Isuiile râmase libere penlru Jisbibuiie la şcolile

»■

ifesionale din judeţul Cluj

P a g in a 1 3 :R eacţii, opinii la dem isia directorului Serviciului de Inform aţii Externe (SIE),

loan Talpeş

p T A X A B Ă S E S C U

i n f t r ă î n v i g o a r e

d e l a 1 a u g u s t

■ŢAgenda /2 l fioza vînturilor/3 f /trti - cultură/4 : ^rti-cuhurâ-învăţămînt/5 t palitică/6 J publidtate/7-9 . ph erse/IO i Omul fi sodetatea/11 * Sport/12 ^ / ictmlitatea/13 ţ Jiconomia/14 ţ livemment/15 > ţ Ultim oră/16 '

p ^ j: , r 11 ^

t> i- % -/?: - i i

ANUL IX NR. 2033 ISSN 1220-3203

zkur independentSIMBATArDUMINICÂ

26-27 IULIE 1997 16 PAGINI 600 LEI

Vremea va fi în general instabilă, în special in a doua parte a zilei, cînd local vor cădea averse de ploaie, însoţite izolat şi de descărcări electrice şi intensificări ale vîntului din sector SV. (Meteorolog de serviciu: Nicoleta MATEI)

în pagina a 16-a: haita privind starea probabila a vremii, valabilă pentru azL

M ere u la ră scru ceVALER CH IO R EA N U

N u cu mult timp în urmă, preşedintele Constantinescu a efectuat o vizită în Japonia şi Indonezia. Vizita înaltului oaspete român în ţări din Extremul Orient este interesantă

din cel puţin două motive. Întîi pentru că ea s-a produs la cîteva zile după refuzul Occidentului de a accepta intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, refuz care venea după un altul, la fel de dureros, anume cel ce ne-a închis poarta spre NATO. Cele două uşi uîntite în nasul României i-au determinat pe conducătorii români să constate că politica externă nu poate fi orientată exclusiv spre anumite ţări sau organisme europene care, s-a dovedit, nu ne doresc şi că este necesar să ne întoarcem privirile şi spre acele, zone ale Asiei care atrag ca un magnet interesul economic şi strategic al marilor puteri ale lumii. Această necesitate a făcut ca proiectata vizită a preşedintelui să fie grăbită, reuşita ei însemnînd mult pentra strategia economică a ţării. Să adăugăm la aceasta faptul că zilele trecute s-a anunţat o altă vizită a preşedintelui Constantinescu în Extremul Orient, mai precis în China şi, pasibil, în Coreea de Sud, şi vom avea tabloul general al acestei reorientări de structură a politicii externe româneşti.. Emil Constantinescu s-a întors din Japonia cu promisiunea unor credite pe care această ţară intenţionează să le acorde României, a «nor investiţii serioase şi cu un ... expert japonez, care va lucra pe Kngă Ulm Spineanu.’ întrebat ce rost va avea această colaborare, ministrul român al Reformei a precizat că expertul japonez “va «tari competenţa Consiliului pentru Reformă în procesele „Raionale la nivel înalt, va asigura un flux internaţional mai eficient între ministere (?!), va fi util la elaborarea procedurilor de evaluare a impactului economico-social datorat-politicilor guvernamentale de transformare-restructurare şi dezvoltare în diverse domenii etc. Domeniile în care va lucra acest expert japonez, sînt, în opinia lui Ulm Spineanu, atît de cuprinzătoare încît, pentru a nu fî răi şi a ne întreba ce va face în acest caz ministrul Spineanu însuşi, ne vom limita a observa că efortul de consultanţă japonez îşi va pune amprenta asupra întregii politici de restructurare a economici româneşti.

Totul este minunat sau poate fi aşa, cu condiţia ca fiecare român să devină măcar o jumătate de japonez. Lăsînd gluma (amară) la o parte, să amintim că marii programatori economici japonezi au afirmat în timpul vizitei preşedintelui Constantinescu în ţara lor că ar fi bine ca guvernul român s-o lase mai moale cu terapia de şoc, că marii coloşi industriali nu pot fi restructuraţi peste noapte şi că, în general, nu poţi construi doar pe dărîmături. Este de aşteptat ca expertul japonez să-l consilieze pe ministrul Reformei în acest sens. Faptul ar putea da naştere însă unor contradicţii greu de rezolvat Să nu uităm că în aceste zile se află în România reprezentantul Fondului Monetar-Internaţional, care analizează modul în care guvernul Ciorbea aplică programul terapiei ^ şoc elaborat de respectivul organism internaţional şi condiţionează următoarele tranşe de împrumut tocmai de îndeplinirea angajamentelor cuprinse în program. Ale cui sfaturi, le va urma guvernul Ciorbea? Pe cele ale specialistului în reformă adus din Japonia de preşedintele Constantinescu, ori pe cele ale specialistului

> bani al FMI?

Deschiderea Consul ungar strică pacea socială din Ciuj-Napoca

n E i a i a - y - - - - :

■ o d n n f ff r?i t *r” l - > 'î- ~ - ■*

D R A P E L U L

A F O S T , E U R A T ţ ^ ^ ; l ^ % ! S T A T U I A L U I A F O S T P R O F jClimatul de înţelegere

inlcretnică din Ciuj-Napoca se deteriorează. La un interval de ore, cile un simbol ăl fiecărei

: comunităţi, română şi maghiară, a suferit intervenţia părţii adverse. în noaptea de joi spre vineri, soclul statuii lui Avram Iancu a fost murdărit, fiind scris pe el cuvîntul Bokor, însemnînd, în limba maghiară, opincă. Ieri dimineaţă, aşa cum anticipa primarul Gheorghe Funar, steagul ungar a fost luat de pe

- clădirea din Piaţa Unirii în care s-a deschis Consulatul Ungariei.

' în ambele cazuri, autorii au rămas, necunoscuţi. Primarul a primit cu plăcere vestea îndepărtării steagului, dar neagă că s-a implicat în această acţiune.- Steagul ungar a fost luat ieri, în jurul orei 10,30, de către o persoană care a folosit o scară. . Bărbatul era însoţit de doi colegi, cei trei coborînd dintr-o Dacie de culoare roşie. Consulul Bitay Karoly a vorbit de la fereastră cu cel care a confiscat steagul. Acesta i-a spus că execută un ordin, a luat drapelul şi a coborît. Diplomatul ungar a înştiinţat imediat Ministerul Ungar de Externe, Ambasada Ungariei la Bucureşti şi Prefectura judeţului. Bitay Karoli s-a abţinut de Ia comentarii, spunînd doar că “în diplomaţie, astfel de fapte

reprezintă ceva neobiîhuit”. ' .■ Şi Ministerul de Externe român a fost prudent în declaraţii. De la Biroul de presă al M. A.E. am aflat că se speră ca acest incident să fie rezolvat, cu raţiune, pe plan local.

Poliţia clujeană anchetează, la sesizarea - Prefecturii, circumstanţele cazului, încadrat Ia infracţiunea de furt. Cercetarea

, ar putea fî înlesnită de faptul că personalul Consulatului Na

' fotografiat pe cei care au luat steagul. O poziţie oficială a Prefecturii clujene va Q dată publicităţii după finalizarea demersurilor Poliţiei.

Primarul Gheorghe Funar declară că a aflat abia după o oră de cele întîmpla te în Piaţa Unirii şi neagă orice implicare a sa. Ieri, la ora 12, Funar a ţinuto conferinţă de presă, exprimîndu-şi satisfacţia că s-a intrat în legalitate prin confiscarea steagului. Primarul afirmă că steagul a fost amplasat

- ilegal, întrucît clădirea din Piaţa Unirii nu este imobilul oficial al Consulatului, fiind proprietatea Bisericii Reformate.

De altfel, întreaga conducere a filialei Cluj a P.U.N.R. salută îndepărtarea steagului. “Prea îi lăsăm pe unguri să ni sc urce în cap cu drapelele şi aroganţa lor nemeşească”, spune deputatul

Primarul Gh. Funar este hotărît să îndepărteze toate simbolurile ungare de pe clădirea din Piaţa Unirii nr. 23

Vasile Matei. El apreciază că românii şi-au manifestat astfel “dragostea” faţă de drapelul ungar şi faţă de “cozile de topor care i-au ajutat pe unguri să-l pună acolo”.

Chiar dacă implicarea lui Gheorghe Funar în acţiunea de ieri este greu de probat, ridicarea steagului concretizează o promisiune făcută public de primar. Funar a mai făgăduit că va da jos de pe zidul clădirii din Piaţa Unirii nr. 23 şi placa bilingvă care atestă funcţionarea în incintă a Consulatului. Corpul de control al primarului a amendat deja cu 20 de milioane de lei Biserica Reformată, proprietarul clădirii, pentru că placa a fost instalată fără avizul Primăriei. Primarul aşteaptă ca procesele verbale de constatare să ajungă, prin poştă, la contravient pentru a avea posibilitatea legală de a interveni. “Dacă, după ce ajung procesele verbale, faţada nu va fi readusă la starea iniţială, vom trece . imediat la execuţie şi vom da jos placa”, afirmă Funar. .

Caius CHIOREAN

Prefectul nu acceptă

introducerea inscripţiilor

bilingve în Săvădisla

' Prefectul Alexandru Fărcaş a respins,, pentru moment; cererea primarului din Săvădisla de a introduce inscripţionarea bilingvă pe cîteva din indicatoarele rutiere situate la intrarea şi ieşirea unor localităţi de pe raza comunei. -

Cererea primarului Attila Adalbert B o r d o s e s t e întemeiată pe Ordonanţa 22 a guvernului Ciorbea. Prefectul este de acord că procedura solicitată este legală, dar crede că .spiritul ordonanţei este încălcat de denumirile în limba maghiară propuse să fie trecute pe indicatoare.

“Am cerut lămuriri Guvernului în privinţa aplicării Ordonanţei,- deoarece am constatat că există tendinţa de a se utiliza denumiri din epoci istorice revolute, medievală, habsburgică şi horthystă. Aşa ceva:nu a stat în intenţia legiuitorului, întrucît aceasta ar echivala cu schimbarea de denumire”, declară prefectul Fărcaş. -

în hîrtia înaintată Consiliului judeţean, primarul Bordos solicita ca Săvădisla să se numească Tordaszentlaszlo, la Vlaha să-i mai spună Magyarfenes, iar Liteni să aibă şi denumirea oficială de Magyarleta. în comuna Săvădisla, 30 de kilometri de Ciuj-Napoca, procentul etnicilor maghiari este de 52,16 la sută.

(C.C.)

Scrisoare d e s c h is ă d o m n u lu i m in is tru de In te rn eStimate domnule ministru,

Respectul meu pentru tot ce presupunePersoana dumneavoastră este deosebit. Respect Pentru concepţia politică şi pentru încercarea de a face ordine în ţară prin reforma Ministerului de Interne. In ideea acestui respect sînt obligat sâ vâ atrag atenţia asupra unor probleme grave. Sînt obligat să fac acest lucru în numele onoarei ?i prestanţei meseriei mele. Sînt medic primar Pediatru, cadru universitar la UMF Cluj, şi averea mea, domnule ministru, este alcătuită din cărţi, nopţi nedormite, lupte de zi cu zi cu «oala şi moartea. Este, se pare, foarte mult pentruo viaţă şi acest lucru explică de ce medicul îşi ţoloseşte pensia doar 3 zile (după statistici internaţionale). Această avere şi viaţă o au toţi medicii care lucrează în cadrul Spitalului de copu Cluj şi în numele cărora vă scriu, fiind şi director al acestui spital.

Dacă trebuie să suportăm consecinţele acestei profesii pe care trebuie să o facem in numele Vieţii, nu văd de ce trebuie să acceptăm PROSTIA AGRESIVĂ, UMILINŢA la care sîntem supuşi de un anumit timp, pentru că puţini văd nedreptatea socială în care trăim.

Prostia agresivă a unor opriţi pe scara dezvoltării minţii, care nu înţeleg că medicul este cel care încearcă să-i ajute în alinarea suferinţei, prostia agresiv^ a unui reporter TV care, la salariul de multe milioane de lei (pentru că ştie citi corect de pe un ecran), îi prezintă pe cei care salvează vieţi drept “ciubucari”, prostia agresivă a unor “boschetari de

Dr. loan FIG A N, m edic prim ar p ed ia& Ur diicctq&ul

Spitalulu i decontinuare în

m iNAPOCA

O p o z i ţ i a u n g a r ă c e r e d e m i s i a m i n i s t r u l u i

c a r e r ă s p u n d e d e s e r v i c i i l e s e c r e t eComisia pentru siguranţă

naţională a Parlamentului Ungariei a dat publicităţii raportul privind "Acţiunea Mesteacănul”, iniţiativă în cadrul căreia Biroul pentru Informaţii (Bl), unul dintre serviciile secrete civile ungare, a spionat mai mulţi deputaţi ai forului legislativ ungar. Raportul are 16. pagini şi prezentarea sa publică este o premieră, chiar dacă, aşa cum se specifică, el nu conţine secrete de serviciu. Publicarea în urmă cu cîteva luni în

principalele cotidiane ungare de date despre "A cţiunea Mesteacănul” a şocat cercurile politice şi opinia publică din Ungaria. Istvân N ikolits, m inistru fără portofo liu , însărcinat cu supravegherea serviciilor secrete, a fost chiar nevoit să-şi întrerupă o vizită în străinătate pen tru a atenua scandalul p rovocat de ilegalită ţile com ise de subordonaţii săi.

"Acţiunea Mesteacănul” s-a născut în urm a. in iţia tivei Biroului pentru Informaţii de a

însărcina oficiu l său din Szabolcs - Szatmâr, judeţ situat in nord-estul Ungariei, la graniţa cu România şi Ucraina, de a strînge, cu m ijloace specifice, date privind colaborarea dintre lumea interlopă ungară şi cea a răufăcătorilor ucrainieni, români şi slovaci în domeniul crimei economice organizate. Din informaţiile Bl, rezultă că; în multe cazuri, sesizările organelor de frontieră,

Dorin SUCIU continuare în pagina a 16-a

A D E V Ă R U L .d e C i u l A G E N D A sîmbătă'duminică, 26-27 Iulie i 997 ( 2

• Azi: Calendarul ortodox'. Sf.Sfinţit Mc.Ermolae; Sf.Cuv. Paraschevi; Calendarul greco- mtolic: Ss.E rm olau, ep.m . şi părtaşii săi Ermip şi Erm ocrat (+313); Paraschiva, m. (+140); Calendarul romano-catolic:

Ss.Ioachim şi Ana.•M îin e : Calendarul ortodox:

+ ' S f.M are M c .T ăm ăd u ito r Pantelimon; Calendarul greco- catolic: D um inica 6 d.Rusalii; Sf.Pantelimon, medic m.(+ 305); Calendarul romano-catolic: + Duminica a 17-a de peste an; Sf.Pantelimon, medic m.

îi felicităm pe toţi cei care, împăr­tăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

( ^ E B E E O l N f :

PREFECTURA,CONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16, 'PRIMĂRIA CLt;J-NAK)CA:19/>0-30

• PR1MÂRIADEJ: 21-17-90• PWMÂRIAUJRDA:31-31-60

PRIMĂRIA CÎMP1ATURZH: 30001• PR1MÂRIAHUEDIN:25-1548

PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POUTIA CLUJ-NAPOCA: 955 si

43-27-27 - -• POLITIA FEROVIARĂ -

CLUJ-NAPOCA: 1349-76 .POLITIA DEJ: 21 -21 POUŢIAUIRDA: 31-21-21 :POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22. P0UT1AHUEDIN: 25-15-38 POUjlAGHERLA: 24-14-14 . POMPIERII: 981 PROIV-CIUClVilĂ 982 GARDA FINANCIARĂ CUJJ:19-52-23 si 19-16-70, int 158

SALVAREA: 961 ■ "• SALVAREA CFR: 19-85-91

INTERNATIONAL: 971 ' INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 DERANJAMENIE:921ORA EXACTA: 958 REGIAAUTONOMĂDE TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-87-48 SCMONIENAYSA.DISPECERAT: 41-51-71 • -

■ REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02

• S.C. "SALPREST' SA DISPECERAT: 19-55-22 y 'COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS- PORTREaDmiRtn-10-12intlî2 -•

• SC PRIVAL: 17-43-86• DISTRIBUI! AGATELOR NATURALE'.

INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT. 433424. ,

• KEaSTRIJL AUTO ROMÂN: ‘ Şefreprczcnlanţi' 43-38-10 : " Montaţii: A3-38-I1

, Hală inspecţii: 43-38r08. . .

CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to g a ra II: :

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, miercuri, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, jo i, vineri şi sîmbătă Ia ora 11,00. .• Cluj-Napoca - M isco lc, cu plecare'din Cluj-Napoca m iercuri ora 7,00 şi

înapoiere din Miscolc jo i ora 11,00.

IN F O R M A Ţ II A utogara I: 14-24-26

A utogara II: 43-52-78

G U R S l M l F M

T A R O M : luni-viocri Cluj Cluj -> line.

7,00 S,00 S,30 9.30 .18,15 19,15 19,45 - 20,45 11,50 12,50 1 3 3 15^0* *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: pentru cetăţeni romani

si străini - 200.000 leiTELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

DAC AIR: înccpind cu data dc 5 mai ic \a opera >i pc ruta: Cluj Timişoara -> Budapesta 6,45 7,30 - 8,20 9,10 Budapesta -^Timişoara Quj

20,00 21,50 - 22,40 23^5 B-dul Eroilor 6-S

I I I . . l'M f-70. l«;-20-K7, ll-F .I’AX- 19-78-tV.,

Policlin ica fă ră p la tă "Familia Sfintă"

în perioada 14 iulie - 15 august 1997, Policlinica Iară plată "Familia Sfintă” este închisă pentru concedii de odihnă,

FARMACIIFarmacii de serviciu: sîmbătă,

26 iulie: Farmacia nr.4 “HEDERA”, str.Gh.Dojanr.32, telefon 13-00-77, orar 8-20,

Farmacia nf-T^P-fa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-14, Farmacia nr. 27 "MERCUR”, Aleea Detunata nr. 1, telefon 14-Ş1-37, orar 8-13, Farmacia n r.: 57 Cart.Mănăştur Compl. Union, telefon 16-56-15, orar 8-13, Farmacia ”ZEA”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75-96, orar 9-15, Farmacia nr. 5 “CLEMATIS”, Piaţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-20; duminică, 27 iulie; Farmacia nr.4 “HEDERA” str.Gh.Doja nr.32, telefon 13-00-77, orar 8-20,

Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr. 37, telefon 19-46-06, orar 8-14, Farmacia nr. 5 “CLEMATIS’V Piaţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-20.

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia’CORAFARM”, str. Ion Meşter nr.

4, telefon 17-51-05. ' • Garda de noapte: Farmacia nr.4

“HEDERA”, str.Gh.Doja nr.32, telefon 13-00-77, orar 20-8.. <

VICTORIA - Jn r în doi - SUA - prem iera (10: 12: 14. 16: l!Î: 20) * ARTA - M ichad - SUA - premier.) f l 0 ; ' l 2 : 14: 16, ÎS ; 2-J) * MĂRĂSTI - .« li A: Prieten ţi duşman - SUA (13; 17: I'J): -ifil.1 IJ tiralia «trici treaba - SUA (13.30: 15.30; 17,30) « FAVORIT - Doamna şi vagabondai - SUA ( 11; 13: I ' l~. 19)

’ITKDA: l'OX - închistarea îngerilor - S I /A ; '] 1M:R1'TU[ I IJ - 25-29.07- Kivr maxim - SUA.

lll 'J : ARTA - 25-27.07. Din jungln-n jungla - SUA: 2S-JI.U7" Stripteasc - SUA,

GHKRLA: PA CEA - 25-27.07: |Striptcase - SUA; 28-3J.07: Nevastă dc ora bogat - SUA. 25-31 iulie 1997 |

B IB L IO T E C I■ B.C.U. "Lucian Blaga'.' (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: închis. -

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri; 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogăiniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogăiniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE’ DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogăiniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- dumiriica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13? sîmbătă, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogăiniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16 .. ;

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Oran luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Hdtai" (strada Clinicilor 18). Orar. zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca C lubului Studenţesc Creştin (strada Kogăiniceanu 7 - 9). Orar. maţi: 18-19 ; joi 19 - 20.

. ■ Biblioteca Centrului C ultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca C entrului C ultural German ”Hermann O berth” (str.

:Memorandiimulml 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. .

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Oran luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

, ■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.CIiniciior nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi). .

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donatii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul N aţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 1 0 -1 6 ; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminica 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă c i duminică între orele 10- i4. ■ ,

■ Parcul Etnografic "Romuius Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis

• Sîmbătă, 26 iulie P ro g ra m u l Îs - 7 ,00 B ună

dimineaţa ... de la Iaşi; 8,30 Alfa şi Omega; 9,05 Micul Yeti 2 - Drumul spre casă; 10,15 Tip Top, Mini Top; 10,45 Film: Pregătiţi-vă batistele; 12,35 Serial: Mork & Mindy; 13,00 America sălbatică (docum entar); 13,30 Ecranul; 14,00 TVR Info; 14,15 M apam ond; 14,45 Tum ul Babei; 17,00 Universul misterios al lui A.C.CIarke (documentar); 17,30 A lo; tu a leg i! ; 18,00 Serial: H o llyoaks; 18,30 P o v eşti din copilărie; 19,00 Teleenciclopedia;20.00 Jurnal, meteo, sport; 20,35 Săptămîna sportivă; 21,00 Serial: S avannah; 2 2 ,0 0 C ascad o ru l jocului. Marea loterie a miliardelor; 23,50 Ciclism Turul Franţei (rez.); 0,00 Serial: D etectivul din Los A ngeles; 0,50 S îm bătă noap tea ' Ia...dans.

Program ul 2: 8,00 Serial: Lupii aerului; 9,00 Pas cu pas; 9,30 Ajuta­te singur!; 10,00 Morido-blitz; 11,00 Întîlnirea de sîmbătă de la Cluj- N ap o ca ;. 13 ,00: A c tu a lita tea culturală; 13,30 Serial: M isterele S .P .; 14,30 Serial: Un bunic fericit;15.00 TVR Info ; 15,10 Isto ria invenţiilor; 15,20 Doar o vorbă săţ- i mai spun! (R ); 15,30 D esene animate; 16,00 Secretele nisipului;17.00 Şeicul; 17,50 TVR Info; 18,00 Serata muzicală; 19,00 Cazuri şi necazuri în dragoste; 20,00 Film: Mincinoasa (p .1 ) ; 22,00 Jurnal;22 .10 M inc inoasa (p. II); 0,00 TVM; 1,30 Jazz Alivc Medalion.

PRO TV: 7,00 Desene animate;8.10 Povestea zilei; 8,30 Serial: Flipper; 9,00 Noile aventuri ale lui Flipper, 10,00 Stan şi Bran; 11,00 Film: Zile cu vin şi trandafiri (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film:

Agatha; 14,35 Motor Sport Magazin; .14,50 Sport pe plajă; 15,05 Rugby: Africa de Sud - Noua Zeelandă;- 16,00 Film: Fiul răzvrătit; 17,30 Serial: Walker, poliţist texan; 18 ,15 ' Adevărul gol-goluţ; 18,45 Te uiţi şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: Ziua şacalului; 22,25 Ştirile PRO TV; 22 ,30 Serial: S trăzile crimei (SUA ’96); 23,20 Ştirile Pro Tv; 23,35 Serial: Nemuritorul; 0,25 Generaţia PRO; 1,00 Sport la minut - ştiri sportive; 1,25 Solitaire (film erotic); 3,00 Agatha (r); 4,35 Ziua şacalului (r). . .

Duminică, 27 iulie P ro g ra m u l 1: 7 ,0 0 B ună

dimineaţa!; 8,30 Lumină din lumină; 9,05 Serial: De la Apenini la Ânzi; 9,35 L egenda A lbei ca Z ăpada (desene animate); 10,00 Ala bala, p o rto ca la ; 11,00 V ia ţa sa tu lu i (magazin); 12,30 Ce vrăji a mai făcut nevastâ-mea Samantha?; 13,00 National Geographic (documentar): în lumea aligatorului; 14,00 TVR Info; 14,15 Atlas (magazin); 14,45 Video-magazin ... în zodia iubirii cu îndrăgostiţi şi... suspans: iubirea nu are vacanţă!; 17,00 Star Trek; 18,00 7 zile în România; 18,30 Poveşti din copilărie (desene animate); 19,00 Robingo; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai, spun!; 20,00 Jurnal, m eteo; 20,30 D um inica sportivă; 20,50 T rag e rile LO TO ; 2 1 ,0 0 F ilm : D ragoste de m am ă (SU A 1989, p.II); 22,55 Pariul Trio (alergare hipică); 23,00 TVR Info; 23,05 Cam ei P lan e t O lim p .’ E m isiune muzicală estivală; 0,05 Arena Sport,

P rogram ul 2:8,00 L u p i i sc r trJ -g9 .0 0 Pas cu pls ( e m i s i u n e , ? ^ ş tiin ţă ) ; 9,30 Ferestre d e s e ' ‘10.00 Serial: Leonard B e r n s t e :11.00 5x2. Magazia d u m i D * ^ *Ia ş i ; 13,00 M em oria rom ânesc; 13,30 S erial: jS ank t Petersburgului; 1 4 , 3 b n n i f fericit; 1 5 ,I O 1 V j ^ invenţiilor, 15,30 C hoppy ş *(desene'animate); 1 6 ,0 0 nisipului; 17,00 Şeicul-, 1 7 Info; 18,00 Serata m u z i c a l i i Sensul tranziţiei; 2 0 ,0 0 C n r r p la c e ? M uzică şi u m o r ; 2 1 Repriza a treia (m a g a z in spoi2 3 .0 0 Frumoasa şi B e s t i a ; O TV M . M esager; 0 , 3 0 V a r i e t internaţionale.

PR O TV; 7,00 D e s e n e animi,8.30 Serial: Fiica o c c a n u l u l ; - S uper Abracadabra; 1 0 , 3 0 r?i O brazn icii; 12,30 S o m e t b i n ; Right; 12,55 Ştirile P r o T V ; 1 News Radio; 13,30 S e r i a l : D 1 de e lită ; 14,20 C h e s t i u n e a zi 14 ,5 0 Sport pe p l a j ă ; 15fel Automobilism: MP d e F o r m u l a Ml G erm aniei; 16,45 G i l l e t t e S j ţ j17 .00 Lumea f ilm u lu i ( m ă g a r17.30 Terra 2; 18,30 B e v e r l y19.30 Ştirile Pro Tv; 2 0 , 0 0 F î k dragoste tîrzie;21,55 Ş t i r i l e P n :22.00 Fotomodele; 2 3 , 0 0 Ş t i r i le T v ; 23 ,15 Prima p a g i n a ; 23 Procesul etapei; 0 ,50 S p o r t l a r r ; - ştiri sportive; 1^5 F i l m : O b n c (rj; 3,00 O dragoste t î r z i e ( r k D etectivi de elită ( r ) ; 5 , 3 5 " f c(r). . ' . . ____

Redacţia nu hi a s u m a resps bilitatea pentru schimbările inter?.In programele posturilor d e telertl J]

RADIO CLUJ )vSWSTOSSSSSSSSSaSÎSSiSSÎSS 'Sîmbătă, 26 iulie ■

6.00 Bună dimineaţa - Actualităţi ş i .m u z ică ; re d a c to r Z orin D iaconescu. 8,00 Em isiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ş tiri. 10,05 M agazin european , red ac to r T ra ian B radea; 11,00 R adioconex iun i - d ivertism ent. Realizatori Dan Banciu, Francisc Nona şi M ihaela Livădaru. 13,00 Radiojurnal Bucureşti, 13,15 Ieri, azi, mîine. O emisiune care vă ţine ia curent cu trecutul, prezentul şi viitorul, redactor Virginia Fetinca.16.00 Emisiunea în limba maghiară.18.00 B u le tin de ştiri: 18,05 Anticipaţie: îm miez de vară despre iarnă - cu participarea Regiei de Termoficare, Romgaz, a Primăriei C lu j-N ap o ca ... T e le fo n u l , de in terven ţie în em isie este 064 / 420031 . M odera to r C onstan tin Mustaţă. 20,00 B uletin de ş t ir i- 20,05 Din grădina cu flori multe, muzică populară Ia cerere, prezintă C odru ţa A ron V ârtic ; 22 ,00 închiderea programului. ■ f

Duminică, 27 iulie8.00 Din grădina cu flori multe.

Dedicaţii muzicale, redactor Florin M untean. 9,00 Dor călător prin Transilvania - Program de muzică populară, redactor Florin Muntean. 9,45 Zîmbet de soare - o emisiune pentru toţi cop iii, redactor Ana H uţanu. 10,00 A pără to rii g liei tran s ilv an e . R e d ac to r Sergiu Vitaiian Vaida;. 10,30 Diligenţa de B izan ţ. O em is iu n e de F lo rin

Sîmbătă, 26 iulie 7 , 0 0 - 1 1 , 0 0

Radioprogram “Primul . 7 ,00.

W 8 I - Radiojurnal România Actualităţi. 8,00, 10,00, 12,00 Ştiri localc. 12,00-18,00 “Pc apa sîmbetei", radioprogram cu şi pentru tineri -13,00- 13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 14,00,16,00,19,00 Ştiri locale. 17,05- 19,OOMuzicS, publicitate. 19,05-21,30 “Top Rcmcmbcr", realizator Dan Crcţa. 21,00-6,00 Muzică, publicitate. 21,00 Retrospectiva ştirilo r zilei. 21,30-23,00 Muzică, publicitate. 23,00-2,60 “Noaptea cu CD Radio” - dcdicaţii muzicalc. 7,00-8,00 Muzică, publicitate.

Duminică, 27 iulie !8,00 -12,00 Radioprogram “Primul

salut”. 8,00, 10,00,12,00 Ştiri localc. 12,30 - 13,00 “CD Country Music", realizator Dan Crcţa. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi.

14.00.16.00, 19,00 Ştiri localc. 17,05-19.00 Muzică, publicitate. 19,30 - 20,00 “Traista cu poveşti”, emisiune pentru copii. 21,00 - 6,00 Muzică, publicitate.21.00 , '24,00, 2,00, 4,00, 6 ,00 ' Retrospectiva ştirilor zilei.

Ssmbălâ, 26 iulie Contact ştiri: 7,30-19,30

„ f a ___(din oră în oră,Î M Î â C T cu excepţia

- -1 8 ,3 0 ) Buletinul de ştiri B.B.C. World Scrvicc la ora18.00. 5,00 Bună dimineaţa, România! (Meteo, Rcmcmbcr, Sport, Horoscop, Aniversări, 7:45 Revista Presei Centrale).8.00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo - zona Cluj, Principalele titluri din presa locală, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Programul cinematografe, Horoscop şLAnivcrsâri, Contact Sport, Revista presei localc). 11,10 Contact AUTO (în colaborare cu "Auto-Pro/ Auto-Piaţa"). 12,50 Contact Politic - realizator Roxana Niculescu Costci.

Emisiune de comentariu politic. 13,00 Contact Film- realizator Liana Stanciu. Prezentarea premierelor săptămînii, comentarii de specialitate, recomandări, interviuri, extrase din coloanele sonore ale filmelor. 16,00 Top 50 - realizator Cristian Schncbli. Clasamentul săptămînal al celor mai bune 50 de noutăţi muzicale, alcătuit pe baza scrisorilor primite de Ia ascultători. 19,00 Seara la Cluj-Napoca (muzică, divertisment super-week-end, 19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Party AII The Time. Program de discotecă... la Radio Contact şi multe surprize!!!

Duminică, 27 iulie Contact ştiri: 7,30-19,30 (din oră în

oră, cu cxccpţia 18,30) Buletinul de ştiri Il.B.C.AVorld Service la ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa, România! (Meteo, Remcmber, Sport, Informaţii diverse).. 8,00 Azi în Cluj-Napoca (Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, Horoscop şi

Aniversări). 11,10 Fir direct cu America - realizator Aurelia Boriga. Actualitatea “de peste ocean” în prezentarea corespondentei noastre din Los Angeles. 17,00 Contact F.M.; 19,00 Seara la Cluj-Napoca (muzică, divertisment, informaţii diverse, 19,00-19,20 Pepsi Music Show). 19,30 Retrospectiva ştirilor locale Radio Contact ale săptămînii. 21,00 Agenda sportivă clujeană - realizator Ramona Mânzat (informaţii despre rezultatele echipclor clujene şi cronici de la meciurile jucate de acestea, interviuri şi invitaţi in studio carc pot răspunde. întrebărilor iubitorilor sportului din oraşul nostru). 22,00 Sport Week-end - talkshow ”Ora dc fotbal” în colaborare cu "Sportul Româncsc”, invitaţi de marcă şi informaţii; proaspete din lumea sp a tu lu i) . 0,00 Legende Rock - realizatori Alcx-Rcvcnco şi Cristian

* Dicianu.- • < • '

Săsărman. 11,00 Radioduminica. La m icrofon A nca M ureşan. 13,00 R a d io ju rn a l B u c u reş ti. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 A propos, redactori Stela Maria Rareş şi Sergiu Alex. 20,00 D in grădina cu flori

-multe' muzică populară la cerere, red ac to r F lorin M untean. 21 ,50 Buletin de ştiri. 22,00 închiderea programului. '

UNIPLUS RadioSîmbătă, 26 iulie

6.00-10,00 Un alt început. 10,00-11.00 R oton M usic. 11,00-13,00 "Careul de aşi” (emisiune concurs)- realizator Gergeta Todoruţ. 13,00-14.00 Music non stop. 14,00-14,30 Program inform ativ BBC. 15.00- 15.05 Ştirile Uniplus; 15,05- 18,00 ”C o ck ta il W eek-end m ag az in ” . .18,00-18,45 P rogram inform ativ BBC. 19,00-21,00 “M usic m ix” . > 21 ,00-21,30 Program in fo rm a tiv . BBC. 21 ,30 -4 ,00 “ P arty on the

. radio” . 4,00-6,00 VOA Express.. , Duminică, 27 iulie

6.00-10,00 Un alt îînceput. 10,00-12.00 ”Astroclub” - realizator Delia Balabari. 12,00-14,00 "M iracolul su n e te lo r” - rea liza to r C ris tian M u re şa n .1 4 ,00 -14 ,30 P ro g ram informativ BBC. 15,00-15,05 Ştirile U n ip lu s .1 5 ,05 -18 ,00 W eek -en d magazin. 18,00 - 18,45 Program in fo rm a tiv BBC, 1 9 ,0 0 -2 0 ,3 0 Overdose. 20,30-21,00 “VIP-uri în v acan ţă . 2 1 ,0 0 -2 1;30 P rogram informativ BBC. 21,30-23,00 Top Slow - realizator Rona. 23,00-0,15 “ Top 1 90 .240” ; 00 ,15 - 0 2 ,0 0 “Music non stop” . 2,00-6,00 VOA Express.

A R a d i o S o n i c

r P O L IC L IN IC A y IN T E R S E R V 1 S A H

str. Pascal? nr.5, e a r t . O i e o r g a ..INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ N E I

L0G1E ♦ PSIHIATRIE ♦ E N D O Q i NOIXX3E ♦ REUMATOLOGEI ( EC0GRAF1E ♦ A L E R G O U O Q

. DtBMATOLOaE ♦ C H I U U R ORTOPEDIE ♦ 0.R.L ♦ O FTA JL A K X t

GINECOLOGIE ♦ O N C O L O G E PEDIATRIE f U R O I jO C S E

‘ ' ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • E C O G R A K EnmiBări D«]ip!«r - Histeri

peotri sterilitate f e i o m i x i LABORATOR

(Biochimie - Bactcriologie I m a n Parazitologie Deta-iranare R h - f ix e , sarcină - Anligen H B S - V A iv a T< ^ Eiaminări citologice p e n t r a cancerului de col uterin - I n v e s t i g a i ţ sterilitatea feminină şi m a s c u l i n ă ) ZILN IC , in c lu s iv O V J î w u S

• orele 7 - 2 1 . Medic de gardă: o r e l e 2 1 -

R e z e rv a re , e o B s - n ^ i i ^ l a t e i .

’ . FM a g , 7 M H z

^ . S îm bătă, 26 iiilieŞtiri: 12, 16, 18 . Mondo Sport:

9.15. Horoscop: 8 ,40 ; 10,40. Program cinema: 9,30. 8,00-12,00 C afeau a , d in pat. 12 ,0 0 -1 3 ,0 0 C oncurs R ad io Sonic şi Ş trandul Municipal. 13,00-15,00 Miss Radio : Sonic (co n cu rs).- 1 5 ,0 0 -1 9 ,0 0 ' M uzică ş i... 19 ,0 0 -2 0 ,0 0 A sso s Radio O nc (hip-hop). 20 ,00-23,00 Seara unei nopţi de vară, 23,00 Party.

Dum inică, 27 iulie .Ştiri: 12, 16, 18. M ondo Sport:

9.15. Horoscop: 8 ,40 ; 10 ,40. Program cinema: 9,30. 8,00-12,00 C afeaua d in pal. 1 2 ,0 0 -1 3 ,0 0 C oncurs R adio Sonic şi Ş trandul Municipal. 13,00-17,00 Siesta Sonic.1 7 .0 0 -1 8 ,0 0 A ssos R ad io O ne (reluare). 18,00-20,00 în pragul serii.2 0 .0 0 -2 3 ,0 0 Seara unei nop ţi d e vară, 23,00 Agenda Jazz.

S.C. Dental IţoVJ SOCOLO V

-ap-Calea M o ţi lo r 1 0 6 T ra tam en te s t

c o m p le x e i> terapie> protetică ( c e r a u a i i c â )> Chirurgie ( r e z e c ţ i i , ii?!

Programări la t e l . :Zilnic o r a r ;

sîn ih j'ita P e n tru s t u d e n ţ i , -iotşom eri, reducere 2 0 V

fol

că

râsBrScNf

Hj

tn:sa

H iH H UK U H lvlr.iniHÂ i

Df.WiGElA C Ă U l S, S t r . P r a h o v e i

P R O C .R A M O F T a j

L , M i, V ,S 1

Tel.: 42.56J8;

AUANTAANTISTJÎcîţrU F E L U s i " I

f~ r _ 1

Gardă de n o a p t e J • ®l----- *3 pc

Linia telefonicăcriză si prevenţie a

de LABORATORUL

HUiTMi CLUJ stă u “de luni pînă v in e ri, j , , „

Va aşteptă n t T *numărul 186864 . - f * ■/*

NcaciSt),

dil

sîmbătă-duminică, 26-27 iulie 1997 R O Z A V Î m U R I L O R A D E V A A O L 'c a e C l u j

p a c t u l de la M a d rid ” «|(iipotri\a terorism ului

ni

** A r g e n t i n i a n u l A dolfo l^ cx^ z. E s q u iv e l , laureat al

N obel pentru Pace, - c ^ i e r s e organizaţii şi grupări

acifiste , sectoare ecleziasticeii u n e l e p artid e , basce au intervenit c a m ediatori pe lîngă l i d e r i i organ izaţiei teroriste E T A pentru a împiedica asasinarea de către iceasta a co n s ilie ru lu i partidu lu i P o p u la r (PP) Miguel A n g e l Blanco, în vârstă d e 2 9 d e ani, în localitatea b a s c ă E nnua, sechestrat în z iu a de 10 iulie. EÎA a solicitat ca guvernul spaniol să accepte, în decurs <fe 48 de ore, c a to ţi deţinuţii&i rin d u rile sa le care-şi ispăşesc pedepsele pe întreg teritoriul S p a n ie i să fie regrupaţi în închisorile din ţara B a sc ilo r şi N avana. Venind la p u te re în m ai1996, g u v e rn u l lu i Jose Maria A m a r a ho tărît să înceteze o r ic e contact cu ETA. Astfel îneît, nedîndu-

s e c u rs cererii formulate de conducerea organizaţiei teroriste, Blanco a fost găsit abandonat, cu două gloanţe în cap, odată cu expirarea termenului de 48 de ore. A decedat la mai puţin de 24 de ore după aceea.

Pe to t cuprinsul Spaniei, milioane de persoane au ieşit în stradă pentru a protesta paşnic - “cu mîinile curate” - împotriva acestei crime şi a celorlalte peste 800 comise de ETA în cei 30 de ani de cînd şi-a început lupta armată. în afară de im ensele acţiuni populare de protest, coaliţia “Herri Batasuna” (HB), braţul politic al ETA, a fost condam nată de către toate partidele politice democrate,

’ spaniole, care au optat pentru o. “ruptură totală şi definitivă” cu ea. Considerînd că “nu mai este nimic de vorbit sau de dialogat” cu aceasta şi că “numai izolarea sa pe planrpolitic este calea care va aduce normalitatea în Ţara Bascilor” , forţele politice au trecut la un boicot imediat după

asasinarea lu i Blanco, prin constituirea “Pactului de la Madrid”, din care fac parte toate partidele democrate spaniole hotărîte să lup te îm potriva terorismului. în scopul izolării “com plicilor ETA”, partidele democratice basce au alcătuit la rîndul lor, Pactul pentru Normalizarea şi Pacificarea Ţării Bascilor, în cadrul aşa-numitei “Mese de Ia Ajuria Enea”. După luarea hotărîrii de boicotare a HB, o primă iniţiativă aparţinînd Partidului Socialist Basc (PSE), a fost înlăturarea prim arului locatităţiiMondragon (provincia Guipzcoa), membru al coaliţiei HB, prilej cu care PSE a anunţat că va prezenta m oţiuni de cenzură pentru schimbarea primarilor membri ai HB şi din alte localităţi, în locul acestora fiind preferaţi membri ai Partidului N aţionalist Basc (PNV). La rîndul său, PNV şi-a anunţat disponibilitatea de a sprijin i toate m oţiunile de cenzură în vederea înlocuirii celor 25 de primari reprezentînd coaliţia HB din Ţara Bascilor, subliniind însă că “trebuie întinsă coarda, dar nu ruptă”, deoarece nu trebuie uitat faptul că 15 la sută din voturile bascilor revin

acestei coaliţii, r -O manifestaţie convocată de

"coaliţia HB pentru ziua de 19 iulie în oraşul basc San Sebastiăn, pentru a cere din nou apropierea deţinuţilor ETA de teritoriul Ţării Bascilor, a fost interzisă de autorităţile basce. Grupul pacifist basc “Gesto por la Paz” (“Uh gest pentru pace”) a făcut un apel Ia populaţie pentru a nu lua parte la manifestaţia programată de HB, în cazul în care aceasta ar fi avut loc, iar preşedintele PP din Ţara Bascilor, Carlos Iturgaiz, a insistat asupra izolării politice, sociale şi sindicale a membrilor HB - “pînă ce vom reuşi să-i anihilăm cu legea în mină”.

Valului de proteste care a cuprins Spania cu prilejul ultimei atrocităţi comise de organizaţia ETA şi-au alăturat glasul înşişi deţinuţii ETA, Luis Gaston Arrieta şi Luis G orriti Pagola, aflaţi în închisoarea din Nanclares de Oca (Alava), au adresat organizaţiei ETA o scrisoare prin care îi cer să pună capăt atentatelor deoarece acestea “nu mai au nici o raţiune”. .

Şi ASEAN se extindeÂSEAN (Asociaţia Naţiunilor

din Asia de Sud-Est) a primit oficial încă două state membre, Laos şi Birmania, menţinînd statutul de observator al Cambodgiei, ţandidată căreia i s-a refuzat aderarea. Documentul de aderare a fost semnat de miniştrii de externe ai celor două ţări, Somsavat Langsavad şi Ohn Gyaw, în ajunul reuniunii anuale a miniştrilor de externe ai ASEAN, la care cele două noi state membre v o r putea să participe cu drepturi depline. Statul care lipseşte deocamdată este Cambodgia. Candidatura Phnom P enh-ului a fost suspendată la începutul lunii iulie de ASEAN, în urm a tulburărilor care au izbucnit după îndepărtarea unuia dintre cei doi coprem ieri, p rin ţu l Norodom Ranariddh.

Ţările membre ale ASEAN sînt: Laos, Binnania, Vietnam, Brunei, Thailanda, Filipine, Singapore, Indonezia şi Malayezia. De la înfiinţarea sa, în 1967, avînd cinci ţări membre, ASEAN s-a lărgit, de

trei ori: în urm a prim irii Bruneiului, în 1984, a V ietnam ului, în 1995, şi ă Laosului şi Binnaniei la 23 iulie 1997. Cele nouă ţări membre, dintre care unele, cum ar fi Singapore, înregistrează cele mai puternice creşteri economice din lume, însumează o populaţiei de aproape 480 m ilioane de locuitori. Concepută Ia început pentru a împiedica instaurarea comunismului în această regiune a lumii, ASEAN şi-a sărbătorit Ia 24 iulie cea de-a 30-a aniversare. Comerţul între ţările membre ale ASEAN este reglementat de un acord de liber- schimb, care prevede eliminarea treptată a tarifelor vamale, începînd din anul 2003. Celor două noi ţări membre ti se cere ca pînă în 2015 să elimine în întregime tarifele vamale, avînd la dispoziţie cu doi ani mai mult decît Vietnamul, pentru care data-limită este 2013. Ţările mai puternic dezvoltate din cadrul ASEAN vor trebui să elimine tarifele vamale pînă în anul 2010.

1^ După retrocedarea Hong vlj Kongului, cum stăm w cu peninsula Coreea?•rpts

IQE X 2 IBS KH X 2 SE

ME

După sarabanda retrocedării Hong-Kongului şi icola reuniunea la nivel înalt de la Denver a ‘G-f, este înţelept că ne întrebăm, de dragul

[ţvtailui, “cum stăm cu Coreea?” In definitiv, îh anunţat că negocierile cvadripartite - dintre * (mea de Nord, Coreea de Sud, China şi SUA - Vmcepe Ia New York, la 5 august.

Două întrebări persistă în. legătură cu circul utocedării H ong Kongului. De ce atîta agitaţie? One atunci cînd va începe noul secol sau cînd' va !i unificată C oreea vor avea loc festivităţi amatoare? Răspunsul este probabil acela că ‘ J”;tnea se arată atît de preocupată de afirmarea

“ V ~ 7r Ă"’V~ de m are putere al Chinei, îneît s-a produs1 us ;fcct hipnotizator la scară globală. După cum

aa de prevăzut, China a folosit prilejul pentru a teta şi înrădăcina formula “urmează Taiwanul”, dspâ revenirea teritoriului Macao în 1999. Depăşirea acestui sindrom va fi pentru Taipei cea ~ai mare provocare în materie de relaţii publice

diplomatice din următorii cîţiva ani. Lumea 'trebuie să recunoască faptul că Taiwanul “are "mie de mai mult spaţiu” pentru a acţiona în folosul tuturor. '

Dar să revenim la Coreea. Dintre numeroasele !rârţi aflate în prezent pe piaţă şi care se ocupă de tehnica “bătăliilor imaginare” ale unor ipotetice războaie viitoare, cea mai bună este. “Războiul următor” (de Caspar W einberger şi Peter Schweizer, apărută la Regenery Publishing Inc., New York, în 1996). Ea se înscrie în tradiţia “Marele război din Pacific”, a lui Hector C. Bywater, care a prevăzut atacul japonez de la Pearl liarbour în 1941 şi evoluţia conflictului cu mult înainte de a avea loc evenimentele. Weinberger,1

J> secretar al apărării sub administraţia preşedintelui ^pRonald Reagan, nu este un alarmist, ci mai curînd f i i un strateg sobru şi un savant în alcătuirea

previziunilor sale. El anticipează că slăbiciunea creseîndă a armatei americane va duce la un nou

W'î: război coreean, în care SUA s-ar confrunta încă j® |o dată cu China şi Coreea de Nord în 1998.,, 1 ‘ I Insuficienta întărire şi modernizare ar plasa Statele

^n'tc ™ s'tual'a (le a fi “nevoite să negocieze un - l y ţ acord nefavorabil din cauza carenţelor în forţele - | noastre armate”. Cartea analizează simulări pe 1 j l computer efectuate de US Naval War College în \gh' 1994 şi de Agenţia Centrală de Informaţii în 1995,

potrivit cărora un război între SUA şi China în Q inul 2005 va duce la victoria probabilă a

Beijingului. ■ .S j Tonalitatea accstei cărţi, este de natură să-i W «termine pe conducători să se pregătească, în

incit să nu sc întîmple ceea ce-j mai rău. a1 . moment în care părţile au convenit să se A - nulncască la New York, la începutul lunii august,

pcntni a Mfamino • - • *

>

>7»9

,sio(!

în anii ’70 şi ’80, islamismul politic a fost considerat cu preponderenţă drept un element de atragere a emigranţilor din m ediul rural deposedaţi de pămînturi sau a reacţionarilor cu vederi antioccidentale; acum atrage din ce în ce mai mult reprezentanţi ai clasei de mijloc, care au beneficiat de o educaţie, în ţări ca Iordania, Malayezia şi Pakistan, sporirea numărului de islamişti în adunările parlamentare a înviorat dezbaterea politică.

Cînd guvernele au împiedicat grupurile islamice să participe la procese politice legitime, au u rm at' perioade m arcate de radicalism. în 1992, posibila v ic to rie . a FrontulUi S alvării Islam ice ( F I S ) l a alegerile legislative din A lgeria a determinat guvernul să anuleze alegerile, să scoată FIS în afara legii şi să-i arunce în închisoare pe liderii acestei formaţiuni. Rezultatul a fost un sîngeros război civil, în care se estimează' .că au murit 60.000 de oameni pînă acum.

Folosirea am eninţării cu radicalismul islamic de către regim ul algerian pentru a-şi

justifica acţiunile represive a fost o profeţie care s-a împlinit S-ar fi putut ca desfăşurarea de alegeri libere şi corecte în A lgeria să fi dus la instaurarea unui stat islamic. Dar alternativa s-a dovedit cu mult mai rea. Lecţia Algeriei este următoarea: poate că este periculos să laşi democraţia să funcţioneze liber, dar este mult mai periculos să o sufoci.

menţiona: “Dacă oamenii vor şcoli religioase sau dacă doresc alte schimbări în societate sau în politică, cum le veţi spune că, într-un regim democratic, aceste lucruri nu le sânt permise?”.

Cum, într-adevăr? Poate că, prin înlăturarea lui Erbakan, armata turcă a respectaţ Constituţia ţării- Dar ea se face vinovată de ceea ce a fost

a

Radicalismul laicAr putea urma Turcia? Pbligîndu-

1 pe Erbakan să dem isioneze, generalii turci, păstrători tradiţionali ai Constituţiei laice a ţării, au argum entat că sprijinul său în favoarea şcolilor pentru studierea Coranului şi a programelor privind construirea de, moschei pregăteau drumul pentru făurirea unui stat Islamic. Susţinătorii lui Erbakan s- au pronunţat în favoarea unor astfel de eforturi, considerîndu-le m anifestări ale dem ocraţiei în acţiune. Said Abdullah Gul, fost m inistru în guvernul Erbakan,

- numit “fundamentalism laic” - adică refuzul de a tolera orice amestec între religie şi politică. Turcia are O lungă istorie de radicalism laic. Kemal

• Ataturk, primul preşedinte al ţării, a interzis purtarea fesului, activitatea sectelor musulmane şi călătoriile la

. Mecca pentru rugăciune. .Moştenirea sa continuă să existe.

_ Funcţionarelor civile nu li se permite nici acum să poarte văl la locul de

, muncă. Uneori, protectorii turci ai laicităţii pot semăna suspect de mult cu susţinătorii unei relig ii noi. Generalul Cetin Saner, şeful

serviciilor de inform aţii -din Turcia, a atras atenţia recent în legătură cu “cei care înalţă un steag verde în locul steagului sacru al Republicii Turcia şi care nu m anifestă respect faţă de identita tea spirituală a lui Ataturk”. . _

Sfidarea cu care se confruntă lumea islamică este de a-şi croi o cale de m ijloc, între două radicalisme. Iranul, dintre toate aceste ţări, oferă cel mai recent m otiv de speranţă. Clericul musulman moderat Mohammed Khatem i a cîştigat alegerile prezidenţiale printr-o victorie zdrobitoare. La comemorările care au marcat cel de-al optulea an al > morţii Ayatollahului Khomeini, noul preşedinte a discutat cu un grup de studenţi despre Platon, libertate şi despre ... Huntington. “Teoria ciocnirii între civilizaţii avansată de Huntington nu este fo lositoare”, le-a spus el. “Conceptul care trebuie să primeze este acela- al întâlnirii civilizaţiilor”. Uneori, adoptarea unei lin ii m oderate se poate dovedi a fi cea mai radicală inovaţie.

- ia luvcjmiui lumi augusi, ’U pentru a examina problema unei reglementări în

Peninsula Corcea, avem imaginea Statelor Unite y#/ puternice, a unei Chine întărite, a m e i Corei de\( . Kottl cliKitn « ----- ' " ; , ------ - - «..vi < mne miănte, a u------------n?'-. Nord slăbite şi a unei Corei de Sud viguroase. In ■ . ,*, accst (kvcchilibm există tensiuni inerente. Istoria $ | | sugcioyi că oricc ncgocicri, vor fi îndelungate şi

| | dificile şi că Beijingul va fi un factor-cheic./ I ............................. .. ; . •/ •

Noul preşedinte al Iugoslaviei, Slobodan Miloşevici, a anunţat în discursul său de investitură, la 23 iulie, lansarea unui amplu proces de reforme în numeroase domenii ale societăţii; “Sînt convins că anii' care vor veni vor fi decisivi pentru m enţinerea şi dezvoltarea Republicii Federale Iugoslavia (RFI - Serbia şi Muntenegru). Noul preşedinte iugoslav | s-a referit la crim inalitate, condamnînd “numeroasele form,e de dezintegrare şi de distrugere dominate de criminalitate” la toate .nivelurile.- El a acuzat o parte a mijloacelor de informare în masă că acţionează în scopul “distrugerii spirituale şi mai ales morale ’ a poporului sîrb, “ajutate din punct de vedere financiar şi politic” de străinătate.

In opinia sa, toate problemele cu care se confruntă Iugoslavia - lipsa banilor pentru sănătate şi educaţie, modul defectuos de funcţionare a economiei, regresul cultural - se datorează “intemperiilor istoriei” care au afectate această regiune a lumii şi au avut consccinţe “inevitabile”. Miloşevici, care îl înlocuieşte în

m m m m aS lo b o d a n M i l o ş e v i c i b e n e f i c i a z ă d e a b s e n t a u n e i p e r s o n a l i t ă ţ i d e t a l i e a p r o p ia t ă î n S e r b i a s i M u n t e n e g r u

această funcţie pe Zoran Lilici, al cărui mandat a expirat la 25 iunie, s- a pronunţat de asemenea în favoarea unui stat al cetăţenilor, dincolo de “deosebirile etnice, naţionale, religioase, ideologice şi politice care există şi trebuie să existe”.

C andidat u n ic . la funcţia de preşedinte’ al R. F. Iugoslavia, Miloşevici a fost ales pentru cea mai înaltă magistratură, la 15 iulie, cu 117 voturi dintr-un total de 178 ale celor două Camere ale Parlamentului federal. La ceremonia de investitură au asistat toate oficialităţile din RF Iugoslavia, precum şi înalţii dem nitari ai B isericii. Au fost prezenţi majoritatea diplomaţilor, cu excepţia însărcinatului cu afaceri al SUA. Slobodan Miloşevici, în vîrstă de 55 de ani, a condus Serbia timp de zece ani într-un stil pe care . opoziţia l-a apreciat drept “totalitar”. Deşi preşedinţia Iugoslaviei este o funcţie onorifică, Miloşevici a decis să o ocupe, fiindu-i interzis, conform

Constituţiei, un al treilea mandat de preşedinte al Serbiei.

Ascensiunea politică a acestui fiu al unui teolog ortodox de origine muntenegreană şi al unei mame comuniste, fin tactician, îi determină pe analişti să considere că el va şti să rămînă omul forte, aşa cum a fost întotdeauna, capabil de noi surprize. Iama frecută, serios zdruncinat de manifestaţiile de stradă al opoziţiei care acuza o fraudă electorală, Slobodan Miloşevici a reuşit să neutralizeze vocile prea critice şi să dejoace tentativa adversarilor săi muntenegreni de a-1 împiedica să acceadă la preşedinţia Iugoslaviei. 1

încă de la prima sa alegere în funcţia de preşedinte al Serbiei, în decembrie 1990, care coincide cu primele semne de dezintegrare a, fostei Iugoslavii, M iloşevici i-a~ mobilizat pe sîrbi în ju ru l unui proiect ce viza regruparea lor într- un stat unic, care să cuprindă teritoriile din Croaţia şi Bosnia-

H erţegovina cu populaţie majoritar sîrbă.

Considerat în Occident ca unul dintre principalii vinovaţi de conflictul sîngeros ce a urmat dezintegrării fostului stat federal, acţiunea sa în favoarea sîrbilor din Croaţia şi Bosnia s-a soldat cu 52 de luni de sancţiuni economice im puse R.F. Iugoslavia de comunitatea internaţională. în prezent, aceasta continuă să facă presiuni asupra lui pentru a rezolva criza fără precedent ca­re-i afectează pe sîrbii din Bosnia. Belgradul nu s-a reintegrat în ONU şi nu are acces la instituţiile financiare internaţionale. Statele Unite se opun unor asemenea evoluţii atît timp cît Miloşevici nu-i va preda Tribunalului Penal Internaţional (TPI) pe cei trei. ofiţeri iugoslavi acuzaţi de crime de război şi atît timp cit nu va

. iniţia un dialog cu separatiştii albanezi din provincia Kosovo;

A D E V A R U Ld e C l u j A R T A C U L T U R Â staMa-dumlnlcS, 26-27 iu.ie 1 9 9 7 7 7

m e m € ? r i € i mI I n I - —I I| Faptul câ trebuie să ne | adresăm la trecut despre fiinţe■ care ar fi meritat cu prisosinţă■ sâ ne stea în preajmă ne

încarcă sufletul cu o neţărmurită tristeţe. Dar absurdul acţionează şi îşi ia tributul sacrificînd adesea valori solid ancorate în cultura unei ţări. Pentru noi, românii,' o asemenea dimensiune

| majoră o reprezintă pictorul, profesorul, adm irabilul interlocutor şi om de spirit

I P au l Sim a de la a cărui | naştere s-au scurs 65 de ani.1 Ne-a părăsit irecuperabil cu

şase ani în urmă amplificînd regretul celor care

I cunoscîndu-i virtuţile mizau | pe ramificarea şi mai

viguroasă a creaţiei sale în . spaţiul peren al culturii naţionale.

Raportată la durata vieţii, opera nu înregistrează amplitudinea unui prolific. Ea s-a întregit doar atunci cînd artistul simţea nevoia confesiunii, revărsînd din

| tumultul unui bogat şi elevat fond ideatic şi afectiv. Nii s-a lăsat ademenit de . facilitatea spontaneităţii făcînd din fiecare abordare picturală severă problemă d e ­

scom punere ,. armonizare şi - semnificaţie.: Drept urmare,* prioritare vor fi compoziţiile I de largă respiraţie epică în care | va eterniza evenimente

I

I

Ccrala MD€INA'* în ccnceit• E b o g a t ă î n t a l e n t e a r t a o r i g i n a l ă a p o p o r u l u i

m o ld o v e n e s c . Ş i u n a d i n c e l e m a i s t r ă l u c i t e p o d o a b e * * 1 e i e s t e C a p e l a C o r a l ă “ D o i n a ” ( L e t o n i a , 1 9 8 8 ) »

L ad ea , B ătrîn cu desagă , P ădureancă, Procesiune la P lak a , i a r n ă Ia D u m itra , Siena, Veneţia, Dimineaţa la Yaliskari, Dora, Horaţiu, Tîrg la Sighet etc.) suprafaţa picturală se desăvîrşeşte prin savanta interferare a componentei lineare (expresie a raţionalităţii) cu

Traian Brădean, Vasile Crişan, Liviu Florean, Ion Gheorghiu, Viorel Mărginean, Adrian Podoleanu, Ion Pacea, Ion Sălişteanu, Mircea Vremir, care prelungind ecourile artei din perioada interbelică au probat edificator că universalitatea nu

Săptămîna pe care o încheiem a fost marcată, în plan cultural, de Concertul extraordinar suşlinut la Ciuj-Napoca, în Studioul de Concerte al Academiei de Muzică, de Corala “DOINA” a Filarmonicii Naţionale a Republicii Moldova, cu ocazia aniversării a 56 de ani de la eliberarea Bucovinei de Nord, a Ţinutului Herţa şi a Basarabiei. Pentru cititorii “Adevărului de Cluj’’ spicuim din istoricul şi palmaresul coralei: Fondată în 1930, la Tiraspol, corala primeşte în acelaşi an numele artistic "Doina"; în 1940 “Doina" se stabileşte la Chişinău; primul turneu artistic internaţional are loc în România, în 1953; 1958 - la pupitrul “Doinei” vine Vladimir Mihin, ilustru dirijor de cor din Moscova; în 1960 Coralei “Doina’’ i-a fost conferit titlul “Colectiv emerit din Moldova"; din 1962 si

pînă astăzi, prim-dirijor al coralei este ^ Veronica Garştea, Artistă a poporului dk f Moldova (1967), Laureată a Premiului de Stal (1974), Artistă a poporului din URSS (19S?J Cavaler al Ordinului Republicii (1992); înmii Î977 Coralei “Doina" i-a fost conferit tith! “Academică’'. Turnee internaţionale mei recente: 1980-Franţa (Paris, Grenoble), ]}(?- Cehia (Praga), Slovacia (Bratislava); 199}. Spania (Barcelona, Vigo, Aspontes, Labl Vilanova s.c.); Israel (Inaugurarea stagiiat! I muzicale la Ierusalim), 1992 - Coreea de Nor, (Festivalul-concurs internaţional unde cori

, a ocupat locul I din 60 de ţări participank Franţa (Paris, Marsilia), 1994 - Spân (Festivalul internaţional "„Romaria"), Italic (Milano, în Sdla “G. Verdi”, Monza, liwrm .Vercelli, Sondalo, Magenta etc.).

rafinam entul unor subtile exclude, ci chiar, implică un | acorduri cromatice (semn al puternic suflu de autohtonie. g

istorice, duhul arhaic al moştenirilor durabile păstrate încă în mediul rustic autohton, fizionomii şi caractere tipice pentru o anume vatră spirituală, patina şi ritmica unor spaţii ori structuri arhitecturale"‘specifîce unor ancestrale civilizaţii: cu preferinţă pentru cea românească, italiană şi grecească. Indiferent de motiv, de sursa inspiraţiei, declanşată

I predilect din planul memoriei | afective (Burebista şi ai săi,■ Legenda descălecării, Cu _ Iancu în cîmpie, Miri din■ Oaş, Vestigii, Cimitirul vesel I din Săpînţa, In memoriam-

I1IIIIIIII

tandrei afectivităţi). Prompte şl ferme traiecte conferă formelor prestanţă şi monumentalitate, iar pensiţlaţia operează cu tonalităţi reductive, de o sobrietate dusă pînă la asceză. Dominante sînt ocrurile şi brunurile arse, albastrul cu sunet de rocă şi alburile catifelate, sărbătoreşti în .final obţine imagini animate de 'un aer solemn şi grav, sintetizînd autentica respiraţie a unui climat. O lumină filtrată, recreată, fixează transpunerea într-un timp - imemorial, etern. E veşnicia stărilor purtătoare de esenţe spirituale. Chipurile degajă măreţie şi demnitate, mulţimea freamătă urmînd îndemnurile unui sacru ritual, m ărturiile- peisagistice redau muzica ma­teriei ce asociază sunetele vitale. ale mineralului şi organicului.

Paul Sima s-a impus rapid şi statornic în conştiinţa publică, afirmîndu-se ca uh viguros exponent al generaţiei sale. E : generaţia lui Virgil Almăşanu,

Totul decantat însă pînă Ia . limitele abstracţiei 'c a re : se ■ hrăneşte din sevele u n e i | profunde inferiorităţi. |' Ca orice valoare de excepţie ■ Paul Sima s-a bucurat încă ± din timpul vieţii de o largă ■ audienţă, fiind comentat de | exegeţi de prestigiu, lucrările | sale pătrunzînd în importante ■ colecţii muzeale şi particulare ! din ţară şi străinătate. Nu s-a I lăsat copleşit de succes, a I

„ rămas sever cu sine şi generos | pînă la risipă faţă de cei din ■ jur. Poseda vocaţia rară a comunicării şi a dialogului substanţial. Creîndu-şi un venerat statut de dascăl şi interlocutor.

Regretîndu-i trecerea ne consolăm cu gîndul că îm plinirile sale, de o particulară splendoare şi

iS

■ l i i S I

: %

* \1C fc $

■ î

Corala Academ ică "DOINA" dirijată de prof. univ. Veronica Garştea

I|

rezonanţă, l-au fixat durabil ■ în eternitatea artei şi culturii J româneşti. I

Negoiţă LĂPTO IU |

ROMANII DIN ... PIAŢA UNIRII TRĂIAU BINEDe aproximativ o lună, m Piaţa Unirii a u .

reînceput lucrările arheologice, coordonate de prof univ. dr. loan Piso şi realizate efectiv de un colectiv foarte tînăr,. din care fac parte arheologii Emilian Bota, Valentin Voişian şi Carmen Ciongradi, cărora li se adaugă un număr variabil de studenţi ai Facultăţii de Istorie din Ciuj-Napoca. Pentru lucrările din această campanic sînt angajaţi 5-10 muncitori, insuficienţi însă pentru volumul mare de muncă. “Pentru a avea rezultate ştiinţifice rapide, avem nevoie de forţă de muncă mult mai serioasă. Am dori să obţinem din nou sprijinul Armatei. Promisiuni avem, şi sîntem convinşi că ne . bucurăm în continuare de multă înţelegere din partea accstei instituţii care a jucat un rol atît de important în istoria noastră” - ne-a declarat dircctorul general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.

Totuşi, rezultatele cercetărilor nu au întîiziat să apară şi, mai mult, ele sînt pe cît de interesante, pe atît dc promiţătoare. în secţiunea sudică sc conturează acum mai bine fazele dc construcţie şi planul clădirilor. Astfel, arheologii au reuşit sâ identifice, din prima fază dc piatră, o parte a unei clădiri mărginite de un portic (colonadă) înspre o slrada romană, dc fapt un cardo (stradă nord-sud). Accastă clădire a fost apoi înlocuită de o alta, aparţinînd ultimei perioade romane, unde iarăşi s-a găsit un portic, deschis dc data asta înspre un decumanus

(stradă romană est-vest). Intenţia arheologilor este de a săpa, acolo unde este posibil, pînă la lutul virgin, ceea ce înseamnă că vor descoperi şi fazele de lemn ale clădirilor - foarte importante pentru începuturile colonizării romane la Napoca şi în Dacia.

"începem să ne formăm deja o părere despre aspectul pe care îl avea oraşul antic. Locuinţele erau confortabile, dispunînd de băi complicate, cu instalaţii de hypocaust, străzile şi spaţiile deschise erau mărginite de p o r tic u ri, ia r locuinţele p a r tic u la rilo r alternau cu clădiri publice. Ne aflăm, fără nici o îndoială , în tr-o zonă extrem de interesantă din partea de sud a forului, care ne mai rezervă încă numeroase surprize. Ne bucură faptul că trecătorii se opresc şi privesc cu tot mai multă simpatie munca arheologilor şi că tonurile critice sînt tot mai puţine. Se pare că lumea a început să-şi dea seama că nu urm ărim decît cunoaşterea isto rie i unei perioade de în flo rito a re civilizaţie a oraşului pe care îl iubim cu toţii” ne-a mai dcclarat prof. dr. loan Piso.

Dintre piesele descoperite în ultimele săptămîni în Piaţa Unirii se remarcă, fără a fi spectaculoase însă, peste 30 de monete de argint şi dc bronz, fragmente arhitectonice, ceramică. Cercetările continuă.

M . TR IPO N

D uios ră su n ă DOINA. Melodia ei se revarsă ca un şirag de m ărgăritare, mai Sntîi lin, gingaş, emoţionant, apoi porneşte ca un to ren t tulburător, făcînd să vibreze cele mai sensibile coarde ale sufletului” - scria o publicaţie din MoldoVa, în timp ce o alta, din Lituania, aprecia: “Corala DOINA dem onstrează un imens diapazon de creaţie, ce include toa te posib ilită ţile genulu i şi elem entele expresivităţii artistice...”.

Concertul clujean al coralei a reprezentat un popas fericit în drumul acesteia spre Italia, unde întreprinde în aceste zile un turneu artistic, purtînd solia spiritualităţii româneşti dincolo de hotarele locuite de români. Au fost interpretate piese din repertoriul de muzică sacră (G.

Musicescu - “Laudă.Domnului” şi “Heruvic” (Re major), M. Berezovschi - “Uşile pocăinţei”, Leo Hassier - “Gagliarda”, Cl. M onteverdi - “Lasciatem i m orire”, O. di Lasso - “Madona”, P.I. Ceaikovski - “Isus prunc”, S. Rahmaninov - “Ţie, Doamne, îţi cîntăm”, S. Taneev - “Priveşte negura din jur”, R. Thompson - “Aleluia”, .V. Zagorski - “Arde pămîntul”, Cesnokov - “Jertfa de seară”), prelucrări din folclor, intrate în repertoriul coral clasic românesc sau din muzica altor popoare (T. Flondor - “Somnoroase păsărele”, Ionescu Paşcanu - “Hora cu strigături”, Gh. Danga - “Sîrba tot pe loc”, o melodie din repertoriul negro spirituals, pentru a încheia cu “Limba noastră-i o comoară”, de Cristea, pe versurile lui Al. Mateevici).

Soliştii concertului au fost UJ!f_ Zugravu, Florian Chişlar: artist emerit şi Elena Bălan: la pupitrul dirijoral apărînd două rinduri, Anatol Jar - r j emerit, cel care, alături de Vîî Condrea - maestru în are maestrul de cor Vasile Gii. o completează pe profesc: Viorica Garştea, de 35 de prim-dirijor al coralei.

“DOINA” a evoluat se altemînd momentele de forţi

, cele de lirism cuceritor, crescendo-uri şi dominuemfc menite să potenţeze nuanţei' întîlnirea vocilor pe un tăria vis. Acordajul bine reali susţinut mai ales de pedalck bas,' au transmis interpres vibraţiile unei orgi celeste.

M ichaela BOCFoto: I. PEl

EI

3.

Concert «le orgă1 La Biserica Slîntul Mihail din Ciuj-Napoca

va avea loc luni, 28 iulie, Ia ora 19, concertul de orgă susţinut de organistul braşovean Eckardt SCHLANDT, în program: J.F, Dandricu»“Magnifica!” N. Bruhns - Preludiu

, şi fugă în mi minor; J.S. Bach - “Nun komxn, der Eeîden Hciland; F, M endelssohn -

. Bartholdy » Preludiu şi fugă în do minor; l Brahms.- “Herzllch tot rnich verlangcn” - două

' corale şi Preludiu şi fugă în sol minor,

Cursul de lim b a, cultura

şi c iv iliza ţia rom âneascăîn perioada 20 iulie -11 august, Ia Baia Mare se

desfăşoară cursul de vară pentru străini “Limba, cultura'şi civilizaţia româncască”, organizat de Fundaţia Culturală Română. Erau înscrişi 45 dc cursanţi, în majoritate cu cunoştinţe medii şi avansate de limba română, din Albania, .Anglia,

Argentina, Cehia, Danemarca, Franţa, Geros | s, Grecia, Irlanda, Italia, Japonia, Republica Moli Spania, SUA, Suedia, Turcia, Ucraina. în P cursurilor, se organizează şi ateliere de cie Artă populară, Cîntec popular, Dans popular, ' culinară.

Expunerile sînt susţinute în majoritate profesori universitari şi specialişti clujeni - f univ. dr. Dumitru Protase, Tiberiu Graur, prof. c: dr. Ipan Şeuleanu, prof. univ. dr. loan AurelF prof. univ. dr. Mircea Borcilă, prof. univ. dr. Vp Vesa, prof. univ. dr. Tudor Nicoară, GriF Lese -, precum şi de Ia universităţile din BucC Oradea şi Baia Mare. Sînt prevăzute excm» studii în Maramureş, Ia muzee, mâni*' manifestări artistice.

^ / l a n s a r e de c « r teMarţi, 29 iulie a.c., ora 18, în Sala Arme'.’

do la Ccrcul Militar Ciuj-Napoca, va avea l> lansarea volumului dc poezie “Livada poeme” , al lui Leon Iosif GUAPINI.

(Mi

II. <

j s j sîmbătă-duminică, 26-27 iulie 1997 A R T Â -C U L T U R A -ÎN V Â T Ă M ÎN TA D E V Ă R U L ]c t o C l u j |

ÎNTÎLNIRE CU TINERETUL STUDIOS

Premiant la ... 7 luni: ^ Ştefan lacob în braţele mămiciiIeri, la C lubul Casei Universitarilor,

jn organizarea Facultăţii de Matematică ţi Informatică a Universităţii “Babeş- Bolyai” d in C iuj-N apoca, a Filialei Ciuj-Napoca a A cadem iei Rom âne, Laboratorului . d e C e rce tă ri Iilerdisciplinare de pe lîn g ă Universitate, a Primăriei municipiului Claj-Napoca, Inspectoratu lu i Şcolar Judeţean Cluj, L iceului de Informatică “Tiberiu Popoviciu” , Băncii Bucureşti din Ciuj-Napoca, S.C. ARGOSS.A. şi a Casei U niversitarilor,'s-a desfăşurat ceea ce s -a în c e tă ţe n i t ca f iin d “Întîlnirea cu tin e re tu l studios” , o iclivitate e m in a m e n te c u ltu ra l- iliinţifică, în cel mai deplin înţeles al trioului. .Oficiile de gazdă au fost făcute de

distinsa doam nă prof. univ. d r. doc. Elena Popoviciu, de la Facultatea de Matematică şi In fo rm a tic ă a Universităţii, c a re a c a ra c te r iz a t întîlnirea drept una de lucru, nicidecum festivistă, dom nia sa făcînd, în acelaşi timp, un a p e l la entuziasm pentru cunoaştere şi frumos. Au fost de faţă

; li această v e r ita b i lă . în tî ln ire ai generaţiilor s tu d io a s e : dl p rim ar j Gheorghe Funar, domnii: Grigore Dejeu' | «primar, acad. Nicolae Boşcaiu din ţjafa Academiei Române, Filiala Cluj-

p ro f . un iv . dr. Iu stin ian W- ■ ' -

Petrescu - preşedintele Filialei Cluj a Uniunii “Vatra Româncască” şi prof. univ. dr. Liviu Roman - vicepreşedinte a l aceleiaşi Uniuni, cadre didactice u n iv e rs ita re , d irc c to r i de lic e e , reprezentanţi ai Prefecturii, Primăriei şi Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, d irectorul RATUC - dl Liviu Neag, p reşco la ri, e lev i, liceen i, studen ţi, membri ai Seminarului de Cercetări In te rd isc ip lin a re , rep rezen tan ţi ai Editurii Dacia, numeroşi părinţi, alţi invitaţi.

Programul manifestării a început cuo fe s tiv ita te de p rem iere a b so lu t inedită: din acest an, organizatorii s-au decis să premieze cîte un copil, avînd vîrstă sub un an, dotat cu un capital biologic deosebit. A fost de această dată privilegiul micuţului Ştefan lacob, în vîrstă de 7 luni, care a fost premiat p en tru e x p lo ra re^ cu deosebit succes a m ediului în co n ju ră to r. D em ersul a re în vedere în cu ra ja rea perech ilo r să n ă to a se , de oam en i f ru m o şi şi deştepţi, a ta şa ţi id ea lu rilo r noastre, aşa cum sînt părin ţii m icuţului Ştefan laco b - a ţinut să sublinieze dna prof. univ. dr. doc. Elena Popoviciu. Alte momente din program: Generaţiile se în tîln e sc şi se s fă tu ie sc ; M om ent dedicat copiilor şi elevilor din primele clase; Premierea elevilor cîştigători la C oncursul N aţional de M atem atică, F iz ic ă şi In fo rm a tic ă ; P rem ie rea studenţilor cu rezultate deosebite la învăţătură, a tinerilor absolvenţi şi a unor tineri cercetători şi doctoranzi care s -a u d is t in s p rin a c t iv ita te a lo r ş ti in ţif ic ă ; D ecernarea d ip lo m elo r p e n tru sp o n so rii c a re au m erite d eo seb ite în sp rijin ire a ce rce tă rii m a tem a tice . şi in te rd isc ip lin a re ; Decernarea diplomelor pentru merite deosebite în aplicarea eficientă la locul de muncă a cunoştinţelor dobîndite în timpul studiilor universitare. In acelaşi cadru a fost lansat un concurs - patronat de Filiala Ciuj-Napoca a' Academici R om âne, P rim ărie , F a c u lta te a dc M a tem atică şi In fo rm a tic ă şi L a b o ra to ru l de C e rce tă r i Interdisciplinare din cadrul Universităţii

“Babeş-Bolyai” ., Sponsorii acţiunii de ieri, în cadrul

■ căreia 50 de elevi şi studenţi merituoşi au primit premii în cărţi şi obiecte au fost: S.C.ARGOS S.A., Banca Bucureşti din Ciuj-Napoca, Est Company, S.C. Tricotaje Someşul S.A., S.C. Napochim S.A., RATUC Ciuj-Napoca, Asociaţia profesională drumuri şi poduri - Filiala T ransilvania, S.C. TV Cablu, S.C. D iscovery Prodim pex S .R .L ,, S.C. Castellari S.A., S.C. Paniro S.A., T.C. Ţara Moţilor S.A. Ciuj-Napoca, Editura Dacia, Editura Grai şi Suflet Românesc, Bucureşti. -

Vi-i prezentă pe premianţi, în ordinea, categoriilor ia care au concurat:

PREŞCOLARI: Ştefan lacob, Barbu . Precup, Mara Renata Petruşel, Petrică P o p o v ic i , ; Ro.xana Pop şi S erg iu ' Constantin Gherman; ELEV I premiaţi pentru PĂTRUNDEREA TAINELO R M A TEM A TICII ŞI ALE GÎN DIRII INTERDISCIPLIN ARE: Radu Ignat, M ircea Rus, Casian Pantea, Daniela In c lezan ; E L E V I p rem iaţi p en tru R E Z U L T A T E F R U M O A SE LA ÎN V Ă Ţ Â T U R Ă ŞI LA CONCURSURILE ŞCOLARE: Anca M ărg inean , A ndrei L itv in , T raian Frătcan., M ihai S o cac iu , A drian

K cn tsch , A n d re i V an cca , H o ria Hopârtean, Mihai Scorţaru; E L E V I p rem ia ţi p en tru R E Z U L T A T E FR U M O A SE LA ÎN V Ă Ţ Ă T U R Ă : Anca Popovci, Flaviu Mihai Gherman, Paul Bonda, Daniela Gurzău, lonuţ R asa, M aria Ivan, A lina C îm pian, Corina Tudor, Raluca Ioana Fum ca, Irina Todor, Ionuţa Gavreas Simona Sferle; STUDENŢI premiaţi pentru R E Z U L T A T E F R U M O A SE L A ÎN V Ă Ţ Ă T U R Ă : A d rian B o n d o r, Gabriela Tothczan, Bogdan G avrea, R adu Ţ âm bulea, A dela Ţ âm bulea; STUDENŢI şi ABSOLVENŢI premiaţi pen tru M E R IT E D E O S E B IT E ÎN CERCETAREA M ATEM A TICĂ ŞI IN T E R D IS C IP L IN A R Ă : E le n a C ecilia Ivan,’ Claudia Ignat, R adu-

. L u c ian L u pşa , R o lan d K eritsch ; A B S O L V E N Ţ I p re m ia ţi’ p e n tru M E R IT E D E O S E B IT E ÎN CERCETAREA M ATEM A TICĂ ŞI IN T E R D IS C IP L IN A R Ă : S ev e r L az a ro v ic i, D e lia S fe rle ; A lice Lazarovici, Luciana Lupşa; E L E V I p re m ia ţi p e n tru P R E O C U P Ă R I D E O S E B IT E Şl T A L E N T M A N IF E S T A T ÎN A R T Ă : L au ra Maria Pop, Ruth Huşan; Vlad M ureşan, Alexandru loan Pop, Iulia Duca, Andrei Câmpian, Diana Duca. Felicitări tuturor acestor tineri studioşi! : : ‘

M ich ae la BO CU Foto: / . PETC U

f S S ll iS S l

A

------- .*■

în timpul Întîlnirii cu tineretul studios: vorbeşte dna prof. univ. dr. doc. Elena Popoviciu.

Pentru al santelea an. consecutiv,în tabără

la Grădiştea MunceluluiiPeste 30 de elevi de la Liceul Teoretic

“Emil Racoviţă” din Ciuj-Napoca vor pleca, în zilele cc urmează, în Munţii Orăştiei, pentru a participa la tabăra de săpături arheologice organizată în fosta capitală a dacilor, Sarmizegetusa Regia, astăzi Grădiştea Muncelului. După cum se ştie, tabăra este organizată în fiecare vacanţă de vară, înccpînd cu anul 1991, în colaborare, de către U niversitatea “B abeş-Bolyai” , M uzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Catedra de Istorie a liceului amintit. Deoarece s-a creat deja o tradiţie, tot mai mulţi elevi doresc să participe la această tabără organizată, . evident, prin autogospodărire şi, uneori, în condiţii, climatice nefavorabile. Dar, cum spunea unul dintre participanţi, chiar pentru că este greu, este frumos.

în urma săpăturilor efectuate în ultimii ani de către elevi ai Liceului “E. Racoviţă”, la Sarmizegetusa Regia s-au făcut importante descoperiri arheologice: ceramică, unelte din metal, aşezări, o impresionantă cisternă, trusa unui bijutier etc. Rezultatele cercetărilor sînt valorificate ştiinţific, în primul rînd, de către specialişti, dar şi de către elevi în cadrul unor sim pozioane şi sesiuni de com unicări ştiinţifice. De exemplu, elevul Nicolae Crişan din clasa a X ll-a a întocmit lucrarea “Cisternele dacice din M unţii Orăştiei” cu care a participat la sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice a elevilor, organizată la Ploieşti, unde a obţinut Premiul I.

Elevii care participă la această tabără sînt pasionaţi de istorie şi arheologie şi animaţi de dorinţa de a descoperi cîte ceva din “comorile dacilor”, de a petrece cîteva zile în locuri deosebit de frumoase, dar greu accesibile, acolo unde a fost centrul politic şi spiritual al dacilor, pe muntele sfînt al acestora - Cogainon. Lecţia de istorie învăţată acolo nu o vor uita niciodată. Acesta este motivul pentru care ei aduc mulţumiri tuturor acelora care au contribuit, prin sprijin financiar şi material, la organizarea taberei din acest an, şi anume: Primăria municipiului C iuj-N apoca, societăţile comerciale Trinomus, Teleconstrucţia, Stejarul Iclod, Prodvinalco, Iris, Napochim si Peco.

Prof. T ib eriu CERGHI, organ izatoru l taberei

M ie rămase libere pentra redistribuire la şcolile profesionale din Judeţul Ciulî U N IT A T E A SPECIALITAI EA

(meseria)Mr

locuriNr.cit.

U N IT.V I EA SIMiCIAI.IT.VTEA Nr. (meseria) locuri

Nr.tr l

U N IT A T EA SPECIALITATEA Nr. (meseria) locur

*luj-Napoca■ Grup Ş co lar C onstr. Maşini C.U .G .

2' Grup Şco lar . Electrotehnic

3' Grup Şcolar Unirea

, Grup Şcolar Energetic

Grup Şcolar "T erap ia"

^rup Şcolar Forestier ’• Grup Şcolar Transp.

M.R.

• Grup Şcolar Poştă şi fc Telecomunicaţii

Grup Şcolar Ind. tyoiri "C lu jana"

Grup Şcolar Ind. Alimentară

Gr. Şc. "T raian Vuia"

- sudor 24- turnător 25-s tru n g a r 25- mecanic motoare termice 15- e lectric ian în tre ţinere ş i ^ ’15

repara ţii in s ta la ţii şi echip. elcctrice

- e lec tro m ecan ic rep ara ţi 13 obiecte uz casnic

- mecanic mecanică fină 20- strungar ; 24- sculer matriţer 16- frezor ’ 24- electrician întreţinere şi rep. 11

centrale şi staţii-reţele electrice- electrician întreţinere şi rep. 17

instalaţii- electrician auto 1- o p e ra to r c h im is t la 11

fabricarea maselor plasticer - m ecanic de întreţinere şi 16 rep. p en tru ind. ch im ică şi petroch.

- tîm plar mobilă şi binale ' 35- lăcătuş reparaţii locomotive 17

. - e le c t r ic ia n ' re p a ra ţi i 5 locomotive

m ecan ic m o n ta to r 16 întreţinere şi reparaţii în ind. c- ţii de maşini

- e le c tro n is t re ţe le de 1 telecomunic.

- meserii ind. uşoară 21- mecanic utilaje şi instalaţii 16

în ind. uşoară- m ecan ic p e n tru ind . 1

aliment.' construcţii - inst. tehnico sanit. şi gaze

. - dulgher-tîmplar-parchelar 39- constr. - finisor- electrician în construcţii 20

12. G rup Şcolar Econom ic A dm inistrativ

13. Şcoala de A rte şi M eserii a C ooperaţiei M eşteşugăreşti "Spiru I la re t"

DEJ1. G rup Şc. Ind. C -ţii

M ontaj

2 , Şcoala Prof. de ' Celuloză şi H îrtie

TURDA1. G rup Şcolar Chimie

Ind.

2. G rup Şc. "D r. I.R a ţiu "

3. G rup Şcolar Ind . Sticlei şi C-ţii M aşini

4. G rup Şcolar Agricol

.- comerciant vînzător; 5- comerciant bucătar 11- — c o m e rc ia n t-c o fe ta r- 6

patiser- mecanic autoturisme 9- t in ic h ig iu v o p s ito r 27-

autoturisme -- tîmplar universal 30- v în z ă to r u n iv e rs a l 18

(mărfuri nealimentare)- frizer-coafor-manichiurist 30

pedichiurist

- constructor-finisor 13-electrician în construcţii 9- instalator. în construcţii 1- lăcătuş pentru construcţii 17- mecanic întreţinere şi rep. 1

p e n tru ind . ch im ică şi petrochimică

- operator la fabricarea 9 celulozei şi hîrtiei

- tricoter 13- tîmplar 3

- instalator tchnico-sanitare 6 şi gaze\ - operator chimist în ind. 24

c h im ică a n o rg a n ic ă şi a îngrăşăm intelor chimice . - operator la fabricarea 19 prod. refractare şi abrazive

- s t ic la r p re lu c ră to r 5 topitură f

- strungar 20- e le c tr ic ia n m o n ta to r 2

întreţinere şi reparaţii echip. ind.

m ecan ic p e n tru J 9 exploatarea tractoarelor

- preparator în ind. cărnii 19- operator în m orărit şi 12

panificaţie

C ÎM PIA TURZIIG rup Şcolar

M etalurg ic

GHERLAŞcoala profesională de

cooperaţie

BĂIŞOARA

- m ecan ic in s ta la ţi i 13 hidraulice şi pneumatice

- forjor tratamente termice 18

- t r ic o te r , c o n fe c ţio n e r 19 îmbrăcăminte

- cizmar 16- confecţii îmbrăcăminte 13

In legătură cu modul de organizare şl desfăşurare a redistribuirii facem următoarele precizări:

• repartizarea candidaţilor se va face în prezenţa elevilor sau a părinţilor în 30 iulie 1997 la Grupul Şcolar “Traian Vuia” Ciuj- Napoca, cu începere de la orele 8,00;

• candidaţii vor fi redistribuiţi pe locurile rămase neocupate. în limita numărului de locuri rămase neocupate, în conformitate cu numărul de locuri repartizate unităţii de învăţăm înt în ordinea descrescătoare a mediilor şi în funcţie de opţiune, fără a se depăşi efectivul de 25 elevi pe clasă; . . .

• la redistribuire participă candidaţii care la concurs au fost declaraţi respinşi, dar au obţinut cel puţin media generală 5,00 (cinci) calculată conform regulamentului (la liceu nota minimă la fiecare probă de cunoştinţe - 5,00);

• elevii vor avea asupra lor buletinul de identitate (nu se solicită cerere sau dosarul de admitere);• • candidaţii de la liceele de artă, teologice, sportive şi militare care nu au fost admişi la unităţile de învăţămînt din judeţele în care au susţinut concursul, dar întrunesc condiţiile prevăzute de regulament pot fi redistribuiţi la unităţile de învăţămînt unde îşi au domiciliul stabil;

• elevii care au obţinut media generală 5,00 la concursul de admitere în liceu şi nu au avut loc la liceu, dacă doresc, pot ocupa locurile rămase libere , în o rd in ea descrescătoare a m ediilor la şcoala profesională;

■ • elevii care au obţinut media generală cel puţin 5,00 la concursul de admitere în şcoala profesională şi nu au avut loc, dacă doresc pot ocupa locurile rămase libere la alte şcoli profesionale în ordinea descrescătoare a mediilor;

• lista cu toate locurile rămase libere (identică cu cea de faţă) şi tabelul în ordinea descrescătoare a mediilor vor li afişate la Grupul Şcolar “Traian Vuia” sîmbătă, 26 iulie 1997, orele 9,00.

Inspector scalar general, Inspector şcolar, prof. loan SĂSĂRMAN prof. Victor MOLDOVAN

A d e v ă r u l d e C l u j P O L IT IC Ă sîmbătă-duminică, 26-27 iulie 1997 [e

5 6 d e a n i d e l a e l i b e r a r e a î n 1 9 4 1 a t e r i t o r i i l o r d e p e s t e P r u t

N O I Ş i B A S A S S A B I APresa zilelor noastre apropie

cele două noţiuni, România'şi Basarabia. Dar uneori, aceleaşi mijloace de inform aţii arată distanţa între ele: România şi Republica Moldova, două state independente şi suverane, cu schimb de ambasadori, cu graniţe şi garduri de sînnă între ele. Deşi e vorba de o Românie mai mare şi o Românie'mai mică, odinioară formîrid România Mare. Atunci nu era o Bucovină de Nord şi un ţinut Herţa rupte de la Ţara- Mamă. Aşa se face că, astăzi, trecînd Prutul spunem că mergem în Basarabia. Dar în vamă la Leuşeni, Sculeni sau Ungheni citeşti că ai ajuns în Republica Moldova! Doar se ştie prea bine că între cele zece provincii istorice româneşti era şi Basarabia. Numele acesteia vine de departe, din secolele mijlocii

■ ale mileniului II. Şi indiferent de împrejurări, aceste teritorii, ca şi dreptul asupra lor, indiferent de raţiuni politice şî de stat, “nici nu se modifică, nici nu se pierde,

nici nu se nimiceşte decît din momentul în care noi renunţăm la ele”, spline un mare învăţat şi patriot român. De aceea, ne este scump acest nume, Basarabia, iar în Transilvania, cu deosebire, se rosteşte cu emoţie şi drag. Cu cît îl vom scrie, citi şi răspîndi mai mult, inclusiv prin manifestări culturale, vom sensibiliza simţiri devenind mai trainice ca bornele de pe frontierele arbitrare. Pentru acest ideal Eminescu îndemna să pronunţăm mereu numele acestei provincii, fiindcă: “A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiunii ruseşti”.

Numele de Basarabia^ şi basarabean sînt vechi. De pe timpul domniei glorioase a lui Ştefan cel Mare, din anii 1465- 1475; începe identificarea părţilor de sud-est ale Moldovei sub acest nume dat acestui ţinut peste care domnise pînă atunci

' dinastia _ Basarabilor din Muntenia sau Ţara Românească, într-un fel fusese o eliberare a

teritoriului de sub suzeranitatea turcească. Iar ruşii ocupînd din Moldovaîn 1812 teritoriul dintre Nistru şi Prut, i-au zis Basarabia. Asta, pentru a delimita şi politic provincia de M oldova dintre PrutşiCarpaţi.

Basarabia şi basarabenii în cei 106 ani de ocupaţie ruso-ţaristă treptat şi-au însuşit distincţia faţă de ruşi, şi şi-au zis români- basarabenî. însă ocupaţia comunisto-sovietică dm 1940- 1941 şi 1944-1991, ca să4i rupă 1 de Rom ânia şi de românii- moldoveni din dreapta Prutului, a spps provinciei Republica Sovietică Socialistă Moldova şi ‘ populaţiei - m oldoveni. Apelativele acestea au rămas ca un blestem pînă astăzi. Culmea durerii e că unii şi le-au însuşit şi chiar cred că nu sînt români, ci moldoveni; o naţiune sui-generis, un stat sui-generis.

Am considerat că merită punctate cîteva din momentele şi adevărurile istoriei de peste Prut şi ale vieţii oamenilor de sub

ocupaţiile slave, acolo unde clujenii neîncetat de 6 ani fac mecenat cultural şi misionarism românesc. Iar în Chişinău au ridicat o mare cetate românească, inexpugnabilă, care se numeşte Biblioteca Publică “Tran- silvania”, cu un fond pînă în prezent de peste 70 de mii de cărţi Aşadar, românii din dreapta şi stingă Pmtului întind poduri de cărţi, de flori, de sentimente, cu un cuvînt, au refăcut podul de frăţietate cu o parte a başarabenilor. Cu cei ce sînt şi simt româneşte. Peste toate aoestea şi ca un corolar al lor, este revigorată speranţa şi mai aproape ca oricînd în ultima jum ătate de secol, să se împlinească aşteptarea istorică din cîntecul popular, mai vechi

‘ ca al Milcovului, ca un preludiu al Reîntregirii, din care se citează patru versuri: “Prutul esta ni disparti,/ P rutul esta n-are moarti?/ Dar ne-om pune noi cîndva/ Si cu gura l-om seca”

T eo d o r TA N C O

PD despre "drumul grîului” si relaţiile cu PNTCD

Joi, 24 iulie 1997, a avut loc conferinţa de presă a P.D. la sediul central din Aleea Modrogan nr. 1.

Referitor la ceea ce senatorul Triţă Făniţă a numit "drumul griului de anul acesta” P.D. îşi continuă demersurile sale parlamentare şi guvernamentale pentru exploatarea cu cele mai bune rezultate a producţiei de grîu în beneficiul şi pentru stimularea producătorilor agricoli. Triţă Făniţă a tăcut o evaluare a producţiei de grîu a

' acestui an, care, cu toate distrugerile provocate de calamităţile naturale, se situează la aproape 6 milioane tone. Trebuie asigurate sursele de finanţare pentru (ftnsumul populaţiei urbane pînă Ta anul următor, garantarea unor credite şi stimularea exportului prin procedeele utilizate în Occident, inclusiv prin primele, acordate direct producătorului în privinţa preţului de achiziţie se apreciază că el ar trebui stabilit astfel îneît să acopere integral costurile de producţie şi să aducă un profit necesar reluării ciclului producţiei la toamnă. -

In ceea ce priveşte recentele declaraţii ale PNŢCD privind necesitatea unor discuţii la vîrf pentru clarificarea unor aspecte ale relaţiilor în cadrul coaliţiei

m ajoritare, acestea vin îri întîmpinarea propunerilor P.D., inclusiv în şedinţa Colegiului Director din 4 iulie 1997. în respectiva şedinţă au fost definite principiile şi criteriile menite să asigure o colaborare fructuoasă între forţele care compun coaliţia, dialogul - de pe poziţii egaie - fiind considerat mijlocul de neînlocuit pentru stabilirea unor poziţii comune, pentru stingerea surselor de tensiune. Principala ‘cauză a stăritor tensionate de pînă acum a constituit-o neîndeplinirea de către unii dintre partenerii noştri a înţelegerilor la carc am ajuns cridiverse prilejuri.

In ceea ce priveşte necesitatea restructurării serviciilor secrete, afirmată : în . aceste zile, considerăm că acest proces trebuie să înceapă cu modificarea şi completarea legilor privind siguranţa naţională şi funcţionarea serviciilor secrete, prin aplicarea reglementărilor specifice în noile condiţii. De asemenea, se cere îmbunătăţit substanţial controlul parlamentar în domeniu. în acest moment considerăm că este de datoria Consiliului Suprem de Apărare a ţării să informeze opinia publică în legătură cu măsurile luate.

Biroul de presă al P.D.

Senatorii americani îl felicită pe preşedintele Constantinescu

Un grup de 28 dc senatori: americani s-au angajat, într-o scrisoare de felicitare adresată preşedintelui României, Emil; Constantinescu, să continue eforturile pe lîngă administraţia americană şi NATO pentru ca România să primească o invitaţie la viitorul summit NATO, de la Washington, din 1999.

“Dorim să vă felicităm pe dumneavoastră şi pe poporul român pentru progresele politice, economice şi militare remarcabile realizate de România”, se arată în scrisoare.

Senatorii afirmă că România a demonstrat clar intenţia de a urma un proces politic democratic, de a-şi îmbunătăţi relaţiile cu vecinii, de a revitaliza economia şi de a restructura armata.

De asemenea, senatorii americani au apreciat activitatea eficientă a ambasadorului român la Washington, Mircea Geoană, care a inform at m ediile americane asupra iniţiativelor şi contribuţiei Rom âniei la sistemul colectiv de securitate din'Europa.

Ministrul Apărării din Republica Moldova se arata interesat de elicopterele Puma

Republica Moldova ar putea fi interesată de achiziţionarea, din România, a cîteva elicoptere PUMA produse la IAR Ghimbav, a declarat, vineri, ministrul moldovean al Apărării, Valeriu Pasat.

De asemenea, Pasat şi omologul său român, Victor Babiuc, au amintit că, în cursul discuţiilor lor, au luat hotărîrea de înfiinţare a unei unităţi mixte de menţinere a păcii, la nivel de batalion. “Această unitate nu are ca destinaţie intervenţia în zona Transnistriei”, au arătat Pasat şi Babiuc. Ministrul moldovean al

Apărării a m enţionat, ca o importantă problemă în zonă ţransnistreană, existenţa unui important depozit de armament, conţinînd cîteva tone de obuze. “Sper ca în cursul vizitei pe careo voi face, în curînd, la Moscova, să stabilim, împreună cu ministrul rus al Apărării, o modalitate de a rezolva această problemă”, a menţionat Pasat. El nu s-a declarat îngrijorat de prezenţa Armatei a 14-a în Transnistria, afirmînd că această chestiune “este pe cale de a se rezolva” prin retragerea treptată a militarilor ruşi.

Conform lui loan Gavra,Cinci partide vor

să fuzioneze cu PUMHLa conferinţa de presă de ieri,

loan Gavra a anunţat o primă fuziune. Este vorba despre Partidul Republican, fuziunea urmînd a fi anunţată miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă. D-1 Gavra a declarat în continuare: “Vom analiza in curînd situaţia celorlalte 4 partide care vor să fuzioneze cu noi: P.N.Ţ., Partidul' Naţional.:: Român, Mişcarea Ecologistă şi P.D.A.R., cu care repunem în, discuţie formarea Blocului- Uniunii. V'? Naţionale. De asemenea, P.U.N.R. “are dialoguri” cu toate partidele parlamentare şi neparlamentare, inclusiv, cu A.P.R. Nu avem reţineri decît faţă de U-D.M.R.”

D-1 Gavra a recunoscut că există disfuncţionalîtăţi în cadrul P.U.N.R., acestea manifestîn- du-se îndeosebi între Primăria Cluj şi filiala judeţeană a partidului. în acelaşi tim p. deputatul loan Gavrâ a ţinut să precizeze: “în P.U.N.R. nu sînt două voci, după cum P.U.N.R.- ul nu este un cor. Deputatul Vasile Matei vorbeşte în numele său, poate ca membru al comisiei S.R.I, e treaba lui, dar nu în numele partidului atunci cînd face afirmaţii necontrolate. De asemenea, primarul Funar nu vorbeşte îri numele partidului. Cine încalcă statutul partidului va fi sancţionat, fiindcă nimeni nu are voie să vorbească fără acordul partidului” . Putem deduce că d-1 Gavra a prezentat punctul de vedere al P.U.N.R.

şi că vor fi sancţionaţi Văile Matei şi Gheorghe Funar.• în continuare, loan Gavv criticat guvernul Ciorbt numindu-1 “un guvern seropozitivi”. “Acest guvern şi simplu îşi bate joc d Constituţie” Ordonanţele care privesc legile organice % ilegale şi neconstituţionale. D*j Ceauşescu conducea piţ decrete, Ciorbea guvernează?» ordonanţe. Vinovat de act® situaţie este preşedinte Constantinescu”. în priviri tensiunilor . din coali. guvernamentală, d-1 Gavn declarat: “P.D. are dreptate:70 la sută din ceea ce spune. K ştiu ce se va întîmplă în aug- cînd se vor întîlni reprezenta:' partidelor din coali guvernamentală”.

loan Gavra s-a referit a Consulatul Ungar de la i t Napoca: “Punctul de vedr oficial al P.U.N.R.-ulun privinţa Consulatului ungari la Cluj este următorul: nu ea nici un consulat ungar la Qţ

P.U.N.R. şi-a alcătuit dc planul de bătaie pen‘; urm ătoarea sesir.parlamentară: “Opoziţia va cr convocarea unei - sesfe extraordinare, care să disc situaţia de la TVR şi Ordone nr. 22. De asemenea, se are vedere prezentarea, următoarea sesir.parlamentară, a unei moţiuni t cenzură,”

Andreea MARCi

i f

f M o ^ ^ t i o n d e n ţ a ^ d e Q ă i B n î x e l l M i

L a B r u x e l l e s n u e x i s t ă m ă l a i .

Sîntem la Bruxelles şi mulţi se întreabă ce putem vedea aici? în afară de steluţele europene pe care toată lumea le cunoaşte, mai există un loc unde trebuie neapărat să mergi cînd eşti la Bruxelles, celebra statuie a lui Mannenken-Pis. Această statuie reprezintă un băieţel de cinci ani care... tot timpul. Practic este simbolul Bruxellesului şi fiecare străin este; informat de acest fapt: Deci, este o obligaţie pentru un nou venit să-şi facă o poză cu Mannenken-Pis. Din ultimele statistici am aflat că în fiecare zi peste 10.000 de turişti fotografiază această statuie. Şi aici intervine ineditul. în fiecare zi această mică statuie este îmbrăcată în alt fel.

O surpriză deosebit de plac am avut în această săptăiE cînd băieţelul a fost îmbrăcat tradiţionalul costum de ciot: mioritic. Şi uite aşa, în capi:

' Europei, turiştii au văzut şi fotografiat uri simbol romi® Marcaţi de acest eveniment seara respectivă, am hotărît s servim studenţilor din AEGE Europe o tradiţioni mămăliguţă. A fost o ideea to dar a rămas în faza de pr® pentru că în Bruxelles făina mălai este imposibil de găsit! uite aşa, europenii noştri nm avut parte de o adevărată românească la Bruxelles.

Dan LUI AEGEE-Eurof-

t

c t^Vemulţumixea romifo* ) D A C A -I T Ă M B Ă L Ă U , T Ă M B Ă L Ă U S Ă F IE !După apariţia articolului “DI Sechereş - mai cu ifose decît răposatul

Cioaba din ziarul “Adevărul de Cluj” din 8 iulie a.c., romii s-au simţit lezaţi. Drept urmare, la subredacţia Turda a venit domnul Sechereş, preşedintele Organizaţiei dc ajutor în caz de deces şi ajutor social, însoţit dc domnul Drogo Constantin, secretarul organizaţiei.

S-a înccrcat demolarea punct cu punct a celor relatate în articolul . amintit de către dl Bogin Nicolae, secretarul organizaţiei. Cu prea puţine

şanse de succes. Iată dc ce. Deşi dl Sechereş nu este mulţumit de caractcrizarca ”mai cu ifose ca răposatul Cioabă”, n-a scăpat, nici în discujiilc purtate dc noi, de ifose, afirmînd: “Eu îl destitui Eu am anulat F.u... . Ifose faţă de carc şi dl Drogo, un om cu minte, mai organizată, la un moment dat l-a oprit “Stai domnule, noi n-avem conducere, n-avem adunare generală? Cum d-ta faci şi desfaci de unul singur?”

Dc fapt, de unde a pornit conflictul? Domnul Bogin n-a fost de acord cu acordarea dc ajutor social, deşi accst lucru este prevăzut în statut. Sc vede treaba, cum susţine dl Drogo, Bogin nu cunoaşte statutul organizaţiei. Dc altfel, din nepricepere sau din rca-crcdinţă, Bogin n-a prea activat în

. cadrul organizaţiei, iar cînd a făcut-o, şi-a subordonat propriilor sale interese. Cum? Fiind pe atunci preşedintele ULDR, o organizaţie dc partid a romilor, dar fară membri şi, dcci, fără activitate, a încheiat un contract dc sponsorizare (primul de accst fel) cu SC “Industrie Mică şi Prestări Servicii” cu nr. 98/8 februarie 1995. Deşi pe atunci era membru simplu al organizaţiei, şi-a permis să-şi pună propria semnătură pe contract,

în numele organizaţiei şi sa ridice 50.000 lei. Ştampila pe-acest contract a fost pusă dc preşedintele Sechereş. Deci, Bogin n-a făcut ce-a făcut de unul singur! Trist este că aceşti bani ri-au fost evidenţiaţi şi tn registrul de casă al organizaţiei. Bogin utilizîndu-i în organizarea “balului romilor”. Să-şi mai dreagă... prestigiul destul de şifonat. Bogin susţine că a predat banii preşedintelui. Acesta nu recunoaşte. Cine să-i mai înţeleagă?

Dacă-i tămbălău, tămbălău să fie. Şi Bogin trece la atac, dînd peste cap afirmaţiile domnului Sechereş şi Drogo, care !au susţinut în scris: “cenzorii Mihali Berci şi Flip Romulus n-au uitat să-şi facă datoria şi nici nu şi-au neglijat atribuţiile cc le revin, făcînd lunar verificarea situaţiei financiare a organizaţiei şi ieşirile şi intrările în registrul de casă. La aceste activităţi, de fiecare dată, au participat preşedintele Scchcrcş, vicepreşedintele Zurgălău Teodor şi secretarul Drogo”.

Dacă aşa stau lucrurile, atunci ce vină are Bogin dacă caseriţa de atunci (soţia preşedintelui Sechereş) timp de 8 luni a delapidat suma dc570.000 lei? Cum şi-au făcut cenzorii datoria şi dc cc preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul organizaţiei n-au7.. observat accastă delapidare? Este adevărat că caseriţa a fost destituită şi a recuperat suma delapidată. Dar fapta tămîne faptă! Adevărat este şi faptul că preşedintele, în semn de protest pentru comportarea soţiei, şi-a cerut demisia. Âdunarca generala n-a fost de acord. Şi a mai făcut ceva preşedintele: s-a. despărţit dc soţie, continuînd însă să se ocupe de îngrijirea şi educaţia celor doi copii ai lor. Acest caz (ca şi altele, susţine Bogin) constituic pentru cl

un... as de treflă pe care-1 ţine în mînecă şi-l va folosi împor preşedintelui la timpul oportun.

Qi toate aceste nereguli, Organizaţia de ajutor în caz de dac ajutor social (organizaţie fară caracter etnic), după cum susţinea dl Drş merge destul de bine. In sprijinul afirmaţiei, aduce şi argumente: la fc-1 lui 96 organizaţia avea un capital în valoare de 7.366.200 lei, fcs perioada anterioară cînd în casierie nu se aflau decît 4.200.686 Io. ■ sumele încasate pînă în prezent, au fost acordate ajutoare de deces pc' 28 familii, iar din cei 800.000 lei (conform statutului) au fost jcoîC ajutoare sociale pentru 6 familii.

Cert este un lucru. Dacă exista o conducere unitară, responss-H- Bogin n-ar fi putut să-şi facă de cap şi nu s-ar fi ajuns Ia o jenantă, în care membrii organizaţiei au început să bănuiască vocifereze, culmea, tocmai la adresa unor oameni carc au muncit !

Conducîndu-sc, probabil, după o mai veche maximă (mai bine1* tîrziu decît niciodată), conducerea organizaţiei, cu aprobarea generale, a destituit din funcţie pe dl Bogin, excluzindu-l şi din riwfc1 membrilor săi fără drept de reînscriere. Şi-a mai solicitat conduccrcaţ partea persoanelor abilitate să facă un control financiar asupra in®? activităţi a organizaţiei desfăşurate de la înfiinţare şi pînă în prczc£

Rămîne dc văzut dacă Bogin, de astă dată detronat cu adevărat vi> în “banca” sa, ori se va folosi de... asul de treflă aflat în mînecă impoc' preşedintelui. - Ion CORDOŞ

Si

P

şiva

. sîmbătă-duminică,) 26-27 iulie 1997

m r / n f ( U J-N Iuni-^incri8-16;s!ml>a(a 19-7J-(14;SI'I1RKI) \ t ' ( [ATI Kl)‘\: a d e v ă r u lJ u r t j S S e luni-vineri 8-16; td / t a 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tcVfax 21-6(1-75. d e C l u j

Str.lU U U M ANIU nr.16 (fostă 6 M artie)el/Fax: 064/430407 O RAR: Zilnic: 8-19; Sîmbătă: 8-13, Duminică: închis.

Distribuitor en grosa d a o s 0%

V I N D EMagazin cu amănuntul

adaos 0-30%;>S IN T E Z A O R A D E A -V O P S E L E , EM AILURI, G R UN DUR I, CHITURI, LACURI

P O L IC O L O R BU CUR EŞTI - V O P S E LE AU TO , G RUN DUR I, CHITURI, DILUANTI AUTO• P E R IN D O RAD EA - PERII, M ĂTURI, S E T G ĂLEATĂ cu STO R CĂTO R M A TFR IA I F DF C O N S TR U C ŢII - V A R 2 ,5 kg; H U M Ă 2,5 kg; IPSOS 1/1;

CIMENT ALB 1/1; CR ETĂ D E M U N TE 1/1; C H IT ALB 1/1; C H IT RO ŞU 1/1.a d a o s 0 -12%

O LA C U R I, DILUANŢI O D IVE R SE (Oxizi, Aracet, Prenadez etc.)O C O V O R PVC, PEN SU LE, B ID IN ELE, PA PETĂ R IE O D E T E R G E N Ţ I GRANULAŢI, D E TER G E N ŢI LICHIZI O V A S E EM AILATE V ’ O V A SE Z IN C A TE , .O S T IC L Ă R IE O TA C ÎM U R I INO X

Ş.PENT RU CANŢ^TAŢI MAI MARI ASIGURAM,TRANSRORTULMARFU Rl LOR ^

P E m c a c u t t Ah i mXEGBAXJE

transport, u rcat ţ l m ontat

V R A J A M O B l U f

MODOMACluj-Napoca

d Str. Oaşului nr. 42A teL: 433555, 136822, O RA R *-18 a Hala Aeroalimentara P-fa Mihai Viteazul etaj 1

I c i . 132897, ORAR 9-18 □ Calea Victorie! nr. 100

(Materna, TURDA) tel.: 433804

MAI COM ERCIALIZĂMf&RCHEf. PALUX, ARACET,

IAC, DILDANT, CIEÎ DEGASE, CULE-iMtoRT PENTRU

LEMN ALTELE RELAXAMOBILA IN RATE FARA DOBANDA »- PRODUCĂTOR LA COMANDA

Cluj-Napocade pe Bulevardul Muncii nr.10

vinde prin licitaţie publicăm ijlo a c e fixe j

casatc-sau scoase din funcţiune.Licitaţia se va ţine săptămînal în ziua de marţi

la ora 10.Informaţii la telefon 41.50.66 interior 95.

In conform itate cu Ordinul Ministerului Sănătătii nr.392/

ia41993 SCU.C.T. SAcu sediul în Turda, str. 22 Decembrie 1989 nr. 12/C

anunţă C O N C U R S pentru ocuparea postului de c

m edic M ed ic in ă generală . ]Concursul va avea loc în data de 18.08.1997.

^ fî f W ie r i l e se fac zilnic la sediul societăţii, pînă la data de t 11108.1997. Relaţii suplimentare la telefon: 312920 - int. 195.

C o n s iliu l l o i a l a l

m u n i c i p i u / u i C lu j-N a p o ta

Persoanele fizice şi juridice care deţin în proprietate autovehicule destinate transportului de marfa sau persoane (camioane, autotrenuri, autoutilitare, microbuse, autobuse) şi care nu deţin un spaţiupropriupentruparcarea acestora, sepot adresa, începînd cu data de 1.08.1997, la Societatea ”Alfa” SA (fosta şcoală de şoferi de stat), str. T ineretu lu i nr.63 , care oferă următoarele servicii:

- posibilitatea parcării autovehiculelor indiferent de capacitate şi de gabarit;

-parcarea autovehiculelor pe termenlung pe bază de contract;

- parcarea autovehiculelor pe termen scurt, pe baza unui tarif orar sau zilnic;

-paza permanentă a autovehiculelor parcate. m > I A ’r .

1. D epunerea cererilor şi în ch e ierea contractelor de închiriere a terenului pentru parcare se face la sediul societăţii „Alfa” , zilnic

Jntre orele 8-16, începînd cu data publicării /anunţului.

2. Achitarea taxei pentru parcarea pe termen scurt se poate face direct la administrator, în parcare. -

3. Informaţii suplimentare la telefon 145377 Şi 144627.__ _____________ ________ (760914)

A K E V Â R yLde Cluj —

Direcţia Regională de Poştă Clujcu sediul în Cluj-Napoca, str.Gh.Doja nr.33

solicită oferte privind achiziţionarea, transportul lem nelor de foc pentru oficiile poşta le din judeţu l Cluj.

Inform aţii suplim entare: sediu DRP Cluj, str.Gh.Doja nr.33, telefon 433487. ‘ . ş

Depunerea ofertelor: pînă la-data de 30 iulie 1997, sediu DRP Cluj. I

S C C O N F E C Ţ I I A L U M I N I U S A - C r a io v aExecută la comanda clientului orice gamă dc

uşi, ferestre, v itr in e , pereţi cortinăcu prolile tip S L A T I N A sau I M î’O R T .

CRAIOVA 0 5 1 /4 1 .6 8 .8 5 ! CLUJ 17.73.57.

SC STICLA TUSSDA SAcu sediul în Turda, str.Fabricii nr.71

convoacă

Adunarea Generală a Acţionarilorpe data de: 2 9 .0 7 .1 9 9 7 ora 10

. ■ - la sediul SC S TIC LA T U R D A SA,

cu urm ătoareaO R D IN E D E Z I

- A p r o b a r e a bilanţului con tab il la 1 se m e s tr u l I - 1997;

- A p ro b a rea raportului d e g e s tiu n e .

s i raportului C o m isie i d e C enzori.(760915) _ '

A veţi problem e financiare?

Doriţi o soluţie rapidă?

A L ZIARULUI NOSTRU!

ADEVĂRULde Cluj

Fcntrii aboriamcnte apelaţi la ROD1PET SA,' K ţ a J Ş a r i i , ^

pdintîntfegul jude^şau'lâ ŞG S R I ^ StnIiiocenţiuIVIicu-KIeiniml7f teL?Î962ll|

s e RHAFIR SACluj-NapocaB-dul Muncii n r .l2

Angajează prin concurs

eco n o m işti p ro m o ţia 1 9 9 7

Informaţii la sediul societăţii(3(k2S)

EXPLOATAREA MINIERA CĂPUŞorganizează L IC ITA ŢIE PUBLICĂ în data de 4.08.1997,

ora 10, pentru vînzarca:• mijloace fixe aprobate Ia casare şi disponibile • fier vechi

în cazul neadjudecării licitaţia se repetă în data de 11 şi18.08.1997.Relaţii suplimentare la sediul E.M. Căpuş telefon 132648,

m s t r l N a p o c a n r : i e ţ ă T e l e f o n * / F a x ţ l 9 7 3 0 4

S C C O D R E A N A SRLp r in C O F E T Ă R I A |

VA OFERĂ zilnic produse de cofetărie preparate în laboratorul propriu:

• prăjituri • torturi • sucuri • îngheţate

• porfeuri • profiterol.ONORĂM COMENZI pentru diferite ocazii -

NUNŢI, BOTEZURI, ANIVERSĂRI, BANCHETE.&Str.Primaveriinr.11 A. Telefon.42.67.

âc M 5 lM iU '~ PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri #-16; sîmbătă 9-14; te l/ta 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:!i luni-vineri 8-16; tel/fia 3143-23; SUBREDACŢIA DE J: luni-yineri »-16; lei 21-«(-75

r e d u c e r e

l>s

mM

J 1 1 c a d o uE I ZZ3 . ■ t •

U e x t r a o r d i n a r

2 4 - 3 0 iu l ie QDuu

ANIVERSARI, M ULŢUM IRI

■ ţ La aniversarea zilei de naştere, : dorim d ragei noastre fiice L enu ţa C araba, “La M ulţi Ani”. Ticu şi mica. (560412)• La aniversarea zilei de

naştere, urăm din toată inima la mulţi ani, fericire şi putere de muncă omului de mare suflet şi profesionalism, doctorului Alexandru Irimie. Familia Meşter. (590452) _______

V ÎN Z Ă R I CUMPĂRĂRI

• Vînd linie de panificaţie germană, pe motorină 27.000 DM. Tel. 21-31-01. (342453)

• Vînd loc de casă, str. Conductorilor nr. 2. Tel. 43-03- 99. (590330)

• Vînd teren Grigorescu, str. Uliului. Tel. 41-51-66. (590451)

• Vînd teren pentru construcţii în Sînnicoara. Telefon 19-47-46.(590473) '

• Vînd apartam ent patru cam ere 95 m ilioane negociabil c a r tie rM ănăştur. Tel. 16-76-44. (560347) •

• Vînd apartament. TeL 064/12-83-39 (387667)

• -Vînd casă m are cu grădină. S tr. O aşului nr. 353. (590216)'

• Vînd casă în Bonţida nr. 125. (590247)

• Vînd casă în str. H o rticu lto rilo r n r. 14, c a rtie ru l G heorgheni (la in tra re în Palocsai). (590335) ;

• Vînd casă demisol+3 nivele şi mansardă. TeL 18-90-96; 15-91-28. (590380)

• Vînd, central, casă cu 2 a p a rtam e n te , g a ra j, încălzire centrală. Tel. 15-91-28 sau 18-90-96. (590381)

• Vînd ap a rtam en t 2 cam ere u ltra c e n tra l, cu îm b u n ă tă ţir i, p en tru pretenţioşi, str. Parcului nr.7 Dej. TeL Slghet 062/31-28- 56. (590403)

• V înd casă nouă, grădină, anexe, str. Oaşului n r. 347. Tel. 13-72-81.(590436)

* Vînd ap a rtam en t 3 cam ere ultrafinisat, Pata, e ta j 1. Tel. 14-30-01(590437)

• Vînd ap a rtam en t e cam ere . confo rt 3, negociabil. Tel. 17-55-76. (590439)

• Vînd casă cam eră , b u că tă rie , g răd in ă , G heorghen i, p re ţ 70 m ilioane. Tel. 17-17-64. (590462)

• Vînd garsonieră confort1 mărit, ocupabilă im ediat Tel. 17-03-40. (590461)

• Vînd 2 camere etaj 2, finisat, Gheorgheni TeL 14- 43-63 ora 18. (590504)

• Vînd 2 cam ere decom andate , e taj 1 p a rc h e t, fa ia n ţă , 2 balcoane. Str. Cîmpului nr.40, ap . 55, o ra 16-18. (590505)

• Vînd garson ieră în Piaţa M ihai ViteazuL TeL17-85-96.(590509)• Vînd apartament 3 camere

finisat str. Bucureşti nr. 70 bl. D17 ap. 8 et. 1 tel. 43-22-82 sau12-29-22. (560261)

• Vînd casă la Borşa-Cătuii nr. 35A la şosea cu anexe şi 56 ari de grădină, preţ 40 milioane negociabil la 30 km de Cluj. (560308) ,

• Vînd garsonieră confort HI str. Gîrbău nr. 4 bl. R9 ap. 19 M ănăştur preţ negociabil. (560324)

• Vînd apartament 3 camere etaj 1 str. Plopilor. Tel. 42-02-14. (560327)

• Vînd garsonieră str. Pietroasa finisată, etaj 3. Tel. 43- 05-37.(560370)- • Vînd apartament 4 camere finisat telefon, pivniţă, garaj, Calea Floreşti etaj 3. Se poate vedea sîmbătă şi duminică toată ziua. Ocupabil imediat, preţ convenabil. Tel. 17-86-40.(560386)

• Vînd ieftin cabană demontabilă din lemn pe schelet metalic, suprafaţa 12 mp, bună pentru agrement, magazie, bucătărie de vară. Telefon 21-

.17-42 după ora 18. (560392) ’• V înd apartament cu 2

camere str. Horea nr. 67-73. Telefon 13-71-01. (560406)

• Vînd apartament 2 camere confort 1, parchet, telefon, TV Cablu, garaj cartier Gheorgheni,' pret 27.000 DM. Tel. 018-600- 940. (560413) ' ; '

• Vînd garsonieră confort 1 etaj 10. Tel, 26-50-60. (560414)

• Vînd 3 camere confort 1, 2 băi. Str. Observator nr. 11 bl. OS12 ap. 26, 100 milioane. Tel.16-97-50. (560421)

• Vînd apartament cu 2 camere. Tel. 16-27-64. (560426)

• Vînd apartament 3 camere Turda, str. Zorilor nr. 5. Tel. 12- 34-55. (560427)

• Vînd casă zona gării 80 milioane negociabil. Telefon 13- 32-53. (560428)

• Vînd garsonieră confort I în Mănăştur. Str. Porţile de Fier nr.2, Bl. B16, sc. I, et. I, ap. 27, ora 14-20 (590402)

• Vînd urgent apartament 3 camcre Gruia, preţ 90 milioane negociabil. Tel. 18-28-56; 13-91-53 după ora 17. (590443)

• Vînd apartament 3 camere în Gheorgheni, preţ avantajos, negociabil. Tel. 15-05-06.(590474)

• Vînd apartament 3 camcrc ultrafinisat. Tel. 17-02-75 după ora 16 (590481)

• Vînd apartament 2 camcre decomandate, str. Gr. Alexandrescu, preţ. informativ 59 milioane negociabil. Tel. 16- 96-91 orele 17-20. (590479)i ' •. Vînd sau schimb garsonieră confort I, cu apartam ent 2 camere^ preferabil Mărăşti. Ofer diferenţă 10-11 milioane. Str. Dîmboviţei nr. 85, ap. 115. (590484)

• V înd 2 camere în Grigorescu, preţ 65; milioane. Tel. 43-05-37. (590506) ;

• Vînd casă familială cu anexe şi grădină. Zilnic între orele 9- 22 str. Gheorgheni nr. 351, Gcrgcly. (590508)

• Vînd garsonieră confort II, et. 10 cartier Gheorgheni. Tel.41-01-10 (590515)

• Vînd Dacia 1310 TLX din 1989. Necesită reparaţii. Aleea Cioplea nr. 17 ap. 21. (560420)

Vizionaţi o VIDEOCASetA I . ... JienăreaN ^

COIpait

mectron19-5

^ irD .G h e re a.fngă CLUBUL CFR

C ele m ai m;cj preţuri,

Cele mal

• V înd g a rn itu ră de m obilă Bobîlna, 2 fotolii, ch iuvetă inox, televizor M iraj 3 defect Telefon 16- 52-01 seara. (590502)

• Vindem piese pentru A ro , TV , R a b a , O ltc it, Dacia, în str. K. M arx nr. 22 (589286)

• Vînd M ercedes nou, fabricaţie 1997 cîştigat Ia Pro Nato. Informaţii la teL14-32-93.(387704)

• Vînd televizor color ieftin. Tel. 17-32-32. (560338)

• Vînd telefon mobil nou Ericson GF 388. TeL 14-87- 44. (590464)

• Vînd cuptor microunde Electrolux 25 L, taragot li comandă. Tel. 19-21-99; 14-41-41. (560433)

• Vînd cuptor ars porţelan? VW Bus 1600 cc: neînmatriculat. Tel. 18-29-65:18-91-75. (560424)

• V înd com bainâ dt re c o lta t păioase Cl» E u ro p a . Tel. 15-68-37. (590478)

• V în d sem ănătoareChina cu discuri. TeL 19- 54-34 orele 8-16. (000100)

• Vînd combină cu masa de2,30 m. Informaţii tel. 12-16-92. (590513)

• Vînd cărucior gemen1- televizor color, maşină spăW masă cu scaune tapiţate, pi^ VW, maşină tuns gazon, A-

,261. Tel. 16-81-40. (560311)• .Vînd biciclete: Mp'®1

Junior şi BMX; maşină set* Olympia. Informaţii tel. N-2- 47 în 26 iulie. (560376)

canGn

eipGriCaldife13-1

ceaimp42-î

•(arlelelVoi(590

l ei

£araj îJIici]19.(5

îi ca

îclcfo

Chcor®-74.

Ibila

!M5<

*Pentru a vă asigura îa tontiauare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

H H L

f o ) ^ j în b ă t â - d u m in îc ă , ■ ^ L -2 6 - 2 7 iu l ie 1 9 9 7

n / g g g M i f i T T J k T S r (l-UJ-NM,(X'A:lunMincri*-I6;'.îmlia(a9-H;lcL'raxl9-7J-04;SrHRl':i)ACTI-'Tl Kl)\: A D E V A R U Lrll/jLrMK** I n i C luni-vineri 8-16; td/6x 3M3-23; SUBREDACţlA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/lax 21-60-75. d e * C i u l

A C O R D ă m o

R E D U C E R Ed e p r e ţ d e

I p e n t r u p l a t a i n t e g r a l ă

-7 C L 1 J .I-M A P O C A ;♦ Pluta 1848 n r .l TeL 437429; T el/F ax437430♦ Livezii 63 TeL 437444 (Zona Carbuchim - Clujana).

1XK.Ii ♦ Str.rcTeodnm iu nr.56 - TeL 215073 H U K D IN : ♦ Str.. t.Iancu n r .l. - TeL 253493

M a is â s i l i : l» \R C 11 K T , l » \ U ! X , I .A C U U I . A U A C K I , D I L U A M ;

Pentru persoanelecu entuziasm şi caracter!!!

Căutăm în lumea modei şi a confecţiilorpersoane care doresc să lucreze.

Nu veţi fi judecaţi după orele petrecute în firmă ci după creativitatea, fantezia şi implicarea

de care veti da dovadă!!

VALABIL ATIT PENTRU PERSOANELE SPECIALIZATE DE CARE ARE NEVOIE O FIRMĂ DE CONFECŢII CÎT ŞI PENTRU ÎNCEPĂTORI

Persoanele într-adevăr interesate vă rugăm telefonaţi la 432 819 între orele 9-18.

• Firmă abilitată de Ministerul de Finanţe execută verificări tehnice pentru toate tipurile de jocuri de noroc. T el 013-235- 092; 016-735-103; 017-718- 093; 018-604-082. (590390)

• SC Geronimo SRL, str. D obrogeanu Gherea nr. 25, angajează absolventă de liceu pentru închiriat casete video. Selecţia în 30 iulie ora 10, la sediul firmei. (590441)

• Familie de credincioşi (pocăiţi) îngrijim persoane în vîrstă contra locuinţă. TeL 43-71-80. (590456)

' Vînd fo to lii + măsuţă, comodă televizor,, dormitor, patuţ copil. P reţ avantajos. Relaţii la tel. 19-08-59 sau 094- 501-246. (590455)• Vînd pian cu coadă scurtă

mecanică engleză, placă de bronz, în stare foarte bună. Tel. 19-53-86. (590475)

S C H IM B U R I D E L O C U I N Ţ Ă

* Dau în chirie garsonieră mobilată, cu sau fără garaj, str. Zorilor nr. 43, ap. 19. Tel. 12- 28-83. (590368)

• D au în ch irie apartam ent 2 camere pe str. H orea . Tel. 41-61-79. (590265)

Schimb apartam ent 2 camere c o n fo r t I s tr. timpului, e taj 2, parchet, faianţă, lam brisat, teracotă lemne, b a lco n închis, eipnnere S-V, cu 3 camere Grădini M ă n ă ş tu r sau Calea M ă n ăş tu r . S uport diferenţă. TeL 17-17-10 sau 13-87-02. (560054)

• închiriez garsonieră mobilată în cartier Mărăşti. Tel. 18-00-60. (590469) ’

• închiriez urgent apartament central, 3 camere, plata anticipat. Tel.: 17-63-38. (590493).

• închiriez apartament 2 camere cartier Gheorgheni, la 2 studente, din septembrie. Tel. •14-53-61. (590510) v ;

• Studentă Medicină anul 4 caut garsonieră de închiriat, termen lung (ne)mobilată! Tel. 16-22-78 orele 10-22. (560423)

Î N C H I R I E R ID I V E R S E

* închiriez apartam ent intrai cu suprafaţa de 70 ®p situat Ia parter. TeL 18- 42-S7după ora 20 (560309)

• F irm ă de d istribuţie p ro d u se a lim en ta re angajează agenţi comerciali cu experienţă. Inform aţii la teL 18-49-93. (560381)

• Reînnoirea vanii alb- color. TeL 13-07-02 în tre orele 9-17. (559890)

• SC S tar Foods SRL angajează agenţi comerciali cu ex p e rien ţă , posesori auto.. Condiţii de salarizare deosebite. Interviul va avea Ioc luni, 28 iulie, ora 9, la sed iu l firm ei d in B -dul M uncii n r . 14. R e la ţii suplim entare la teL 41-55- 44 sau 41-55-43. (590417)

• Agenţia Canadiană de Em igrări a deschis un oGciu la Cluj. TeL 064/13-82-01 şi Bucureşti teL 01/638-08-59. (590500) .

In conformitate cu Legea nr 137/ 1995, Paşcalău Marian anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru amenajare drum d e . acces, îm prejm uire, am plasare fo işor de lemn, şopron de lemn şi WC în comuna Feleac nr. 382. Eventualele sugestii şi sesizări se vor depune la sediul APM Cluj, Calea D orobanţilor nr. 99. (590425) '

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Ban loan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construirea unei anexe la exploataţia agricolă situată în satul Zorenii de Vale nr. 3C, com una Mociu. Eventualele sesizări şi sugestii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590483)

P I E R D E R I

* Dau în ch irie casă particulară 3 cam ere , telefon, gaz, pe str. Traian v“ia. Tel. 41-61-79.(590266)

• Prelate auto, copertine terase, bannere publicitare: confecţionăm -reparăm, cu material de import, la preţuri avantajoase. Calea Turzii nr. 174, tel 12-76-69.

1 Dau în chirie apartament 2 mobilat, cu telefon şi

?araj, în Gheorgheni. Plata *>Mpat în valută Tel. 15-93- 19- (590485)' închiriez urgent apartament camere, plata anticipat,

‘«fon 43-73-56. (560313)‘ închiriez garsonieră. în

Jcorghcni, Detunata. Tel. 14- ^4. (560431)

V Dau în chirie garsonieră «lată, cu telefon. Tel. 16-90- (590454)

• A ngajăm barm an(ă). Tel. 43-87-38. (590463)

• SC Picant angajează p rin concurs gestionar şi vînzători. Selecţia va avea Ioc în data de 28.07. 1997, ora 9, la M agazinul nr. 1 P icant, str. Fabricii nr. 4 (lîngă biserică). Relaţii teL 43-54-54. (590399)

• Confecţionăm şi reparăm jaluzele din lemn de tei. Tel. 13- \03-09. (560243)

•• Filmări-150.000 lei. Tel. 16- 81-40 (560312)

• Angajăm vînzătoare barman lucrător calculator. Tel. 14-02- 22; 094-565-287. (560432)

• In conformitate cu Legea nr.137/1995 SC Mârchiş FNC anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de m ediu pentru ( obiectivul magazin mixt situat în Turda, str.Lotus nr.34. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342514)’ • In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Italintereuro SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de m ediu pentru obiectivul Restaurant, situat în comuna Floreşti, drumul naţional nr. 1 km 481+475. Eventualele sesizări, sugestii numai pentru factorii de mediu se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (560434)

• Pierdut în zona Făget cîine rasa A kita-Inu (ase­m ănător cu Haski) 6 luni, culoare bej, ochi migdalaţi, 19 kg şi răspunde la numele de “ A ki” . Se oferă recom pensă deoseb ită. Informaţii la teL 41-40-04, 15-94-70. (000100)

• SC Mixtă Total USB SRL pierdut autorizaţie sanitară. Se declară nulă. (590472)

• Gârliceanu Alexandru pierdut legitimaţie, serviciu. O declar nulă (590499)

• în ziua de 21.07.1997 în zona Grigorescu-Hoia s-a p ie rd u t o că ţe lu şă lup- siberian (Husky) de 9 luni, cu loare g ri cu a lb , ochi albaştri. Căţeluşă este sub tratam ent medical Rugăm persoanele ca re deţin informaţii să sune Ia teL \2- 30-83. G ăsito ru lu irecompensă. (560399)

D E C E S EC O M E M O R Ă R I

• C u a d în c ă d u re re a n u n ţăm în c e ta re a din viaţă, după o scurtă şi grea suferinţă, a iubitului nostru tată, socru şi bunic TODEA VASILE, în v îrs tă de 87 an i, din com una C ă ian . Înm orm întarea va avea loc duminică, 27 iulie, orele 13 în com una C ă ian . C ei 6 copii cu familiile. (560411)

• Cn a d în c ă d u re re anunţăm decesul celui care a fost P E IC A IO A N în v îrs tă de 75 an i. În m o rm în ta re a a re loc astăzi, ora 13 în Arghiova. Familia. (560417)

• Cu imensă tristeţe ne despărţim de draga noastră mamă şi bunică, VALERIA A ŞTILEA N . S lu jb a de înmormîntare va avea Ioc la b iserica o r to d o x ă din Someşeni în 26 iulie orele 15,30. M onica şi C ă tă lin Bengeanu. (590468) -

• P ro fund în d u re ra ţi, an u n ţăm în c e ta re a din v ia ţă , la 77 d e a n i , a scum pei n o a s tre so ră , mătuşă şi cum nată, GAG HI ELENA IL IN A . F am ilia îndurerată. (590470)

• Cu sufletele zdrobite an u n ţăm în c e ta re a din v ia ţă a scum pei n o as tre mame, bunică, străbunică, so acră , FEN Y ESMAGDALENA, în vîrstă de 69 anL Înm orm întarea va avea loc luni, 28 iulie, ora 13, la C im itiru l C en tra l. Fie-i ţărîna uşoară. Familia îndoliată. (590482)

• îndureraţi, anunţăm că ENEOTESCU PAUL, fost contabil şef la M itropolia A rdealu lu i, în d im inea ţa zilei de 24 iulie, la vîrstă de 52 ani, a încetat din viaţă, în h u m a re a va avea Ioc sîmbătă, 26 iulie, orele 12, în c im itiru l d in .S ib iu . F am ilia în d u re ra tă . (590494)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea d in v ia ţă , d u p ă o g rea suferinţa, ă iubitului nostru soţ, ta tă , socru şi bunic, LAZĂR AVRAM, în al 70- Iea an a l • v ieţii. Înmorm întarea va avea loc dum inică , 27 iu lie 1997, orele 13, în satul Someşul- Rece. Dumnezeu să te ierte şi să te odihnească în pace! Fam ilia în d u re ra tă . (590507)

• S incere condoleanţe familiilor prof. univ. Aurel M arc şl conf. un iv . Alexandru M arc Ia decesul mamei d rag i Familia Petru Litan. (560415)

* S în tem a lă tu r i de fam ilia re g re ta tu lu i SAMOILĂ TELEC A N în d u re ro asa în c e rca re . Viorica, D iana şi Teodora Mărcean. (560418)

* Sincere condolean ţe familiei Ilerdlicska Tiberiu Ia decesul ta tă lu i d ra g . Familia Ilordoan. (560425)

• Sincere condoleanţe şi în tre ag a n o a s tră com pa­siune dom n u lu i p ro feso r u n iv e rs i ta r A u re l M arc , decan al Facultăţii de In ter­pretare din cadrul Acade­miei de Muzică “Gheorghe D im a” , în m om entele dureroase ale despărţirii de m am a sa iu b ită .-C ad re le didactice şi elevii Liceului de M uzică “ S ig ism und Toduţâ”. (590492)

• S în tem a lă tu r i de doamna Monica .Bengeanu şi de Cătălin, în momentele de durere prin care trec, la despărţirea de fiinţa dragă. Familia Găvruş. (590496)

* C u com pasiune şi condolean ţe ne a lă tu răm d u re r ii p r in ca re tre c doam na Monica Bengeanu şi C ă tă lin , la p ie rd e re a flinţei iubite. A da, A ndi, Bianca şi Radu. (590497)

• R egretăm d isp ariţia prem atură din viaţă a celui care a fost RADU M IIIAI DAN. Sincere condoleanţe fam iliei. A socia ţia de locatari str. A rieşului nr. 31, BL 8. (590511)

* S în tem a lă tu r i de familia Timiş Gheorghe Ia d esp ă rţirea de m am a sa d ra g ă . D um nezeu s-o od ih n ească în pace. Serviciul R esurse Umane, R eg ionala C F R C lu j. (590512)

• L a 3 a n i de Ia d e sp ă r ţire a de d ra g u l nostru soţ, ta tă , bunic şi socru P O P IOAN (ON U CU ) d in C h in ten i, du rerea noastră a răm as aceeaşi ONUCULE dragă, ticule scump, în fiecare zi, în fiecare oră ori ceas tîrziu de noapte eşti p rezent în gîndurile şi inimile noastre. Chipul tău blînd şi luminos, dragostea şi grija cu care ne-ai înconjurat, cuvintele şi sfaturile tale ne lipsesc. Amintirea ta , florile de pe morm întul tău le vom uda cu lac rim i cîte zile vom avea. Ne ru g ăm bunu lu i Dumnezeu să te odihnească. Familia ta. (560316)

• Cu durere neschimbată aduc Ia cu n o ştin ţă celor interesaţi că se împlinesc 6 ani, în data de 27 iulie, de cînd iu b itu l m eu so ţ AUGUSTIN PLEŞA şi-a d ă ru it su fle tu l său nob il T a tă lu i ceresc; Ne vom întîlni în eternitate! Pleşa Vass Magda. (590415)

• Zdrobiţi de durere şi în veci nem îngîiaţi anun ţăm încetarea fulgerătoare din viaţă într-un tragic accident a scu m p u lu i n o s tru so ţ, ta tă, socru şi bunic ILEÂ IOAN din sa tu l Hăşdate. Înm orm întarea va avea loc duminică 27 iulie 1997 ora. 14 în com una G ilău . Dumnezeu să-l Odihnească în pace. Familia îndurerată. 00

Regretăm dispariţia unchiului nostru, în vîrstă de 98 ani, din Someşeni, CENAN ALEXANDRU. Nepoţii Naşu, Vasile, Gheorghe, Nuţa, Cornel cu fam iliile şi strănepotii. (590477)

Penlru avă asigura in continuare un abonament la ziarulva puteţi adresa direcţ ia redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.^ ______________________ . .

A D E V A R U Ld e C B b ji

sîmbătă-duminică, 26-27 iulie 1997(jo )" ]

Taxa B ăsescu in tră fu v igoare de la 1 a u g u s tf P r e c i z ă r i ^ p r i v m d ^ a p l i c a r e â ţ p r e v e d e n / o f i i O r d o n a ^ ţ e i i d ^ i r g e n ţ ă f n r Ş 2 O / J 0 n ă î ^ 9 9 7

A) Persoane fizice proprietare de autovehicule şl remorci

I. Pentru anul 1997:1. Suma fixă anuală, stabilită prin

anexa Ia Ordonanţa de urgenţă nr. 20/1997, se va plăti corespunzător perioadei 1' august - 31 decembrie1997. Suma fixă anuală pentru această perioadă reprezintă circa 42% din cea stabilită prin anexa Ia Ordonanţa de urgenţă nr. 20/1997. .

2. Tabelele cu sumele fixe anuale ce se datorează în anul 1997 vor fi afişate la fiecare Sucursală sau Filială CEC. (Se anexează alăturat un model al acestui tabel care a fost deja transmis Ia CEC). V

3. Plata sumei fixe anuale se poate face integral sau eşalonat în 3 rate, în r.erioada 1 august - 30 noiembrie 1997. )n cazul plăţii în 3 rate, prima rată nu

, va putea fi mai mică de 30% din suma fixă anuală datorată.

4. Plata sumei fixe anuale se poate face la oricare din cele 40 de Sucursale sau 42 de Filiale CEC nominalizate în Anexa nr. 7 la Normele Metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă nr. 20/1997, aflate Ia Monitorul Oficial pentru publicare. :

5. în vederea efectuării plăţii sumei fixe anuale, proprietarul va completa pe baza certificatului de înmatriculare al autovehiculului sau rem orcii, buletinul de vărsămînt - document ce se obţine de Ia Filiala sau Sucursala CEC unde se prezintă pentru plată şi • va primi o chitanţă tip CEC pe care notează numărul de înmatriculare al autovehiculului sau remorcii declarate de proprietar. '

B. Persoanele Juridice proprietare de autovehicule

I. Pentru anul Î9971. Persoanele juridice care deţin parc

auto numeros pot plăti suma fixă anuală şi prin virament. Anexat la virament vor prezenta la Sucursalele sau Filialele. CEC tabele centralizatoare cu autovehiculele şi rem orcile auto, precum şi suma fixă anuală aferentă fiecărui autovehicul sau remorcă înscrisă pe proprie răspundere sub semnătura conducerii persoanei juridice.

2. Copie după, viramentul vizat de banca plătitoare se va prezenta la Sucursala sau Filiala CEC împreună cu tabelul centralizator menţionat mai sus.

3. Sucursala sau Filiala CEC emite o singură chitanţă .CEC pentru suma încasată de la persoana juridică şi aplică ştampila CEC pe toate exemplarele de tabel, făcînd menţiunea: “încasat prin ordinul de plată n r - . la data de...”

4. Proprietarii de autovehicule şi remorci au obligaţia de a asigura la fiecare autovehicul şi remorcă o copie a ordinului de plată şi a tabelului cu menţiunile CEC.

C.Excepţiile de la plata sumei fixe anuale

L Instituţiile publice2. Agenţii economici care efectuează,

transport de călători în comun. •3. Proprietarii de autovehicule şi

remorci auto radiate din circulaţie o perioadă mai mare de trei luni în cursul unui an calendaristic şi neutilizate temporar datorită:

- lipseijfmanţării investiţiilor în construcţii;

- caracterului sezonier în agricultură;- calamităţilor sau condiţiilor

meteorologice nefavorabile. '4. Persoanele handicapate proprietare

ale unui singur autoturism sau unei singure autoutilitare amenajat pentru handicapaţi şi avizate de Regia Autonoma Registrul Auto Român.

D. Amenzile - de zece ori taxa de diurn

1. în trafic, la controlul efectuat de organele M.I., se vâ prezenta chitanţa' CEC care atestă plata sumei fixe anuale, integral sau parţial.

2. Dacă organele M.I., în urma controlului efectuat în trafic, după1.XI.1997, constată că nu s-a plătit suma fixă anuală, vor proceda astfel:

- Vor reţine certificatul de înmatriculare al autovehiculului sau remorcii;

Vor aplica o amendă reprezentînd de 10 ori valoarea sumei fixe anuale datorate;

- Vor elibera o dovadă de circulaţie;- Certificatul de înmatriculare al

autovehiculului sau remorcii se restituie numai după prezentarea la poliţie a documentului care atestă:

- plata sumei fixe anuale datorate;- plata amenzii reprezentînd de 10

ori valoarea sumei fixe anuale.;;Plata acestor sume se face tot la

Sucursalele şi Filialele CEC. Din 1998, suplim entar faţă de anul acesta, Sucursalele sau Filialele CEC vor elibera şi ROVIGNETE - cîteva pentru fiecare autovehicul sau remorcă pentru care s-a plătit taxa de drum.

S u m e le ilix e > a n u a le p e n tru fo iid u N sp e cia l^•aFdrumurilor publice?

- mii lei •Nr. crt. Categorie vehicul Suma fixă

anuală1997 Prima rjf

30% 4, suma fa

ânua!J1. Autoutilitare sub 3,5 t si autoturisme- sub 1500 cmc 50 21 15- 1501-2000 cmc 100 42 30- 2001-3200 cmc 250 104 75- Peste 3200 cmc 600 250 1802. Autocamioane, autobasculante si alte mijloace transportare- sub 18 t 500 208 150- 18,0-22,0 t 600 250 180- peste 22,01 t 650 271 1953. Remorci- sub 3 t 150 63 45- 3,01 - 16,0 t 350 146 105- peste 16,01 t Semiremorci

450 188 135

- sub 20 t 600 250 180- 20,1 t - 30 t 700 292 210- peste 30.1 t 800 333 2404. Autotractoare- sub 18 t 500 208 150- peste 18,01 t 700 292 2105. Autoremorchere6. Tractoare rutiere

900 375 270

- sub 20 cp 100 42 30- 20.01 - 45 cp 300 125 90- peste 45.01 cp 400 167 120

I B IB W B D BS BE H9 D B8 I

* Pensionarii posesori ai unui Singur autoturism sau autoutilitară vor plăti 50 000 le.'ar “ Se achită de la 1 01 1998

B B B B3 B B 151 B l B B B B B B B B B B B B B B I

: M in is te ru l M u n c ii şi P ro te c ţ ie i S o c ia le D ire c ţia G e n e ra lă d e M u n c ă si P ro te c t ie S o c ia lă

SituaţirlpcurilorAdemuncairâcahte ladatp08.07L 1997

Electrician - 4; sudor - 2; zugrav - 1; şofer - 2; lăcătuş - 1; paznic - 1; casier (pentru F loreşti) - 1; laborant - 1 (29.07.1997); tehnician(29 .07 .1997); econom ist finanţe contabilitate - 1 ; conferenţiar doctor ştiinţe medicale (absolvent UMF) - 1; lector - c a te d ra a tle tis m (absolvent Fac. Ed. Fiz. Sport) - 1; sec re ta r fa c u lta te (ab so lven t învăţămînt superior) - 1: antrenor volei - 1 (0 7 .0 8 .1 9 9 7 ); inginer constructor - 1 (01.08.1997); inginer calculatoare - 2; inginer prelucrare lemn -1 ; inginer mecanic (TC M sau M U) - 2 (1 2 .0 8 .1 9 9 7 ) ; ag e n t comercial - consilier marketing (2); asistent cercetare chimie (promoţia 1997) - 1 (31 ,07 .1997); asistent cercetare stagiar - 1 (05.08.1997); econom ist (prom oţia 1 99 7 ) - 1(12.08.1997); şef contabil 1/A - 1(31.07.1997); şef birou - economic financiar - 1 (08.08.1997); şef birou cărţi m uncă (p en tru D e j) - 1(08.08.1997); şe f birou legislaţia muncii - 1 (08.08.1997); inspector specialitate - analist programator (studii superioare) - 1 (08.08.1997); inspector (absolvent studii medii economice şi operare calculator) - 1 (08.08.1997).

Informaţii privind locurile de muncă vacante se pot obţine de la Biroul medierea muncii, în zilele de luni, marţi, miercuri, între orele 8 ,00 - 12.00, str. Cosbuc nr. 2.

[ S C " A c s a " - C î m p i a T u r z i i

“ M a i c ă u tă m ş i n o i b e n e f ic ia r i , d a r im p o r ta n t e s te c ă , a c u m n e c a u t ă ş i e i pe noi’Sediul impunător, curat ca o

farmacie, ne-a determinat să tragem o primă concluzie: aici muncesc oameni care şi-au făcut un adevărat cult pentru muncă, ordine şi disciplină. Amabilii noştri amfitrioni au întărit, prin argumente plauzibile, prima noastră concluzie.,

- Cum s-a muncit în societatea comercială p e care o conduceţi înainte de privatizare -ştim. Am dori să cunoaştem cum se munceşte şi cu ce rezultate,'după...

- Ne-am privatizat după metoda MEBO în iunie 1995. De atunci ş i , pînă în prezent, întreaga noastră activitate a înregistrat o ascendenţă continuă. Valoric, creşterea anuală a fost de 20-30% faţă de înainte, profitul a crescut în aceeaşi proporţie, iar pe 1996 cifra de afaceri s-a ridicat la 17 miliarde lei. în primele 6 luni din acest an cifra de afaceri realizată este de 20 miliarde, iar pînă la finele anului, sîntem hotărîţi să o ridicăm la 40 miliarde. Tot de la privatizare încoace ne-am sporit efectivul cu încă 180 de oameni. •

- Cum aţi reuşit acest salt

- su s ţin e a u în tr -o d is c u ţie p u r t a t ă re c e n t, d o m n ii ing .

N ico lae fllexe , d ire c to ru l g e n e r a l a l s o c ie tă ţ i i ţ i ing .

C onstan tin S te rescu , d ire c to r g e n e r a l a d ju n c t •

spectaculos?\ - La începutul privatizării am parcurs paşi... mărunţi dar siguri (ne-am făcut toate calculele posibile şi imposibile de cum e mai bine), pînă ce ne-am capitalizat. Am urmat munca responsabilă şi calitativ superioară a oamenilor noştri, respectarea cu stricteţe a termenelor contractuale, preţurile acceptabile-pe care le-am practicat’ ordinea şi disciplina şi, nu în ultimă instanţă, activitatea managerială realistă şi eficientă. Din aceste motive, mai căutăm beneficiari, dar important este că, acum, ne caută şi ei pe noi.

-In mare, ce activităţi desfăşuraţi?- De la fundaţie şi pînă la... cheie

şi multe alte lucrări, cum sînt acelea pe care le executăm la modernizarea Oţelăriei electrice de la Industria Sînnei, la potabilizarea apei cu ozon

la Uzina Moldoveneşti (RATACFL Turda), la Staţia de tratare a apei de la Gilău şi diverse lucrări în Cluj- Napoca şi comunele limitrofe.

- Acum, că sînteţi privatizaţi, vă mai afedează blocajul economico- fmanciar?

- Ca pc toată lumea. Avem de încasat de la diverşi beneficiari 5 miliarde Iei pentru lucrările executate, iar noi avem de plătit 2 miliarde lei. Faţă de stat, însă, n-avem nici o datorie. Ne achităm cu regularitate, uneori chiar în

, devans, ratele pe care le datorăm FPS-ului.

, - Investiţii aţi promovat?- Da. Ducem o po litică de

austeritate. Aşa încît ne-am creat posibilităţi pentru investirea a 2 miliarde lei pentru dotări şi mijloace de producţie, care să conducă la

eficientizarea întregii activităţi- O ultimă întrebare: aţi m l

probleme sociale?- Nu am avut şi nu avem. Avem

relaţii bune de conlucrare ci 1 sindicatele. Dealtfel, oamenii noşti nici, n-ar avea motive. Salariul te

, pentru munca prestată (din primăvffi şi pînă toamna târziu, lucrează cs regim de 10 orc) este mai mare® 20% faţă de m edia pe ţară ii construcţii. Avem o cantină uni servesc masa 200 salariaţi, costuri le suportă societatea. Celef autobuze ale noastre le asiguri transportul gratuit de acasă la lo de muncă şi invers. Căminele nefam ilişti le-am amenajat i apartam ente pe care le-am salariaţilor. E i suportă doi cheltuielile de consum: energie, apă etc., întrucît societatea în muncesc (doar este şi a lor), careţ oferă aceste facilităţi cu tei greutăţile generate de tranziţia t economia de piaţă, de ce n-ar: m ulţum iţi? .

Ion CORDOf

L

I C U R IO Z IT Â T I • C U R IO Z IT Ă T I

mmFedepse "curioase"în oraşul Temuco din Chile, un judecător pe

nume Mario Gil, a instituit un nou tip de “pedeapsă”! Pentru răii plătitori dc impozite şi taxe (care nu vor sau nu pot plăti) a stabilit prin decizie judecătorească obligaţia să doneze cîtc un litru de sînge într-o anumită perioadă. Nu plăteşte impozit dar cu sîngcle predat salvează vieţi!

■ ■ C eas âe perete ,Pc peretele unei bănci din Franckfurt pe Main

(Germania) s-a instalat un ceas care eîntăreşte una tonă, are un diametru dc 16,30 m, iar un braţ al ceasului măsoară 1,42 m!.

MMVuhan în a ltLa graniţa dintre Chile şi Argentina (America

de Sud) sc află ccl mai înalt vulcan (stins) djn lume de 6.950 m!.

muElefant bătrînîn parcul zoologic din Taipci (Taiwan) a trăit

cel mai bătrîn elefant numit Din Wang. La împlinirea vîrstei dc 66 ani i s-a oferit un tort de 20 kg greutate.

!: mm/nvalid p e H im ala ia lJaponezul Yoshio Furuichi la vîrsta dc 22 ani

a avut un accidcnt şi a rămas invalid. Accsta a dat dovadă şi a demonstrat o voinţă extraordinară. La vîrsta de 42 ani, ajutat de prieteni, purtat pe spate sau cu un cărucior special amenajat, a urcat în Himalaia, pe vîrful Kala Pattar, 5.545 m. Dar mai

înainte a urcat muntele Fuji, cel mai înalt ă Japonia (3.776 m) şi a străbătut toată Japonia} scaunul cu rotile! Perseverenţă!

■ ■ R e g a t " p r o p r ie ta te "“Cocos”, arhipelag în estul Occanului Indias •

cca. 110 km., la sud-vest de ţărmurile Indonfi " şi la 2.768 km, nord-vest de oraşul port (Australia), format din 25 insuliţe şi 2 atoli' suprafaţă de 14,4 kmp, cu cca 610 locuitoa fost condus de scoţianul Jon C Iun ies-Ros a rf* bunic a primit din partea reginei Victoria a An?* dreptul dc “stăpînirc perpetuă” a acestor insufc corali. Din 1857 devin colonie a Coroanei brit£ cc iar din 1955 devin teritoriu extern al Ausin> După 1984 s-au integrat în Uniunea Austral^

' Ioan N . URECHEA^f c u m o z n ^ T ^ ^ u m o z i T ^

(I(c{sIIîrnliPSif!c:

/ î tSiirîrdaiu,Pir

u ) sîmbătă-duminică, 26-27 lulîe 1997 O M U L Ş I S O C IE T A T E AA D E V A R U L

O I u b ____

P r i o r i t ă t i a f l a t e p e a g e n d a P r i m ă r i e i D e j- D-le primar Alexandru .

11 Man, din punctul de vedere al f cetăţeanului dejean, ce părere > aveţi despre actuala situaţie J economică şi sociali a I oraşului?

^ - S ituaţia economică şi• socială a oraşului nostru se:' înscrie în situaţia economică şi i so c ia lă a întregii ţări.| S o c ie tă ţile comerciale se j confrunta cu probleme legate■ de restructurare,I re tehno log izare , blocaj | f in a n c ia r , concepţia şi | atitudinea oamenilor faţă de• muncă etc. Problemele sociale,J care au tendinţa să se acutizeze,I şe reflectă în scăderea puterii | de cum părare a populaţiei,■ şom aj, lipsa de locuinţe,

ordinea publică şi asigurareaI protecţiei cetăţenilor. O situaţie | nu foarte bună, dar comparativ | cu alte zone din ţară, nici foarte

rea... _I - în acest context, care sînt | priorităţile pe | d-voastră de lucru?I - Sînt foarte multe, aşa că j voi puncta doar cîteva dintre I ele. În tîi şi-ntîi, rezolvarea | problemei alimentării cu “apă | de calitate” a municipiului. In . acest sens, am încercat să• găsim îm preună cu oraşul | Gherla o soluţie convenabilă,| respectiv amplificarea staţiei de. tratare de la Gilău, cu priză de :

la Tarriiţa, şi prelungire^ conductei de aducţiune de la Gherla Ia Dej. Urmează să avem o discuţie cu RAJAC Cluj şi să întocmim un studiu de fezabilitate. Pînă la rezolvarea acestei surse de aprovizionare, ne preocupă aducerea sub o singură administraţie a producerii şi distribuirii apei potabile, lucru ce va fi posibil odată cu restructurarea RAL-ului (pe baza Ordonanţei 30/1997).Eliminîndu-se un intermediar, sperăm să se obţină un preţ mai redus la apa livrată populaţiei. Ar mai fi introducerea gazului metan la Pintic pentru aproximativ 100 de familii. S-a ales varianta de traseu Iclod - Orman - Pintic şi s-a încheiat uh protocol cu Iclodul în acest scop. A tribuirea unei clădiri şi a terenului aferent fundaţiei Sfîntă M aria din Sibiu pentru construirea unui orfelinat la Ocna Dej, cu finanţare din partea unei fundaţii austriece. Şi tot Ia Ocna Dej, urmează să fie reamenajat centrul care în momentul de faţă arată ca după război. Canalizarea

: şi modernizarea străzii Crîngului şi-scoaterea la licitaţie a zonei de agrement situat la intrarea în oraş... \

- Care sînt lucrările îri curs ie execuţie sau chiar în curs de finalizare?

- Sc lucrează la supralărgirca

şoselei de centură de pe lîngă digul Someş şi urmează să înceapă lucrările pentru repararea celor trei poduri peste rîu, obiectiv pentru care s-a alocat suma de 450 milioane lei. Se amenajează centrul oraşului, Părculeţul şi Monumentul Unirii, lucrare executată de trei regii - RAL, RADP, IMSAT şi ACI - pentru care s-au alocat 1,7 miliarde lei. S-a reparat drumul spre Viile Dejului şi urmează drumul spre Jichiş. Reparaţii (plombe, borduri, asfaltări) se efectuează şi pe străzile centrale şi periferice ale oraşului.5 într-o: primă etapă se betonează staţiile de autobuz, urmînd apoi modernizarea lor. S-a procedat Ia tăierea unor copaci bătrîni care prezentau un potenţial pericol pe vreme de furtună, tăieri făcute la solicitarea cetăţenilor, cu acordul APM cu un protocol ce prevede replantări cu arbori tineri. Pe strada Bistriţei s-a amenajat şi modernizat parcarea de la Izvor.

- Şi ar mai fi foarte multe...- Care este situaţia cu noua

clădire a Şcolii nr. 3?- La un moment dat a existat

un impas-datorat cotei de gaz (de 52 mc). Soluţia a fost dezafectarea sobelor din şcoala veche si racordarea ei la şcoala nouă! în felul acesta se rezolvă parţial cota, restul urmînd să fie suplimentat de ROMGAZ.

Sperăm ca noua clădire sâ devină funcţională cît mai curînd,

-în încheierea acestui scurt dialog, vă rog să-mi spuneţi ce sprijin aşteptaţi de la cetăţenii oraşului?

- Realizarea tuturor acestor obiective sînt o necesitate: pentru oraşul nostru şi nu poţ fi înfăptuite fără aportul cetăţenilor şi unităţilor economice de pe marile platforme industriale.-Asta nu înseamnă că nu găsesc sprijin şi la întreprinzătorii particulari... Am reuşit de exemplu, să convenim cu patronii ce deţineau terenuri cu “drept de superficie” să încheiem , contracte de închiriere, fiind vorba de construcţii situate în centru dar şi în cartiere. în ce priveşte sprijinul cetăţenilor, acesta ar trebui să crească proporţional cu efortul depus pentru aspectul oraşului, prin păstrarea şl respectul c u v e n it, muncii depuse, efortului financiar pe care îl solicită. Doresc ca activitatea de bună gospodărire a oraşu lu i. să se facă în continuare în consens cu dorinţele cetăţenilor, ţinînd seama în special de sugestiile acestora!

M agdalena V A ID AFoto: Gavril PETRUŢ

R ă s p u n d e m c i t i t o r i l o r

C e s e B B t f î i t B p l ă m

« a n o r m a l i f f i z i e s s i y p s i i a k ? "

C.I. şi G.H. fac o observaţie interesantă, care ne îndeamnă să dezbatem ce se întîmplă cu infractorii care se îmbolnăvesc în timpul urmăririi penale sau al judecăţii, demonstrează că nu sînt apţi de a fi pedepsiţi sau creează pericole prin exercitarea profesiei sau meseriei? Există vreo măsură asiguratorie prevăzută de lege?

în viaţa oamenilor se pot petrece lucruri neprevăzute, situaţii la care nu s-au gîndit niciodată. La infractori, asemenea fenomene se ivesc mai des din cauza emoţiilor şi tensiunilor provocate de cercetări şi judecăţi prelungite. Aceste stări de lucruri au fost reglementate distinct de legiuitor. Astfel, potrivit art. 163 codul de procedură penală, în tot cursul procesului penal, dacă procurorul sau instanţa de judecată constată că învinuitul sau inculpatul, din cauza unei boli ori a intoxicării cronice prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substanţe prezintă pericol pentru societate, poate fi obligat să se prezinte în mod regulat la tratament medical pentru însănătoşire. Dacă infractorul nu se prezintă regulat la tratament, se poate dispune internarea medicală. în cazul în care persoana obligată la tratament este condamnată la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii, tratamentul se cfcctucazâ în timpul executării pedepsei. Dacă făptuitorul, sc prevede în art. 114 Cod penal,

^ este bolnav mintal ori toxicoman şi se află /într-o stare carc prezintă pericol social pentru societate, se poate lua împotriva lui măsura internării într-un institut de specialitate, pînă la însănătoşire. Dacă infractorul a săvîrşit fapta datorită incapacităţii, nepregătirii profesionale sau- altor cauze carc îl fac impropriu pentru ocuparea unei anumite funcţii, ori pentru exercitarea unei profesii, meserii sau alte ocupaţii, se poate lua mama interzicerii de a ocupa acea funcţie sau

de a exercita acea profesie, meserie sau altă ocupaţie. Această măsură poate fi revocată la cerere, după trecerea unui termen de cel puţin un an, dacă se constată că temeiurile care au impus luarea ei au încetat. O nouă cerere nu se poate face decît după trecerea unui termen de cel puţin un an de Ia data respingerii cererii anterioare. Cînd persoana condamnată la pedeapsa închisorii de cel puţin un an a mai fost condamnată pentru alte/infracţiuni şi instanţa constată că prezenţa acesteia în localitatea unde a săvîrşit infracţiunea sau în alte localităţi constituie un pericol grav pentru societate poate lua faţa de această persoană, măsura interzicerii de a Se afla în acea localitate sau în alte localităţi anume determinate prin hotărîrea de condamnare. Condiţia ca făptuitorul să fi fost condamnat anterior pentru alte infracţiuni nu se cere, cînd se pronunţă o condamnare mai mare de 5 ani* Această măsură, poate fi luată pe o durată de pînă la 5 ani şi poate fi prelungită dacă pericolul social subzistă. Prelungirea nu poate depăşi durata măsurii luate iniţial. în cazul infracţiunilor de furt, tîlhărie, speculă, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, cerşetorie, prostituţie, viol, relaţii sexuale între persoane de acelaşi sex şi perversiune sexuală, măsura de siguranţă poate fi luată oricare ar fi pedeapsa aplicată, durata sau cuantumul acesteia şi chiar dacă făptuitorul

. nu a mai. fost condamnat anterior pentru alte infracţiuni. Accastă măsură poate fi revocată la cerere sau din oficiu, după trecerea unui termen de ccl puţin un an~ dar numai dacă temeiurile carc au impus luarea ei au încetat. Cetăţeanului străin care a comis o infracţiune i se poate

‘ interzice rămîncrea pe teritoriul ţării. Infractorul bolnav cste-.“o marc pacoste pe seama societătii”.

: Ju ris t, Ion G HER CIO IU

n u se d e z m in tCu toate- condiţiile

meteorologice nefavorabile, legumicultorii de la SC “Agricola” SA Gherla efectuează la timp toate lucrările de sezon. Suprafaţa de 30 hectare de care dispun pe malul Someşului Mic este întreţinută atît mecanic, cît şi manual, iar recoltatul produselor decurge în condiţii foarte bune. >

După cum ne-a informat şeful fermei de legume, ing. loan Moldovan, numai prin cele trei magazine proprii din oraşul Gherla se desfac zilnic 1.500 kg zarzayaturi şi legume proaspete. în această perioadă la ordinea zilei se- află recoltatul verzei de vară, a conopidei, a rădăcinoaselor. De asemenea, zi de zi, mari cantităţi de cartofi iau drumul punctelor de desfacere. Legumicultorii gherleni asigură şi aprovizionarea populaţiei din centrele miniere de pe Valea Jiului. Numai în ultimele zile au fost trimise minerilor peste 8 tone cartofi, varză şi rădăcinoase. în săptămînile următoare mari cantităţi de produse vor ajunge şi în Maramureş, unde legumele cultivate lîngă Gherla au mare căutare.

•S ZEK ELY Csaba

Scrisoare deschisă domnului ministru de interne

urm are din pagina 1

presă”, care, în ideea unei ştiri de senzaţie, prezintă un eşec de terapie ca o crimă. Toate acestea se adună, îneît nu mai ştim nici noi cine sîntem: cei care salvăm vieţi sau cei care omorîm oameni?

Dar deasupra tuturor este comunicatul “celebru” al IGP- ului, care ne pregăteşte la toţi medicii cîte o celulă pentru că “fenom enul corupţiei este generalizat în spitale” . Pentru ca “m unca” să vă fie mai uşoară, încerc să vă ofer date despre viitorii arestaţi (puteţi verifica- aceste date la M inisterul Sănătăţii şi Ministerul «te Finanţe); ;

• Veţi aresta m edicii Spitalului de copii Cluj, toţi absolvenţi ai universităţilor de medicină din ţară. Suferinţa bolnavilor au înţeles-o după o facultate extrem de grea şi lungă, făcută pe mintea lor şi banii părinţilor. Am spus lungă pentru că “durează” 6 ani şi nu 3 ani, cît şcoala de ofiţeri de poliţie, sau 6 luni, cît cursurile unui subofiţer.

• După absolvirea facultăţii toţi au urm at cursuri de specializare (3 . sau 5 ani). Intrarea în specializare şi absolvirea ei s-au făcut numai prin examene extrem de grele.

Perioada specializării se face într-un centru universitar pe cheltuiala fiecăruia. Masa şi cazarea în perioada specializării s-au făcut pe cont propriu (deci nu la popotă) dintr-un salar de medic de circa 250.000 lei. Nu ştiu să existe în Cluj gazdă sub 100 DM însă ştiu că medicii rezidenţi şi cadrele universitare fără integrare clinică sînt muritori de foame.

Dacă nu am fost bine înţeles, explic în alt mod: nici un medic din Spitalul de copii Cluj nu a fost avansat şi nu Va fi avansat în com petenţă profesională de -1 Mai sau de 23 Augustr pe criteriul vîrstei, ci doar al competenţei. '

• Veţi aresta medici primari, primariatul fiind un grad de competenţă care se obţine după 5 ani de profesie ca medic specialist, printr-un; examen foarte greu.

• Majoritatea medicilor sînt doctori în m edicină sau doctoranzi. D octoratul înseamnă la noi aprofundarea unui domeniu medical într-o perioadă de cîţiva ani, cu elaborarea unor concluzii practice proprii, care îţi permit să lucrezi perfect în domeniul

respectiv. înscrierea la doctorat se face la vîrstă tînără. Precizările le-am făcut pentru a face deosebirea dintre doctorii noştri şi doctori din conducerea Ministerului de Interne, care s-au înscris la doctorat la 50 de ani, cînd aprofundarea unui domeniu sub aspectul muncii efective mi se paie tardivă.

• Majoritatea acestor medici sînt şi cadre universitare în Universitatea de medicină şi farmacie Cluj, de la preparator universitar pînă la profesor sau academician. Mă gîndesc şi mă aştept la reacţia RECTORATULUI, pentru că e greu de acceptat ca Universitatea de medicină sa fie o facultate de corupţi. Oricum, ea este una dintre marile universităţi de medicină din Europa şi va rămîne aşa cu toată opoziţia IGP-ului.

• Majoritatea acestor medici au singura avere cea expusă la început: însă acea avere nu se poate confisca. Salariile noastre sînt um ilinţă şi nedreptate socială. Merg de la 300.000 la800.000 lei (pentru un profesor universitar). Gîndiţi-vă la ce grad din poliţie salariul este de800.000 lei brut. A face com paraţie cu salariile directorilor de întreprinderi sau ale directorilor de bancă nu are nici un rost, pentru că noi sîntem obligaţi, prin jurămîntul depus, să le îngrijim copiii bolnavi.

Domnule ministru, profesia ■ noastră trebuie interpretată şi

apreciată în spiritul ei şi nii în virtutea unor. fenomene secundare, care sînt generalizate.

D espre profesia noastră trebuie să vorbească medicul (atîta timp cît alţii nu pot face deosebirea dintre un virus şi o bacterie). ■ ■‘ Din păcate vorbesc alţii şi situaţia creată este extrem de delicată. în rîndul medicilor există o stare de dezamăgire, de saturaţie faţă de toţi nechemaţii care vorbesc de meseria noastră, stare care poate crea situaţii delicate, iar în rîndul pacienţilor o stare de neîncredere.

Sînt curios cu ce poate fi înlocuit un medic pentru omul bolnav?

In speranţa că am fost bine înţeles, cu tot respectul pe care l-am mai exprim at, vă mulţumesc pentru răbdarea de a fi citit pînă lâ capăt această scrisoare.;

M in im u m P a r t y 99 7Sau, mai precis, tabără de artă

alternativă pentru tineret (Iacobeni, 28 iulie - 3 august), este cea de-a doua acţiune a Uniunii Studenţeşti Maghiare din Cluj, organizată în această vară cu sprijinul financiar al DJTS.

Considerînd că în secolul XX o bună parte a dezvoltării artelor poate fi pusă pe seama . experimentelor şi căutărilor unor grupuri, grupul USM Cluj - Minimum Party, format din studenţi “căutători de drumuri noi în muzică, teatru, arte plastice” şi-a propus organizarea acestei tabere de creaţie cu scopul promovării ideilor noi.

Tabăra se va desfăşura pe ateliere: natur-art (cu temele:

Introducere în arta anilor '60; Kitsch-ul şi influenţa lui asupra artei; Natur-art1- Arte Powcra; Barierele comunicării; Umbră - generator de amintiri; Tatuaj - desen pe corp - concurs; Ţransavangarda şipostmodernul; Simbolism, semn, limbaj; Imagini terestre); atelier de ritm (Baze; Ritualuri; Comunicare; Artă; Rezultate); teatru experimental; machete.

Se estimează participarea a circa 210 persoane, în special studenţi şi liceeni. Menţionăm că anul trecut grupul Minimum Party a mai organizat o asemenea tabără de artă alternativă tot la Iacobeni,- judeţul Harghita.

M . T R IP O N

A D E V A R U Ld e C l u j

sîm bă duminică, 26-27 iulie 1997 M i n

Z o n a

C O N C A C A FPreliminariile zonei Concacaf

au fost destul de complicate ca organizare a întrecerii: cu trei tururi ale partidelor din zona caraibeană, plus alte partide între echipe din zona Americii Centrale, pentru a se ajunge la întîlnirile din turneul semifinal, disputat în cadrul a trei grupe a cîte patru echipe, prunele două clasate în cele trei grupe calificîndu-se pentru turneul final alcătuit dintr-o singură grupă de şase ecjhipe. In continuare - pentru amatorii de dale statistice - vă prezentăm rezultatele înregistrate în cele trei grupe ale turneului semifinal:

•G R U P A I: S.U.A.-Costa Rica 0-1, Trinidad-Tobago - Guatemala 1-1, S.U.A. - tiuatem ala 2 -0 ,' S.U.A. - Trinidad-Tobago 2-0, Costa Rica - Guatemala 3-0, Trinidad- Tobago - S.U.A. 0-1, Guatemala. - Costa Rica 1-0, Costa Rica - S.U.A. 2-1, Guatemala - Trinidad-Tobago 2-1, S.U.A. - Costa Rica 2-1, Costa Rica - T rinidad-Tobago 2-1, Guatemala - S.U.A. 2-2.

Clasamentul U l i i « 4 1 110-5132.WaRica 6 4 0 2 9-5 12 l&ateaalj 6 2 2 2 W 4.TriaidadH. 6 0 I 5 3-9 1

Calificate SUA si Costa Rica.• GRUPA a 2-a: Canada -

Panama 3-1, Cuba - El Salvador 0-5, Cuba - Panama . 3-1, Panama - El Salvaţior 1-1, Canada - Cuba 2-0, Cuba - Canada 0-2, Panama - Canada 0-0, Canada - El Salvador 1-0, El Salvador - Panama 3-2, El Salvador - Cuba 3-0, Panama - Cuba 3-1, El Salvador - Canada 0-2. \

Clasamentul.I. Canada 6 5 1 0 HM 162.1] Salnitr 6 3 12 12-6 103.Paiana 6 1 2 3 8-11 5 l.Cria 6 1 0 5 4-16 3

Calificate Canada şi El Salvador. -

• GRUPA a 3-a: Jamaica - Honduras 3-0, St. Vincent- Grenadines - Mexic 0-3, Honduras - Mexic 2-1, S.

Vincent-Grenadines - Jamaica 1- 2, St. Vincent-Grenadines - Honduras 1-4, Mexic - Jamaica 2-1, Honduras - Jamaica 0-0, Mexic - St. Vincent-Grenadines 5-1, Mexic - Honduras 3-1, Jamaica - St. Vincent- Grenadines 5-0, Honduras - St. Vincent-Grenadines 11-3, ■Jamaica - Honduras 1-0.

Clasamentul1. Janaica 6 4 1 1 12-3 132. Mese 6 4 0 2 14-6 12 IHmdiras 6 3 *1 3 18-11104. SL Viaceit 6 0 0 6 6-30 0

Calificate Jamaica şi Mexic.

T u r n e u l f in a lS-a încheiat turul acestui ultim

act al preliminariilor zonei. Iată rezultatele înregistrate: Mexic - Canada 4-0, Jamaica - S.U.A.- 0-0, Costa Rica. - Mexic 0-0,5.U.A. - Canada 3-0, Costa Rica- S.U.A. 3-2, Canada - El Salvador 0-0, Mexic - Jamaica 6-0, S.U.A. - Mexic 2-2, Canada- Jamaica 0-0, El Salvador - Costa Rica 2-1, Costa Rica - Jamaica 3-1, Jamaica - El Salvador 1-0, Canada - Costa Rica 1-0, El Salvador - Mexic D-1,.El Salvador - S.U.A. 1-1.

Clasamentul turului1. Mexic 5 3 2 0 13-2 112.CosUBica 5 2 1 2 7-6 73. S i l 5 1 3 1 8-6 6 4.0 Salvador .5 1 2 2 3-4 55. Canada 5 1 2 2 1-7 56. Jamaica 5 1 2 2 2-9 5

Primele trei clasate dupădisputarea returului se vor califica pentru turneul final. Cine crede că Mexicul, aflată după tur în fruntea clasamentului, cu un avans de 4 puncte faţă de a doua clasată este marea favorită se cam înşeală pentru că şanse au toate cele şase echipe prezent^ în turneul final. Vă prezentăm,' în continuare, programul partidelor ce-au mai rămas de disputat şi vă lăsăm pe dumneavoastră, stimaţi cititori, să faceţi calculele probabilităţilor: Costa Rica - El Salvador, S.U.A. - Costa Rica, Jamaica - Canada, Jamaica - Costa Rica, El S alvador - C anada, S.U.A. - Jam aica, Mexic - El Salvador, Canada- M exic, M exic - S.U.A., C anada - S.U.A., M exic - Costa Rica, El Salvador - Jam aica , C osta R ica - Canada, Jamaica - Mexic şi S.U.A. - E l Salvador. Nu-i aşa că sînt grele calculele probabilităţilor?

Rom eo V . CÎRTAN

T - G az M e ta n M e d ia ş 1 - 0 ( 0 - 0 )în Floreşti s-a disputat ieri

ultimul amical al: lui ”U” pe "propriul teren”. Condiţiile de joc nu au fost dintre cele mai bune, terenul fiind doar pe jumătate tuns (e un fel de a zice, iarba fiind tăiată în cel mâi ţărănesc stil, cu... coasa). Starea proastă a terenului nu a prea încurajat fotbalul de calitate, cel puţin în prima repriză fazele periculoase fiind destul de rare. E levii lui A drian Coca au început meciul oarecum defazaţi, în prima repriză ej. fiind prinşi aproape la fiecare acţiune în ofsaid.. Nemulţumirea celor i cîţiva spectatori a fost sporită de faptul câ ’TJ”-iştii nu reuşeau să construiască mai n im ic ,. ei abuzînd de fiecare dată de centrările lungi, aruncate lă

bătaie în preajma careului. De- abia în repriza secundă acţiunile ’şepcilor roşii” capătă cursivitate şi, logic, vine şi golul aşteptat. Onoarea i-a revenit lui Iepure, el fmalizînd din apropiere o minge lucrată pe partea stingă de Costică Olariu. De altfel, Olariu şi Marius Popescu au fost cei care, prin introducerea lor destul de tîrzie în teren, au schimbat în bine jocul lui ’TP.

Antrenorul, Adrian Coca a trimis în teren u rm ătoarea, formaţie: lasko - Şandru, Falub, M oldovan, Jula - Truşcă, Ciolofcoc, Oncică, Pojar Iepure, Predatu. După pauză au mai intrat: Mare, Marcă, Popescu, Olariu, Gherman, I.

LaZ” '; M ih a i H O S S U

PleacăGherman?

Abia reîntors la ”U” după doi ani petrecuţi la Unirea Dej, Stelică Gherman se pare că este la un pas de a pleca din nou de la ”U”. înaintea meciului disputat ieri de "U" cu Gaz Metan Mediaş, Gherman a vorbit cîteva minute cu directorul sportiv al form aţiei de divizia ”A”, Unirea Alba Iulia. Se pare că aceasta are mare nevoie de Gherman, după ce a reuşit să-şi asigure semnăturile, altor trei jucători de Ia Unirea Dej, Mitu, Praţa şi Grad.

Situaţia se va lămuri în foarte scurt timp.

M . H O S S U

I n m e c i a m ic a l

Olimpia Gherla - CFR Ciuj-Napoca 1-2 (1-1)La întoarcerea acasă din

cantonam entul de la Vatra Domei, ceferiştii clujeni s-au oprit în “halta” Gherla, unde au susţinut un,meci de verificare cu Olimpia. La partidă au asistat cam 500 de spectatori, dornici să vadă la lucru atît pe oaspeţi, cît şi pe componenţii divizionarei B din localitate. Cu toată ploaia căzută în prima repriză, echipele au oferit celor prezenţi pe stadion un joc frumos, spectaculos, cu multe faze de poartă. Dovedind o mai bună omogenitate şi prospeţime

fizică (este normal, doar au revenit de la munte), ceferiştii clujeni au cîştigat cu scorul de 2-1 (1-1) prin golurile marcate de Velţan (42) şi Turcu (75), în timp ce pentru Olimpia a înscris Muntean (44).

La fluierul arbitrului clujean Sorin Vădana au intrat pe teren formaţiile Olimpia: Pădure - Marchiş, Moldovan, Mureşan, D. Radu - Urian,. M iklos, Muntean - Varga, Negrean, Fericean (au mai jucat portarul Şinar, Kulcsar, Ghenţi, Kilin şi Coroi II); CFR: Cîrlan - Baci,

Velţan, Sabău, Morar - Matiş, Benke, Sime - Rus M., Pîrţiu, Sălăgean (au mai jucat portarul Ciucur, Marian, Turcu, Cazan,

. Chiş, David).Azi, sîmbătă 26 iulie, Olimpia

Gherla joacă tot pe teren propriu cu divizionara A, Unirea Dej. Ceferiştii clujeni au două zile libere după stagiul montan de la

: Vatra Domei, urmînd ca săptămîna viitoare să evolueze în două partide amicale (tur- retur) împotriva celor de la Apullum Alba-Iulia.

SZEKELY Csaba

J

f < Y t ) e m e n r d !

2 6 i u l i e• Cu patru decenii şi jum ătate

în urm ă, la J.O; de la Helsinki , h a l te ro f i l i i şi-au d is p u ta t] întîietatea în două categorii. D u p if ce în prima zi a concursurilor ■ au remarcat halterofilii sovVe\K de da ta 'aceasta a fost rîndui f am ericanilor, ei adjudecîndu-şil titlurile în două categorii: uşoari | prin celebrul Tom Tamio Kom (de o rig in e japoneză) care i to ta liz a t la cele trei stiluri - împins, smuls şi aruncat - 3624 kg, ceea ce a însemnat un net re co rd m ondial, respectiv la categoria semimijlocie prin Pettr G eorge care a ridicat în total 40! kg, ceea ce constituia doar c nou record... olimpic.

2 7 i u l i e• Au trecut exact 85 de ani, t

cînd în 1912 a fost organizai pentru prima oară cursa de k (m are fo n d ) pe Dunăre, p; distanţa de 14 km. Organizatori fost Clubul Nautic Brăila, c r după război a schimbat rufe concursu l fiind disputat într Brăila şi Galaţi, devenit mai litr chiar campionat naţional de ma­fia nd. în această probă după cs de-al doilea război mondial s-s re m a rca t mai ales înotător: c lu je n i p rin Bela J o rd ik ; Â rc a d ie S ark ad y , Gheorgiu Bâzsa şi alţii care şi-au adjudeci o serie de titluri.

• La J.O. de la Helsinki, dc 1952, ceh o slo v acu l Erei Z ato p ek a cucerit cea de-a t e medalie de aur, cîştigînd şi prot, de maraton!

LASZLO Fr.

I&nclli,1t

Care este preţul biletelor şi al abonamentelor la meciurile de fotbal susţinute de “U ”?

Întrebarea din titlu i-am adresat-o lui Paul Oltean u, secretarul F.C. “U”, în contextul că s-a intrat “în line dreaptă”, startul Diviziei Naţionale ediţia 1997-1998, urmînd sâ fie dat sîmbătă viitoare, 2 august 1997. Care a r fi, deci, noutăţile?

- Intrarea generală la un meci va fi de 8.000 lei, cu sublinierea că elevii, studenţii, militarii în termen şi pensionarii vor beneficia de o reducere de 50 la sută, deci un bilet va costa 4,000 lei. Aş dori să-i pun în gardă pe spectatori că de la preţurile amintite fac excepţie trei întîlniri pe care “U” le va susţine în tur acasă: partidele “U” - F.C. Naţional (etapa a IV-a), “U” - Universitatea Craiova (etapa a VlII-a) ţ i “U” - Dinamo (etapa a X-a), întîlniri la care preţurile sînt majorate astfel: intrarea generală 11.000 lei iar preţul redus pentru categoriile amintite anterior este de 6.000 lei.

- Care sînt preţurile la abonamente?- La tribuna I şi a ,II-a costul. unui abonam ent este

de 70.000 lei (pentru, turul D iviziei N aţionale), la categoriile elevi, studenţi, militari în term en şi

'* scpensionari preţul unui abonament este de numai 40.000 lei.fi fr

- Deci un cîştig pentru cei cu abonam ent ţinînd c o n t .j^ g î^ preţurile majorate la partidele cu F.C. Naţional, Universitatea Craiova şi Dinamo. D ar la Tribuna O care este preţul unui abonament?

- 100.000 lei, preţ unic, subliniind că la Tribuna O nu exist: reducere.

- Tot legat de abonamente: de unde pot fi ele procurate?- De la club, în cursul săptămînii viitoare, după următorii

program: luni 28 şi miercuri 30 iulie după-amiaza în tre orele 16 şi 17; m arţi 29 şi joi 31 iulie, respectiv vineri 1 augns înainte, de amiază între orele 10 şi 12. ■

- Vă mulţumesc pentru noutăţi şi dincolo de un tur cu bucuri şi împliniri, urarea de a avea cît mai mulţi abonaţi şi spectatoii la toate disputele echipei, mai ales acasă.

A c o n sem n at Victor MOREA■ N3 Vi= P1 5 a jd:P >i ;E \ ii ŞK

Retrospective fotbalistice - D iv izia B , seriile I şi l î

Scurta... "trecere în revista" (V)S E R IA iCu toate că a trebuit să suporte asaltul ex-

divizionarei A, ICIM Braşov, echipa Nitramonia Făgăraş a reuşit să promoveze, devansîndu-i pe favoriţi cu 6 “lungimi” (rcspectiv 6 puncte). Merituoasa cchipă de la poalele Făgăraşului revine

^lupă 13 ani, în eşalonul doi şi speră să rămînă aici cît mai mult timp, Nitramonia a avut un parcurs uniform; iată, dc altfel, grila, 34 de partide disputate, 21 dc victorii (5 în deplasare), 4 meciuri egale (3 în deplasare) şi numai 9 înfrîngeri (toate în deplasare); a marcat 58 goluri (10 în deplasare), primind 31 (21 în deplasare). Constanţa în evoluţie reiese şi din punctajul realizat în ccle două părţi ale campionatului: 33 dc punctc în tur şi 34 în retur.

Aruncînd o privire asupra accstei serii a colonului Irci putem constata că gazdele au dominat cu autoritate competiţia. • Din cele 306 partide gazdele au cîştigat 231, “remizele” au fost 47, înfringerile fiind doar 28 (deci un proccntaj sub 10%). în nu mai puţin dc 16 etape oaspeţii nu au realizat nici o victorie, iar în 4 etape amfitrionii au luat toate punctele puse în joc. Au fost marcatc 812 goluri (media pc mcci este de

2,65 goluri), din care-645 aparţin atacanţilor gazdelor şi 167 celor ai oaspeţilor. Etapa cea mai eficace s-a dovedit a XXXV-a, cu 36 goluri, raportul fiind 34-2, iar cea mai săracă în goluri a X-a cu numai 9 realizări (raport 8-1). m patru etape oaspeţii au înscris doar cîte un gol; realizarea absolută este în etapa a XXIX-a, cînd oaspeţii n- au reuşit nici un gol! O singură dată (etapa a XII- a) golaverajul a fost egal, în rest el fiind favorabil gazdelor. Este de menţionat faptul că această serie a terminat parcursul cu două combatante mai puţin, Zimbrul Sirct şi Melana Săvineşti ambele abandonînd lupta pe traseu. în plus, spre sfîrşitul campionatului am asistat la un număr destul de marc dc... neprezentări.

Dintre celelalte echipe ale seriei ar putea fi evidenţiate, pc lîngă ICIM Braşov, formaţiile din Dărmăncşti (Rafinăria), Brăila (Petrolul) şi în oarccarc măsură din Tîmăvcni (Chimica).

Iată cum arată prima parte a clasamentului seriei:1. Nitramonia Făgăraş 34 21 4 9 58-31 672. ICIM Braşov 34 19 4 11 52-30 613. Rafinăria Dărmăncşti 34 18 3 13 6244 574. Petrolul Brăila 34 16 4 14 49-43 52

Pc lîngă cele două “abandonuri” au.m ai

retrogradat Metalul Toflea şi Mecanica Huşi, echipe depăşite de duritatea unei astfel de competiţii de durată.

S E R IA A l l -AUn paradox: seria bucureşteană a fost dominată

de... Midia Năvodari (care a şi promovat) şi de Cimentul Fieni (echipe care au dus greul luptei, în timp ce mai “titratelele” Faur Bucureşti, Callatis Mangalia, Portul Constanţa şi Flacăra Moreni s- au mulţumit să stea în pluton, fără a emite pretenţii la promovare). O bună bucată de timp Electromagnetica Bucureşti a ţinut pasul cu fruntaşele amintite la început, însă pe măsura scurgeriL. campionatului a cedat. Şi în această serie am avut un abandon: Chimia Bucureşti, aşa că la sfîrşitul întrecerii pe lîngă Chimia au mai retrogradat echipele bucureştene FC Atletic şi Aversa, precum şi Electrica din Constanţa.

Cîteva din realizările debutantei în Divizia A, echipa Combinatului Petrochimic Midia Năvodari: 24 victorii (8 în deplasare), 4 egaluri (toate în deplasare) şi 8 înfrîngeri (6 în deplasare). A marcat 64 de goluri (22 în deplasare), primind 29 (20 în deplasare). în tur a reuşit 35 dc puncte iar în retur 41. în 16 partide apărarea nu a primit gol, iar atacul numai în 5 partide nu a marcat gol. In baza acestor reuşite mica cchipă din Năvodari urcă încă

o treaptă în ierarhia fotbalului românesc.Dintre cifrele cqntabilizate în această seik

notăm: 342 partide cu 232 victorii pentru gaz& 56 pentru oaspeţi, şi 54 de egaluri. Au fost înscris 966 goluri (media pe meci este de 2,82 goliri

- raportul gazde - oaspeţi fiind 672 - 294 (deci ■ eficacitate mai mare ca în prima serie). Se constt că replica vizitatorilor a fost mult m ai .. “obraznică”, astfel că numai în 7 etape nu c consemnat nici o victorie “afară”, iar gazdei numai în două etape au cucerit toate puncta etapei. în etapa a XXXVII-a s-a stabilit recoic. de eficacitate cu 43 de goluri (34-9), cel s ineficacitate aparţinînd etapei a XXIII-a cu nums 18 realizări (15-3). În toate etapele golaverajul! fost favorabil echipelor gazdă.

Cel mai bun atac din serie aparţine echipei Inie Dunărea G iurgiu, care a “perforat” poaru partenerilor' de 78' de ori. Curios este faptul d aceeaşi echipă are şi una dintre cele mai şvaiţe apărări (63 goluri), fiind antepcnultima într-c clasament al defensivelor. O singură echipă e golaverajul egal: SN Conpref Constanţa (484f.8 echipe îl au pozitiv iar restul negativ. Uffi3 dintre cele mai curioase scoruri: FC Atlet. Bucureşti - Inter Dunărea Giurgiu 4-7!

Prima parte a clasamentului seriei:1. Midia Năvodari 36 24 4 8 64-29 762. Cimentul Fieni 36 21 9 6 64-24 723. Electromagnetica 36 20 .4 12 62-43 614. Faur Bucurcsti 36 16 9 H 59-41 57

E ugen HANG

\ (??) sîmbătă-duminică, 26-27 Iulie 1997 A C T U A L IT A T E A ^a d e v a r o ld e C B m j

i n t e r n ă ' ■ i n t e r n ă ■ i n t e r n ă ■ i n t e r n ă

Reacţii, opinii la demisia directorului Serviciului de Informaţii Externe (SIE), Ioan Talpeş

“'Vădim Tudor: Preşedintele Constantinescu n-ar fi trebuit să renunţe atît de uşor la un om de valoarea lui Talpeş /

e x t e r n ă * e x t e r n ă ■ e x t e r n ă ■ e x t e r n a

Ministrul britanic de Externe va vizita Bosnia pentru a grăbi implementarea acontului de pace de la Dayton

Preşedintele PRM, Corneliu Vădim Tudor, a declarat, vineri, agenţiei Mediafax, că preşedintele Emil Constantinescu n-ar fi trebuit să renunţe atît de uşor la un om de •valoarea tui Ion Tapeş.

Vădim a apreciat că fostul director SIE ar putea fi “utilizat” în alte domenii.

Preşedintele Emil Constanti­nescu ă aprobat, joi, eliberarea din. ■ funcţie a directorului Serviciului de î Informaţii Externe (SIE)* general Ioan Talpeş, după ce acesta a admis existenţa unor “contacte sporadice” după ce acesta a admis existenţa unor “contacte sporadice” între

serviciul pe care l-a condus şi un diplomat elveţian.

Corneliu Vădim Tudor a opinat că, în acest caz, este vorba de două chestiuni distincte: scandalul .diplomatului elveţian, pe de o parte, şi politica programată a actualei Puteri de a pune mîna pe absolut toate structurile serviciilor secrete, în privinţa cazului de spionaj, C.V. Tudor a arătat că de multe ori a spus că “toate drumurile duc în, Elveţia, precum odinioară toate drumurile duceau la Roma”. El consideră că Elveţia este centrul mondial al finanţelor, şi “toate interesele mafiei care conduce o

ţară sau o planetă se amcentrează acolo”. , •

“Eu sînt convins că, în privinţa spionului elveţian, cu mult mai vinovat decît Ioan Talpeş este Virgil Âstalosz Măgureanu, care preluase o bună parte din atribuţiile SIE”, a declarat liderul PRM. C.V. tudor a menţionat că, în ceea ce- 1 priveşte pe Talpeş ca persoană, el nu poate fi decît subiectiv, deoarece îl cunoaşte pe acesta de cincisprezece ani, “de cînd Talpeş era maior de MApN şi beneficia de protecţia morală a generalului Ilie Ceauşescu şi a dascălului de

■ istorie Mircea Musat”. •

Ministrul britanic de Externe, Robin Cook,’va vizita Bosnia, săptămîna viitoare, pentru a avertiza conducerea m ulti-etnică a fostei republici iugoslave cu privire Ta accelarea implementării Acordului de pace de la Dayton, semnat în 1995, informează REUTER.

“Aştept un schimb direct de argumente, în special asupra necesităţii de integrare în prevederile Acordului de la Dayton, în ceea ce priveşte crimele de război, corupţie şi libertatea mass media”, se arată într-p declaraţie oficială a ministrului britanic dc Externe. .

Cook intenţionează, de asemenea, să-şi exprime sprijinul pentru preşedintele sîrbilor bosniaci, Biljana Plavsic, în conflictul cu susţinătorii fostului preşedinte şi criminal de război, Radovan Karadzic. .

Un oficial de la Londra a afirmat că şeful

diplomaţiei britanice se aşteaptă ca naţionaliştii sîrbi-bosniaci “să facă zgomot” în timpul vizitei sale de marţi, ca urmare a operaţiunilor de arestare

; a mai multor criminali de război, desfăşurate de trupele NATO staţionate în Bosnia.' Un şef la poliţiei sîrbe-bosniace a fost ucis în cursul acestui raid, care, afirmă Cook, demonstrează hotărîrea Marii Britanii de a-i aduce în faţa justiţiei pe criminalii de război, conform

: prevedirilor Acordului de la Dayton.Cook urmează să se întîlnească, la Sarajevo, cu

cei trei membri ai preşedinţiei colective bosniace, musulmanul Alija Izetbegovic, croatul Kresimir Zubak şi sîrbul M omcilo K rajisnik. Şeful diplomaţiei britanice va avea convorbiri la Banja

: Luca cu Biljana Plavsic, iar miercuri se va deplasa în Croaţia pentru a se întîlni cu preşedintele Franjo Tudjtnan. ~ . '

Laurenţiu Pricepuţii califică, drept firească demisia lui Talpeş

■ Ungaria mai are multe de făcut în privinţa unei 1 instruiri europene adecvate a populaţiei

Priceputu a declarat, însă, agenţiei MEDIAFAX, că nu crede că imaginea României sau relaţiile româno-elveţiene s-ar fi deteriorat în urma cazului de spionaj reclamat de autorităţile elveţiene. “N u c o problemă esenţială” a spus ■ liderul Priceputu.

■ Secretarul general al PNL consideră că e de preferat ca succesorul lui Talpeş să fie “o persoană independentă şi cu oarecare experienţă în domeniu”. El crede că partidele din coaliţia de guvemămînt ar trebui să fie consultate înainte de numirea unui nou director al SIE.

Constantin Avram escu: “La conducerea SIE trebuie instalată o persoană care să schimbe mentalitatea din institutie”

■ In cele 15 state membreale a crescut Cu 150.000. Şi mai | Uniunii Europene există, în - încurajator este că tinerii par mai J total, 12 limbi de stat, iar-în ambiţioşi decît vîrstnicii pe I cadrul organizaţiei acestea sînt ’ i planul învăţării altor limbi: 26 I considerate fiecare cu drept egal la sută dm cei între 14 şi 17 ani | şi de rang egal, transm ite vorbesc o limbă străină, iar cu | corespondentul MEDIAFAX la creşterea vîrstei, acest procent■ Budapesta. • scade vertiginos. Un aspect de■ De aceea, în ţările candidate asemenea pozitiv este că în urmă

în Uniune trebuie avut în vedere, , cu 15 ani, dintre limbile străine,

Deputatul Constantin. Avramescu, secretar cu probleme politice al PSDR, consideră; binevenită schimbarea lui Ioan Talpeş de la conducerea SIE.

Avramescu a declarat, vineri, agenţiei MEDIAFAX^ că schimbarea lui Talpeş trebuie să însemne, în primul rînd, o

schimbare de mentalitate în acest serviciu. . .

El a spus că, şi în cadrul SIE ca de altfel în toate domeniile de activitate, se menţin încă o serie de mentalităţi învechite.

“Avem nevoie de o opţiune clară. Trebuie să ştim cu cine jucăm. în cadrul SIE, sînt

profesionişti buni, iar Ioan Talpeş se numără printre ei. Dar Ia conducere trebuie să se afle o persoană care să impună o altă mentalitate în instituţie”, a spus Avramescu.

Talpeş a admis existenţa unor “contacte sporadice” între SIE şi un diplomat elveţian.

^ printre altele, ca populaţia să I cunoască mai m ulte limbi | străine. Potrivit statisticilor, în | Ungaria mai există multe de | făcut pe acest plan.

Preşedintele PUNR consideră demisia lui Talpeş o consecinţă a şantajelor şi presiunilor externe

-Valeriu Tabără, preşedintele PUNR, consideră că demisia lui Ioan Talpeş din fruntea SIE se înscrie în seria şantajelor şi a presiunilor impuse din afara ţării.

Liderul PUNR a declarat, pentru. MEDIAFAX, că se aştepta la înlocuirea lui Talpeş din funcţia de director al SIE, întrucît postul său era vizat de forţele politice

aflate la guvernare. în acelaşi timp, Valeriu Tabără consideră că fundalul pe care a intervenit demisia lui Talpeş, al scandalului în care un diplomat elveţian este acuzat de spionaj în favoarea României, este nesemnificativ, pentru că, în opinia sa, SIE nu a întreprins acţiuni împotriva Ţării Cantoanelor.

PSM consideră că prin demisia lui Talpeş România a evitat un conflict diplomatic cu Elveţia

Conform ultimului studiu - J realizat cu doi ani în urmă - I I ■la sută din populaţia ungară I cunoaşte cel puţin o limbă la u n . | nivel acceptabil, atît în scris, cît | şi o ra l Procentul celor care | cunosc două limbi este de 3,6 la■ sută, iar al celor care cunosc trei - lim b i este sub 1 la sută.■ Bineînţeles, rezultatele nu sînt I foarte îm bucurătoare ,. însă iT a in as Terestyeni, coordo- | natorul sondajului, consideră că | tendinţele sînt în ameliorare, | întrucît în ultimul deceniu şi

V ic ep re şe d in te le PSM , Neculae O n ţa n u , a d ec la ra t,

-vineri, agenţiei MEDIAFAX, că ; preşedintele Emil Constantinescu ; a aprobat demisia lui IoanTalpeş j din funcţia de director al SIE | pentru a e v ita un c o n flic t \ diplomatic- în tre R om ânia şi i Elveţia şi pentru a crea o nouă ! imagine s e rv ic i i lo r sec re te ; wtnâne.

O n ţa n u a p re c iz a t ' că preşedintele României putea să aprobe demisia lui Talpeş încă din noiembrie 1996, cînd acesta a prezentat-o. “Faptul că acum preşedintele Emil Constantinescu a aprobat această demisie are ca scop să diminueze posibilitatea iz b u c n ir ii u n u i sc a n d a l d ip lo m a tic ” , a o p in a t vicepreşedintele PSM. El a spus

că nu s în t de co n d am n at “contactele sporadice” dintre SIE şi diplomatul elveţian, deoarece nici “alte servicii secrete străine nu se s f ie sc să c o n ta c te ze persoane din ţara noastră” . După o p in ia .lui O nţanu, se rv ic iile se c re te a le o rică ru i s ta t au atribuţii privind “culegerea de informaţii care să apere interesul naţional al statului respectiv” .

j Teodor Meleşcanu: Demisia, lui Talpeş se înscrie■ ui mişcarea de restructurare a serviciilor secrete 'româneşti| Teodor Meleşcanu, liderul APR, consideră că ; demisia gen. Ioan Talpeş din postul de director al :■ Serviciului de Informaţii Externe (SIE) se înscrie într- : o “mişcare de restucturare” care vizează toate serviciile

secrete din ţară.; Meleşcanu a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX,

ci, personal, regretă plecarea Iui Talpeş din ftuntea . ME, care, în timpul în care a deţinut acest mandat, a

jacuţ eforturi pentru adaptarea la condiţiile din ţară şi 0 climatul destul dc dificil cu care s-a confruntat pe

* Pan extern.j Fostul şef al diplomaţiei române a precizat că nu■ *re elemente despre afacerea de spionaj în care un

^ I o n I l i e s s f M !

diplomat elveţianeste acuzat că ar fi oferit, în ultimii ani, informaţii secrete serviciilor din România. Meieşcanu a precizat că “asemenea operaţiuni nu aveau loc” în perioada în care a deţinut portofoliul Ministerului român de Externe.

în opinia lui Teodor Meleşcanu, viitorul director al SIE trebuie să fie animat de voinţa de restructurare a serviciului special pe care îl va conduce. în acelaşi timp, cl crede că şeful SIE ar trebui să aibă sentimente patriotice profunde şi reale care să-l stimuleze, în activitatea sa, pentru conectarea serviciului intern de informaţii la climatul internaţional, pe baza unor relaţii solide cu scrviciile similarc’din ţările NATO şi UE.

_____ E r a c l a r c ă t o ţ i ş e f i is e r v ic i i lo r s e c r e t e v o r f i s c h im b a ţ i ”

preşedintele schimbaţi şi Talpeş a îneţeles reprezintă doar un pretext, deintenţia actualci puteri, dc aceea vreme ce scandalul iscat în jurul

Sf.,,,; • ‘i ' V şi-a dat demisia , a declarat, unui diplomat elveţian acuzat deserviciului dc Informaţii fiderul PDSR. In opinia sa, spionaj în favoarea României

reprezintă “o fabulaţie” potrivit precizării lui Ion Iliescu.

Ion Ilicscu PDSR, sc aştepta la înlocuirea gen. Ioan Talpeş din fruntea^ v ic iu lu i dc Informaţii „uw u. A1 v . ,» ^ „ „ .a

? X CTT1C:. ra clar că toţi şefii motivaţia invocată odată cu serviciilor speciale vor fi prezentarea demisiei lui Talpeş

jumătate numărul celor care pot să comunice într-o limbă străină

cei mai mulţi ştiau germană, în timp ce astăzi pe primul loc se află engleza.

în ciuda acestor semne încurajatoare, num ărul cunoscătorilor de limbi străine din Ungaria este, în continuare, foarte redus. Un studiu similar arată că peste jum ătate din austrieci cunosc cel puţin o limbă străină - reamintim că în Ungaria, acest procent este cu 40 Ia sută mai mic. în oficiile ungare de stat, majoritatea celor care se ocupă cu integrarea euroatlantică vorbesc bine limbi străine. însă, în cazul accelerării pregătirilor pentru aderare va fi greu de angajat un num ăr corespunzător de experţi. Cauza este materială. Specialiştii bine pregătiţi necesari pentru astfel de

sarcini sînt imposibil de plătit cu salariu de administraţie, iar sectorul privat îi absoarbe- imediat. :

Cauzele acestei situaţii nefavorabile rezidă în primul rînd în învăţăm întul ungar, afirmă specialiştii. încă se mai simt efectele izolării din perioada regimului comunist: sînt prea- puţini profesori specializaţi pe limbi occidentale. Iar situaţia nil se va schimba prea curînd, întrucît instituţiile de învăţămînt superior pentru pregătirea profesorilor de limbi străine pregătesc prea puţini studenţi faţă de necesităţi. De aceea se - simte o lipsă continuă, în special în şcolile generale, de profesori cu pregătire corespunzătoare.' Specialiştii consideră că nici programele şcolare nu acordă o atenţie suficientă acestui aspect Predarea de limbi străine ocupă un loc prea mic în domeniul culturii generale. Iar aceasta, afirm ă specialiştii, , nu corespunde nici pe departe exigenţelor socio-economice de după aderarea la U niunea Europeană.

. S e c r e t a r u l : d e S t a t a m e r i c a n u r m e a z ă s ă a i b ă

o î n t r e v e d e r e c u ş e f u l d i p l o m a ţ i e i c h i n e z e

Secretarul de Stat american, Madeleine Albright, urma să sosească, vineri, la Kuala Lumpur, pentru a avea o întrevedere, în cursul zilei de sîmbătă, cu şeful diplomaţiei chineze, Qian Qichen, în timpul conferinţei anuale a reprezentanţilor statelor membre ale Asociaţiei Naţiunilor Sud-Asiatice (ASEAN), informează REUTER.

Cei doi vor purta convorbiri în vederea pregătirii unui summit la care vor participa preşedinţii celor două state, Bill Clinton şi Jiang Zemin, programat provizoriu pentru data de 28 octombrie. Albright va avea, de asemenea, în cursul zilei de sîmbătă, o întrevedere trilaterală, cu miniştrii de externe ai Indoneziei, Tailandei şi Filipinelor, participanţi la conferinţa ASEAN. O delegaţie formată din oficiali americani, experţi în probleme asiatice, s-

a aflat la Beijing în cursul acestei săptămîni, pentru a participa la şedinţe de lucru pe problema summit-ului, o parte dintre aceştia urmînd să o însoţească pe Albright în Malaiezia.

Unul dintre oficialii americani a numit summit- ul Clinton-Jiang “cea mai importantă întrevedere dintre reprezentanţii celor două state din ultimii zece ani”.

Preşedintele chinez a apreciat, în cursul zilei de vineri, că relaţiile dificile dintre cele două state s- au îmbunătăţit constant de la începutul acestui an, în prezent existînd ocazia unei consolidări mai profunde, Jiang şi-a exprimat speranţa că Statele Unite şi China vor continua să depună eforturi în vederea construirii unor relaţii stabile şi solide, pe tennen lung. > -

Un nou atentat are loc îm potriva forţelor NÂTO din Bosnia

Un vehicul al unui soldat american din trupele NATO ditf Bosnia a fost distrus, vineri dimineaţa, într-o explozie, relatează REUTER.

Explozia s-a produs în

apropierea locuinţei soldatului, din oraşul Vlasenica, aflat sub controlul sîrbilor.

Nimeni nu^a fost ucis în seria de atentate asupra

forţelor internaţionale din Bosnia. Aceste incidente au fost declanşate de campania trupelor NATO de capturare a persoanelor acuzate de crime de.război.

A D E V Ă R U L C l u j

ECONOMIA simbati-dtimlnfcă, 26-27 iulie 1997 (14)

D o va da 4pe rfor mart ţe i > ş / f a *

Banca “Transilvania” în drum spreA ajuns de acum un lucru

; comun faptul că apar în existenţa individului, ca şi a firmelor, momente care impun decizii

! majore, de care apoi depinde '/ întreaga lor evoluţie ulterioară. T în astfel de împrejurări se poate [ constata cu adevărat calitatea L factorului uman antrenat în

procesul managerial ca şi şansele ; : lui de a se înscrie benefic în tot . mai necruţătoarea încercare pe

B care o impune viaţa. Dacă K; deciziile luate în astfel de■ ’ circumstanţe sînt în concordanţă

cu direcţiile progresului■ cconomico-social se creează 1 premisele unor performanţe

superioare în viitor. Dacă nu,■ eşecul este asigurat

Nu cred că există oameni ’ lucizi şi sinceri cu ei înşişi care

.să pună , la îndoială L corectitudinea raţionamentului

anterior. în schimb nu toţi managerii acceptă ideea că o bună parte din insuccesele înregistrate de întreprinderile româneşti performante înainte de 1989 se datoresc conducerii

de care au beneficiat în ultimii ani. Nu ne-am propus, ca în cele ce urmează, să îndreptăm discuţia în această direcţie şi să apelăm la exemplificări. Dorim doar să prezentăm un caz diametral opus. Anume, al unei firme înfiinţate în urmă cu mai puţin de 4 ani care printr-o conducere tînără, care are un nivel de pregătire profesională unanim recunoscut, călăuzită în tot ce face de un spirit de economicitate proverbial şi de o rigoare ce descinde parcă din tradiţia prusacă, a făcut progrese în domeniul în care activează de aşa manieră îneît a devenit un nume de referinţă. Ea este Banca “Transilvania” , iar aceste consideraţii ne-au fost oferite de . o decizie majoră în existenţa ei: dorinţa de a intra la Bursa de Valori.

Economia de piaţă vine peste noi, cu sau fără voia unor guvernanţi lunatici, preocupaţi mai mult de privilegii decît de pătrunderea tainelor ei. Agenţii economici care-i intuiesc cu un

ceas mai devreme legităţile, principiile după care se conduc afacerile în noile condiţii, cerinţele şi poziţiile ce trebuie ocupate în cadrul structurii se vor consolida şi vor progresa. O bună parte din cei care ezită să facă la timp paşii necesari vor fi eliminaţi. Orice mtnziere în acest sens echivalează apoi cu sacrificii şi cu eforturi disperate pentru a asigura supravieţuirea sau neuitarea.

în condiţiile actuale şi economia ţării noastre ajunge tot j mai mult să se dedubleze într-o economie ' reală şi într-o economie financiară. Naşterea acesteia din urmă a fost puternic stimulată de marea privatizare prin atribuirea gratuită de acţiuni şi de apariţia Bursei de: Valori Bucureşti. Instituţie de frunte a pieţei de capital, Bursa de Valori este nu numai un barometru al stării economice reale la un moment dat, dar ea devine treptat şi un criteriu de apreciere a perform anţelor firm elor admise la cota ei, cerinţele de

performanţă impuse, celor ce bat la porţile bursei, transparenţa pretinsă prin furnizarea periodică şi curentă a numeroase date despre propria activitate, ca şi riscul pe care şi-l asumă firmele care acceptă să se confrunte liber pe piaţa bursieră cu o concurenţă neîngrădită, reprezintă tot atîtea criterii de delimitare a societăţilor comerciale care privesc înainte, de cele care au încremenit în mentalităţi şi proceduri peidante..

Pe ce s-a bazat conducerea şi acţionarii Băncii ‘Transilvania” cînd au hotărît ca acţiunile să' fie tranzacţionate nu în groapa comună- a celor 4.000 de societăţi pe piaţa extrabursieră RASDAQ ci în elita sistemului financiar numită Bursă de Valori vom arăta într-un alt articol. După cum tot atunci vom afla dacă Banca ‘Transilvania” nu se constituie cumva în nucleul viitorului centru financiar principal al României care va fi municipiul Cluj-Napoca.

Petru PR U N EA

“România încearcă să accelereze privatizarea şl să atragă

Investitori străini”

D u p ă “ Ş A H -u l” p ie r d u t cu a m e r ic a n ii , în c e p e m “ G O -u l” cn ja p o n e z i iNu este, poate, lipsit de

relevanţă că relaţiile româno- americane, înainte de summit-ul de la Madrid s-au putut asemăna unui joc de şah, din păcate terminat

. pentru noi cu un mat în discuţiile din capitala

. spaniolă. După cum se ştie, SUA au avut un rol de seamă în respingerea cererii de aderare a României la NATO, fapt care nu poate masca verbiajul diplomatic ante - şi post - Madrid, care susţinea mereu că “uşa NATO rămîne deschisă pentru România”. Asupra refuzului american de a ne vedea în Alianţă s-au făcut speculaţii şi s-a vorbit mult Fiind vorba de o alianţă politico-militară, criteriile d e ' aderare trebuie să fi fost în primul rînd de ordin militar- şlratcgic şi politic. Pînă aici totul este clar şi se pare că aceasta a fost cartea pe care România a mizat cel mai mult. In zadar am încercat să arătăm cît poate însemna România pentru flancul sudic al NATO, care au fost Contribuţiile armatei noastre în operaţiunile Parteneriatului pentru Pace şi care sînt disponibilităţile industriei româneşti' de apărare. Pînă şi

ziarele britanice, ţară care riu ne agrease nici ea, au recunoscut că din punct de vedere militar doar România şi Polonia erau pregătite de aderare, că potenţialul Cehiei şi Ungariei împreună se situează la nivelul Luxemburgului. La criteriile politice n-am fost mâi prejos decît ceilalţi si atunci americanii

aderării României şi a lărgirii A lian ţe i.spre Est. Se teme\ America de Rusia? La Bucureşti, Clinton ne-a promis marea şi sarea, că sîntem candidatul cu cele mai multe şanse pentru 1999, pentru ca două zile mai tîiziu Madeleine Albright să-şi m anifeste preferinţa pentru Slovenia, mai îndepărtată

♦ O P IN IM « ° O P IN II*» fO P IN II*S IO P IN U i|ne-au găsit nod în papura reformei. într-adevăr, în acest sens motivaţia lor se justifică: SUA nu pot suporta cheltuieli de integrare militară ale unor state în care reforma este la început. Şi sîntem conştienţi şi noi de acest lucru, ba chiar începem să nu mai fim supăraţi pe americani. . ,

însă în acest joc al argumentaţiei s-a uitat ceva: relaţiile Americii cu Rusia. Unii au spus că la Helsinki am fost vînduţi ca la Ialta, Malta etc., şi s-a putut specula mult pe această temă. Coincidenţe există, totuşi. Să nu uităm că SUA continuă “şah-ul planetar” cu Maica Rusie şi prin integrarea României în NATO pionul american s-ar fi apropiat prea mult de regele de la Kremlin. Şi-apoi să nu uităm că Rusia s-a declarat de nenum ărate ori îm potriva

. geografic de Rusia. Să nu uităm nici că a doua zi după verdictul de la Madrid Rusia începea să ne facă respectuos curte pe toate planurile, iar noi ne-am şi grăbit să spunem că ne-a crescut importanţa geostrategică datorită Americii.

Fără vreo şansă de remiză în şah-ul cu americanii, ne-am apucat de partida de “go” cu japonezii, un joc în care, ce-i drept, nu există învingători şi învinşi. Prin aceasta însă, indirect, am dat şah americanilor, foarte sensibili la extinderea influenţei economice a Japoniei în lume. Pînă una- alta, Japonia ne-a oferit un credit substanţial, consultanţă economică pentru reformă şi intenţii investiţionale. Dezamăgiţi de Apus, sîntem tentaţi să privim cu mai mult optimism spre Ţara Soarelui

Răsare. Am avea oare de pierdut sau de cîştigat? După cum se ştie, Japonia n-are complexe în com petiţia economică cu SUA, ba chiar promovează o justificată sfidare la adresa lui “Uncie Sam”.

Ce ar însemna un univers investiţional japonez în România? M ulte. Ar fi subminată “civilizaţia” blue- gins-ului şi al COCA-COLA, ne-am mai asana moravurile devenind mai ordonaţi şi mai conştiincioşi. Într-un cuvînt, poate că ne-am apuca şi noi ' de treabă!v Care ar fi dezavantajele? Rom ânia năzuieşte să se integreze în “Europa” şi doar o punte economică, clădită de

, investitori occidentali, ne-ar putea ajuta în acest sens. Or, Japonia probabil că nu ne poate asigura intrarea în U.E., dar poate contribui la aceasta. Mai rămîne însă integrarea în structurile m ilitare ale Apusului - ori nici în acest sens Japonia nu ne poate introduce în structurile ei de securitate. , .

Şi-atunci Ce trebuie să facem? Mai bine pio-japonezi decît exclusiv pro-americani, mai bine conştiincioşi decît fâtalişti!

Dacian GAL

Procesul privatizării economiei româneşti este “complicat din punct de vedere tehnic şi obscur din punct de vedere legislativ” şi a avut de suferit de pe urma tărăgănărilor echipeiguvernamentale anterioare, se arată într-un articol apărut în cotidianul francez “Le Monde”/

“GuVemul anterior a încercat pînă în ultima clipă să realizeze imposibilul, ezitînd permanent între reformarea absolut necesară a unei industrii «obeze» şi menţinerea stării de fapt, dictată de clientelism şi de teama de costurile sociale impuse de restructurare”, . afirmă corespondentul cotidianului francez la Bucureşti, Christophe Châtelot.

Autorul articolului subliniază că obstacolele politice au fost înlăturate odată cu victoria opoziţiei în alegerile din noiembrie 1996, noua coaliţie guvernamentală dorind privatizarea pe scară largă a economiei româneşti. Această idee este susţinută de Jean-Pierre Vigroux, director general al “Coopers Lybrand Roumanie”, cea mai importantă firmă de consultanţă economică din România, care afirmă că afacerile cunosc un nou avînt, iar ritmul privatizării a crescut simţitor, în special ca urmare a simplificării procedurilor economice..Totuşi, vicepreşedintele

Fondului Proprietăţii de Stat, Bogdan Baltazar, recunoaşte faptul că progresele sînt dificile. “După cinci ani de somnolenţă,

organism ul economic adaptează greu”, afirmă Baltazr

“Le Monde” sublimaică noul guvern, conştient ^ importanţa atragerii investitori străini pentru succesul refonat economice, a adoptat o seriei măsuri menite să atragă cap* din străinătate. Printre ac® măsuri se află acordarea drept; de a avea în proprietate tereic pentru cetăţenii străini, mlţ; facilităţi fiscale, vamale şi repatrierea profiturilor.

“Curtaţi asiduu, investite străini privesc România ci o: mai buni, dar ezită, încă, si.

: implice într-o econot dominată de corupţie, birocra şi lipsa de informaţii conţi demne de încredere”, se araţi articolu l citat. “Le Mont aminteşte din nou faptul; România a reuşit să atragi, ultimii şapte ani, investiţii sti în valoare de doar 2,5 miliar, de dolari, în timp ce Un primit investiţii străine învabr de 15 miliarde de dolari, deşir o piaţă cu un potenţial de fc ori mai redus.

Bogdan Baltazar deplînge,; asem enea, faptul că mari; companii mondiale nu investe în România sau o fac antaeifc sume m ult sub speranţe1 guvernului de la Bucureşti. Rt română de capital este în prezr. potrivit afirmaţiilor vicepr® dintelui FPS, “extrem de sexy', prin noutatea sa, dar gnvernt trebuie să acţioneze rapid, “această modă ar putea trece pie| repede”.

rIIIIII

t

I

' i I «M

liL.

j Cursuri pe piaţa valutară i în dala de 25 iulie 1997

BERD va finanţa cu precădere sectorul privat din RomâniaBanca Europeană pentru

Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) îşi va schimba strategia în privinţa investiţiilor din România, în sensul că acestea sc vor îndrepta de acum înainte preponderent către sectorul privat, a afirmat într-o întîlnire cu presa, Josue Tanaka, dircctorul BERD pentru România.

“Dc acum încolo trebuie să lucrăm cu sectorul privat, iar accastă strategie este în concordanţă cu viziunea guvernului”, a spus Tanaka. El a menţionat că dificultatea de a găsi proiecte mari, viabile, în sectorul privat a dus la direcţionarea investiţiilor cu precădere în sectorul dc stat.

Începînd din 1991 şi pînă la

sfirşitul anului 1996, BERD a investit în România aproximativ 1,1 miliarde dolari, în 30 de proiecte.’Cea mai mare parte a investiţiilor, peste 60%, a fost îndreptată către sectorul public (în domeniul infrastructurii şi financiar).

în accst an, pînă în acest moment, BERD arc trei proiecte angajate - două în sectorul public şi unul în sectorul privat, la care contribuţia totală a băncii este de 310 milioane dolari.

Primul proiect, în valoare de 85 milioane dolari, din care BERD contribuie cu 45 milioane dolari, sc referă la modernizarea sistemului dc încălzire urbană în oraşele Buzău, Făgăraş, Olteniţa, Paşcani şi Ploieşti.' ■

Al doilea proicct, în valoare

de 188 milioane dolari, la care BERD contribuie cu 75 milioane dolari, este modernizarea sistemului de canalizare în oraşele Arad, Bacău, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Cluj, Constanţa, Focşani, Oradea şi Tîrgovişte. Acest proiect urmează să fie aprobat de conducerea BERD în perioada următoare.

Al treilea proicct, care a fost aprobat de către BERD, este în sectorul privat. El este destinat societăţii Mobifon pentru dezvoltarea sistemului de telefonie mobilă GSM. Costul proiectului este dc 370 milioaqo dolari, din care BERD are o contribuţie dc 190 milioane dolari. Restul investiţiei va fi finanţat printr-un credit

sindicalizat pe piaţa financiară internaţională.

Tanaka a precizat că primele două proiecte sînt ultimele proiecte destinate sectorului public, pe care le mai finanţează BERD. Următoarele proiecte majore de investiţii pe carc le discută BERD sînt în domeniul telecomunicaţiilor - aproximativ 100 milioane dolari pentru Romtelecom, după privatizarea acestei regii, şi în domeniul petrolier.

• Tanaka a afirmat că se mai discută proiecte private dc investiţii, în valoare de 100-150 milioane dolari, cu posibilităţi mari dc a fi aprobate, precum şi proiecte în valoare de 200-250 milioane dolari, carc au şanşe mai reduse pentru a fi aprobate.

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI' 3

SHILING AU SITUA 564,00 ■

DOLAR AUSTRALIA 5393,00 !

FRANC BELGIA \..V ; ■ 192,00 | ■

DOLAR CANADA 5276,00

FRANC ELVEŢIA 4812,00

MARCA GERMANA 3968,00 |

COROANADANEMARCA 1042,00 J

PESETAS SPANIA 47,10 11MARCA FINLANDEZĂ 1342,00 ,

FRANC FRANŢA 1177,00

LIRA STERLINA 12120,00

LIRĂ ITALIA 4,08

YEN JAPONIA 62,65 ;

GULDEN OLANDA 3523,00^

COROANE NORVEGIA 961,00

ESCUDOS PORTUGHEZ 39,2*^

COROANE SUEDIA 921,00_

DOLAR SUA 7285,00__

ECU 7854,00J :

DST 9971,0 0 j ;

BNR face următoarele precizări în legăturii cu aceste curşi-1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale socictiţ*-

bancarc autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutei2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cununi*£

tranzacţii efectivc de schimb valutar şi înregistrări contabile-

Cursuri la casele de schimb valute din Cluj-Napoca la 25.07.1997

VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE^un dolar SUA 7.100 7.160o marcă germană 3.950 4.010_

tr

15) simbătă-duminică, 26-27 iulie 1997 E V E N IM E N TA D E V A R U L ld e C i t i i 1

I t n l u m e a l u i G u t e n b e r g

. Să ne înţelegem: n-am nostalgia trecutului. ■ tînjesc după forma literei de plumb, turnată

mult mai gustată de populaţie “Te teme de partid”. 0 singură dată, “şopîrla” a fost .

'Y jn sufletul tipografilor şi ziariştilor deopotrivă. - intenţionată, dar deloc răuvoitoare. Un zeţar 'I Şi nici nu-mi este dor de plăcile de zinc, pe care beţiv, care prefera şliboviţa, era mereu supărat I

opinteam să imortalizăm munca fotografilor, că nimeni (corector, cap limpede, cenzori) nu |Ştiu, şi ţin la acest lucru, că între ziarişti şi citesc buletinul meteo. Şi a luat iniţiativa: itipografi a existat, de cînd e lumea, zic, un “Vremea va fi instabilă. Pe alocuri se vor .an u m e resp e c t. Reproducerea fidelă a semnala averse de ploaie şi şliboviţă”. Omul 'manuscrisului şi gravarea exactă a fotografiei avea dreptate cînd spunea că nimeni nu-i citise |erau nu num ai-ob ligaţii de serviciu, dar producţiunea. Cerberii care vegheau la “cuvîntul joperaţiunea se încastra perfect în moralitatea bine scris şi temperat” nu s-au prins de figură icotidiană. La bine şi la rău, tipografii şi ziariştii , nici a doua zi; . ; ' .se aflau mereu pe partea grea a baricadei. Mi-am adus aminte de aceste.'..' nevinovate I

Nu zic că nu au existat greşeli. Celebre, chiar! greşeli acum cînd - aflăm, cu stupoare - un |Imaginaţi-vă ce a spus mai marele presei regale tipograf de la “Garamond” şi-a permis să |cînd, în cel mai citit ziar de după primul război monteze, cu de la sine putere, un trucaj cu clare imondial s-a putut lectura cu titluri do-o şchioapă: semnificaţii politice. Este îngrozitor, dacă măRHG1NA-MAMÂ A DAT PILDĂ gîndesc că tipografii n-au voie să schimbe o l

| SOLDAŢILOR. Fotografia înfăţişa înalta faţă virgulă de la locul pe care i l-a stabilit autorul. || regească în vizită’ la un spital de răniţi. Numai Din contră, tipografii adevăraţi scoteau “perlele” J. că, d in ; g reşeală (cine munceşte, ştiţi , autorilor care, în graba condeiului sau fiiraţi de i■ dumneavoastră...) din greşeală, repet, rebela generozitatea ideii, cădeau în păcat. Pentru că -I literă L a fost culeasă Z. Rîdeţi! A rîs o generaţie cel puţin în mentalitatea sănătoasă ă ziaristului I| întreagă. M ai aproape de noi, în ziarul şi tipografului responsabil - este păcat să-ţi baţi |j “ Informaţia B ucureştilor” apărea o ştire; joc de cititor. Mă cutremur la gîndul că mîine |. “Survolînd teritoriul patriei noastre, tovarăşul în locul acestor rînduri ar putea apărea cine ştie .

Brejnev a av u t un schimb de m asaje cu ce! Pentru că, măsura de a-1 da afară pe rebelulI tovarăşul...” M asaje în loc de mesaje! Pe toţi slujbaş este insuficientă. însăşi mentalitatea I| i-au dat afară! Redactor şef, responsabil de breslei a fost afectată de acest gest (bine cugetat, || număr, maistru tipograf,, zeţar... Nici la C luj, dacă ne gîndim la contextul politic). j■ n-au lipsit “perlele” tipografice. O celebră Aşadar... i ■^rubrică “Pe teme de partid” a apărut în varianta ‘ ■ Radu V ID A

I

Dosare uitate, dosare reînviate

Consiliul local şi Societatea Muzeului Ardelean se bat pe ciolan(imobilul din Piaţa Libertăţii nr. 11)

în vremtfri de demult (anul 1859} lua fiinţă Societatea Muzeului Ardelean, între alte hanuri aflate în patrimonial societăţii, în amtl 1938, societatea a achiziţionat siim obilu l d in C lu j-N apoca, din a e tu jU P iaţa a L ibertă ţii n r 11. N u iim i că. in anu l 1949, prin D e c i /M n r ! i6 . '? l l a M in isteru lu i Ju stiţie i s-n d ispus d izo lvarea s o iie ta ţii in 1950, în treg u l patrim oniu al acestei s o c ie t ă ţ i a fo j.1 t r e c u t in proprietatea statu lu i, rep re/en l.it prin pu terea loca la de la acea da tă

D u p a 19 if9 . o s e a m a d e oam eni .s-au jjînd it să re învie trad iţia acestei soc ie tă ţi D eci, în 1990, S ocie ta tea M u /cu lm A rdelean dobîndca personalita te ju r id i c ă , e o n s t i t i i in d i i- s c cu m i|liM Ct m ilc ria le rc /u lL ite d in

c o t i /a ţ i i , \c n i lu r i re a liz a te d in expoz iţii, p u b lica ţii si donaţii

D upă do i a n i, aceas ta cheam ă în ju d e c a tă S ta tu l R om ân - prin M in iste ru l d e F in a n ţe . D irec ţia (icncr.ilâ a F in a n ţe lo r P ub lice şiC o n tro lu lu i F in a n c ia r d e S ta l, A d m in i s t r a ţ i a F in a n c ia r a a m u n ic ip iu lu i C lu j - N a p o c a m

Rejţia A utonom ă d e A dm inistrare .şi în tre ţinere a F ondu lu i loc .itu d e s t a l , C o n s i l i u l lo c a l ai m u n ic ip iu lu i C lu j - N a p o c a şi M in iste ru l J u s tiţie i, pen tru a se c o n s ta ta n u l i ta te a a b s o lu ta a c o n f i s c a m a v e r i i S o c ie t ă ţ i i “ M u/.euI A rd e lean " ş i . pe ca le de c o n s e c in ţa , s ă s e c o n s ta te câ b u n u r i le r e s p e c t iv e , in c lu s iv c l a d i r e a în l i t i g i u , a p a r ţ i n s o c i e t ă ţ i i r e c l a m a n te s i nu sta tu lu i Ju d ecă to ri» a ap rec ia t ca a c tu a la S o c i e t a t e " M u z e u l A rdelean” nu e s te co n tin u a to area

primei societăţi omonime, întrucît a dobîndit personalitate juridica numai în anul 1990, iar proprietarul clădirii este Statut român,

Noua societate a declarat apel, soliei tind Tribunalului casarea sentinţei. în motivare s-a arătat că vechea societate nu poate fi considerată desfiinţată şi nici dizolvata,' întrucît decizia Ministerului Justiţiei din 1949 nu a respectat dispoziţiile art. 82 din Legea nr. 52/1924, atunci în vigoare. Mai mult decît atît, imobilul apare în Cartea funciară ca şi proprietatea Societăţii “Muzeal Ardelean” (ultima înregistrare datînd diin 1938). Tribunalul a respins apelul, eonsiderîndu-l nefondat. Acum se aşteaptă sentinţa Curţii de Apel Ciaj* ia recurs

C ă l ă t o r i e d e . . . h o ţ i e

Postrevolu ţionar, o adevărată epidemie psihică s-a întins asupra populaţiei,

| Fenomene paranorm ale, i intuiţii mistice, premoniţîi,J Toată lumea se interesează, u ^editează, toţi îşi ghicesc,

m u ltă oracole. Şi plătesc tei grei. - m

Pirandele sînt In vogă, la felşfmeditatorii yoghini,cci cc vorbesc cu m orţii ori diverşi “terapeuţi” care te pun să trăieşti numai cu apă, cu ceaiuri sau.., cu urină.

Două pirande, Anghel Florica şi Muntean Floarea, talentate în astfel d e ' fenomene "paranorm alei întîlncsc un amator în a-şi cunoaşte viitorul. Dispus să plătească gras pcnlru flecare prezicere! Palmele, ochii, fizionomia, to tu l a fost utilizat. Ici, un mare noroej dincolo o călătorie, un drum de scară sau o vizită nocturnă în pat. Un cîştig, o pierdere, un blestem, o dezlegare dc blestem, un leac de dragoste, unul de ură. Pentru fiecare întiraplarc - . viitoare dezvăluită, altă taxă. Cînd pirandele şi-au golit sacul, ?i-a golit şi omul nostru buzunarul. Avea cu.., 3.500,000 lei mai puţin. Jscusitclc ghicitoare au plccat Şi. încct-încct, mirajul a început să se destrame. Omul ^ coborît din v iito r-pc pâniînt, la cruda realitate. s-a adresat Poliţiei eu o plîngcre (a nu ştiu cîta plingcrc dc accst gen din ultima vreme). Ghicitoarele

^^•au dovedit a 11 incapabile / ‘ic a prevedea cino le

aşteaptă, la drum de seară. Poliţiştii, înarmaţi cu cîte un mandat dc arestare preventivă pcnlru 30 de zile, $i a i cîte un dosar, pc care Şta scris, cu litere negre; wşclăciune.____ D.C.

^ ‘ copilărie. Doar erau amîndoi din l'etrcşti, comunar _ Dacă sînt prinse că-şiînşeală bărbaţii, _ _ _

Mintiul Gherlii. Specialişti... în maşini. In luna aprilie, poliţiştii au primit o sesizare a unui cetăţean a cărui maşină a fost spartă şi jefuită. în 24 iulie, cei doi

Evoluţia extrem de dinamică a vieţii, duce la o “artizani”, pe care tocmai vi i-am prezentat, au fost specializare în toate domeniile. Chiar şi hoţii cunosc : identificaţi. De luat la întrebări, însă, a fost ceva mai acest fenomen. Unii fură din maşini, alţii din locuinţe, greu. în urma unei vizite turistice (probabil schimb de alţii din buzunare..] fiecare în stilul lui, pe un teritoriu experienţă) în Ungaria, cei doi au ajuns în puşcăriile din ce în ce mai larg... Mureşan Vasile Teodor (21 de maghiare, pentru acelaşi gen de fapte. Aşa, ca să vadă ani) şi Moldovan Adrian (20 de ani) se ştiau din că lege este pretutindeni. ,

Doar erau amîndoi din Petrcsti, comuna D.C.

Ţigăncilor din neamul “argintarii!»” li se taie nasulIeri, lîngă liziera pădurii

Făget, în apropiere de cartierul M ănăştur au poposit cinci căruţe “colorate”, cu coviltir,

-.pline cu ţigani, pirande şi puradei. Rromii sînt în trecere; prin oraşul nostru. Au venit tocmai de la Ploieşti, urmînd ca pînă în toamnă, să intre în “cantonament” în mai multe oraşe din Ardeal.-După ce şi-aii aşezat şatra, ceata de ţigani a împînzit cartierul. . Ţiganii argintari şi-au aşezat “mesele de lucru” în. piaţa “Flora”, unde din monede de argint, cu o m ăiestrie rar întîlnită, confecţionau în cîteva m inute, b ră ţă ri şi inele. Pirandele, cunoscute în ţară ca cele mai bune ghicitoare în cărţi şi ghioc, ademeneau tinerele să le ghicească norocul şi v iito ru l în dragoste. Paraschiva Dedu, o ţigancă creolă, cu ochii verzi, în jur de 45 ani, după ce şi-a terminat “ziua de lucru”; în schimbul a 10.000 de lei, ne-a dezvăluit o seamă de lucruri din viaţa comunităţii din care face parte. “Neam ul A rgintarilor” se conduce după nişte legi bine stabilite, care, dacă : sînt încălcate de careva, ajunge la

mm

wmm

Judecătorul ţiganilor - Didică. AVem legile noastre nescrise. Ele sînt unice şi drastice în ceea ce priveşte femeile. Dacă în timp ce sînt fete mari au voie să poarte capul descoperit, după ce se mărită, sînt obligate să poarte- batic pe cap, rochii cît mai frumoase, viu colorate, lungi, încît să nu li se vadă picioarele. De asemenea, nu avem voie să ne fardăm sau să ne vopsim părul, aşa cum fac româncele. . Dintre cele mai severe legi ale neamului nostru sînt acelea privind căsătoriile. Ţiganca trebuie obligatoriu să fie fată mare. In funcţie de frumuseţea

. ei, de starea materială pe care o au părinţii fetei şi de rangul lor, la înţelegere se stabileşte suma cu care fata este cumpărată. Această sumă este oferită părinţilor fetei, d in partea părinţilor băiatului şi oscilează între 100.000 pentru cei săraci şi care au o fată urîţică şi 4.000.000 lei (sumă dată pentru o fată de neam bun, tînără şi frumoasă). Dacă fata minte că este domnişoară şi este prinsă, are obligativitatea să ;dea banii înapoi, iar ţiganul dacă vrea o ţine, dacă nu, nu. în cazul în care o ţigancă este prinsă de bărbatv că îl r înşeală, este

pedepsită în două feluri: i se taie părul, (ţigăncile noastre poartă părul lung), iar dacă ţiganul este mai rău, îi taie nasul. Nunţile noastre sînt făcute cu mare “tam- tam”, chemăm cei mai buni lăutari de muzică ţigănească şi darul de nuntă este de minim 300.000 lei. Ţiganii din şatră sînt foarte uniţi între ei şi se ajută la greu. D oar ghicitoarele au problem e cu poliţia, fiind acuzate de înşelăciune. Dar.. . ne descurcăm! Eu am zece copii, cu care, m -a aju tat bunul Dumnezeu, nu am avut cine ştie ce probleme. îi educăm cum putem, să nu aibă de-ă face nici

cu judecătorul nostru şi nici cu legile rom ânilor. Noi credem în Dumnezeu şi sîntem creştini-ortodocşi. Noi, ţiganii “argintari”, sîntem cinstiţi şi cred că respectăm cel mai mult

. legile ţigăneşti. De jurat dacă ne jurăm, pe orice altceva decît pe came de porc şî pe aur, ne ţinem cuvîntul. Dar este posibil să mai şi minţim. Ne jurăm strîmb pe aur, pentru că el aparţine diavolului. De asemenea nu ne jurăm -pe copii, dar mai sînt ţigani care o fac. Este problema lor”;

Un american şi trei sud-coreeni au fost condamnaţi în Coreea de Sud pentru spionaj

Patru comercianţi de arme (un am erican şi trei sud- coreeni) au fost condamnaţi, vineri, pentru colectarea de informaţii asupra programului Coreei • de Sud privind achiziţionarea dc armament, informează AP.

Donald Ratcliff, în vîrstă de 62 de ani, director de programe pentru Orientul îndepărtat al com paniei americane de\ armament Litton Industries

Inc., a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendare de către un tribunal din Seul. ■:

El fusese arestat la 30 aprilie a.c. de către agenţii secreţi sud- coreeni, care investigau scurgerea de informaţii către com paniile de . armament americane. Ratcliffe a fost acuzat că a obţinut informaţii secrete despre planurile Coreii de Sud privind achizionarea de aparatură de supraveghere

'aeriană în următorii cinci ani.Kwak . ja e - jin ' a fost

condam nat la trei ani de detenţie, iar Choi Chan-shik şi Hong Sa-young au primit un ân şi jumătate de închisoare cu suspendare.

Arestarea lui RadclifTe vine pe ^fondul unei com petiţii acerbe între firmele americane, ruse, britanice şi israeliene pe piaţa de achizionare de armament sud-coreeană.

A D E V A R U L U L T IM A O R Ă sîmbătă-duminieă, 26-27 iulie 1997 (l6 )

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA Sl METEOROLOGIE AERONAUTICA CLUJ-NAPOCA

Salariaţii ds Ia “lada m Gomsliu Goposu

îl -.«or p® t a Iliescu al îoftelof ia stingă

Yîfarta privind starea probabilă a vremii în judeţul I Cluj, valabilă pentru 26 iulie, a.c. în jurul orei 15.

angara cere demisia ministrului care

răspunde de serviciile secreteurmare din pagina 1

vamale sau ale poliţiei financiare nu reuşeau să treacă de un anumit nivel, .ceea ce sugera ipoteza implicării unor politicieni corupţi. ■

Şeful oficiului din Szabolcs - Szatmăr a interpretat, se pare, foarte pe larg însărcinările. La începutul anului 1995 el a recomandat înfiinţarea unei echipe operative care, pe lîngă culegerea de date cu caracter secret, să investigheze şi eventualele abuzuri comise în folosirea fondurilor de < dezvoltare (judeţul Szabolcs - Szatmăr este cunoscut ca unul dintre cele mai rămase în urmă din Ungaria) şi să prospecteze posibilităţile de cooperare - şi ■, conţinutul-acestora - dintre “autoguvernările locale” ungare şi cele de dincolo de frontiere, ceea ce depăşea de departe atribuţiile unui serviciu secret civil.

Rezultatele investigaţiei ar fi trebuit raportate lui Istvân Nikolits, ministrului de interne Gâbor Kuncze şi primului ministru Gyula Horn. Nu există date care să certifice că acest lucru s-a şi întîmplat, după cum nimic nu indică faptul că şeful oficiului Bl din judeţul Szabolcs - Szatmăr ar fi primit aprobare pentru iniţiativele sale.

Cert este că agenţii care s-au ocupat de “Acţiunea Mesteacănul” au primit mînă - liberă în cercetările lor. Rezultatul a fost un dosar care numără 1.700 de pagini, în care,, pe lîngă date specifice serviciilor secrete, figurează o mulţime de informaţii care merg de la simple bîrfe pînă la referinţe culese parcă anume pentru a putea fî folosite în stopul denigrării unor personalităţi politice. Ar mai fi de remarcat că, în ciuda faptului câ îşi depăşeau evident atribuţiile, cei carc colectau şi elaborau documentele au fost constant apreciaţi de şefii lor.

Timp dc mai bine de doi ani investigaţia a rămas sccretă,

cel puţin pentru neiniţiaţi. Pe parcurs, în aria ei de. cercetare, au apărut mai mulţi membri ai Partidului Socialist Ungar, printre care Zoltan Găl, preşedintele Parlamentului, Ferenc Baja, ministrul mediului, precum şi cîţiVa alţi parlamentari! Ulterior s-a constatat că strîngerea de date

1 despre ei s-a făcut ilegal şi cu încălcarea regulamentelor interne. Cei responsabili pentru acţiune susţin că nu au;■ cerut aprobări pentru a culege informaţii despre parlamentarii socialişti şi că nu au anunţat Comisia parlamentară pentru siguranţă naţională de teamă că “vor fi stopaţi de sus”. .

>' Investigaţiile au fost întrerupte în luna iulie a anului trecut în urma unui denunţ anonim, dar Istvân Nikolits a aflat despre caz doar cîteva luni mai tîrziu. • “Acţiunea Mesteacănul" a fost făcută publică de-abia în martie 1997 cînd cotidianele Nepszabadsâg şi Magyar Hirlap au intrat întîm plător (?) în posesia datelor afacerii; A urmat prompt destituirea din serviciile secrete a celor implicaţi, iar directorul Biroului pentru Informaţii a înaintat cazul lor Procuraturii Militare.

Ieri, reprezentanţi ai opoziţiei ungare, printre care se numără şi fostul ministru de interne Konya Imre, preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitatea naţională, au cerut demisia lui Istvân Nikolits, pe. care ÎI acuză de incapacitate şi că, în cazul “Acţiunii Mesteacănul”, a procedat de parcă ar fi dorit sâ se răfuiască cu Biroul pentru Informaţii.

Serviciile coordonate de Nikolits, care este un membru marcant al Partidului Socialist Ungar, au mai fost implicate într-un caz la fel de penibil, cînd “obiectul” supravegherii şi strîngerii de date l-au constituit unii reprezentanţi ai minorităţilor din Ungaria”.

v Conducerea întreprinderii de confecţii. “Dacia” din Bucureşti şi reprezentanţi âi salariaţilor acesteia i-au cerut, vineri, lui Ion Iliescu i să se ridice deasupra intereselor PDSR şi să devină un Comeliu Coposu al foiţelor de- stînga. ,

“Lăsaţi PDSR-ul cu altcineva şi formaţi o‘coaliţie a partidelor social-democrate şi dumnea- . vostră să fiţi patriarhul ei”, l-a sfătuit pe Ion Iliescu directorul întreprinderii “Dacia”, Victoria Cosmin. In discuţiile de aproape' două ore care au avut loc la sediul întreprinderii, cei

menţionaţi s-au plîns liderului PDSR că opoziţia actuală este prea slabă şi divizată.

Iliescu le-a răspuns salariaţilor de la “Dacia” că opoziţia nu este slabă, dar declaraţiile şi intervenţiile acesteia în Parlament trec neobservate pentru că nu sînt mediatizate. în opinia sa, acţiunea partidelor din opoziţie nu suscită interesul presei, întrucît “ziariştii merg în aceeaşi inerţie, ca şi înainte”.

Liderul PDSR i-a asigurat j)e reprezentanţii fabricii “Dacia” că în septembrie, la . Consiliul Naţional al partidului, va fi

Automoblllşlll clujeni încearcă să se organizeze împotriva primaruluiAmenzile stabilite de Consiliul local, la insistenţa primarului

Gheorghe Funar, pentru parcarea maşinilor pe spaţii verzi şi pe trotuarele unor străzi din centrul oraşului stîmesc nemulţumirea accentuată a unor posesori de automobile, care încearcă să se organizeze pentru a se opune hotărîrii.

Prin fluturase împrăştiate în oraş, un anume domn Varady u îndeamnă pe clujeni. să se împotrivească hotărîrii Consiliului locaL Varady lasă o adresă de pe strada Republicii h care poate fi contactat de cei care doresc să se adune şi să formuleze o strategie comună de contracarare a acţiunii Primăriei. : •

Nu fâra a face comentarii privind originea etnică a domnului Varady, primarul Gheorghe Funar spune , că “cei care doresc să împiedice aplicarea legii în municipiul Ciuj-Napoca nu au nici o şansă”. Amenzile aplicate automobiliştilor tind să devină o sursă importantă de suplimentare a bugetului municipal. Potrivit declaraţiei primarului, inspectorii Primăriei au întocmit peste 1.500 de procese verbale de contravenţie, fiecare în valoare de 500.000 de Iei, pentru parcarea pe spaţiul verde şi alte 500, a cîte. 100.000 de lei/zi pentru parcarea pe trotuare. (C.C.)

elaborată o nouă strategic a PDSR, conformă cu “un plan de luptă politică mult mai incisivă”, atît în Parlament, cît şi în afara lui. El le-a mai spus că opoziţia se află la primii paşi în concretizarea unei alianţe veritabile. Iliescu a vorbit despre iniţiativa lui Lorin Fortuna, pe care. a declarat că o încurajează, referitoare la alierea partidelor, parlamentare şi neparlamentare de opoziţie cu organizaţii ale societăţii civile, pentru realizarea unui efort comun al opoziţiei.

Membrii conducerii de la “Dacia" s-au referit, în repetate rînduri, la dificultăţile economice pe care le au de’ depăşit în activitatea lor şi, mai cu seamă, la sistemul financiar-bancar care le îngreunează obţinerea de: profituri. La rîndul său, IliescU a reluat criticile la adresa coaliţiei

g u v e rn am en ta le , pe care , acuzat-o că eludează Parlamenfcf

că nu a elaborat legile reforM f şi c ă militează -pentru “restitâ3 = * in integram ”. “Ei au m aşin a* ^ vot, în Parlament şi îşi fac £ cap cu e a ” , a spus Iliesci referindu-se la dezbaterea Lej fondulu i funciar şi a emite, O rdonanţei de urgenţă pot, modificarea Legii mvăţămîntiii; în acelaşi timp, Iliescu a fosij p ă re re că viaţa politi: rom ânească este dominată, L prezen t, de “fundamental®, ţărănist, care doreşte refecr. unor p riv ileg ii trecute” [' adăugat: “ închipuiţi-vă ce raz1 civil ieşea dacă veneau ăştia ’90 la guvernare, cu GavrilDt

, la M inisterul de Interne!’.Ion Iliescu a vizitat, vineri,

“ D a c ia ” şi întreprinderi “Pumac” SA din Bucureşti.

W elcom e to C lu j

Oaspeţi din şase ţări - cădeţi ai aerului - ne vizitează oraşulPiloţi din Canada, Olanda, Filipine, Turcia, Anglia şi SUA

s-au adunat la Frankfurt. S-au îmbarcat şi ău aterizat la Timişoara. După o vizită la Şcoala Superioară de Pilotaj din Craiova s-a îndreptat spre Cluj. Gazdă: Aeroclubul “Traian Dîrjan" dii Dezmir.' Vă voiri ţine la curent cu lungul şir de activităţi pe care oaspeţii

“aerului” îl vor avea. Nu vrem sâ anticipăm, dar reportajek preconizate vor facilita o mai bună cunoaştere a unor oameni ce ne vor binele. (r.V

i j n m a a I »t A I 4 ■ i a m ■ I â i * l t I i i ■ r m m m î r l u m i M l r i nProgramulteleviziunilorprmcamu pentrusimnatasi duminica

0 fcruiM ductei tpn brat _

Sîmbătă 26 iulie 1997 5:00 Deschiderea programului;

5:05 Videotext; 10:30 Retum To Two Moon Junction; 12:05 Omul - Coroana Creaţiei; 13:05 C38

Chicago; 14:05 Videotext; 16:30 Călătoria Vieţii; 17:25 Videotext; 23:00 Justiţie extremă; 22:35 Videotext; 3:00 închiderea programului.

CANALUL DISCOVERY18:00 Magazinul de sîmbătă-

Şoimul nopţii; 19:00 Magazinul de sîmbătă-Puterea aeriană-Aer-soI;

Magazin Discovery:Detectir. ştiinţei; 2:00 Frontierele ştiinţa- Dosarele justiţiei-Falşii artişti; 3® Aripi-Zborul şoimului; 4:0 Program D.Ws

Regia autonomă "Loteria Naţională" Sucursala judeţeană coordonatoare Cluj

R ezultate le trag e rilo r ş l concursurilo r o rg an iz a te de Loteria N aţională

în duia dr 24 iulie 1997

S U P E R L O T O 5 /4 0Nijnune extrase: 30, 18, 36, 4, 14, 20 Categorii de cîştiguri:

■ CAT.]. - 3 variante a 22.505.769 lei■ CAT. II - 14 variante a 5.626.442 Ici■ CAT. 111 - 1.482 vanantc a 78.886 Ici

E X P R E S 5 /5 5Numere extrase: 52, 5, 45, 22, 37,46 Categorii de cîştiguri-

9 CAT.I. - RI-PORT 30.096.656 Ici■ CAT. II - 100% - 10.641.292 Ici■ CAT. I I I - 100% -2.364.731 Ici■ CAT. IV - 100% - 665.088 Ici N CAT. V * 100% - 241.847 Ici

P A R IU L T R IOOrdinea cailor 3 - 1 - 9 Categorii de cîştiguri:

■ Online - 480 variante a 72.250 Ici■ Dezordine - 1.078 variante a 14.450 Ici

Reamintim participanţilor că ultima zi pentru procurarea biletelor la tragerile programate în această săptămînă (LOTO 6/49, NOROC şi PARIUL TRIO) este sîmbătă 26.07.1997. -

20:00 Magazinul de sîmbătă- Puterea aeriană-Aer-aer; 21:00 Magazinul de sîmbătă-Puterea aeriană-elieoptere; 22:00 Ştirile Discovery, 22:30 Zonă periculoasă; 23:00 Hitler-Dictatorul; 0:00 Mari comandanţi-Napoleon; 1:00 întrebări ce-şi caută răspunsul- OZN; 2:00 Frontierele ştiinţei - Cum s-a construit Canalul Mînecii; 3:00 Şoferi de duminica ; 4:00' Program D.W.

Duminică 27 iulie 19975:00 Deschiderea programului;

5:05 Videotext; 10:30 Justiţie extremă; 12:10 Călătoria Vieţii; 13:05 Videotext; 16:00 Unde se varsă apele?; 16:30 Orientul Mijlociu:Israei In Stress; 16:40 Orientul Mijlociu:Liban-încotro?; 17:00 C38 Chicago; 18:00 Videotext; 23:00 Forţă maximă; 0:35 Videotext; 3:00 închiderea programului.

CANALUL DISCOVERY18:00 Aripi-Zborul şoimului;

19:00 Forţe de elită-Marina regală; 19:30 Forţe de elită-Puşcaşii Marinei SUA; 20:00 Aventura cunoaşterii-Luptătorii tăcuţi; 21:00 Vînătorii de fantome-castelul Leslie; 21:30 Universul misterios a lui A.C.Claike:ReIicvele sfinţilor, 22:00 Discovery prczintă:Luptătorii secreţi ai Americii-CIA; 23:00 Discovery prezintă:Luptătorii secreţi ai Americii-CIA; 0:00 Discovery prezintâ.Luptâtorii secreţi ai Americii-CIA; 1:00

4

Sîmbătă 26 iulie 19979.00 Desene animate; 9,15 E

atelierele pictorilor, 9,30 Made : Germany - mag. ec.; 10,C Comorile lumii - doc.; 10,1 Gambit P.l-A-film (r); 11,401 Top 40; 12,10 Paris "luminT-iş 17,15 Maeştri cascadori; 18& Desene animate; 18,15 Reţs săptămînii; 18,30 In dialog Cţ personalităţi clujene; 19,00 Şt;19.10 Bulevard bio - talksho*20.10 Muzeele industriilor - da 20,25 Trei destine - ser. c 113+114; 21,50 Un munte de etc- film; 23,30 Tămăduirea t» naţiuni - film

. Duminică 27 iulie 19919.00 Desene animate; 9,25 Rs

around the world; 9,30 In duij cu personalităţi clujene; 10. Muzeele industriilor - doc.; 10. Tămăduirea unei naţiuni - fita ,' 11,50 Maeştri cascadori; 11- Telecinerilateca "îngropat de -film; 18,30 Zooportrete; l l ţ Rock around - the world; 19.. Comorile lumii - doc.; 19,25 H* -m ag.pt tineret; 20,25 Progenfc- film; 21,40 Ceva atît de die? film; 23,15 Imagini din Elveţu-

Z ia ru l n o s tr u f o lo s e ş te s e rv ic i i le in fo rm ative ale a g e n ţ i i lo r d e p r e s ă R o m p re s ş i M ediafax J ? \

Autorizata prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Ciuj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal 2044S9 . ,

ILIE CALIAN (rcdactor şei); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28 '

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRVŞ Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Ciuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: lel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Diftizare, Mica publicitate: 194.981 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

T IP A R U L E X E C U T A T LA 3400 Ciuj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54G a r a m o n d

— Tipografi* a -r -L —