PRIMA COPILRIE (de la 1 la 3 ani) (Perioada anteprecolar)

Etapa ante-precolar este prima care implic marile diferenieri care marcheaz specificul epocii, al rii, al regiunii, al limbii materne. Este si o perioad de intensiv expansiune subiectiv.a) Este etapa constituirii primare coerente, a tririi experienei de via curent. Copilul incepe s fie integrat in interrelaiile grupului familial i al celor ce frecventeaz familia. Incepe s sesizeze regulile, interdiciile, orarul i stilul de via al familiei, trind conflicte i stri de confort psihic sau de euforie condiionate de aceast realitate complex.b) Experiena de via devine impregnat de invarea comunicrii verbale. La inceputul acestei perioade, vorbirea copilului este restrins, inconsistent i incrcat de mari dificulti de pronunie la 3 ani copilul vorbete relativ fluent in propoziii inteligibile, dispunind de un limbaj situativ bogat. El poate s formuleze impresii, dorine, constatri, interogaii etc. Lumea devine pentru copil un spectacol in care ii place s fie asistat, de comunicare cu adultul.c) Copilul este angajat in perioada anteprecolar in cutarea de mijloace de a-i consolida autonomia prin perfecionarea deplasrii, pe de-o parte, i pe de alta, prin consolidarea de deprinderi de minuire de obiecte. Emanciparea relativ de sub tutela mamei i a inlocuitorilor ei este mai evident pe planul aciunilor decit pe cel afectiv. Pe acesta din urm se constituie adevrate inflaii de dorine i intenii moderate doar de teama de a nu pierde afeciunea i asistena adultului.Activitatea formativ cea mai frecvent intre 13 ani const in manuirea de obiect. Relaiile copilului cu cei din jur devin complexe. El vrea s atrag i s rein adultul in mici colaborri, decupri de joc sau de activiti, cu obiecte, de cele mai multe ori. Inc de la natere a existat o amprent evident a individualitii biologice, ereditatea fiind incheiat. In timpul primului an, copilul a traversat un important impact biologic i un evident oc social. Deoarece acumuleaza experien prin repetri auditive, prin raportare la obiecte i situaii noi a experienelor trite (generalizare) i prin recunoateri motorii reflexive, in urma crora se acumuleaz o bogat experien de observaii, in perioada de la 1 la 3 ani copilul este adaptat la mediul su imediat nu inc la caracteristicile foarte complexe ale mediului social, complex care va determina situaia singular ca omul s aib cea mai lung copilrie dintre toate vieuitoarele.Procesul de adaptare va avea loc in cercuri concentrice, dintre care cel de la 13 ani este cel mai important, prin umanizarea ampl a trebuinelor, inteniilor, atitudinilor i a conduitelor de baz. Unii autori consider ca pina la 3 ani omul achiziioneaz 60% din experiena fundamental de via (B.Bloom) .In contextul intregii dezvoltri din perioada primei copilrii pot fi desprinse trei subetape.In prima din ele (de la 12 la 18 luni) caracteristic este: consolidarea mersului concomitent o mai bun percepere a mediului inconjurtor. La 15 luni copilul devine deosebit de nestatornic i instabil, atras de toate reperele cimpului vizual stimulat de cerine exterioare. Deplasarea ii ofer condiii prielnice de a cuta prin colurile casei, prin sertare, ce este i cum este sub pat, vrea s vad ce este pe mas i trage faa de mas, urc scara i o coboar, intii in 4 labe, apoi sprijinindu-se de balustrad i aducind pe rind picioarele pe aceeai treapt. El exploreaz cu frenezie toate suprafeele accesibile ale spaiului locativ al familiei. A doua perioad, intre 18 i 28 luni, se caracterizeaz: accentuat dezvoltare a comunicrii verbale folosirea de soluii noi in diferite situaii de via Concomitent, deplasarea devine mai puin nervoas i mai subordonat finalizrii unor intenii supuse cerinelor interne. Crete consistena intereselor glosice se dezvolta funciile denominative ale limbajului, sunete, diferenieri gramaticale. Spre sfaritul etapei, copilul redevine nervos deseori. In faza a treia (dup 2 ani i jumtate): se dezvolt o mai larg conciliere cu adulii, un echilibru uor meditativ copilul este preocupat de aspectele evaluative ale aciunilor i demersurilor sale, devine sensibil fa de cei din jur, se antreneaz in jocuri, uneori cu un partener.

Etapele i momentele de echilibru sint urmate de momente de spargere a acestora prin conduite nervoase, debordante i mai mult sau mai puin opozante fa de cerinele adultului.Aceste alternane pun in eviden un fel de deplasri ale angajrii energiei vitale i psihice intr-o direcie sau alta, direcii ce devin dominante i creeaz dialectica dezvoltrii.

Caracteristici ale creterii biosomatice. Intre 1 i 3 ani ritmul creterii este inc foarte intens i multilateral, cu o uoar incetinire spre limita superioar a etapei. Diferitele segmente ale corpului au ritmuri de cretere inegale (cap, torace, membre), ceea ce contribuie la modificari ale infirii generale a copilului.Pin la 3 ani: perimetrul toracic intrece pe cel cranian cu aproximativ 2 cm. capul cam de 1/3 din statura copilului la 1 an ajunge ia 1/4 parte din corp la 3 ani. La 2 ani proporia va deveni de 1/5 (abia la 8 ani raportul va deveni de 1/6). intre 1 i 3 ani au loc osificri intense la nivelul coloanei vertebrale, al cutiei craniene, al oaselor metacarpiene, al tuberozitilor osoase umerale, la nivelul dentiiei etc. pan la 3 ani se completeaz treptat dentiia provizorie (la 1 an copilul posed 8 incisivi). creterea ponderal (in greutate) ceva mai influenat de sistemul de nutriie insumeaz 4,5 kg pe intreaga perioad. dezvoltarea sistemului nervos are de asemenea unele particulariti. intre 1 i 3 ani continu dezvoltarea neuronilor, pigmentaia lor, ramificaiile dendridice i sinapsele se inmulesc, continu procesul de nuclearizare. Cretera creierului nou, a emisferelor cerebrale (implicate in procesele de adaptare, invare i relaionare sociala) este activa. La 3 ani creierul devine asemntor cu cel adult, in ceea ce privete reliefurile sale exprimate in circumvoluiuni i scizuri. Activitatea nervoas superioar devine mai complex. Structura cortical mozaical de baz incepe s includ angajarea tot mai frecvent a zonelor motorii specifice vorbirii, instituindu-se astfel principii funcionale noi. Caracteristica fundamental a acestor structuri noi a ANS const in constituirea de sisteme complexe etro-aferente funcionale. Cercetrile din ultima vreme pun in eviden modificarea bioritmurilor, activarea lor relativ odat cu creterea timpului de veghe i scurtarea orelor de somn de la 14/15 (la 1 an) la 11/12 (la 3 ani), dar i creterea nervozitii copilului in spaiu inchis, in condiii de penurie stimulatorie a mediului inconjurtor, in condiii de erupii dentare sau de debut de stri maladive proprii acestei perioade in care fragilitatea sntii este relativ mare (se trece prin bolile copilriei).

Dezvoltarea micrilor este foarte activ intre 13 ani. Autoservirea cu alimente la 18 luni copilul poate duce la gur lingura cu sup (vrsind o parte din coninutl ei) i cu ceva mai mult succes alimentele mai consistente. Dealtfel, copilul incepe s mestece alimentele (biscuii, picoturi, mere) ; la 20 22 luni masticaia este curent. la 3 ani poate minca cu furculia bucele de alimente ce i-au fost tiate in prealabil bea ap din cana (o poate vrsa uneori). ine cana cu amindou miinile singur i bea Urcat si coborat scarile - dup 19 luni urc scrile singur (cel puin 4 trepte) inindu-se de ramp i aducind cellalt picior linga primul. Coboar scara intai cu spatele in acelai sistem de aducere a celui de al doilea picior ling primul, bate din palme, danseaz. Mobilitatea generala - intre 2 i 3 ani copilul se car mult i urc i coboar de pe scaune, fuge. La aceeai virst 2-3 ani avanseaz conduitele legate de toalet, controlul sfincterian este evident. La 2 ani, copilul se poate ine cateva minute pin ajunge la oli. La 2 ani i jumtate ii controleaz miciunea in timpul zilei i merge la toalet destul de des, reuind s nu se ude in cele mai multe cazuri. La 3 ani accidentele de acest fel sint rare ziua. La biei pot fi cazuri de enurezis nocturn. Ziua, copiii de trei ani se cer la toaleta, se pot descheia i participa la imbracare. In ceea ce privete micrile mici se poate observa o adevrat explozie a acestora inc de la 22 de luni, cind copilul este tentat s deschid sertare i dulapuri, s scoat obiectele, dar i s culeag frimituri. Trage linii drepte verticale, face mici construcii verticale. La 2 ani i 6 luni poate inira mrgele mari, rsfoi paginile unei cri de poveti cu imagini, coloreaz suprafaa unui desen mare fcut pe foi de hirtie, deurubeaz capace, tie utiliza minerul uii, butoanele aparatului de deschidere TV. La 3 ani poate turna apa dintr-o can in alta, poate tia (drept) hirtie cu foarfecele, poate da cu piciorul intr-o minge, poate deplasa obiecte mari, poate merge pe triciclet. Copilul ii descoper potenialitatea mare a mainii. Micrile au o foarte important funcie de fixare a experienei perceptive consumate in timpul desfurrii lor. Acestea cu atit mai mult cu cit exist o tendin specifica de repetiie a oricrei micri ce incheie un ciclu observativ (reacie circular). Aceast form de reluare a micrii" constituie i o forma de invare impregnat de curiozitate (o u este deschis la loc dac este inchis cu o anumit intensitate. Copilul repet inchiderea, ba mai intens, ba mai puin intens. Dac intensitatea este adecvat i ua rmine inchis el redeschide ua pentru a continua micrile de inchidere i deschidere, chiar dac trece prin mici accidente in acest proces. Este evident legtura complex (asociaia) dintre obiecte i micare. intre 15 i 18 luni copilul ii sufl nasul (adeseori la vederea batistei), la 1213 luni incearc s-i pun pantalonii de pijama dac i-a descoperit, chiar dac nu e timpul de culcare. dezvoltarea micrilor se efectueaz i prin imitaie. la 17 luni copilul imit modul in care citete tata ziarul sau micrile de fumat ale bunicului, tuea lui etc. Prin imitaie, copilul ii insuete o vast experien. Imitaia rmine o form de invare, mai ales social, fenomen evident mai ales sub forma intuiiei.

Ansamblul micrilor la care ne-am referit presupun o important integrare a copilului in mediul su de cultur i civilizaie inclusiv la caracteristici implicate in revoluia tehnico-tiinific (minuiete butoane, clane etc). In genere, copilul ii dobindete un mare grad de independen prin intermediul micrilor i activitilor. Micarea i deplasarea creeaz o lrgire evident a cunoaterii i utilizrii caracteristicilor mediului inconjurtor, fenomen vizibil in progresele ce se manifest la copil in ceea ce privete orientarea in mediul apropiat. Plimbarea prin parcuri, squaruri, strzi, cu autobuzul, tramvaiul, lrgete aceast experien incadrind-o intr-o experien mai larg i mai difuz de explorare. In esen, experiena acumulat pe planul micrilor permite s se formeze strategii ale activitilor adaptative curente, dar i strategiile de baz privind achiziionarea i transferul de experien trit.

Constituirea controlului micrilor. Adultul constituie pentru copil un punct de sprijin, de securitate i de referin. Perioada este extrem de dificil pentru adult, din cauza instabilitii psihomotorii a copilului, dar i a- solicitrii continue de asisten. Dealtfel, copilul ii creeaz treptat reprezentarea unui adult imaginar, replic a celui real. Acest adult imaginar este prezent in toate experimentele devia pe care copilul le traverseaz. Adultul imaginar este foarte disponibil, potenial, neobosit. Astfel interiorizat", adultul devine o prezen continu ce efectueaz evaluri, exprim exigene i controleaz aciunile, dimensioneaz planul interiorizrii unei imense experiene de micri* senzaii, percepii, impresii, experien de comunicare etc. Aceast form de interiorizri constituie nucleul de referin al contiinei cu primele ei cenzuri i a contiinei de sine opus prin dorine, intenii, voin, preferine, lmuriri obiective i cenzurilor adultului interiorizat, i a celui concret. Aceasta este o alt interiorizare decit aceea a lui alter" implicat in complexul de intrusiune, fiind ins corelat cuacesta. Dorina de a fi pe placul adultului i de a i se opune, constituie terenul formrii afirmrii de sine i al evalurii conduitelor, fapt implicat in morala comportamentului. Alter este ins parametrul mai complex al intuirii dimen-siunii mai severe de prezen a adultului. Dintre psihologii abisali, Jung a sesizat esena triontic a personalitii (eu, tu, el) implicat in nucleul ei activ. Deosebit de interesant este expus aceast esen in teoria lui E. Pamfil i D. Odogescu [164]. Acetia s-au opus interpretrii date complexului Oedip i au analizat esena sociocultural a organizrii triontice a personalitii. In condiii de cre este important imbogirea mediului prin jucrii, acvarii, scri, crucioare, balan-soare etc. deoarece acestea creeaz condiii de satisfacere a cerinei de explorare i fixare a ei in micri ce presupun eforturi diferite (exercitindu-le, dar presu-pun i o antrenare psihologic mai complex, care constituie momente episodice de joc). Reproducind observaiile lui R. Hubert [102] care a controlat experi-mentele lui J. Piaget, se poate spune c la inceput cunoaterea este gestul ce a reuit, apoi gestul reprodus intenionat, apoi cel imaginat.

CUNOATEREA I INVAREAPerioada anteprecolar mic impregnat de experien, de micri, imbogete activitatea senzorial mai ales tactil-vizual i de micare. Canalele de informa-ie de distan (impresiile vizuale i auditive) incep s le controleze pe cele de contact, fapt ce duce la o evident decen-trare perceptiv in care se perfec-ioneaz percepia spaiului, distanelor de cimp vizual. Reperele perceptive se organizeaz ca s serveasc telecontrolul. Decentrarea consumului mediului permite ca obiectele s inceap a fi recunoscute vizual ca posedind insuiri per-cepute anterior tactil (catifeaua e moale, blana este pufoas, clana este rece).in acest context, imaginile de cimp (iconice) au un caracter complex. Cercetrile pe acest plan au pus in eviden faptul c exist o cretere treptat a extragerii aspectelor reinute i utilizate din imaginile iconice. Acest aspect se poate studia prin lsarea copilului un timp determinat intr-o situaie vizual, apoi aceasta este intrerupt i se formuleaz intrebri cu privire la ce s-a vzut. Copilul de 2 ani relateaz foarte puin din aceste condiii (13 obiecte), cel de 3 ani adaug adeseori obiecte ce nu au fost in imaginea iconic, ceea ce pune in eviden for-me noi de manipulare a informaiei totale i poteniale,constituirea imaginaiei ca dimensiune a psihicului. Cam in jurul a 10 luni, experiena general acopilului ii permite combinri mutale de anticipare a rezultatelor, fr tatonri prealabile.Procesele mai sus descrise se realizeaz ins treptat. Dealtfel, obiectele vederii la distan sint mai puin corect evaluate de copilul de 3 ani decit de cel de 6 ani. in acelai sens, mrimea i distana sint inc slab corelate, mai ales cind e vorba de obiecte mai puin cunoscute la 3 ani. Progresele pe planul percepiilor gusta-tive i odorifice sint rnai restrinse. Propriul corp e perceput ca obiect pus in re-laii de reciprocitate cu ceilali, fenomen ce se observ in vorbirea copilului, despre sine Ia persoana a treia.Cunoaterea prin min se nuaneaz in plcut-neplcut, care poate deveni frumoas-urit, ceea ce inseamn c o astfel de cunoatere ofer materia prim i condiia comparaiei in funcie de valori diferite.Experiena perceptiv este profund influenat de progresele privind experiena verbal. Copilul mic solicit adultului conjugarea acestora in fiecare moment, fapt ce creeaz o dilatare cognitiv a prezentului (acum i aici). Totui, comuni-carea creeaz cerina de a se expune pe rind ceea ce este dat simultan" in per-cepie i impresie, fapt ce dimensioneaz sesizarea i contientizarea succesiunii din realitate i a succesiunii logice. Totui structura percepiilor este inc fragil. Copilul recunoate greu o persoan din anturajul su dac se imbrac alrfel decit de obicei. Acelai fapt se intimpl cu obiectele aezate in poziii neobinuite sau in alte locuri decit cele cunoscute.

Dezvoltarea comunicrii. Inc la 12 luni copilul sesizeaz inelesul a foarte numeroase cuvinte,manifest o evident polisemie. El poate rosti cu o pronunie relativ inteligibil cam 100 cuvinte care alctuiesc vorbirea sincretic sau holofrazic (cuvinte cu funcii de fraze fr statut gramatical).Cerina subiectiv a comunicrii verbale este constituit la 16 luni. Exist aproximativ dou condiii mai importante care antreneaz comunicarea in aceas-ta etap a dezvoltrii psihice. Prima este cerina copilului de a se face ineles. A doua este legat de faptul c intre timp copilul descoper c toate obiectele, fe-nomenele, aciunile insuirile etc. au nume. intre 18 i 24 de luni are loc for-marea vorbirii in propoziii, iar intre 48 i 60 de luni are loc organizarea sintaxei (regulilor gramaticale) in vorbire, ceea ce ordoneaz vorbirea total.Exist 3 feluri de limbaj : a) limbajul mic", primitiv, de circulaie restrans (intre copil i cei din mediul apropiat) ; acest limbaj dispune de cuvinte onoma-topee, de holofraze numeroase, de cuvinte circumstaniale; de circulaie restrin-s, nu posed structuri gramaticale (Dada buf = Dodo a czut, Dus-tu-tu tai tai tai= s-a dus tata cu trenul in cltorie) ; b) limbajul situativ incrcat de cuvinte concrete, cu structur gramatical, dar saturat de exclamaii, forme verbale eliptice i gestic (C.N.V.).Acest tip de limbaj este prezent dup 2 ani i activ pina la 5/6 ani. Cam la 2 ani limbajul mic se dizolv in cel situativ * ; c) limbajul contextual, locuional, de vorbire desfurat cu un text i cu un context discret alimentat de structuri C.N.V.Limbajul contextual evolueaz paralel cu cel situativ, pe care-1 va domina treptat. Exist o form de trecere intre comunicarea verbal i nonverbal. Poart denumirea de comunicare simbolic i are o circulaie relativ foarte larg. Astfel, drapelele simbolizeaz forme de apartenen, la fel insignele,semnele de circulaie, uniformele etc. comunic situaii de interdicie sau de liber trecere, informare etc. in sfirit, limbajele artistice, simbolice i ele, dei mai puin structurate, au tendina de a-i lrgi aria de influenare, comunicare, exprimare, fixare i cunoatere (muzica, pictura etc).Dup 1 an, copilul construiete propoziii simple de 2, apoi de 3 cuvinte. El incepe s foloseasc propriul nume in referinele despre sine, dup modelul luat de-a gata de la ceilali (vorbete despre sine la persoana a treia o perioad de 23 luni).Treptat se verbalizeaz o mare parte a experienei senzoriale afective (acru, dulce, amar, srat) cu integratorii evaluativi : bun i ru, scirbos. Acetia din urm exprim primele sinteze. La fel experiena odorific (miros de floare, de parfum, de benzin, de murdrie) ca integratori evaluativi : miros frumos, urit, piccios, ineccios etc. La fel se petrec lucrurile i in ceea ce privete aspecteleinsuirilor perceptuale vizuale i tactile etc. Scalele rudimentare de evaluare : mic-mare, uor-greu, moaie-tare, cald-rece etc. devin active. Un regim special are verbalizarea impresiilor de culoare. Sint percepute i denumite mai intii culorile vii. Senzaiile auditive se verbalizeaz i ele (zgomot-sunet), ca direcie (in fa, la spate, ling), ca surs (oiinele a ltrat, pisica a fcut miau etc). Chiar i senzaiile interne se verbalizeaz (Pe Nelu il doale baltica spune copilul de 2 ani). Copilul realizeaz concomitent cu o vasta investigaie in mediul incon-jurtor i un fel de clasificare rudimentar a acestuia. Copilul descoper c nu-meroase obiecte diferite ca mrime, culoare i chiar form capt acelai nume. Un. paltona galben, altul rou, unul cu blni, altul cu catifea, unul mas mare, altul mai mic, unul cu buzunare, altul fr etc. se cheam tot paltona". Expe-riena amorf senzoriala se integreaz verbal clasificindu-se prin categorii verbale. La fel experiena acional. Copilul incepe s denumeasc numeroase aciuni ca : gtitul, scrisul, desenatul, clcatul, dormitul, mincatul, jocul etc.La 3 ani copilul dispune de aproximativ 1100 cuvinte.* Cind copilul de 36 ani se rsfa, folosete cuvinte din limbajul mic i mimeaz vorbirea specific virstelor mai mici. Totui, Ia inceputul perioadei anteprecolare cuvintele au o supra-extensie i exprim o suprageneralizare (E. Clark).Progresele privind exprimarea sint evidente la 2 ani i in alte direcii. Copilul incepe s-i transfere foamea de experien senzorial pe planul intero-gaiei verbale. La 2 ani se manifest o faz de acut insisten in intrebarea : Ce este asta ?". Se consider acest moment ca un fel de mare identificare" a lumii obiectuale. Copilul incepe s-i exprime verbal dorinele, voina, dificultile,sentimentele. Dorina de comunicare devine intens. Copilul se strduiete s povesteasc din ce in ce mai mult ceea ce i s-a intimplat sau ar fi voit s i se intimple.Capacitatea de inelegere se lrgete foarte mult, inclusiv pe planul motivelor aciunilor. Te tergi pe miini ca s fii curat. ii tergi picioarele i tlpile pan-tofilor ca s nu murdreti. Copilul inelege ce inseamn in mod difereniat determinri ca : pe, in spate, sub, in fa, jos, deasupra, lang etc. Dar capa-citatea de inelegere are i alte caracteristici. Copilului ii place s asculte mici povestiri i prefer ca acestea s se termine bine". Trece prin emoii evidente cind personajul povestirii triete momente grele. Dup 18 luni copilul inelege povestiri cu dou personaje, de aproximativ 30 propoziii. La 2 ani i 4/5 luni poate inelege povestiri cu 3 personaje dac acestea sint plasate in ambiane familiale. La circa 3 ani inelege povestiri compuse din circa 50 de propoziii scurte cu 3 personaje.Treptat, inelegerea de astfel de povestiri devine o cerin intern deoarece emoiile de tatonare ale vieii pe care le provoac ii creeaz copilului triri mai clare decit acelea din viaa personala de fiecare zi.Dezvoltarea inelegerii celor ce i se povestesc devine calea prin care experiena de comunicare verbal devine infinit mai vast decii experiena perceptiv sen-zorial cu care se afl in concuren. Copilul sesizeaz infinitatea ipostazelor realitii fapt ce stimuleaz ca reacie dezvoltarea inveniei prin deducie , dar i dezvoltarea fanteziei verbale, un fel de joc verbal evident la 3 ani. Copilul poate povesti c el ,a vzut un gindac foarte mare care era ingheat i 1-a rugat s-i dea ceva de mincare i el i-a dat un mr i gindacul a srit pina in virful casei, de unde a scos o tob mic i din tob un cel care a fugit i s-a ascuns ling un iepura care dormea..." etc. Capacitatea de repovestire (dup unmodel) se dezvolt i ea. La 2 ani, copilul folosete 34 propoziii scurte pentru relatarea unei povestiri de 30 de propoziii, cu 2 personaje. La 3 ani aceeai po-vestire capt un aspect practic, se axeaz pe personajul principal i poate ajun-ge la 78 propoziii scurte. Iat povestirea Scufia roie" fcut de o feti de 3 ani.Mama i-a zis s se duc in pdure la bunica. Da' lupu a vzut fetia i a fugit i a pclit pe bunica i s-a suit in pat (al ei). A vrut s inghit fetia da' I-a impu-cat vantorul".Povestirea pare eliptic, dar are coeren logic. Copilul poate inva mici poezii ori numrtori" care au funcii formative importante, ca i citeva expresii de salut i de implicaie in conduitele reverenioase.Exist dou principii ce acioneaz in structurile de pronunie. Primul este principiul economiei (evident in numeroasele eliziuni ce neutralizeaz cuvintele mai lungi, dar i in inlocuirea articulrilor dificile cu articulri mai simple i uor de pronunat). Al doilea principiu este al tendinei de repetiie (reacii circulare), evident in tendina de repetiie a silabei accentuate a cuvintelor, in caz c urmeaz silabe mai complexe. Perseverarea in convertirea cuvintelor se manifest in cazul in care copilul spune: popat (lopat), fafea (cafea) etc. Tot acestui de al doilea principiu i se poate atribui mutarea de silabe din cuvinte (ca-fi tea = catifea, tormidor = dormitor, trai van = tramvai).Roger Brown i col. au studiat etapele incipiente ale limbajului din punctul devedere al pronuniei de morfeme pe 3 copii. Ei au considerat ca indicator MLP (media lungimii de producie de morfeme) in exprimare. Au pus in eviden 5 niveluri. Se incepe cu 1,0 morfeme (holofraze), 1,75 morfeme cind se combin dou cuvinte i concur in exprimare cu utilizarea de holofraze, 2,0 morfeme, 2,5 morfeme, 3,0 morfeme i 4,0 morfeme. intre 4860 luni este exprimati structura gramatical. Primele propoziii sint eliptice. Imediat dup asocierea de 2 cuvinte ca propoziii (intre 18 i 24 de luni) apare o form sau schem de propoziie exprimat prin ordinea cuvintelor. Atit in aceast faz cit i in urm-toarele (pin la 48 de luni) lipsesc din propoziie cuvintele relaionale(prepoziii, conjuncii), terminaiile verbale i modificrile cuvintelor in funcie de cazuri,Dup 48 de luni se organizeaz uniti de vorbire demarcate prin pauze, structuri ierarhice. Interogaia are la inceput forma propoziiilor obinuite, abia dup 48 de luni se organizeaz propoziii interogative cu intonaie i structur adecvat.in stadiul 2 Jintre 22,5 morfeme) apar citeva prepoziii (in, pe), pluralul, formulrile in terminaie corect etc. Acesta este stadiul morfemic gramatical (intre 23 ani).In ceea ce privete varietatea expansional a informaiilor vehiculate prin limbaj, aspectele de evoluie sint relativ universale. Structura de vocabular este mai sensibil la nivelul de cultur familial. Acesta alimenteaz dezvolt-area generala a vorbirii copilului. Dei la 2 ani copilul ii inva numele intai ca al unui obiect (din care motiv vorbete despre el la persoana a IlI-a) apare i folosirea lui eu i a determinrii : al meu. Cuvantul folosit constituie un factor de prim ordin in dezvoltarea simbolisticii ludice complexe.Maya Pines o efectuat o serie de studii asupra limbajului copiilor mici in familie. Ea a inregistrat pe benzi de magnetofon* periodic, conversaii (3 copii cu mama lor, din momentul in care au inceput s pronune propoziii de 2 cuvinte, pin la 2 ani cind pronunau fraze). Aceste dialoguri, difer de cele ce au loc intre copii i intre copii i o persoan extrafamilial printr-o mai evident incrctur afectiv i exprim un efort deosebit al copilului de a se face ineles. Desigur, i frazele mamei se adapteaz la dialogul cu copilul, in sensul c propoziiile devin mai scurte, mama rostete mal tare, mai rspicat i corect fiecare cuvint. Frazele mamei in astfel de condiii au fost mai lungi decit acele ale altor aduli in dialogul cu copilul. i copiii rspund in propoziii mai ferme i cu frazele mai lungi, pe msura in care ii intereseaz conversaia cu mama, ceea ce arat rolul educativ al acestorconversaii. Dup 2 ani i jumtate se pun in eviden mai mult caracteristicile generative ale limbajului, fenomen observabil mai ales in modul in care se mani-fest creaia de cuvinte i de expresii. (in acest sens, un copil poate spune cu insisten facte ! echivalent pentru desf ! ; pentru ara folosete cuvintul tractoreaz", sau acelai copil intreab... cum se naschez copiii in loc de cum se nasc copiii !" Formele bizare" verbale apar ca urmare a inte-grrii utilizrii cuvintelor dup sub structurile complexe (de profunzime) ale gra-maticii care intreine generativitatea verbal, utilizarea ei in comunicaia curent.La 3 ani copilul intr intr-o faz complicat de dezvoltare a limbajului (ca instrument al gindirii). Se instituie o nou etap interogativ, in care intre-brile perseverente sint de ce ?", cum ?" Aceast faz atrage atenia i in-teresul asupra planului gindirii in plin expansiune, spre numeroasele interrelaii i dependene (inclusiv de cauzalitate) dintre fenomenele din jurul copilului, dar i dintre aciunile infptuite de cei din jurul lui. Copilul colecteaz o informaie subtil legat de aspectele aplicative ale fenomenelor observate, ceea ce pune in eviden, o decentrare a planului mental de pe ordinea senzorial-perceptiv a obiectelor i fenomenelor.Se tie c planul mental este amplu antrenat in procesul insuirii capacitilor de vorbire. J. Piaget a considerat c, inc spre sfiritul primului an de viaa i primele luni ale celui de al doilea an, se exprim scheme de aciuni (copilul trage covoraul pe care se afl o jucrie). Datorit implicaiei foarte mari a sensibilitii, a numeroaselor componente acionale, planul mental are o serie de caracteristici ce decurg din aceast condiie. Structura condu-itei chiar simple i primare se incarc de plcerea actului insui ori a rezul-tatelor ei, ceea ce stimuleaz cutarea ; aceasta se manifest prin curio-zitate. Or, se tie c in esen curiozitatea este un fel de apetit al inteligenei.Tot J. Piaget consider c intre 2 i 4 ani are loc trecerea de la un stadiu mai avansat al planului mental, stadiu numit preoperator. Caracteristic pentru acesta este structura inelegerii care, dup psihologul elveian, este impregnat de subiectivitate i este dependent de relaia copilului cu obiectul. La 2 ani persist inc planul mental, caracterul autist i animist al gindirii copiilor i o dificultate structural de a sesiza diferenele dintre interdependen, cauzalitate, determi-nismul fenomenelor etc. La 3 ani atenia se deplaseaz uor spre relaiile dintre fenomene i obiecte, activeaz curiozitatea copilului i incarc mijloacele de investigaie cu strategii noi. Interogaia de ce ?", pentru ce ?" permite o vast acumulare de experien, dar i creterea curiozitii fa de relaiile i inter-relaiile dintre fenomene, obiecte i sensibilizarea fa de explicitare ca expresie a inteligenei ce se adapteaz. la condiiile realitii ca obiect al cunoaterii. La inceput, schemele mentale sint inc relativ rigide. Iat o situaie care exemplific acest fapt. Un copil este intrebat : Ai un frate ?" Da, Luca". Bine. Dar Luca are un frate ?" Nu". Nu trebuie s uitm, faptul c numeroase disonane cognitive perturb planul mental i creeaz tensiuni" cognitive ce pot fi observate chiar la copiii de 3 ani. Aceasta este a doua cale de dezvoltare a curiozitii. in sfarit, a treia form a curiozitii este legat de atracia mterdiciei. i aceast formde curiozitate este activ la copilul de 3 ani.Dezvoltarea evident a inteligenei practice, a micrilor animate de curiozitate care se transform in momente de inters, contribuie la acumularea de experien uman i la transformarea acesteia in conduite. Fenomenul acesta este foarte complex, deoarece copilul e in permanen animat de supunerea la tentaiile de cimp situaional i de moment. Aceasta face s fie intens, dar srac i efemer conflictul dintre motivele al cror obiectiv este de fa i cel al crui obiectiv lipsete. Totui, poate fi evocat deoarece exist in rezervele mnemice i in ten-taia permanenta a copilului pentru altceva. Referindu-se la caracteristicile acti-vitii intelectuale, semnalm impreun cu J. Piaget, faptul ca gindirea senzorio-motorie constituie punctul de plecare pentru forme mai complexe i subtile de operativitate a inteligenei, dar exprim i forme diferite ale inteligenei ce repre-zint trepte calitativ diferite care, pe msur ce sint depite, se restructureaz ca strategii i funcie. Astfel, in perioadele de dominan a inteligenei senzorio-motorii exist i momente de gindire simbolic perceptuala (1 an), dar dominaia gindirii senzoriomotorie este evident. Dup ce se intr in etapa gindirii sim-bolice, preconceptuale (de la 2 la 4ani), gindirea senzorio-motorie depit rrnine subordonat i-i -modific o serie de insuiri ca viteza, contientizarea efectelor, dar i a etapelor implicate in aciuni. Nu pot fi ignorate difereneledintre caracteristicile inteligenei senzorio-motorii preverbale i gindirea verbal care tinde sa devin conceptual [171, p. 165 170]. in acest sens, diferena cea mai pregnanta const in faptul c inteligena senzoriomotorie implica o dilatare relativ a succesiunii de impresii (cu dilatrile corespunztoare subiective ale fiecrora), ceea ce menine o caracteristic relativ caleidoscopic a reprezent-rilor, o dificultate privind unificarea i reconstituirea nesubiectiv a acestora. Operaiile inteligenei senzoriomotorie sint impregnate de durata subiectiv i de balastul subiectiv (afectiv), din care motiv nu se pot detaa impresii obiectiv comparabile. O a doua caracteristic important const in faptul c inteligena senzorio-motorie tinde in mod persistent la satisfacerea practic a cerinelorsubiective, a dorinelor, a inteniilor, a relaiilor etc. Copilul nu simte necesitatea de a clasifica, de a decupa formele de interrelaii (cauzale, de dependen, de intercondiionare etc), inteligena sa este orientat spre rezolvarea situaiilor de implicaie practic i nu spre cutarea adevrului. in fine, inteligena senzoriomotorie este implicat in situaiile in care distana dintre subiect i obiect este relativ redus, i din punct de vedere spaial nu numai temporal. Aceast condiie de impregnare a impresiilor cu spaialitate alterneaz mobilitatea reprezentrilor.Din cele de mai sus reiese c gindirea verbal, complementar celei senzorio-motorie are tendine puternice de decentrare subiectiv-tempo-ral i spaial. Aceasta presupune o reconstituire a mijloacelor i formelor de cunoatere. In perioada anteprecolar incepe constituirea formelor gindirii verbale. O prim etap a acesteia este gindirea simbolic preconceptual (dup J. Piaget intre 2 i 4 ani). Fr indoial, utilizarea simbolisticii verbale incepe dup 12 luni. Comunicri incrcate de semnificaie pot aprea inc in fazele inteligenei senzorio-motorii (cind copilul, de pild, se preface c doarme). Folosirea limbajului implic ins vehicularea permanent de semnificaii, ceea ce inseamn legarea dintre un semnificam implicat in cuvint) i o realitate semnificat. in aceste structuri mai complexe de cogniie prezint importan indiciul sau semnalul. Acesta constituie o parte a semnificantului (uneori relaia indiciului este de la cauz la efect chibriturile de jos constituie indicii c cineva a deschis cutia de chibrituri i le-a scpat pe jos) sau un raport de semnalizare (in cazul experimentelor de condiionare). Astfel de procese atribuionale au loc in contextul jocului.Desigur, la 2 ani copilul va hrni ppua", doar dac va avea linguri. La 3 ani, copilul hrnete ppua cu un b (simbol pentru linguri). Bul este admis ca simbolizind linguria, ppua este obiectul incrcat de simbolizarea unui copil viu i adevrat", iar el insui, copilul care se joac devine altcineva", un adult, probabil mama. Acestor realiti transfigurate li se acord nume (ca semnificam)ce se atribuie substanialist" obiectelor despre care este vorba. Jocul cu simbo-luri creeaz copilului o situaie i trire demiurgic i creeaz condiii asimilrii rolului. Geneza acestui proces este relativ complex i mult influenat de imi-taie, caxe denot un fel de prelungire a acomodrii (ca aspect component al adaptrii), copilul asimiland micri ale altor persoane (imitaie) pe plan per-ceptiv i de micare. Imitaia poate s se reproduc la copilul de peste un an, iar la un timp dup ce s-a constituit capt funcii instrumentale. In astfel de cazuri se constituie pe baz de reprezentri i implic mecanismele animrii (M. Ralea a construit un intreg sistem de abordare a complexitii i implicit a dezvoltrii psihice prin analiza complicrii formelor de aminare in structura procesualitii psihice complexe).Limbajul vorbit i limbajul artistic ofer copilului de-a gata numeroase semne colective. Gindirea copilului decodific i descoper aceste semne, difereniaz ceea ce este semnificativ i semnificant, inventeaz simboluri, impletindu-le in aciuni. Or, procesul acesta nu este prea facil. Chiar pentru aceast perioad a gindirii simbolice J. Piaget difereniaz citeva etape. O prim etap este de gindire preconceptual de participaie. Clasificrile nu sint inc distincte, diferena dintre toi i citeva este neclar, cuvintele opereaz cu aceste preconcepte (care sint scheme imagini vehiculateprin cuvinte, simboluri verbale). Raionamentele sint i ele inc primitive. W. Stern le-a numit raionamente transductive. E vorba de raionamente primitive care vehiculeaz preconcepte i opereaz cu analogii, fr a putea realiza structuri reversibile. A doua etap este de gindire preconceptual complex cu elemente intuitive (la 3 ani) i care de fapt se evideniaz mai pregnant inetapa precolar. DEZVOLTAREA AFECTIVITII I A COMUNICRII AFECTIVEDei dup virsta de 1 an dispoziia generala a copilului este din ce in ce mai bun, planul afectiv este instabil i arztor, copilul se supune legii celei mai mari tentaii. Disponibilitatea afectiv bun decurge din adaptarea realizat, adaptare ce implic starea de confort psihic" ce rezult din asocierea a numeroi stimuli din ambian ce sint implicai in satisfacerea trebuinelor (alimentare, de clduragreabil, de ae-rare etc. i de afeciune, protecie, siguran). ataamentul i cerina de apartenen se dezvolt in aceste condiii.Cronologic, la 18 luni rezonana afectiv crete, copilul este mai impresionabil i intuiete dispoziia mamei, reacioneaz la o melodie trist, ceea ce pune in eviden prezena strii afective ce se denumete prin termenii lirism", melancolie" etc.La virsta de 1 an i jumtate ataamentul fa de mam sau de persoana care o inlocuiete devine acaparant. Se manifesta gelozia, dac mama acord atenie altui copil sau chiar daca nu-i acord lui (copilului) destul atenie. Gelozia este la copiii mici un spaiu dramatic ai tririlor psihice in care se activeaz ambi-guitatea legata de intrusiune (o a treia persoan in relaiile de afeciune dintre copil imam). Gelozia presupune triunghiul. In finalul perioadei anteprecolare se for-meaz gelozie latent fa de intrusiunea paternal (la biei) sau matern al (la fetie).Timiditatea (care se deosebete de team prin faptul c apaie numai in situaii psihologice, ca o team de sine fa de prezena unei alte persoane. H. Wallon consider c este legat de reaciile de prestan care evalueaz sursele de risc la prezena altora) fa de persoanele strine, simpatia, antipatia incep s fie nuanate. Copilului de 2 ani ii place pcleala", gluma, comicul, suride la complimente, are unele accese de generozitate. Spre 2 ani, tatl este admirat i devine favoritul copilului. Dup 2 ani, copilul devine impulsiv i neinelegtor, instabil din nou. Tendinele ostile fa de adult cresc, deoarece crete cimpul frustraiilor. Se constituie negativismul primar ce devine vehement de multe ori. Copilul se trintete, plinge, ip dac i se ia un obiect oarecare (jucria), dac i se restituie il arunc (tantrumul). Pe un plan mai puin vehement, aceast conduit se manifest i prin faptul c el dorete s aib jucriile altora, dar dup ce le obine le prsete. Tot vehement este reacia in cazul in care copilul nu poate sau nu e lsat s fac ceva ce vrea" s fac singur, chiar dac e evident c nu poate.Se poate considera c la 2 ani i jumtate cucerirea propriei identiti se rea-lizeaz prin opoziie cuceilali. Gesell atrage atenia asupra nesiguranei copilului in situaii de alegere la aceast virst. Experiena alternativelor incepe s se constituie i devine relativ evident la 3 ani, cind copilul ii dobandete sigurana de sine, o mai mare independen i cooperare.Deosebit de pregnant se manifest la copiii anteprecolari ataamentul. O serie de studii efectuate, printre alii, de H. Halow i colab. asupra ataamentului (la puii de maimu), au inspirat studiul atent i larg al ataamentului in onto-geneza timpurie la copii. Aceast rezonan afectiv (ataamentul) face ca in momentul de team (de ceva cu totul neobinuit) copilul s se refugieze inbraele mamei, sau (dup 2 ani) s se ascund in spatele ei. Aceeai componen afectiv face ca el s se cear in brae cind e obosit sau, dup virsta de 2 ani s se lipseasc de mama, in aceeai situaie. In aceeai gam de conduite se pot trece momentele in care copilul prsete" pe cei ce i-au fcut ceva sau nu permite mamei s se indeprteze de el ca s fie sigur c nu i se va intimpla nimic ru. in acest din urm caz, ataamentul este combinat cu o anumit form de anxietate.In orice caz, ataamentul este diferit de dragostea fa de prini care se mai manifest i ea in jurul virstei de 3 ani. Ataamentul se exprim ca o dorin de conservare a unei apropieri emoionale cu o persoan dat. Conduitele de ataament se complic i se difereniaz, pot s se manifeste i fa de o jucrie sau obiect, pe care copilul le poart cu el peste tot. Ataamentul este selectiv activ i fa de membri ai familiei.Se consider c la baza ataamentului st fenomenul de imprinting" (imprima-re), fenomen pus in eviden de etologi i care const in faptul c animalele ti-nere manifest" forme de ataament fa de orice fiin ce devine protectoare Ia inceputul existenei.Dup 23 ani ataamentul se poate construi fa de o persoan inc necunoscut, prin garanii" verbale, adic prin declaraii din partea mamei sau a ingrijitoarei c persoana in cauz este bun i se va juca, va merge la plimbare, se va ocupa etc. de copil.Manifestrile legate de ataament sint numeroase. incepind cu zimbetul, mingi-ierea, accese tumultuoase de afeciune i sfirind cu solicitarea acestora prin tot felul de mijloace. In acest sens, copilul mic folosete", uneori, ataamentul ca instrument afectiv. Se arat suprat, jignit sau exprim stri de abandon" prin care pune in eviden ruperea ataamentului" in mod interesat. (Fiindc a fost certat sau nu i s-a satisfcut o dorin sau pentru a atrage afeciunea, lauda, dar i spontan intinde cporul s fie mingiiat, acord deci atenie etc). Ataamentul la acest nivel al dezvoltrii, oricit de activ ar fi, nu prefigureaz totui o dependen afectiv excesiv ulterioar.Ataamentul este influenat de experiena de comuniune afectiv din familie. Este mai arztor la copiii din familiile tinere in care exist inc ardoare sexual. La familiile mai puin tinere ataamentul este uneori mai slab i apare mai evident nostalgia tatlui. Oricum, axa parental creeaz nuane de afeciune i ataament.Aspecte deosebite sint legate i de anxietate.Se consider c in copilria timpurie exist dou feluri de anxietate : anxietatea fa de persoane i situaii strine, i anxietatea de separaie. Treptat se constituie i anxietatea moral (Ph. L. Harriman, 1969) ca team de pedeaps i trire a sentimentului de vinovie.La unii copii de 1214 luni, anxietatea fa de persoane strine este foarte intens. Interesant este faptul c la 15-16 luni unii copii alearg pe strad spre persoane strine care au ceva familiar, artindu-le simpatia ca dup ce constat in relaia face to face" c sint persoane necunoscute s fug repede indrt la mama sau ingrijitoarea lui. Teama de persoane strine se diminueaz spre virsta de 3 ani. In schimb, anxietatea de acest tip se conserv fa de necunoscut". Ca atare, copilul poate manifesta team de bau-bau", de baba cloana" de mou" etc. in astfel de situaii se exprim ins i aspecte de team moral (de pedepsire).Anxietatea de separaie (mai ales de mam) ia in jurul virstei de 2124 de luni forme dramatice, mai ales dac copilul este obinuit ca mama s fie cu el tot timpul, sau dac persoana care ingrijete copilul substituind mama este puin tandr. Desigur, diferenele culturale joac un rol important cu privire la relaiile mam-copil. Se consider c anxietatea de separaie nu este totui corelat strins cu ataamentul". Fenomenul de hospitalism, de abandon, in caz de avitaminoz afectiv opereaz, probabil, prin mrirea anxietii care acioneaz asupra resurselor intime ale dezvoltrii, deteriorind-o. In genere, dup virsta de 2 ani, copilul incepe s intuiasc mai clar limitele ce i se impun, a cror expresie emoional este tot mai impregnat de deliberri interne, ca expresie a sesizrii conduitelor admise, a corectitudinii lor etc. Dialectica motivaional ce o impune dezvoltarea relaioneaz copilul cu cei din jur i se complic. Cerina de afeciune crete i se rafineaz. Timid fa de persoane strine, manifest dorina de a le citiga, de a fi simpatizat, se laud, vrea s fie mingiiat. Uneori el dorete ceva i este refuzat, ori neluat in seam, alteori este pus in situaia de a sesiza alternativele, mai ales cele impuse de aduli, dar nu intotdeauna preferate de el, de copil. Din aceast cauz, la 2 ani, actul deliberativ este foarte incrcat efectiv i relativ nesigur. La 3 ani, conduitele se organizeaz strategic. Strategiile de evaziune se constituie din teama de pedeaps. Copilul trebuie s traverseze aceast experien a cadrului vieii concrete care stratific o experien afectiv, bogat i nuanat. i aceasta cu atit mai mult, cu cit, dup momente de conflicte, negativism, izbucniri dramatice emoionale constatind efectele tensionale ale reaciilor sale i faptul c cei din jur au obosit i -manifest mai puin solicitudine, i mai mult lips de disponibilitate afectiv, copilul se simte prsit i vinovat. Emoiile i sentimentele de acest fel sint deja expresii ale dragostei", care este altceva decit ataamentul, chiar acaparant al copilului mic.Dragostea se formeaz din afeciunea simbiotic fa de mam, care se contientizeaz. Atent la toate micrile mamei sau ale persoanei ce-1 ingrijete, copilul devine ataat, dar in condiii mai complexe. El incearc s redobindeasc atenia, afeciunea, prin conduite deja probate ca de succes". Cind dobindete buna dispoziie, apropierea afectiv, confortul psihic care se constituie are toate dimensiunile ce se acord de obicei termenului fericire". Odat trit acest sentiment, copilul este atent la condiiile de dobindire a acestuia, fapt ce determin un fel de invazie a imaginaiei in zonele afective. Comportamentele afectuoase se inmulesc i creeaz drglenia" copilului anteprecolar cu o dezvoltare psiho-afectiv echilibrat i bogat. Emoii complexe se manifest i cind este dus la spectacol, unde triete episoadele dramatizate, adeseori intervenind cu avertizri, dac personajul pozitiv este in primejdie, in astfel de situaii, ficiunea scenic este considerat real, situaia de spectator devine invadat de emoii ce incit la intrusiune.Prezint importan i dezvoltarea experienei reticenei". Dei restrins, aceast form de experien echivaleaz cu apariia unei reflexiviti mai mari privind ceea ce este permis i ceea ce nu este permis. In acest cadru se dezvolt conformiti la dorinele celorlali, mai ales la solicitrile adultului (pe vertical). Se dezvolt complezena, comportarea relativ difereniat fa de diferite per-soane, reglementat de caracteristicile acestora, i mai ales se dezvolt nelinitea uman fa de ceea ce este primejdios, perfid, ru, brutal. Se dezvolt timidi-tatea, are loc declinul iptului ca reacie de protest.Reaciile opozante sint implicate i ele in constituirea identitii primare. La 2 ani acestea pot deveni foarte intense. Cele mai multe manifestri de minie, ostilitate, agresivitate i negativism sint legate de exercitarea obiceiurilor i a regimului zilnic. Or, se tie c acestea incorporeaz reguli de convieuire.Pe al doilea loc stau manifestrile protestatare i ostile fa de autoritatea celor din jur (conflicte de autoritate). Pe locul trei se afl reaciile de minie i protest fa de dificultile care se manifest in joc sau in traseele de realizare a dorinelor. Spre 3 ani reaciile protestatare ale copilului se diminueaz (se semnaleaz un declin al iptului de scurt durat). Strile afective ale copiilor mici sint intense, fr a fi profunde. Ele se multiplic, se difereniaz i se complic. Axul diferenial afectiv al ambilor prini creeaz echilibrul in familie i in comportarea copilului cu ei.In perioada primei copilrii se dezvolt intens jocul de manipulare sub influena trebuinei interne de a aciona asupra lumii i a o schimba. Este o activitate incrcat de disponibiliti psihoafective imaginative, ce ocup o mare parte a zilei. Jocul este o expresie a activitii efectuate spontan, din plcere, incrcat de satisfacii. in joc se incorporeaz treptat evenimentele vieii, decupaje situaionale. Exist o component cognitiv (i inclusiv formativ) important privind integrarea social a copilului in joc. Exist, de asemenea, i componente afective foarte subtile. Structura culturii influeneaz jocul copiilor. in mediul rural, copiii se antreneaz in jocuri legate de obiecte i situaii, afar din cas (in curte cu animale, bee etc). in cre, jocurile sint mai supravegheate, in toate cazurile sint influenate de anotimpuri, virst i chiar de mod.In genere, in joc obiectele devin interesante deoarece sint plasate intr-o poziie psihologic care le favorizeaz i se supun unei preschimbri incrcate de o energie participativ foarte intens. Inc in primul an de via, copilul simte plcere in a se juca cu propriile miini, cu picioarele, arunc obiectele, trage. Intre 1-3 ani, jocul se incarc de o ampla simbolistic, ce-i creeaz o form de participare deosebit. J. Piaget, interesat de aceast problem, a considerat c se poate vorbi de trei grupuri de simboluri ludice. un prim grup este legat de interese i forme de exprimare corporaleproprii, un al doilea grup este legat de sentiment, de familie i relaii familiale, un al treilea grup de curiozitatea privind provenienele.Exist scheme simbolice ludice. Ele variaz in funcie de complexitatea, densitatea i antrenarea psihic pe care o exprim. Sint scheme dominante de proiectare .i scheme dominante de asimilare.Printre schemele de proiectare, J. Piaget vorbete de schema tip A1 foarte simpl, in care se proiecteaz forme de aciuni cunoscute (obinuine umane) pe obiecte neinsufleite. De pild, ursuleul (jucrie) doarme, ppua mninc sau st cuminte. Tipul Bt de proiectare este ceva mai complicat i cuprinde elemente de imitaie. Copilul pune ppua s telefoneze (la telefonul-jucrie), in rolul uneipersoane cunoscute bine, care este imitat. Schemele de asimilare se caracte-rizeaz prin incorporarea unei conduite ce este caracteristic unor obiecte.Schema A2 este ilustrat de J. Piaget prin situaia in care copilul ii plimb degetele pe mas i la un moment dat ritmul lor evoc mersul cluului : se plim-b degetele pe mas, se plimb, se plimb...tropie, tropie... cluul.B2 ca schem ludica incorporeaz evenimente trecute i creeaz simboluri de completare. Copilul se joac de-a ascunselea cu un vr plecat de o sptmi-n. La 3 ani jocurile de alternan (copilul este pe rind mam i copil in jocul cu ppua) fac parte din aceast categorie a simbolisticii ludice.Schemele A3 i B3 sint scheme simbolice combinatorii cu scene intregi. Ele pot fi combinaii compensatorii (B3) cum ar fi, de pild, jocul de-a apa din gletu" (in lipsa apei) dup o situaie in care s-a refuzat copilului un joc cu apa la robinet. Astfel de jocuri se manifest i in situaiile in care i se interzice copilului s mearg la buctrie. J. Piaget relateaz reacia joc a unui copil care povestete ursuleului c un bieel a mers la buctrie i acolo cineva a scpat apa fierbinte i 1-a ars.Schema C3 de combinaii lichidatorii apare i ea cind se accept o situaie de interdicie sau frustrare,dar se transfigureaz simbolic. Aa, de pild, un copil neglijat deoarece a aprut in familie un alt copil se joac cu dou ppui, una mic i una mare i face s plece in lume ppua mic, iar cea mare s rmin cu mama. Aceeai schem se manifest in jocul ce apare intr-un alt exemplu descris de J. Piaget. Copilul aezat pe un scaun mai inalt, pe care ii este fric s stea se joac cu ppua sau ursuleul spunindu-i c este foarte bine s stea cuminte pe un scaun mare, e foarte bine o s creasc mare etc. (autosugestie).In fine, schema D4 de combinare anticipativa (lichidatorie sau de compen-saie) este de asemenea complex. Se poate desprinde din situaia urmtoare. Copilul e chemat la plimbare i nu vrea, incepe s spun c un copil s-a dus la plimbare i a venit un urs mare i era cit pe ce s-l mnince pe copil. Aceeai schem funcioneaz cu alte nuane cind copilul relateaz c un prieten i-a spus c un copil a pit cele de mai sus.Schemele combinate sint foarte active la 34 ani. La 56 ani sint incor-porate in jocul cu subiect i rol.Simbolistica jocului se complic treptat, incepind de la folosirea de obiecte subordonate imagisticii ludice, ia minuirea de comportamente in care copilul devine un personaj imaginar ii asum un rol prin asimilare de conduite adulte.La 18 luni, copilul poate deveni in joc avion, main, tren, iar uneori pisic, robinet, orice. in acest moment al dezvoltrii ontogenetice este dominant inc jocul cu obiecte, aciunea creind consisten rolului trit de copil in joc. Concomitent, jocul cu adultul se dezvolt in trei direcii : prima este a jocului de hruial i trant, ridicare i aruncare in sus, joc zgomotos de micare i de energizare, a doua este a jocului verbal fie sub form de interogaii continui complexe fie sub forma relatrii de povestiri (basme), in al treilea rind sub forma jocului didactic in care adultul indrum copilul treptat i discret. . . .La 2 ani, copilul se joac cam 90% din timp. Totui, prsete uor jocul pentru mas. La 2 ani i jumtate copilul prefer jucriile * cu roi cu care poate transporta jucriile mecanice, combinele, jucriile muzicale, ppui, animale, marionete, schemele ludice de proiectare devin mai active, dar i jocurile dis-tractive cum sint baloanele de spun chiar jocul cu apa, teatrul de marionete. Copilul dorete foarte mult jucria, dar poate s o prseasc foarte repede. Jocurile permit combinri, alergare, observare. Evenimentele se revars in joc. Desigur, intereseaz i materialele de joc i in aceast categorie intr jucria, dar i cuburile, mozaicurile i nisipul, plastilina, lutul, focul **, pensula i culoarea, iar spre 3 ani intr in seria preferinelor tricicleta, mingea, cercul, balonul etc. Jocurile devin mai absorbante i copilul se simte frustrat dac este luat brutal de la joc.Jocul copiilor mici este intii singular, simplu i spontan. Treptat, se decen-treaz de pe obiect mutindu-se pe subiectele aciunilor umane. Acestea incep s se dilate i s se combine. Condiia mintal a jocului se amplific. Apar noitipuri de joc (de-a familia", ,de-a doctorul" etc), se instituie numeroase relaii intre copii i se complic situaia psihologic a jocului.Aceste jocuri pot avea o oarecare longevitate i s se incarce cu tot felul de evenimente, dei in genere au un coninut acionai simplu i repetitiv (adeseori). Relaiile din joc au funcii multiple, ele intresc cooperarea relaiilor pozitive active, dar pot pune pe primul plan i relaii negative, tensionale. Schematic, am putea considera c spre 3 ani se poate vorbi de un debut al jocurilor colective cu roluri. In acestea, simbolistica ludic este ampl i coerent, iar aciunea tinde s cuprind sporadic mai multe personaje. in jocul cu subiect se pot vedea nume-roase elemente de imitaie (sint imitai copiii mai mici rasfindu-se, copiii mai mari sau adulii). Interesul pentru joc devine din ce in ce mai mare, ceea cepune in eviden organizarea primar a sensurilor experienei acumulate. Jocul impune forme de conduite noi i, firete, atitudini. Rolurile, oricit de fragmenta-re ar fi, organizeaz forme de cooperare sau de proiecie afectiv (atracie, sim-patie, atenie afectiv). Dealtfel, una din modalitile de demonstraie a simpatiei const in artarea (etalarea jucriilor) sau druirea lor chiar provizorie. Copiiise laud uneori cu jucriile ; la 2 ani copilul se joac mult cu orice, inclusiv la mas cu resturile, cu mincarea, cu piinea etc. La 2 ani i jumtate construiete din pietre, nisip, cuburi (cuburi pe vertical) i stric obiectele din curiozitate. Datorit limbajului, obiectele incep s poat fi folosite pentru orice (prin aceasta jocul incepe s-i exercite funcii de activitate fundamental formativ i stimulativ a resurselor psihice).Imaginaia este in mare progres. W. Wolf a inregistrat la aceast virst 67 situaii imaginate in 2 ore.La 3 ani, copilul se joac i construiete i pe vertical i pe orizontal, merge pe marginea trotuarului, ii place s inving mici obstacole, organizeaz ins i mici sabotaje ale jocului altora.Conduita copiilor in joc depinde de starea sntii, de caracteristicile afectivitii. in aceast ordine de idei, copiii viguroi se joac tot timpul i ii schimb uor interesele, preferinele i direcia jocului, in timp ce copiii mai debili ca sntate se joac mai mult singuri preferind jocuri linitite.Cind interesul le este foarte solicitat, intra in jocurile colective. Copiii debili mintal se joac violent, iar cei foarte inteligeni sint absorbii de jocuri linitite, cu multe episoade suplimentare in care se joaca singuri. Unii copii inteligeni se joac mult, vorbind i acionind jocuri in care interpreteazdou roluri (de mmic sau ttic i de copil), schimbind inuta i vocea dup rol. Acesta este debutul jocului de-a alternana.

Dezvoltarea sociabilitii copilului in joc face progrese importante intre 1 i 3 ani. in primul rind, conduitele copilului devin mai coerente fa de solicitri-le jocului, mai ales spre virsta de 2 ani. in al doilea rind, lumea devine pentru copil un fel de spectacol ce-1 atrage, dar la care nu vrea s participe singur i pentru aceasta solicit pe fiecare s-1 secundeze.La 2 ani copilul se joac in tovria altor copii, oprindu-se din cind in cind spre a se odihni i observa jocul partenerilor. Momentele de observaie constitu-ie un fel de participare la jocul altora. in genere, cooperarea cu ali copii este complicat i dificil, adeseori dramatic. Apar totui unele conduite de comple-zen cum ar fi surisul, atracia altui copil prin declaraii de asisten (vino s vezi ce frumos m joc eu" !). Copilul sub 2 ani nu poate s se joace cu ali copii din cauza caracterului restrictiv al ateniei de care dispune i a cooperrii com-plexe solicitate de joc ce-1 depete. Totui, dup virsta de 2 ani copilul poate s-i atepte rindul cu ali copii la diferite activiti ce ii sint solicitate. Relaiile pe vertical sint mai facile. Cu copiii mai mici este mai inelegtor i cooperant, iar cu copiii mai mari, mai activ i integrat. Cu persoanele mari care se joac cu el este perfect integrat.Dup 2 ani i jumtate relaiile in joc se pot impri in active (pozitive i negative), pasive (care pot fi de asemenea pozitive i negative) i defensive. Printre relaiile pozitive active se pot enumera situaiile in care copilul d o jucrie, mingiie un copil sau ii propune s fac schimb de jucrii. Relaiile activenegative sint legate mai ales de rpirea de-jucrii i de ceart care uneori degenereaz in btaie. Cearta este o incierare pe plan verbal. Printre relaiile pasive pozitive se pot cita. Cele in care copilul accept mingiierea, schimbul de jucrii etc. Relaiile pasive negative sint cele in care copilul incaseaz blamul,cearta i chiar btaia de la partenerul su. In toate cazurile intereseaz motivaia. Desigur c rpirea jucriei are o semnificaie i un substrat psihic,, dac e vorba de o jucrie preferat, sau dac cel ce o face vrea s dea. Jucria unui copil ce nu are jucrii, ori vrea s fac ordine ori acapareaz pur i simplu jucria. Intre formele de cooperare ce se constituie in perioada primei copilrii, rugmintea are un statut aparte. Ea. poate degenera in rpire sau in btaie pentru jucrie. i relaiile defensive pot fi active (fuga, solicitarea de ajutor de la educatoare sau de la mama, angajarea in btaie pentru aprare).Au o oarecare inciden relaiile defensive pasive ce se exprim prin faptul c cel cruia i se ia jucria plinge doar la vederea micului agresor ce se apropie. In astfel de cazuri, copilul ce plinge nu a gsit un alt mijloc de a se descurca.Bazele dezvoltrii contiinei. Emanciparea motorie, activitatea cu obiectele care se pot supune mai multor intenionaliti dependente de dorinele i voina copilului creeaz condiia tririi de ctre acesta a faptului c el este cauz a aciunii, subiect al activitii. Mai mult decit atat, el poate efectua o multitudine de aciuni. Dependena ecranului acionai de propria persoan creeaz intuirea acesteia, dar i reprezentarea despre sine, inclusiv aprecierea general despre sine in comparaie cu ceea ce ar dori alii (mai ales prinii) ca el (copilul in cauz) s fie i s fac. Acest alter, constituit din interiorizarea cerinelor parentale, acioneaz in sentimentul vinoviei i in cel al obligaiei. Oricum, perioada primei copilrii denot o evident evoluie pe acest plan. Anumite reguli ale mediului de cultur devin motive evaluative, ceea ce creeaz germenele unui fel de alter desprins de modelele ce i se impun ce se insinueaz latent in substructuriie contiinei reprezentrii despre sine.Difereniat de aceasta este instana mai discret a ceea ce trebuie s fac copilul in comparaie cu ali copii". Imaginea parental de referin este mai tolerant i ampla decit imaginea lui alter la 2 ani. La 3 ani, amindou aceste imagini sint in cretere cu tendina de egalizare i suprapunere discret. Ca atare, are loc procesul de difereniere a structurilor contientului i a constituirii in subcontient a unor acceptori ai aciunilor cu funcii de control. In contextul contiinei se formeaz i elemente morale apreciative i plcerea inelegerii regulii ca i supunerea la aceasta.

PROCESUL DE IDENTIFICAREFr indoial, in structura comportamentului imaginea de sine, identificarea de sine ca atare joac un rol important. in acest proces exist numeroase compli-caii cognitive (menionate mai sus), dar i implicaii afective. Extras din domeniul speculaiilor, fenomenul identificrii legat de contientizarea identitii a fost studiat mai ales prin recunoaterea de sine" in oglind a copiilor mici.Problema nu este ins atit de simpl pe cit pare. Modelul interior implicat in identificarea in oglinda nu poate servi ca reper de recunoatere decit dup ce s-a constituit ca atare, devenind expresia imaginii de sine, sau cel puin a ceea ce se numete sinele corporal" ca expresie a sinelui material. Se pot diferenia cel puin dou serii de evenimente cognitive in actul de identificare din oglind. Primul se refer la recunoaterea faptului c in oglind se afl propria persoan sau imaginea ei, al doilea la faptul c ceea ce se vede in oglind nu este o persoan in carne i oase, concret inconjurat de lucruri concrete, ci o imagine ce se mic in spaialitatea imaginilor ce reflect prin spaialitatea imaginilor,spaialitatea realitii.Imaginea specular (in oglind) se manifesta inc la sfaritul primului an printr-o privire atenta manifestat prin gest-control sau supraveghere a imaginii, apoi prin explozie de energie ce poate fi considerat comprehensiune".Printre primii care au conturat semnificaia i momentele de identificare in oglind a copiilor a fost Preyer (1887) apoi, ceva mai tirziu3 Baldwin (1897) i Ch. Darwin (1897). Preyer considera c recunoaterea de sine a copilului in oglind devine evident la 19 luni. Darwin a plasat-o mai devreme, la 17 luni. in fine, in aceast enumerare se inscriu studiile lui Merrill i Palmer (1931) dar mai ales cele ale lui A. Gesell (1934), care a dat o mai mare consisten problemei, fcind referiri la evoluia rolului de identificare in oglind i la copiii mai mari la care acest act capt semnificaii noi. Rene Zazzo a deplasat spre 3 ani aceastrecunoatere in urma efecturii unei vaste serii de experimente. De asemenea s-a semnalat o mare perplexitate a copilului. in faa oglinzii, intre 18 i 24 de luni, insoit de bucuria de recunoatere, oarecare team (anxietate) i uneori evitare. sinele corporal material (ce se refer la contientizarea caracteristicilor proprii corporale),inele social (ce se refer la statut, rol-apartenen de grup social) sinele spiritual, care se refer la aptitudini, activiti i circularea acestora. Acesta din urm este, dup cum spune W. Jamer, sanctuarul emoiilor i dorinelor".

4