestere economica efectiva este nevoie ca economiile sa se transforme in

investitii. /cest lucru depinde, de asemenea, de mai multi factori: rata dobanzii la credite, ratascontata a profitului 'sau, cum ar spune Nenes, eficienta marginala a capitalului(, evolutia

preturilor si inflatia diri#ata, investitiile publice, politica fiscala, stabilitatea politica etc. &eimai multi dintre acesti factori au fost cercetati de Nenes si am avut si noi ocazia sa ne oprimasupra lor.

Doar politica fiscala si stabilitatea politica impun cateva comentarii.Politica fiscalapoate intr-adevar stimula sau descura#a investitiile caci o fiscalitate ridicata lasa putinevenituri la dispozitia agentilor economici pentru investitii, si invers. 8u este insaobligatoriu ca o fiscalitate redusa sa conduca la noi investitii. eneficiarii acestor veniturirezultate dintr-o fiscalitate redusa pot da veniturilor lor alte destinatii, risipindu-le - spreexemplu - pe un trai de lux. Din acest motiv in ultimul timp se practica scutirea deimpozite, sau impozite diminuate pe profituri, cu conditia investiriisumelorastfel rezultate.

De asemenea, se pot percepe impozite diferentiate, in functie de situatia ramurii: acolounde se doreste incura#area investitiilor se pot aplica scutiri de impozite iar unde se dorestetemporizarea investitiilor, sau diminuarea acestora, se pot practica impozite marite.Jiscalitatea este o parg+ie foarte importanta in procesul cresterii economice.

0tabilitatea politica este o conditie a investitiilor si, deci, a cresterii economice,deoarece nimeni nu risca sa investeasca in conditii de instabilitate politica din moment ce nustie ce se poate intampla cu bunurile sale, rezultate in urma investitiilor.

3oti acesti factori, care incura#eaza economiile si stimuleaza investitiile sunt,

insa,factori indirectiai cresterii economice, factorii directi fiind economiile si investitiile. ninc+eierea acestor randuri se impune o precizare: sa nu se confunde factorii productiei cufactorii cresteriiproductiei, deci cu factorii cresterii economice. Jactorii productiei suntfactorii prin intermediul carora are loc productia sau, altfel spus, factorii fara de care

productia nu poate avea loc. *ste vorba de obiectele muncii, de mi#loacele de munca si deforta de munca sau, in limba#ul marginalistilor, de munca, de natura si de capital. Factoriicresterii productiei sunt factorii care permit sporirea volumului materiilor prime ce vor fi

prelucrate, a volumului de utila#e cu care va avea loc prelucrarea si a numarului celor care vorasigura prelucrarea. 3oate acestea inseamna, insa, investitii.

Dezvoltarea economica este conceputa de noi ca o sporire a productiei bazata inexclusivitate pe modificarea calitativa a acelorasi factori primari sau directi ai productiei:

obiectele muncii, mi#loacele de munca si forta de munca. 0a mai precizam ca o modificare


15/31

a raporturilor cantitativedintre factorii primari sau directi ai productiei nu poate avealoc, de regula, fara o modificare calitativa, cel putin a unora dintre ei./sadar, pe ce se bazeaza dezvoltarea economica &are sunt factorii acesteia n primul randtot pe investitii intrucat o modificare calitativa a unuia sau altuia din factorii productiei nu

poate fi conceputa fara investitii: a imbunatatii calitatea materiilor prime sau a utila#elor, a

modifica te+nologiile de fabricatie in sensul de a le face mai performante, a ridica nivelulgeneral de pregatire a fortei de munca pentru a o face apta sa lucreze cu aceste utila#e, sau sale perfectioneze, sunt tot atatea cai prin intermediul carora putem obtine sporirea productiei.

3oate aceste cai presupun, insa investitii carereprezinta, asadar, factorul principal, siin cazuldezvoltarii economice. 3inand seama de faptul ca investitiile depind, la randul lor, in

primul rand de economisire, iar economisirea de o serie intreaga de alti factori, consideratimai sus drept factori ai cresterii economice, ei pot fi considerati acum, totodata, si factori aidezvoltarii economice.

Daca, insa, in cazul cresterii economice investitiile vizausporirea cantitatii factorilor primari ai productiei,in cazul dezvoltarii banii se indreaptain special spre achizitionarea tehnicii de varf, spre perfectionarea nivelului de pregatire

a fortei de munca etc.n acest sens, economistii vorbesc despre cercetare. despre progrestehnicsi despre invatamantca despre factorii cei mai importanti 'in momentul de fata( aicresterii si dezvoltarii economice. intr-adevar, nu se poate contesta faptul ca ei reprezintafactorii cei mai importanti, dar nu ai cresterii, ci ai dezvoltarii economice.

Progresul te+nic impulsioneaza dezvoltarea intrucat el presupune ameliorareaperformantelor te+nice ale utila#elor existente, introducerea in productie a unor utila#e noi, cucaracteristici te+nice si economice superioare in raport cu cele ale utila#elor vec+i,introducerea unor te+nologii noi de fabricatia s.a.m.d. Pentru toate acestea este nevoie de banisau de investitii, in sc+imb eleconduc la cresterea productivitatii muncii, la reducereanumarului de personal dintr-o ramura sau alta, la reducerea consumurilor de materii prime sienergie, lareducerea costurilor si, in final, la cresterea generala a eficientei economice.

Progresul te+nic la randul lui presupune o bogata activitate de cercetaredeci,investitii in aceasta ramura de activitate. Desigur, te+nicile sau te+nologiile varf pot fi

procurate si din import dar acest lucru nu se obtine cu bani mai putini ci, de regula, mai multi.in plus, cercetarea proprie contribuie la acumularea de cunostinte si experienta in acestdomeniu, ridicand astfel gradul general de pregatire si indemanare al unui popor.

7na este sa stii sa produci diferite categorii de bunuri cu unelte sau utilaje inventatede altii si cu totul altceva inseamnasa stii sa produci si sa inventezi unelte noi. Jara aceastadin urma nu poti aspira la un nivel de dezvoltare si de civilizatie la care au a#uns tariledezvoltate. 3e+nica de varf poate fi valorificata foarte bine si peste +otare. ata pentru ce

cercetatorii merita sa fie stimulati cu salarii corespunzatoare si nu alungati spre alte tari prinsalarii de mizerie.Din cele aratate mai sus rezulta ca invatamantul este, si el, unul din factorii cei mai

importanti ai dezvoltarii economice. Jara invatamant sau fara o pregatire corespunzatoare afortei de munca nu se poate face nici cercetare stiintifica si nici nu vom avea manageri

priceputi care sa stie sa organizeze activitatea si sa aplice in productie cu costuri minimerezultatele cercetarii. n al doilea rand, oricata te+nica s-ar importa si oricat de performanta arfi aceasta, daca nu ai in tara specialisti care s-o puna in functiune, sau care sa stie s-oexploateze corespunzator rezultatele nu vor fi pe masura eforturilor 'inclusiv investitionale(facute.

Pregatirea fortei de munca trebuie orientata spre cerintele practicii si spre cele ale

cercetarii stiintifice. asura in care invatamantul este organizat corespunzator se poate vedeain rezultatele obtinute in productie si, mai ales, in cercetarea stiintifica. imbunatatirea acestor


16/31

rezultate are la baza deci perfectionarea invatamantului, iar apoi a organizarii sau a conduceriiintregii activitati economico-sociale.

/sadar, a investi in cercetare si in invatamant reprezinta calea principala pentrudezvoltarea economicaa unei tari. n acest sens s-a constatat ca tarile dezvoltate aloca

pentrucercetare aproximativ - L din venitul lor national in timp ce tarile in curs de

dezvoltare numai in #ur de 1L. &am aceleasi procente sunt date si pentru invatamant. 0e vededeci ca toti factorii care contribuie la economisire sau la constituirea fondurilor de investitiisunt, in acelasi timp, nu numai factori ai cresterii economice dar si ai dezvoltarii. 0iintrucatalocarea banilor pentru cercetare si invatamant se face in primul rand prin buget, rolulunei conceptii si a unei legislatii sanatoase in aceasta privinta devine covarsitor.

Jinlanda a fost desemnata ?cea mai buna tara din lume", intr-un clasament realizat derevista americana ?8eQsQeeF".

*lvetia, 0uedia, /ustralia, 9uxemburg, 8orvegia, &anada, Olanda, Maponia siDanemarca fac parte si ele din 3op 16, in timp ce )omania se afla pe pozitia 4, intre ulgaria'locul 5( si NuQait 'pozitia R6(.

)ealizatorii clasamentului au luat in considerare cinci categorii:-educatie,-sanatate,-calitate a vietii,-dinamism economic-climatul politic.Pentru fiecare categorie se putea obtine un puncta# maxim de 166 de puncte.

S Prin comparatie, )omania are un total general de T5.44 puncte, dupa ce a obtinut 51.21puncte pentru educatie 'locul R4 in clasament(, E.RR puncte pentru sanatate 'locul 6(, E2.ETpuncte pentru calitatea vietii 'locul 5(, R.T puncte pentru dinamismul economic 'locul T(si E.46 pentru climatul politic 'locul T(.

Dintre tarile din &entrul si *stul *uropei, in clasament sunt incluse printre altele:0lovenia 'locul 2R(, &e+ia '2(, &roatia '2T(, Polonia '24(, 0lovacia '1(, *stonia '2(,7ngaria '(, 9ituania 'R(, 9etonia 'T(S)usia este pe 1, in timp ce &+ina este pe 4.

Pe locul 166, ultimul in clasament, se situeza urFina Jaso, cu .4 puncte.Romnia se afl pe locul 3 !ntr-un top al celor mai bune "## de state, realizat de

revista $e%s%ee&, !n care este devansat de toate statele din 'niunea (uropean, fiindlua)i !n calcul factori precum educa)ia, asisten)a medical, calitatea vie)ii, dinamismul

economic *i mediul politic.0tatul &ipru, membru al 7*, nu a fost inclus >n clasament.mediat!naintea Romniei s-a plasat +ulgaria, >n timp ce pe pozi;ia R6 se afl< statul

NuQeit.9a realizarea topului, 8eQsQeeF a luat >n considere factori precum educa;ia, asisten;a

medicaln privin;a

mediului politic pe T./naliza sistemului educa;iei include factori cum ar fi studiile interna;ionale P0/,

eficien;a =i nivelul general de educa;ie al popula;iei. )om@nia este devansat< >n acest domeniude Venezuela, dar =i de ulgaria, care ocup< locul R2.


17/31

*valuarea sectorului s


18/31

Principiul cooperarii internationale Aeste un principiu nou, a carui aparitie si dezvoltarese datoreaza conditiilor epocii noastre, in care nici un stat nu poate trai intr-o izolare totala siin care e necesar ca eforturile fiecarui stat pentru dezvoltarea sa multilaterala sa fie con#ugatecu eforturile celorlalte state, intr-o cooperare activa, singura cale de solutionare a problemelorma#ore ale contemporaneitatiiA.

Dupa anii WE6, notiunea de cooperare si-a extins mult continutul. *a se regaseste innumeroase documente internationale, elaborate de organizatii internationale, firme, institutii.&a urmare in practica organizatiilor internationale s-a conturat progresiv o definitie, la inceput

pentru cooperarea industriala internationala de catre expertii O87 si ca forma mai complexasi mai raspandita in acea perioada. Dintre acestea s-a departa#at definitia practica a &omisiei*conomice a O.8.7. pentru *uropa referitoare la relatiile est-vest Acooperarea industriala

presupune relatii si activitati economice ce decurg din:

-- contracte esalonate pe mai multi ani inc+eiate intre parteneri apartinand unor sistemeeconomice diferite care merg dincolo de simpla vanzare-cumparare de bunuri sau servicii, sause intrepatrund 'la nivelul productiei, transferului de te+nologie, al comercializarii(

-- contracte intre astfel de parteneri care au fost desemnate in calitate de contracte decooperare industriala de catre guvernul in cadrul acordurilor bi- si multilaterale .

Din punct de vedere al cooperarii internationale, elaborarea A&artea drepturilor si indatoririloreconomiceA, apreciat ca cel mai important document economic adoptat la O.8.7., a marcatconsfintirea si recunoasterea definitiva a contributiei pe care cooperarea o poate aduceumanitatii.

A/ctul final al &onferintei pentru 0ecuritate si &ooperare in *uropaA semnatla 1 august 14E la XelsinFi s-a constituit intr-o adevarata carta a relatiilor intereuropene si amarcat astfel inceputul procesului edificarii si dezvoltarii cooperarii pe continentul european.

n A&arta de la Paris pentru o noua *uropa , adoptata in 1446, se accentueaza caprocesul cooperarii bazat pe economia de piata constitue un element esential al relatiilornoastre si va fi un instrument pentru construirea *uropei unite si prospereA.

/bordarea la nivelul diplomatic, multilateral, a procesului de cooperare economicaeuropeana, atat in cadrul &.0.&.*. cat si in cadrul altor organizatii europene scoate in evidentainternationalizarea cooperarii economice ca factor de stabilitate si securitate in *uropa, factorde dezvoltare economica.

n cadrul ADeclaratiei O.8.7. privind principiile directoare ale cooperarii economiceinternationaleA din 1446 se stipuleaza ca A0tatele membre sunt ferm e +otarate sa promoveze ocrestere suplimentara a economiei mondiale si sa asigure relansarea economiilor statelor incurs de dezvoltare in scopul garantarii dreptului fundamental al oricarei fiinte umane de a trai

eliberata de spectrul foamei, saraciei, ignoranteiA.n contextul principiilor directoare ale prezentei Declaratii se evidentiaza o serie deanga#amente pe care trebuie sa si le asume statele pentru concretizarea dezideratelor ma#oreale cooperarii:

-- mentinerea unui sistem de relatii comerciale desc+is si credibil-- sporirea gradului de stabilizare a pietei produselor de baza si incura#area eforturilor dediversificare a productiei-- examinarea unor noi modalitati care sa faciliteze accesul tarilor in curs de dezvoltare lacuceririle te+nologice avansate-- dotarea cu resurse financiare corespunzatoare a institutiilor specializate internationale

pentru sustinerea reformelor structurale si finantarii programelor destinate atenuarii efectelorsociale nefaste asupra grupurilor defavorizate


19/31

-- gasirea unor solutii generale si viabile problemelor vizand datoria externa-- promovarea procesului de cooperare si integrare economica la scaramondiala-- spri#inirea tarilor est-europene in eforturile lor de integrare in economia mondiala.

)ecunoa=terea importan;ei marFetingului se datoreazn primul r@nd, dinamismului

social-economic care a obligat companiile s< se adapteze la mediul economic aflat >ntr-ocontinu< sc+imbare. /cest dinamism a fost determinat de factori cum ar fi: dezvoltareaproduc;iei, sc+imbarea condi;iilor de via;< =i de munc< ale consumatorilor, ad@ncireaspecializ


20/31

Pragul critic absolut: nivelul minim de energie al inputului senzorial care poate fidetectat

Pragul critic diferen;ial: diferen;a minim< ce poate fi detectat< de cntre diferitele inputuri senzoriale.

*xist< o serie de factori externi =i interni ce genereaz< apari;ia senza;iilor. &ei mai

importan;i factori externi ai senza;iei sunt urmn cadrul activitn str@ns< asociere cu culoarean centrul vizual al consumatorului favorizeaz< procesul de selec;ie perceptualn care consumatorii viza;i percep caracteristicile unui anumit

produs >n raport cu oferta concuren;ei.odul >n care oamenii percep diferi;ii stimuli din #urul lor constituie un proces foarte

complex ce trebuie analizat >n func;ie de scopul urmn -uri, agen;ii,dar =i la nivel na;ional, cresc@nd un doar ca disciplin< academicnzona perfec;ionntre training =i educa;ie, >n contextullarg al politicilor de resurse umane, D)7 asigur< >mbun


21/31

umane. unntreprinderi, cu multiplefunc;ii economice, te+nice =i sociale. -urile constituie un factor vital =i dinamic al

progresului >n societatea contemporannorice ;ar


22/31

'clustere, re;ele de firme, parcuri industriale, spin-off-uri(, utilizarea, pe scar< tot mai largn prezent cea mai generoas< sursn ;ndrepta aten;ia asupra-urilor doar ca un mi#loc de absorb;ie a for;ei de muncnseamn< a diminua

considerabil rolul acestora >n economie =i >n societate. -urile a#ut< la dezvoltarea uneiculturi a competi;iei bazate pe o >nalt< flexibilitate =i productivitate. 9ntr-una negativ


23/31

266R. ndicatorii macroeconomici a cn tabelul 1 contureaz< doun perioada analizatntreaga economie.

Performan;ele -urilor &onceptul de performan;< se regn literatura despecialitate cu diferite sensuri, =i anume: succes, rezultat al unei activitndomeniul economic, cu sensul de rentabilitate, productivitate, randament.

8umim performan;e rezultatele superioare >nregistrate de agen;ii economici '-urile >n acest caz( >ntr-o perioad< '2664(, comparativ cu perioada precedentntreprinderi de a ob;ine profit prin utilizareafactorilor de produc;ie =i a capitalurilor, indiferent de provenien;a acestora". Kn 2664, >nma#oritatea -urilor, pentru toate tipurile de mn 2664, performan;easem=i sporeasc< performan;ele >n anul 2664. &onform tabelului 2, >n care am eviden;iat acesteevolu;ii, rezultatele >nregistrate de -uri sunt predominant nefavorabile, cu implica;iiasupra resurselor umane care lucreaz< >n aceste >ntreprinderi.


24/31

Kn func;ie de domeniile de activitate, -urile care au ob;inut performan;e superioare suntcu precn partea de sud-vest a ;n corela;ie cunumntreprinderi mici =i mi#locii din aceste zone. &ele mai multe -uri cu

performan;e inferioare >n 2664 fa;< de 2665 sunt amplasate >n partea de nord-vest, sud =i >nucure=ti.

Prin clasificarea -urilor >n func;ie de regiunile de dezvoltare =i de sectoarele deactivitate, am observat o distribu;ie asemn sud-est RR,ERL =i vest R1,54L(. Pe domenii de activitate, performan;e superioare au fost>nregistrate >n domeniul serviciilor, cu precn transporturi '21,6L(, turism '26L( =i alteservicii 1T,ERL 'i.e. consultan;ntre performan;ele -urilor =i distribu;ia >n func;ie de clasele dem


25/31

Peste #umn 2664 >n compara;ie cu 2665,aproximativ 26L dintre ele men;in@ndu-=i activitatea >n aceia=i parametri 'pentru fiecaredintre cele trei tipuri de -uri(, >n timp ce L au >nregistrat rezultate superioare >nactivitatea lor. 7n procenta# >ntre 12,EL =i 1,1L, pentru >ntreprinderi micro-mi#locii, nu aumai rezistat pe pia;< =i au dat faliment. )ezisten;a redus< la factorii externi, cauzat< dedimensiunea redus< a -urilor, a generat o propor;ie crescut< de >ntreprinderi care au datfaliment >n 2664, >n compara;ie cu celelalte dou< tipuri: >ntreprinderile mici =i mi#locii'eardQell et al., 2661, p. 2E(. . )esursele umane din -uri 8umntreprinderile mici 'E,4EL( =i de celemi#locii ',1TL(. 0tudiile empirice efectuate au condus la o varietate privind abordn abordare este corelat< cumodelele de dezvoltare a resurselor umane >n ultimii doi ani. Kn primul r@nd, modele diferitedetermin< abordn varietatea abord


26/31

Kn figura 2 am eviden;iat cele mai rn procesele de recrutare =i selec;ie, dintre care experien;a 'E,1L(, atitudinearesponsabil< a viitorilor anga#a;i 'T,5EL(, cuno=tin;ele =i abilitnt@lnite >n peste #umn situa;ia

de lucru, este de a dezvolta abilitnvn mod constructiv concepute ca entitnvnvn procese de >nvn cadrul organiza;iei &onstruirea

profilului competen;elor care favorizeaz< >nvnva;< >n economia bazat< pe cunoa=tere >n )om@nia a presupusurmn >nv


27/31

capacitatea de a stabili o rela;ie >ntre cuno=tin;ele de#a asimilate =i sistematizate =i nouainforma;ie, capacitatea de memorare logic< =i de lung< duratntr-o manier< adaptatnvnv


28/31

resurse pentru >nvnvnv


29/31

de c


30/31

9OB)/J* 1. . 8iculescu- Diagnostic global strategic, *d. *conomica, 144E 2. .)istea-&ontabilitatea rezultatului intreprinderii, *d. *conomica, ucuresti . 9. Olimid-asurarea rezultatului contabil, *d. *conomica, ucuresti, 1445 R. /..Biurgiu-Jinantelefirmei, Presa universitara clu#eana, 2666 . . 0tancu-J8/83*-3eoria pietelor financiare,

Jinantele intreprinderilor, /naliza si gestiunea financiara, *d. *conomica, 144E T. .8iculescu-Diagnostic global strategic, *d. *conomica, 144E E. P. Xalpern, M. Jred Zeston, *.J. rig++am, Jinante manageriale-odelul canadian, *d. *conomica, 1445

+ibliografie 1hamp2, . 4"5. Reengineering du management, (ditura 6unod, 7aris$icolescu, 8., $icolescu, 9. 4:##5. (conomia, firma *i managementul bazate pecuno*tin)e, (ditura (conomic, +ucure*ti $icolescu, 8., ;erboncu,


31/31

R,16 in 2664( +ttp:CCQQQ.bnro.roCPublicatii-periodice-26R.aspx, ont+l ulletin, December2664, accessed on 24.6.2616

performanta economica intre eficienta si dinamism

Documents