Decembrie 2011 Beregsanu’ Pagina 4

Afară ninge linistit, În casă arde focul; Iar noi pe lângă mama stând, Demult uitat-am jocul.

E noapte, patul e facut, Dar cine să se culce? Când mama spune de Isus Cu glasul rar si dulce.

Cum s-a născut Hristos în fân, În ieslea cea saracă, Cum boul peste el sufla Caldura ca sa-i facă.

Cum au venit la ieslea lui Păstorii de la stână Si îngerii cântând din cer, Cu flori de măr în mână.

„Ai izbutit? Continuă! NAi izbutit? Continuă! NAi izbutit? Continuă! NAi izbutit? Continuă! N----ai izbutit? Continuă!“ (Nansen)ai izbutit? Continuă!“ (Nansen)ai izbutit? Continuă!“ (Nansen)ai izbutit? Continuă!“ (Nansen)

Guido Reni - Rugaciunea ciobanilor

1642

ÎN SEARA DE CRACIUN de George Cosbuc

Colectivul de redactie: Ing. Alin Lazaroviciu (red.-sef), ing. Adina Parasca (red.-sef adjunct) si Denisa Lazaroviciu, va spune „Cristos s-a nascut!“ si va doreste:

„La multi ani!“ si „La multi bani!“

Pentru publicitate, sponsorizari si abonamente, ne puteti

contacta la tel. 0734190439, www.beregsanu.blogspot.com

Luna decembrie a , anului este una cât se poate de frumoasă, dar si cât se poate de costisitoare, în oricare vremuri am fi trait. Mă opresc putin , spre a vă povesti frânturi din luna decembrie a anilor moşilor si stramoşilor nostri. Odata terminat de cules cucuruzul si suit in cotarcă , paorili, nici nu apucă sa-si tragă sufletul că vine culesul strugurilor ,si presarea lor în sprit pentru a face celebrul ,,rampaş'' lo-cal, un vin putin acrisor-dulceag, de un rosu transparent, folosit mult in iarna si îndeosebi, la Sarbatorile de iarna . Din comina rezultata , paorii mai fac câteva litre de rachie care, pusa bine în şpais , îi cam ia din grija ca nu o sa aibe destula prăstă an , alaturea de cea de pruna. Îi mai ramane un pic de aranjat gradina , aratul si sapatul printre pomi, si cu asta gata treburilii . La sfârsit de ciclu anual, fiecare paore împreuna cu muierea , copiii si ăi batrâni, isi fac un pic socoŃile . Grâu ai în cotarcă - buna pro-ductie , cucuruzul de asemenea, 2000 de snopi de tulei în jaradă i-a cam luat grija în ceea ce priveste oile , vacilii si focul în cuptori. Jarada de fân înaltă il face mândru , stiindu-se fara grijă în ceea ce priveste caii, vacilii si oile. Iar jarada de paie , îl face sa doarmă cât mai bine că toate animalele lui au asternut si caldură prăstă iarnă. Cu lemnele pentru cuptorul din soba iarasi nu îsi face probleme , ca o scos vre-o tri - patru pruni si un nuc mare cam uscat. Ar mai ramâne sa rânduie un pic snopii din floarea soarelui, foarte buni la focul din cuptori si sa bage sfecla si ludailii sub paie ca sa nu înghete pasta iarna . Baba zice catra paore: - dar fănina ? , fănina ? avem !. Stai linistita babo, ca îs sus pra grinda din pod vro 7-8 saci. Na, a-jung? Porci avem vro 4 de taiat, mai taiem si vr’o oaie si ne-am cam luat grija pră iarna asta. Cuptoriul să încinje , iar paorii la un pahar de vin continua socoŃile în pragul ier-nii. Moşu zice: - dar cu banii cum stam ? Tră’ plăcit Steuer-ul , mai tră’ să schimbam o pere-che de hamuri, ca hamul de la calul schimbaş îi tot cârpit si crepat. Paorili , le spune calm , ca s-a gândit si la asta . Avem doi taurasi, vreo sase porci de vândut , lâna nu am dat-o de asta va-ra , mai iestă vreo 6 putini de brânza di la oi, plus laptele di la ale tri vaci din stălog. Asa ca moşule stai si dormi linistit ca si asta-i rezolvata. Si cum ora trece si sa îndreapta spra 8/9 sara paorii pica de tabarâŃi , în priciurile lor , cu dricala de ghija , iar mâŃâli, nu s-ar da pleca-ce da pra cuptori afara nici mâncace de hârŃi. Iar blidu' cu olăŃălul pentru pita, sta acoperit cu o pânza alba printra solurili cu covasât pentru covǎsală.

Baba stânje lampa , si fiecare adoarme si visea-za în felul lui. Paorili linistit , isi face rugaciunea ca în fiecare sara ,, Doamne , mulŃămescu-Ńi si anul asta, pentru ce ne-ai pus pra masa si da-ne sanatate sa ne bucuram de ele'', Amin ! Iaca ca nici bine nu o adurmit ca baş, s-o apucat da cântat cocosul. - Doamne, sa aude baba , îi cinci şeasuri gimineata ! Paorii sa scol’, sa îmbraca si fiecare sa duce unde-i repartizat . Muierilii dau drumul la raŃe, ciurşi si gâste în avlie si le dau da mâncare , gainile ramân închi-se, ca-i prea frig afara, asa ca primesc si ele vălingul da cucuruz amestacat cu grâu. Baba s-o pus sa faca ceaiul, sa prajasca niste pita sa o unga cu ai si untura , si sa taie si o crişca da clisa, apoi sa fiarba niste oua si niste crumpi întregi. Copiii înca dorm afundati între dricala de ghije si duna da pene. Moşu si paorili, ranesc prima data la cai, vaci si la oi. Apoi le pun fân, tulei în capra , la cal un bliduŃ da ovaz, iar la oi si vaca niste lături calde cu tarâŃe. Iar valaul plin cu cucuruz la fiecare. Porcii, guiŃa da mama focului ca de ce nu or fost ei primii, li se da si lor în valau laturi, cucuruz li se schimba pailii, si iaca ca sa tot sa fi facut vro 9 şeasuri giminea-ta , iar burta scârŃâie la paorii nostri de foame. Sa baga toti înuntru, baba le-o pregatit un valing cu apa calda ca sa spele, peşchiri curat, iar masa-i pregatita pentru Frühstück.. Bineînteles si vr’o câteva Stempel-utze da rachie. Iaca oda-ta mâncati, sa mai încing un pic pra paturi, nu-ma' bine sunt sculati si copiii, spalati, pusi la masa , îmbracati si dat drumul afara la gheaŃa si la zapada, cam pîna la vro 1-2 la amiaz. Între timp, paorili cu moşu merg la jarazile de tulei, fân , paie si îsi pregatesc nutreturile pentru ma-sa de sara. Baba strâga catra moşu sa mai aduca vr’o 2-3 cotariŃa da şioclozi ca o facut pita si vrea sa friga niste turce din aluatul di la pita . Moşu se executa automat deoarece îi plac tare mult turcili de pita îndeosebi cu pecmez de pru-ne. Muierea o pus de o zama da pui, si niste taşche cu brânza si prajala pentru amiaza-ti. Odata prânziti, copiii sunt pusi la un mic pui da somn , de altfel ei imediat au adurmit fiind rosii ca purceii, de la gheaŃa si derdeluş. Paorili cu moşu, sa pun apoi sa dea iarasi de mâncare la animale , sa mulga vacilii, baba aduna oule . Apoi duc câte 6-7 snopi de tulei si îi baga în cuptori, a carui gura da baş în ştalogu' unde-s caii si vacilii. Mşhu pregateste limpaşu , sa arda pasta noapte . Apoi tăbărâŃi de lucru, sa baga înuntru iar la lumina lampii si sa pun iarasi la givan. Eeei, ca o vinit sâmbata iar paorili cu moşu sa duc la piata cu niste purcei, niste

smântâna si brânza si vr’o 2-3 dărabe de clisă dă anul trecut si vr’o 3 gaini, doua gâste, un ciurcan , vr‘o 5 saci de cucuruz daspoiat si tot atâtia de grâu. Piata o mers foarte bine , domnii di la oras or cumparat cam tot ce-or avut ei, facându-i un pic bogati si fălosi cu banii în ches. Înainte sa porneasca catra casa, sa duc la macelarie , unde cumpara câte un pic salam , carne maci-nata , cârnat si altele. Apoi sa duc la magazinul da dulciuri sa le cumpere la copii bumbuŃ dă lapce si brânza dă iepure (halviŃa). Iar lu' baba niste mediŃinuri da cap si spirt, la muiere o cârpa noua si niste aŃa da cârpit, petrol prântru limpaşe. Doamne cât de fălosi erau pentru nego-tul facut , câstigul realizat , si banii pra care o sa-i puna la dricală. Apoi infofoliŃi în paturi, iau calea satului, prin drumul abia vazut, prin neauă. Baba scoace vro 2 verze murate , pre-gatindu-le pra când ajung acasa, ca sa faca vr’o 30-40 de sarme . Odata ajunşi acasa îsi reiau acelasi ciclu zilnic , care le asigura existenta , traiul si sanatatea . Dragi cititori nu am vrut sa ma refer la obiceiurile si traditiile de sarbatori precum si taiatul porcilor fiindca toti le stim mai bine sau mai putin bine. Am considerat ca aceasta clipa a unei familii de paori sa nu treaca neobservata de fuga timpului. Consider ca erau o familie fericita , cu frica de Dumnezeu si dragoste de munca. Iar din departari rasuna colinzi, se vad copii fugind prin nameti, fumurile cosurilor dese-neaza frumos cerul colorat în gri specific lunii decembrie si undeva în departari , rasuna incet parca soptit : „În van cântati colindatori Pe cei ce-odata strânsi la geamuri, Va asteptau nerabdatori. Acuma lumea e ursuza Copiii nu mai cred la stele, Iar pentru curtile bogate Voi sunteti facatori de rele!“ Dragi cititori , imi permit ca la sfârsit de an , sa va doresc ca odata cu anul ce vine sa lasati deoparte ce-a fost rau, sa uitati amagirile , sa fiti mai buni, mai putin ranchiunosi, mai sanatosi, crediciosi si mai încrezatori ca doar prin noi si numai prin noi, putem schimba destinul atât al nostru cât si al semenilor nostri, în bine. Arun-cati ura si deschideti-va sufletul iubirii si întele-gerii fratesti sias vrea sa va aduc aminte de :

,,Toti pentru unul , unul pentru toti''.

,,La multi ani cu sanatate si spor in toate!''.

Alin Lazaroviciu

În fiecare iarna primii fulgi de nea, mi-aduc aminte cu gingasia si nostalgia anilor ce mi-au nins tâmplele si s-au topit în parul meu , de frumusetea Zilei Sfinte de CRACIUN, a zilei Nasterii Domnului. Craciunul este ziua ce reuneste familia, este o zi a iertarii si a compasiunii fata de oameni, este Sarbatoarea Nasterii Pruncului Sfânt ca „LUMINA din Lumina, DUMNEZEU adevarat din DUMNEZEU adevarat, nascut iar nu facut, cel de o fiinta cu Tatal, prin care toate s-au facut”. Frumusetea momentului Nasterii Domnului ne face mai buni, mai îngaduitori si ne umple fiinta de iubire divina. Craciunul este si o Sarbatoare a Iubirii : „Cel ce nu iubeste, n-a cunoscut pe Dumnezeu, fiindca Dumnezeu este Iubire", ne spune Ioan în Evanghelie. IISUS s-a nascut în Betleem, în Iudeea ocupata pe atunci de romani, sub domniatia împaratului Augustus si prin parintii sai pamântesti, se trage din regele David. Nasterea Domnului, înseamna nasterea CRESTINISMULUI, noua religie întemeiata pe învatatura si viata Domnului nostru Iisus Hristos. Ea apare în secolul I în Imperiul Roman si este foarte raspândita în întreaga lume, datorita discipolilor lui Iisus din primele generatii de crestini. Acestia au scris, NOUL TESTAMENT, Cartea Sfânta a Crestinismului care, împreuna cu VECHIUL TESTAMENT, comun cu evreii, alcatuieste SFÂNTA SCRIPTURA – BIBLIA. NOUL TESTAMENT, a fost inspirat de Duhul Sfânt si scris de mâna primilor crestini. Este alcatuit din: - Cele 4 Evanghelii ale lui Matei, Marcu, Luca si Ioan unde se vorbeste despre viata, faptele, moartea si Învierea lui Isus, - Faptele Apostolilor - care, ne vorbesc despre începuturile Bisericii Crestine si predicile apostolilor Petru si Pavel, - Epistolele - în care apostolii îsi arata credinta si dau sfaturi pentru viata crestina, - Epistola catre evrei si Apocalipsa. Epistola catre evrei, scoate în evidenta Noul Legamânt pecetluit de Isus, comparându-l cu Vechiul Legamânt. Se numeste Noul Legamânt, sau Legea Noua, fiindca reprezinta Legamântul lui Dumnezeu cu toti crestinii din toate neamurile, spre deosebire de Legamântul Vechi, facut cu un singur popor ales, poporul lui Israel care, nu l-a recunoscut ci l-a rastignit pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu. Legea Noua are la baza IUBIREA neconditionata prin care se înlocuieste Vechea Lege, bazata pe dreptate, înlaturând

o data pentru totdeauna principiul “Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte”. Noi românii, sântem din totdeauna un popor credincios, avem TRADITII si OBICEIURI minunate de Craciun, ramase din batrâni si pastrate cu sfintenie din tata în fiu, lucru ce dovedeste ca sântem un popor care, în ciuda greutatilor de zi cu zi, are o constiinta a neamului din care se trage.

Marea Sarbatoare este precedata de traditionalul POST al CRACIUNULUI care, începe la 15 noiembrie si dureaza 40 de zile, timp în care sufletul se curata prin rugaciune curata iar trupul prin renuntarea la bucatele din carne, grasimi si toate lucrurile care, prin folosire nechibzuita l-au împovarat. Cum vine gerul si se lasa peste sat, cu flori de gheata la feresti, lumea se gândestei la bucatele ce le vom pune pe masa în seara de Ajun: de la traditionalii cârnati afumati, şonc, tobǎ costitǎ si cartaboşi cu arome de mirodenii, pâna la sarmalele si friptura bine patrunsa, rumenita în cuptor de-ti lasa gura apa numai gândindu-te la ea. Maica zicea ca sarmele-s mai bune puse-n oala de lut, sa fiarba toata ziua, la foc domol si uniform, sa le poata bine patrunde aromele de cimbru si marar.

Nelipsiti si asezati la loc de cinste, pe masa beregsanilor, sânt COLACII DE CRACIUN, bine crescuti, din faina alba de grâu. Si azi când simt miros îmbietor de pâine calda, ma duce gându’ la colacii de Craciun, framântati de mama-n zori de zi, fiindca amintirea Zilei Sfinte când maica ma trimitea la neamuri “cu colacu”, mi-a ramas înca nestearsa-n suflet. . Punea maica un colac mare, frumos împletit si bine crescut într-un batic nou, doua dǎrabe de cârnaŃ afumat, mai multe nuci, prajitura si o bocala cu vin rosu din podrum, ca erau acolo doua butoaie pline. Lega apoi în colturi baticul si-o porneam cu pomana în sat. Cel mai mult îmi placea sa merg la tusa Creti si la uina Mica lu’ Mijiu fiindca ele ma serveau cu cele mai gustoase prajituri si fiindca de la ele primeam cei mai multi bani: câte o hârtie de zece lei nou nouta, Doamne, multi bani mai erau... Mi-aduc aminte ca-mi placea mult o prajitura cu nuca si glazura de ciocolata, dar la vremea aceea nu m-am gândit sa cer reteta. Abia peste ani si ani de zile, ca tânara nevasta, am descoperit într-o zi, cu bucurie de nedescris, ca minunata prajitura ce-mi placea mie asa de mult , trebuie sa fi fost prajitura Greta Garbo. ÎMPODOBIREA BRADULUI cu globuri sclipitoare, dulciuri si luminite colorate, te-ndeamna sa traiesti magia Noptii Sfinte, când în casa focul arde lin si din vazduh fulgii de nea se cern usor, divin ca niste fluturi zburatori peste pamânt si nori. Si-atunci, când cete de COLINDATORI vestesc în linistea noptii Nasterea Pruncului Sfânt, e momentul când ne simtim sufletul cu-adevarat patruns de bucuria Sarbatorii Sfinte . S-a pornit usor sa ninga . Zapada se cerne linistit si fulgii mari se-astern peste satul cu ferestre luminate de brazi împodobiti sclipitor. Zapada imaculata îmbraca natura în haina alba a puritatii, ne curata sufletul de pacat si renaste speranta în noi:

- Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Pentru rugaciunile preacuratei Maicii Tale si-ale tuturor Sfintilor Tai, Miluieste-ne pe noi !

Publicatie afiliata Asociatiei Publicistilor Presei Rurale în Banat

Apare periodic în Beregsau - Anul III

Nr. 7; Dec. 2011

Fam. Lazarovits Fam. Hagymassy Fam. Vucovics Cneazul Petru de Beregsau 1444

1315

1920 1917

1791 1803 1349

Fondat în 2009 Foaie pentru suflet

Adina Parasca

Guido Reni - Rugaciunea ciobanilor

Izbucnirea primei conflagratii mondiale in vara anului 1914, a gasit un mare numar de români ardeleni, banateni si bucovineni in Statele Unite ale Americii. Ei emigrasera aici incepind cu a doua jumatate a sec. al 19-lea. Succesele materiale au facut ca , în anii anteriori razboiului, migratia spre continentul american sa ia proportii. O statistica oficiala intocmita de catre au t o r i t a t i l e m onar hi ei dunarene in anul 1910, prezenta pe comitate numarul emigrantilor din acel an . Din cele 25237 persoane plecate in America , aproape 10000 erau de nationalitate româna. O buna parte a celor plecati s-au stabilit în Canada. Acolo ei, erau atrasi fiindca li se oferea pamânt gratuit, având posibilitatea totodata de a întemeia ferme dupa modelul american. Unii au început sa creasca animale, dar marea lor majoritate au ajuns muncitori în intreprinderile americane. Viata lor se concentra in afara de fabrici , în jurul bisericilor zidite prin contributia lor. Traditiile romanesti erau pastrate prin cateva zeci de societati de ajutor si cultura precum si prin mai multe periodice. Dintre publicatii se distingeau : Romanul-1905, Tribuna, Santinela, Progresul, Transilvania, România, iar dintre societatile de ajutor : Carol, Albina, Doina, Steaua româna, Lumina, etc. Ca si în timpul razboaielor balcanice, începând cu luna august 1914 , pe adresa Ministerului Afacerilor Externe din Bucuresti, au început sa soseasca scrisori prin care semnatarii se ofereau a veni în tara pentru a sluji în împrejurarile critice care se anuntau. La aceste îndemnuri gazeta America arata într-un articol intitulat Razboiul, împaratul si romanii, ca razboiul ,,este al împaratului si nu al românilor''. Autoritatile de la Viena si Budapesta au urmarit cu atentie atitudinea românilor de peste ocean. La 3/17 februarie 1917 un reprezentant al Ministerului de Interne maghiar facea cunoscut premierului Tisza Istavan într-o nota confidentiala, ca potrivit unui raport al ambasadei din Washington ,, cea mai mare parte a presei românesti are o atitudine potrivinica monarhiei''. În fruntea actiunilor erau preoti si români transilvaneni si banateni.. La 3 februarie 1917, SUA, au rupt relatiile diplomatice cu Germania, iar la 6 aprilie i-au declarat razboi ca raspuns la declansarea de catre acesta a Razboiului submarin total. Mai tarziu , la 7 decembrie , a fost declarat si razboi Austro - Ugariei. Primii militari americani care au sosit pe front in

Europa, au fost aviatorii în numar de 129 , care au debarcat la Saint Nazaire, in ziua de 5 iunie 1917, împreuna cu aparatele lor de zbor. Astfel la 6-7 iulie în urma consultarilor cu ministrul de razboi american Newton Beker , comunitatile de români si-au dat acceptul de formare a unei unitati în America, planul prevedea: 1. Alcatuirea unei unitati de români,

ardeleni si banateni voluntari care nu erau cetateni ai SUA.; 2. Încadrarea acesteia în armata americana, purtand însa numele de ,,batalionul românesc'' sau ,,brigada româneasca'', dupa cum ar fi de mare numarul de voluntari; 3. Ofiterii vor fi americani sau se va putea cere guvernului român, un numar de ofiteri transilvaneni avandu-se în vedere ca toti românii din SUA erau de origine din Transilvania si Banat; 4. Subofiterii vor fi români, fosti gradati în armata de unde si-au facut serviciul militar sau subofiteri deja în armata americana; 5. Limba de comanda va fi cea engleza, cea de instructie de asemenea, intrebuintandu-se însa si cea româna, în caz de nevoie; 6. Cheltuielile cu echiparea, traiul si transportul vor fi suportate de SUA; 7. O întelegere cu statul român urma a stabili si celelalte amanunte. Astfel, primul batalion românesc a debarcat în Franta în septembrie 1917. La cererea voluntarilor, presedintele SUA permisese purtarea uniformei si a tricolorului romanesc. Cu prilejul sosirii voluntariilor români pe frontul francez ziarul România, care aparea la Iasi , nota: ,, Fiecare strop de sânge viteaz implantat în brazda lui Joffre , va rodi deopotriva în câmpiile Ardealului, Banatului si Bucovinei, dupa cum minunile si j e r t f e l e d e l a Marasesti, înseamna totodata victorie si trimuf in Franta, pe Craso sau Verdun''. A p r e c i i n d aportul dus in lupte, in

vara anului 1932 , guvernul român a decorat 132 de romani din America, între care si capitanul A.S.Dillon si locotenetul Ciobanu V. Mihai. Dragi cititori, închei aceasta sumara prezentare a unor fapte ale înaintasilor nostri acolo unde au fost ei si acolo unde au murit pentru maretul vis: ,,România Mare''. Pilda si hotarârea lor , a tuturor semenilor nostri de peste Ńari si mari, a celor din patria româna, s-a înfaptuit cu mari sacrificii. Sper din toata inima ca si noi, generatia de astazi, ne învrednicim sa meritam sacrificiul lor. Nu pot decat sa aduc prinosul nostru de recunostiinta dragilor nostri eroi ai neamului românesc !

Mic dictionar Mic dictionar Mic dictionar Mic dictionar de culturä religioasäde culturä religioasäde culturä religioasäde culturä religioasä

PACE - Notiune fundamentala a învata-turii crestine, perceputa ca un dar al lui Dumne-zeu transmis oamenilor prin Iisul Hristos. Pacea, apare în Noul Testament ca o virtute a întelegerii si armoniei între oameni, opusa raz-boiului, dar si ca o stare individualade puritate a inimiisi sanatate a gândului, prielnica faptuirii si încrederii în triumful adevarului, binelui si a vietii.- Pacea a fost vestita de îngeri ca o profe-tie si totodata ca o urare la Nasterea Domnului, Iisus mesagerul ei divin, numit si „Împaratul Pacii“; în toate Evangheliile sânt prevestiri si învataturi întru insaurarea pacii. - Pacea este una dintre cele dintîi cerinte pe care oamenii le adreseaza lui Dumnezeu în rugaciunile lor si Biserica în sfintele slujbe. Ea face parte din expresii folosite ca binecuvânta-re, urare sau salut. - Din latinescul pax, pacis. „Si deodata s-a vazut, împreuna cu îngerul, o multime de oaste cereasca, laudând pe Dumne-zeu si zicând: Slava întru cei de sus lui Dumne-zeu si pe pamânt pace, între oameni bunavoi-re!“ (Luca, 2, 13-14) „Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dum-nezeu se vor chema!“ (Matei 5, 9) Buna este sarea: daca însa sarea îsi pierde puterea, cu ce o veti drege? Aveti sare întru voi si traiti în pace unii cu altii.“ (Marcu, 9, 50) „“Pace va las voua, pacea Mea o dau voua (…) (Ioan, 14, 27) „Iar Dumnezeul nadejdii sa va umple pe voi de toata bucuria si pacea în credinta, ca sa priso-seasca nadejdea voastra, prin puterea Duhului Sfânt.“ ( Romani, 15, 13)

Decembrie 2011 Beregsanu’ Pagina 2

Voluntari români din America, pe frontul francez, la 1917

Album de amintiriAlbum de amintiriAlbum de amintiriAlbum de amintiri

Radu Ciobanu

Alin Lazaroviciu

Iarna anilor `60, în curte la Scoala Mare Iarna anilor `60, în curte la Scoala Mare

Beregsanu’ Decembrie2011 Pagina 3

Ing. STAN VIDRIGHIN (1876 – 1956)

A fost primul primar al Timişoarei după unirea Banatului cu România. Militant aprins al unirii Transilvaniei şi Banatului cu România, inginerul Stan Vidrighin este una din personalităŃile care a schimbat decisiv oraşul, prin modernizarea reŃelei de canaliza-re şi alimentare cu apă. AdministraŃia sa, a reorganizat sistemul de gaz., electricitate şi transport în comun, pe modelul Regiilor Au-tonome. A fost membru fondator şi rector al Şcolii Politehnice din Timişoara După absolvirea liceului la

Sibiu, Vidrighin a urmat Scoala Tehnica din Budapesta, pe care a terminat-o în 1900. După un scurt stagiu de doi ani în administrația orașului Sopron, a câștigat un concurs pentru proiectul de canalizare al orașului Timișoara, fiind numit inginer la servi-ciul tehnic al primăriei. Doi ani mai târziu a fost promovat inginer-șef al aceluiași serviciu, un-de, după ce a verificat ofertele anterioare, a demarat pregătirea proiectului general de canalizare a apelor uzate și meteorice, precum și cel de alimentare cu apă al orașului. Pentru realizarea acestor două mari proiecte, a fost trimis de primărie la Dresda, Berlin, Hamburg, Köln, Strasbourg, Larlsruhe si Londra. După întoarcerea în țară, a întocmit proiectele de alimentare cu apă și canalizare ale Timișoarei, implicându-se apoi direct în realizarea lor. Vidrighin a fost un important militant pentru Unirea Transilvaniei și Banatu-lui cu România, fiind ales deputat pentru Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. A fost ales primar al Timișoarei la 1 septembrie 1919, la scurt timp după instalarea administrației românești în oraș. A deținut această funcție până în 30 aprilie 1921, când a trebuit să renunțe la funcție din cauza unui proces, care s-a dovedit nefondat. Un an mai târziu a redevenit primar. Sub administrația sa orașul a reorganizat sistemul de apa, canalizare, gaz, electricitate si transport în comun, pe modelulul Regiilor Autonome deținute de primărie. Împreună cu profesorul Traian Lalescu a fost membru fondator al Scolii Politehnice din Timisoara si a fost ales, în anul 1921, rector al Politehncii.

În septembrie1923, pleacă la Bucuresti, la chemarea administrației capitale, pentru a ajuta la dezvoltarea sistemului de apă și canalizare, pe care le-a și administrat. Mai târziu este numit director general la Poșta și Telecomunicațiile Române, apoi director al CFR. Moare în 1956, la vârsta de 80 de ani. În 5 august 2009, cu ocazia zilei Timișoarei, a fost dezve-lit un bust al său, situat în Parcul Central.

Ing.VASILE ZBEGAN (1892-1973)

S-a nascut într-o familie înstarita din Mehala. A ramas orfan la varsta de noua ani,

dar acest lucru nu l-a facut sa abandoneze scoala. Dupa absolvirea Liceului Real din Timisoara (actualul Nikolaus Lenau), a studiat la Universitatea Politehnica din Budapesta. „O data cu mobilizarea pe fronturile Primului Razboi Mondial, si-a intrerupt studii-le. A luptat mai întai ca ofiter în armata austro-ungara; a fost si ranit, motiv pentru care, în 1915, a stat cateva luni internat ntr-un spital din Baile Herculane. In 1917, devine membru al Corpului Voluntarilor ardeleni, bucovineni si banateni din cadrul Armatei Romane, Regimentul 2 Alba-Iulia. Dupa demobilizarea din 1920, a ales sa-si continue studiile la Praga, preferand sa învete o noua limba decât sa mearga în capitala Ungariei”, af irma Valentin Corduneanu, directorul Muzeului „Sever Bocu” de la Jimbolia. In anul 1923, a absolvit Facultatea de Hidrotehnica din Praga si s-a angajat în Timisoara la Intreprinderea de apa si canalizare, unde a lucrat ca sef de sectie, inginer sef si director la o unitate care se ocupa de digurile si stavilarele de prevenire a inundatiilor. În 1931, Vasile Zbegan a ajuns director la Intreprinderea de alimentare cu apa si canalizare, luandu-i locul lui Stan Vidrighin, fost primar al orasului. Zbegan a întocmit proiectele de alimentare cu apa si canalizare pentru orasele Deva, Beius, Resita, Târnaveni, multe dintre dintre lucrari fiind realizate în regie proprie. Si-a pus vasta sa experienta si în slujba studentilor, fiind cadru didactic la Institutul Politehnic din Timisoara pâna la pensionare, cand a ramas consultant.

Date preluate de la Muzeul Presei “Sever Bocu” si “Renasterea Turistului”

La Ignat, când porcii Ńâpă Cu vălingu pus la gură Şî-i ger dă piatra creapă Noi ai mici stam la căldură. n vălău la vacă-n şură!

Şî ne uitam soră şi frace Cum spală deda, scroafa moartă, Ş-o freacă c-un cuŃît pră space, Şi cum mai beau din şol cu toartă Răchie da dă prună fiartă.

În şopru, în băgicu-al mare MăicuŃa apă încăldzăşce, Cu tulei şi floarea-soare. Îi cam biceagă şî boleşce, Îi cure nasu şî tuşăşce.

Deda şî cu-a lu Darlugă Or crepat scroafa în două Şî o pun pre masa lungă. Ghiluită, ca şî nouă, Mandră ca un strop dă rouă. Prăstă neaua ca pămuca Noi fugim din şură-n casă Şî-l gasîm pră ceacea Luca Givănind cu o vecină Ce ferbea curechi dă cină. În şopru la masa lungă Uica Micu taie clisa, Multă, pân-la vară să-ajiungă, Groasă, că dabia s-o tai cu brişa AscuŃâtă de moş Isa. Moş Bandaşu taie şoncu Mare cât capu la bică, Ajiutat dă a lu Poncu Care-o pringe ş-o rigică, Dat să-mpegică şî pică! L-altă lature dă masă Mărioara a lu RaŃă CurăŃa untura groasă Dă pră burfă, dă pră maŃă. Oare ei nu io fi greaŃă? În grăgina după paie Lângă doi ciurcani spăriaŃi, Nana şî tuşa Mărie Clotor maŃă dă cârnaŃi. Oh ce buni-s afumaŃi! În cuina pră cuptoriŃă Fierbe popricaşu-n lece Mestăcat da lu FloriŃă. Harnică ca alce fetce, Ce-aşceaptă să să mărice. Sara nu mult după şapce, Când s-o cam gătat cu lucru, ToŃ să cam văitau dă space Dar s-or dres, unii cu curechi d-al acru, AlŃi cu vin cu burdacu. Unii cu cârnaŃ şî carne, Popricaş sau borândău. Numai maica-n cuina doarme La căldură-n zăncălău. Tăbărâtă, io fost rău. Pră stobori la grăginuŃă Poace dă copii zuitată, Roză ca o mezăncuŃă O beşîcă da umflată, Dă o aŃă-i aninată. Pră afară vremea-i faină. Geru aspru s-o moiat. Ninge, cu pupi albi ca dă fănină Prastă satu astupat, Dă neaua dă la IGNAT!

Ing. Vasile Zbegan (1892-1973)

„Limba noastra„Limba noastra„Limba noastra„Limba noastra----i o comoara !“i o comoara !“i o comoara !“i o comoara !“

Grai banateanGrai banateanGrai banateanGrai banatean La IgnatLa IgnatLa IgnatLa Ignat

Cornel Bogdan

Ing. Stan Vidrighin (1876-1956)