conex prahova performanta

Capitolul 1 Prezentare generală

CAPITOLUL 1 PREZENTARE GENERALĂ

1.1. SCURT ISTORIC

Înainte de 1952, în judeţul Prahova a început să se formeze o întreprindere pentru

construcţii, care cu timpul s-a dezvoltat devenind una dintre cele mai performante

societăţi de construcţii.

Dezvoltarea sa a început prin ocuparea unor suprafeţe de teren unde au fost

amplasate balastiere şi o staţie de betoane. În timp întreprinderea s-a extins şi a devenit

unul dintre cele mai importante trusturi de construcţii din ţară şi cel mai important din

judeţul Prahova. Deoarece construcţiile luau o tot mai mare amploare s-a mărit

capacitatea trustului prin amplasarea a patru staţii de betoane la: Podenii Noi, Gheorghe

Doja, Câmpina şi Sinaia.

Din fondurile trustului au fost construite apartamente de serviciu pentru muncitori,

2 cămine pentru muncitori, au fost extinse baza de aprovizionare pe o suprafaţă de 700 m2

şi secţia de producţie industrială, au fost procurate maşini şi utilaje necesare procesului de

producţie cum ar fi: pompe pentru turnat betoane procurate din SUA, ciocane pentru

demolat, pickamer pentru tăiat asfalt, staţie de sortat agregate, schele, maşini pentru frecat

mozaic, aparate de sudură, maşini universale pentru tâmplărie, linii CFR.

Calitatea construcţiilor, respectarea termenelor de execuţie şi profesionalismul sunt

recunoscute, astfel încât trustul a executat construcţii în tot judeţul: la Mizil, Câmpina,

Sinaia, Băicoi, Văleni, Plopeni, precum şi în judeţele limitrofe.

În anul 1991 trustul a fost desfiinţat şi a fost divizat în 7 societăţi de construcţii.

În anul 1997 societatea s-a privatizat.

Societatea, în colaborare cu o firmă din SUA urmează să pregătească în domeniul

construcţiilor o echipă de specialişti pentru a se construi mai repede şi de o calitate mai

bună.

Cu toate că au apărut numeroase societăţi de construcţii, acest lucru nu a condus la

rezultate negative pentru societate, aceasta având în continuare profit şi foarte mult de

lucru.

1


1.2. MODUL DE CONSTITUIRE ŞI OBIECTUL DE ACTIVITATE

1.2.1. Constituirea societăţii, obiectul de activitate

Societatea “CONEX PRAHOVA” S.A., cu sediul în Ploieşti, strada Ştefan cel

Mare, nr. 12, tel. 044/121742, fax 044/194951, a fost constituită în martie 1991 din fostul

Trust de Construcţii Montaj Prahova conform H.G. 932/90 prin divizarea trustului în 7

societăţi comerciale.

S.C. “CONEX PRAHOVA” a fost înregistrată la Registrul Comerţului cu nr.

J29/305 din 19.04.1991, cod fiscal R1343686, cu cont la BRD Ploieşti 251100183900209.

Are ca activitate de bază construcţii montaj precum şi:

-Proiectarea, contractarea şi execuţia construcţiilor şi a conexelor acestora şi

comercializarea lor în lei şi valută;

-Prestări şi întreţineri în construcţii, precum şi prestări cu utilaje şi mijloace de

transport auto din dotare pentru persoane fizice şi juridice;

-Aprovizionarea, depozitarea şi comercializarea materialelor de construcţii prin

depozitele din Ploieşti şi Sinaia;

-Proiectarea, execuţia şi comercializarea prefabricatelor şi confecţiilor metalice şi

din lemn pentru construcţii şi diverse;

-Prepararea şi comercializarea betoanelor, sapelor şi mortarelor la staţiile

centralizate;

-Prepararea şi comercializarea agregatelor (pietriş, nisip, balast).

Datorită faptului că deţine o bază de aprovizionare, societatea are capacitatea de

depozitare pentru materiale de construcţii şi pentru mijloacele de transport.

Balastiera de la Podenii Noi, datorită calităţii deosebite a agregatelor exploatate

produce nisip superior faţă de celelalte balastiere.

Cele două staţii de betoane au o capacitate mare de preparare şi produc betoane de

calitate superioară.

2


1.2.2. Capitalul social, participaţiile

Capitalul social al societăţii este de 3.702.750 mii lei în care este inclusă şi

valoarea şi este deţinut astfel:

-Mihai Julieta – aport capital social 735.725 mii lei cu un număr de 29.429 acţiuni;

-Dercaci Nicolae – aport capital social 750.975 mii lei cu un nr. de 30.039 acţiuni;

-Acţionari PPM – aport capital social 1.868.275 mii lei cu un nr. de 74.736 acţiuni;

-SIF Muntenia – aport capital social 347.775 mii lei, cu un nr. de 13.906 acţiuni.

Societatea a fost privatizată la data de 30.06.1997 cu un număr de 74.731 acţiuni,

reprezentând un procent de 50,46% din capitalul social în valoare de 1.868.275 mii lei,

prin Programul de Privatizare în Masă, iar de la data de 30.06.1997 prin licitaţie FPS au

fost cumpărate un nr. de 30.039 acţiuni de către Mihai Julieta în valoare de 750.975 mii

lei în procent de 20,28% din capitalul social şi de Dercaci Nicolae un nr. 29.429 acţiuni în

valoare de 735.725 mii lei în procent de 19,87% din capitalul social, diferenţa de 13911

acţiuni în valoare de 347.775 mii lei în procent de 9,39% revine SIF Muntenia.

1.2.3. Piaţa internă

Principalii concurenţi pe piaţa internă sunt societăţile de construcţii: S.C. Constil,

S.C. Convest, S.C. Lenia, S.C. Ciprom care au un număr de personal mai mare, iar

preţurile practicate de aceştia sunt mai mici.

Societatea a încheiat contracte cu Unitatea Militară 02374 Bucureşti, Regia CFR

Bucureşti, S.C. Petrom – SNP Bucureşti, Spitalul Judeţean Prahova, pentru construcţii de

locuinţe, reparaţii capitale şi întreţinere.

A mai încheiat contracte pentru vânzarea agregatelor şi betoanelor cu: S.C.

Construcţii Transport Bucureşti, S.C. Cotco Braşov, S.C. Faroconstruct Ploieşti, S.C.

Overseas Conda Bucureşti cât şi cu persoane fizice.

Pentru cele două cămine din Ploieşti şi Sinaia au fost încheiate contracte pentru

cazare cu societăţile: Astra România, Energomontaj Bucureşti, Overseas Conda,

Proconstruct, TIAB Bucureşti.

Societatea practică preţuri medii atât pentru construcţia de locuinţe, cât şi pentru

vânzarea materialelor.

3


În ceea ce priveşte furnizorii de materiale, aceştia sunt selectaţi din rândul celor

care produc materiale de calitate: S.C. Romcif S.A. Fieni, S.C. Comet S.A., S.C. Victoria

Târgovişte, S.C. Romaca Braşov.

Pentru creşterea competitivităţii pe piaţă societatea are în vedere retehnologizarea

cu utilaje şi echipamente mai performante atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă.

Preţul de aprovizionare va fi mai redus prin procurarea lor direct de la producătorii de

materiale, ceea ce va conduce la reducerea costurilor de producţie.

Societatea are în vedere ca în următorii ani să creeze o societate româno-americană

de construcţii.

1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI FUNCŢIONALĂ

Structura organizatorică a S.C. CONEX PRAHOVA” S.A. este prezentată în

organigrama alăturată şi are în vedere organizarea tehnologică a fabricaţiei.

Activitatea societăţii este structurată pe 5 funcţii principale, bine delimitate din

punct de vedere al atribuţiilor, grupând activităţi omogene şi specializate, conduse de

către un director executiv.

Managementul este realizat prin următoarele organisme:

-Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA)

-Consiliul de Administraţie (CA)

-Comisia de cenzori

Aceste organisme din sistemul de organizare al societăţii participă efectiv la

fundamentarea deciziilor menite să asigure o bună funcţionare a societăţii.

Această formă de organizare prezintă următoarele avantaje:

-fundamentarea complexă a procesului decizional şi creşterea calităţii deciziilor

prin folosirea cunoştinţelor şi experienţelor unui număr mai mare de specialişti care

abordează problematica decizională din mai multe unghiuri.

-realizarea unui climat de colaborare prin atragerea personalului de conducere,

ceea ce stimulează activitatea acestuia;

-creşterea gradului de motivaţie a personalului pentru realizarea deciziilor, întrucât

acesta e consultat şi participă la adoptarea lui;

4


După cum se observă din organigramă societatea este condusă de un director

general care se ocupă de toate problemele societăţii şi are rolul de a coordona activitatea

acesteia.

Directorul tehnic se ocupă de problemele tehnice: producţie, mecanizare,

proiectare, aprovizionare, staţie betoane, balastieră. Acesta are rolul de a verifica şi

coordona activitatea şi fluxul tehnologic al lucrărilor de construcţii, a problemelor legate

de protecţia muncii şi a celor tehnice, a calităţii lucrărilor.

Subordonat directorului tehnic se află biroul producţie care urmăreşte procesul de

producţie al societăţii şi are rolul de a coordona activitatea tehnică a lucrărilor, întocmind

devize şi situaţii de lucrări pe baza datelor şi situaţiilor întocmite pentru producţia

efectuată.

Subordonat directorului tehnic este şi biroul mecanizare care urmăreşte buna

funcţionare a mijloacelor de transport, a maşinilor, utilajelor. Urmăreşte de asemenea

bunul mers al procesului de producţie prin repartizarea mijloacelor de transport, a

maşinilor şi utilajelor la punctele de lucru.

Tot subordonat directorului tehnic se află biroul proiectare care se ocupă de

proiectarea lucrărilor de construcţii, a schelelor.

Subordonaţii biroului producţie sunt şefii punctelor de lucru care urmăresc buna

desfăşurare, ritmicitatea şi execuţia lucrărilor. Pornind de la organizarea cu privire la

începerea lucrării şi până la terminarea ei răspunde atât pentru buna organizare a

punctului de lucru respectiv precum şi de calitatea lucrărilor conform planului de execuţie.

Maistrul urmăreşte bunul mers al lucrărilor participând alături de şeful de echipă şi

de muncitori la procesul de producţie.

Subordonat biroului mecanizare, atelierul de reparaţii are rolul de a ajuta la bunul

mers al procesului de producţie prin executarea lucrărilor de reparaţii, cât şi a verificărilor

tehnice a mijloacelor de transport, a maşinilor, utilajelor care au nevoie de intervenţii

tehnice.

Balastiera subordonată biroului mecanizare realizează aprovizionarea cu agregate

(pietriş, nisip) a staţiilor de betoane unde are loc prepararea betoanelor de diferite tipuri

necesare lucrărilor de construcţii.

Directorul de marketing se ocupă de negocierea şi încheierea de contracte.

5


Biroul aprovizionare se ocupă cu aprovizionarea cu materiale necesare de la

furnizori astfel încât procesul tehnologic să nu stagneze. Materialele procurate sunt

depozitate, după care sunt distribuite conform planului lucrării la punctele de lucru.

Biroul de personal se ocupă cu angajarea, normarea evidenţa, salarizarea

personalului.

Contabilul şef are sarcina de a coordona activitatea compartimentului financiar-

contabil pentru buna gestionare şi controlul patrimoniului şi a rezultatelor obţinute de

societate conform legii contabilităţii nr. 82/1991.

Biroul financiar-contabil urmăreşte, verifică şi înregistrează în expresie bănească

bunurile mobile şi imobile, disponibilităţile băneşti, precum şi mişcările şi modificările în

urma operaţiunilor patrimoniale, înregistrarea veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatelor

obţinute reflectate în bilanţul contabil.

Oficiul de calcul preia şi înregistrează datele referitoare la întreaga activitate

desfăşurată pe compartimente şi lucrări raportând rezultatele finale.

Biroul administrativ se ocupă de problemele administrative ale societăţii:

întreţinerea şi reparaţiile căminelor, aprovizionarea continuă.

Societatea are în structura personalului: 1 director general, 8 ingineri – 2 ingineri

mecanici şi 6 ingineri constructori, 3 economişti, 6 tehnicieni, 5 maiştrii constructori, 3

subingineri, un analist programator, 4 contabili, 1 casier, 2 operatori calculatoare, 1

inspector de personal şi 165 muncitori.

1.4. Particularităţi ale procesului tehnologic şi gama de produse

Pentru o bună desfăşurare a activităţii sale S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. are în

vedere începerea lucrării conform proiectului şi amplasamentului.

Se începe prin organizarea şantierului prin transportul la punctul de lucru a

maşinilor, utilajelor, a baracamentelor, alimentarea punctului de lucru la reţeaua de apă şi

energie electrică.

Conform studiului efectuat pentru amplasarea lucrării se trece la trasarea terenului

pentru începerea lucrării, urmează amenajarea terenului care constă în excavarea

pământului şi transportul acestuia.

6


7


-Trasarea axelor şi perimetrului, marcarea prin balize după care se stabileşte cota

zero pe clădire existentă;

-Săparea se efectuează manual sau mecanic după caz până la 20-30 cm de la cota

finală şi după care se sapă în momentul turnării betonului;

-Se cofrează canturile elementelor de bază: fundaţii, elevaţii, se montează cofragul,

se montează cu distanţiere după care se toarnă beton şi se protejează;

-Se trasează structura de rezistenţă, se cofrează elementele, se montează armătura

şi se toarnă manual, cu pompă sau cifă;

-Se decofrează elementele de structură, se execută pereţii despărţitori din zidărie de

cărămidă, BCA;

-Se dă nivelul, se montează armătura şi se toarnă beton;

-Se aşteaptă să se întărească betonul după care se decofrează, apoi se execută

acoperişul în varianta proiectată;

-Montarea instalaţiilor electrice şi sanitare conform proiectului;

-Se trece la executarea tencuielilor interioare şi exterioare, gleturi;

-Se execută tâmplăria interioară şi exterioară (uşi, ferestre);

-Se toarnă pardoselile din mozaic sau beton, se montează covorul PVC sau

parchetul după care se trece la zugrăveli şi vopsit;

-Se montează schela pentru operaţiuni exterioare de tencuieli şi finisaj faţada;

-Se toarnă bordurile în jurul lucrării;

-Se efectuează recepţia lucrării.

Calitatea construcţiilor, respectarea termenelor de execuţie şi profesionalismul

societăţii sunt recunoscute.

Cu un număr de 200 angajaţi, societatea are o capacitate de producţie la staţia de

betoane de 15 m3 beton pe oră. Există două staţii de betoane una la Ploieşti şi alta la

Buşteni şi produc până la 21 m3 pe oră. Staţia de la Buşteni produce în medie 170 m3

beton pe zi atât pentru nevoile societăţii, cât şi pentru comenzi exterioare. Staţia de la

Ploieşti produce în medie 119 m3 beton pe zi.

Având în dotare mijloace de transport, agregatele sunt aduse din balastieră şi

depozitate la staţiile de betoane. Balastiera din cadrul societăţii produce în medie 70 m3

agregate nisip.

8


Balastul este adus din râu după care urmează sortarea lui prin site de dimensiuni de

la 0-15 mm.

S.C. "CONEX PRAHOVA" S.A. dispune de 2 baze de depozitare a materialelor de

construcţii: ciment, praf de piatră, cherestea, beton care se transportă cu vagoanele.

Forţa de muncă necesară procesului de producţie fiind de specialitate (constructori,

fierari, zidari, zugravi, dulgheri) face să se producă 1 apartament pe zi în funcţie de

structura lucrării.

Forţa de muncă calificată, mijloacele de transport proprii, maşinile, utilajele din

dotare, staţiile de betoane, balastierele duc la desfăşurarea în bune condiţii a procesului

tehnologic.

1.5. Diagnostic global pe baza principalilor indicatori economico-

financiari

Diagnosticul financiar apreciază performanţele întreprinderii dintr-o dublă

perspectivă:

Pe de o parte întreprinderea consumă resurse financiare, materiale, urmare a căror

utilizare implică un cost. Este deci necesar, a verifica dacă aceste resurse sunt utilizate

într-un mod suficient de eficient pentru a compensa şi justifica costurile pe care le

ocazionează.

Pe de altă parte, rezultatele permit a se degaja resurse care asigură finanţarea

investiţiilor necesare şi rambursarea datoriilor contractate de întreprinderi. Diagnosticul

trebuie deci să determine aptitudinea întreprinderii de a obţine surplusuri monetare care să

garanteze echilibrul său financiar şi dezvoltarea sa pe termen.

Conceptul de “performanţă” înglobează noţiuni diverse precum:

a) Creşterea activităţii caracterizată prin indicatori precum: cifra de afaceri,

valoarea adăugată, producţia exerciţiului în corelaţie cu totalul activelor, potenţialul uman.

Aceşti indicatori, trebuie corelaţi permanent cu rata inflaţiei, poziţia întreprinderii pe

piaţă, politica de preţuri în vederea obţinerii unei situaţii reale.

b) Rentabilitatea care este legată de noţiunea de profitabilitate care reprezintă

“aptitudinea unei întreprinderi de a degaja un rezultat exprimat în unităţi monetare” şi

9


reprezintă un indicator de referinţă în orientarea deciziilor şi comportamentului

întreprinderii. Pentru aceasta trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

- situaţia generală pe baza contului de profit şi pierdere care furnizează informaţii

cu privire la modul de formare al profitului şi evoluţia acestuia în dinamică.

Mai exact oferă informaţii cu privire la contribuţia rezultatului pe tipuri de

activităţi (de exploatare, financiară, excepţională) la obţinerea profitului brut şi

al rezultatului exerciţiului, precum şi modul în care marja brută de exploatare

contribuie la acoperirea cheltuielilor fixe şi permite obţinerea de profit pe total

întreprindere;

- diagnosticul global al rezultatului exploatării care are o importanţă deosebită

deoarece prezintă factorii care au contribuit la modificarea rezultatului

exploatării pe perioada analizată.

- diagnosticul factorial al profitului brut care permite obţinerea de informaţii cu

privire la sfera totală de activitate ce trebuie luată în calcul la previzionarea

unor indicatori pe o perioadă de timp.

- pragul de rentabilitate şi intervalul de siguranţă pe baza cărora se pot face

judecăţi asupra comportamentului firmei în cazul modificării unor variabile ce

influenţează mecanismul de funcţionare al acesteia.

- diagnosticul pe baza ratelor de rentabilitate care permit aprecierea

performanţelor întreprinderii. Această apreciere operează în general pe baza

unei comparaţii între ratele calculate de întreprindere şi ratele de referinţă

exprimate de normele semnificative, interne sau externe.

Dacă această confruntare se face prin raportare la normele interne, comparaţia

poate fi între valorile prezente şi cele trecute pentru a identifica şi justifica evoluţiile ce

afectează performanţele. Dar comparaţia poate fi şi între valoarea efectivă a ratelor şi

valoarea ce a fost fixată ca obiectiv al întreprinderii.

Dacă analiza comportă o comparare cu normele externe, ratele de performanţă

calculate pentru o întreprindere pot fi raportate la aceleaşi rate calculate pentru o altă

întreprindere din acelaşi sector de activitate.

c) Productivitatea care reprezintă randamentul factorilor de producţie utilizaţi.

Obţinerea unui nivel cât mai ridicat al productivităţii înseamnă creşterea eficienţei,

10


obţinerea unor efecte mai mari cu acelaşi volum de factori de producţie sau obţinerea unor

efecte date cu un volum mai mic de factori de producţie. Prin creşterea productivităţii are

loc reducerea costurilor, creşterea competitivităţii şi a capacităţii de a face faţă

concurenţei, obţinerea unor venituri mai mari când bunurile produse sunt vândute la

aceleaşi preţuri sau chiar mai mici.

d) Competitivitatea asigurată prin calitatea produselor, reţeaua de distribuţie,

nivelul preţurilor.

În cadrul diagnosticului global un rol important revine diagnosticului lichidităţii şi

solvabilităţii întreprinderii pentru aprecierea capacităţii întreprinderii de a-şi onora

obligaţiile sale de plată pe o anumită perioadă de timp şi de a-şi asigura astfel echilibrul

financiar.

Capacitatea de plată este reprezentată de solvabilitatea imediată şi exprimă situaţia

mijloacelor băneşti disponibile la un moment dat sau pe o perioadă scurtă de timp (de

regulă până la 30 zile) în raport cu obligaţiile de plată exigibile pe acelaşi interval de timp.

Solvabilitatea, respectiv capacitatea de plată sunt elemente ale lichidităţii prin care

se evidenţiază proprietatea pe care o are partea materială a capitalului de a se transforma

în bani. Având în vedere intercondiţionarea dintre lichiditate şi solvabilitate, în practica

economică pentru diagnosticarea activităţii unei firme se calculează rate de lichiditate şi

solvabilitate.

Trebuie avute, de asemenea, în vedere, şi corelaţiile dintre necesităţile de resurse

materiale şi posibilităţile de finanţare. Modul în care sunt utilizate şi valorificate aceste

resurse depinde de asigurarea echilibrului economico-financiar sau reglarea acestora.

11


12


În urma situaţiei obţinute se constată următoarele:

Cifra de afaceri a scăzut în 1997 faţă de 1996 datorită inflaţiei (indicele preţurilor

fiind de 2,514), dar are loc o redresare a situaţiei în 1998 (când indicele preţurilor a scăzut

la 1,406) concretizată în creşterea cifrei de afaceri. Este o situaţie pozitivă pentru

întreprindere cu condiţia ca obligaţiile contractuale să fi fost onorate faţă de toţi clienţii ei.

Aprecierea favorabilă a depăşirii CA este însoţită şi de implicaţiile indicatorilor

economico-financiari ai întreprinderii care sunt: mărimea profitului, sporirea ratelor de

rentabilitate, accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante.

Producţia fabricată a înregistrat aceeaşi evoluţie ca şi cifra de afaceri.

Producţia exerciţiului a scăzut în 1997 faţă de 1996, principala cauză fiind inflaţia.

În schimb se remarcă o evoluţie favorabilă în 1998 faţă de 1997 ceea ce semnifică o

reducere a stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern, dar până la limita în

care s-a asigurat o desfăşurare normală a procesului tehnologic. Veniturile şi cheltuielile

se diminuează în 1997 faţă de 1996, dar se constată că veniturile scad mai repede decât

cheltuielile conducând la obţinerea unui profit mai mic. Situaţia se redresează în 1998

când se constată că indicele veniturilor este superior indicelui cheltuielilor, situaţie

favorabilă, care se reflectă în mărimea rezultatului exerciţiului înainte de impozitare,

precum şi după impozitare. Aceste creşteri se datorează:

- realizarea produselor, serviciilor prestate şi lucrărilor executate cu respectarea

criteriilor eficienţei economice, respectiv preţurile de vânzare şi tarifele

practicate acoperă costurile şi permit obţinerea unui profit stimulativ pentru

acţionari;

- adoptarea acelei structuri de finanţare a mijloacelor economice care permite

realizarea obiectivelor pe termen lung şi a celor pe termen scurt cu cheltuieli

financiare cât mai mici;

- valorificarea activelor la valori cât mai mari, prin organizarea cât mai

corespunzătoare a licitaţiilor, onorarea obligaţiilor faţă de beneficiari, cât şi a

celor faţă de bugetul statului.

13


Capitalul propriu a înregistrat creşteri ceea ce semnifică sporirea capacităţii

întreprinderii de a-şi finanţa mijloacele economice pe seama surselor proprii.

Capitalul permanent a crescut, ceea ce dovedeşte o sporire a surselor de finanţare

stabile de care dispune întreprinderea şi care-i permit finanţarea valorilor imobilizate şi a

necesarului de fond de rulment.

Rata rentabilităţii comerciale a crescut fie datorită sporirii vânzărilor, obţinerii unor

preţuri de achiziţie avantajoase, creşterii ponderii vânzărilor cu o marjă comercială

individuală mai mare, accelerarea rotaţiei stocurilor, efectuarea unor cheltuieli raţionale şi

practicarea unor preţuri de vânzare sporite care să permită acoperirea costurilor efectuate

şi obţinerea unui profit minim.

Rata rentabilităţii resurselor consumate a crescut şi ca urmare a reducerii costurilor

complete unitare la produsele ce deţin majoritatea în CA. Această modificare a costurilor

are un dublu impact asupra ratei rentablităţii resurselor consumate în sensul sporirii masei

profitului şi reducerii valorii resurselor consumate. Influenţa costurilor se apreciază ca

justificată, deoarece constă în reducerea consumurilor specifice, sporirea gradului de

utilizare a capacităţii de producţie, mărirea productivităţii muncii.

Rata rentabilităţii economice s-a diminuat în 1997 faţă de 1996 ca urmare a

diminuării profitului brut concomitent cu creşterea capitalului permanent, ceea ce

semnifică diminuarea capacităţii întreprinderii de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de

acţionari şi creditori, situaţie nefavorabilă.

Situaţia este pozitivă în 1998 faţă de 1997 când rata rentabilităţii economice creşte

ceea ce semnifică creşterea posibilităţilor întreprinderii de a-şi remunera acţionarii şi

creditorii în concordanţă cu riscul asumat de aceştia investind sau împrumutând

întreprinderea.

Rata rentabilităţii financiare înregistrează o evoluţie nesatisfăcătoare în 1997 faţă

de 1996 datorită evoluţiei negative a profitului net.

Situaţia este apreciabilă în 1998 faţă de 1997 când are loc creşterea acestei rate,

ceea ce demonstrează creşterea eficienţei investiţiilor a posesorilor de capital. Incitaţia la

investiţii este determinată şi de remunerarea capitalului propriu, în sensul că atunci când

rata de remunerare este ridicată acţionarii lasă o parte din profitul lor la dispoziţia

întreprinderii asigurând mijloacele de creştere.

14


Creşterea ratei rentabilităţii financiare este determinată de sporirea rezultatului

exerciţiului pe seama creşterii volumului de activitate şi a ameliorării marjelor asigurate

prin optimizarea activităţii în domeniile: organizarii interne, gestiunii stocurilor, calităţii

produselor şi serviciilor, gestiunii comerciale. De asemenea sporirea acestei rate este

determinată de creşterea randamentului capitalurilor investite prin folosirea intensivă a

imobilizărilor corporale şi reducerea nevoii de fond de rulment în special prin reducerea

stocurilor şi a creanţelor clienţi, precum şi prin minimizarea capitalurilor proprii angajate

pentru un volum dat al capitalurilor investite, cu condiţia ca venitul obţinut prin îndatorare

să fie mai mare decât costul datoriilor.

Rata rentabilităţii veniturilor a crescut, situaţie pozitivă.

În ceea ce priveşte lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii se remarcă:

În 1997 faţă de 1996 are loc o reducere a ratei lichidităţii generale cu –0,26%,

respectiv cu –16,56%, situaţie nefavorabilă, urmată de o creştere a ratei lichidităţii reduse

cu +0,03%, respectiv cu 2,77%, situaţie favorabilă deoarece creşte gradul prin care

datoriile curente sunt acoperite pe seama activelor realizabile şi a celor disponibile.

Situaţia este inversă în 1998 faţă de 1997.

Rata autonomiei financiare este de 100%, ceea ce dovedeşte autonomia financiară

deplină de care se bucură întreprinderea şi capacitatea de a face faţă situaţiilor

imprevizibile fără a face împrumuturi bancare.

15

conex prahova performanta

Documents