OLOG

14-.404.Arhe

FUNDATIA (U

INSTITU I "r'r e ...I',

.

ANUL IV, Nr. 4-6

.

E

A Ill NI

CAROL" - SERUkiU if

SQUIRE AL 11111111111SOCIOLBUC

CERCETARI

GRADUL DE MODERNIZARE AL REGIUNILORRURALE ALE ROMANIEI

Am cartografiat tabela reprodusi in anexi,care cuprinde procentul de nestiutori de carte,constatat cu prilejul recensamantului din 1930,in populatia rural.'), de dragul lfimuririlor cepot fi obtinute astfel asupra masurii in care s'aumodernizat diferitele regiuni ale %Aril.

Procentul nestiutorilor de carte s'a modificatconsiderabil in decursul celor noui ani trecutidela recensamantul .din 1930. Cercetarile din vara1938 ale Echipelor Regale Studentesti2), in cadrulcarora a fost intreprins qi un recensamint alstiintei de carte, au aratat peste tot o diminuareapreciabila a analfabetismului, iar in Basarabiascaderi de 'Ana. la 30%. Impartirea administrativereprezentata pe harta alaturata, cea din 1930,a suferit si ea intre timp, prin legile de organi-zare administrativa din 1931 si 1938, modificiriconsiderabile, atat in ceea ce priveste numarulcat si delimitarea

Astfel, harta alaturata, care reprezinta carto-grafic o situatie considerabil modificata, este, dinpunctul de vedere al stiintei de carte actuale aRomaniei, un document istoric.

Importanta acestei hArti rezida in faptul ca eaconstitue intaiul mijloc eficace de a delimita obiec-tiv regiunile in care se subimparte tars din punctde vedere al adaptarii locuitorilor la conditiilevietii moderne.

Mai nimeni nu stie, in aceasta privinta, altcevadecat spun constatarile foarte generale: Basara-bia e mult mai inapoiata decal restul tarn; iar,In aceasta, Ardealul si Bucovina intrec Munteniasi Moldova".

Atlasurile speciale ale Romaniei, cum sunt cellinguistic8) si cel al agriculturii4), nu ingaduescdelimitarea pomenita. Niciunul nu ne duce in cen-trul fenomenului care ne preocup.: adoptarea ati-tudinilor si technicilor, proprii populatiilor ru-rale a tArilor ce ne servesc drept model din punc-tul de vedere al organizarii vietii rurale. Atlasullinguistic stabileste ariile dialectelor si graiurilorromanesti pe teritoriul Cert, ca diferitele ariiconstatate corespund si unor anumite deosebiri destare culturala; sterile ctilturale respective nu potfi cunoscute, insa, din atlas, ci trebuiesc stabi-lite prin cercetari deosebite, purblind asupra altormanifestAri (igiena, alimentatie, gradul de produc-tivitate al muncii, capacitate de a-si valorificaprodusele, de a-si insusi perfectionari tehniceetc.). Atlasul agricol, la randul lui, der& o aeriede indicatii complimentare: randamentul la hectaral diferitelor culturi, masura in care sunt adoptateunele culturi de mai mare productivitate (sfecla dezahar, tutun, pomi fructiferi, plante furajere) simasura in care sunt crescute animale de rents;inzestrarea cu animale de tractiune, cu unelte cutractiune animal& si cu masini. Dar, ca tot ce pri-veste agricultura, aceste date sunt in functiune nunumai de nivelul cultural al populatiei, ci si decanditiile cosmologice, de sol si de china.

Stiinta de carte este mult mai potrivita pentruacest scop. In procesul de trecere dela forma deviata arhaici la viata oranduita rational, stiinteide carte li revine rolul de stimulent si de suportal modernizarii.

Forma de viata arhaica a taranimilor se ba-

1) Obtinuta delaUnstitutul Central de StatisticA, prin bunivointa d-lui Director Dr. Sabin Mantilla si a d -lulDr. D. C. Georgescu. De curAnd constatarile cu privireia stiinta de carte ale RecensamAntulul din 1930 au devenit accesibile

marelul public, volumul III al rezultatelor acestei RecensarnAnt Rind pus In cornett.3) Aceste cercetari au fost prelucrate In cursul iernii trecute ¢1 se aflA acum sub tipar.8) Atlasul linguistic roman, publicat de Muzeul limbli tornane din Cluj, sub Inaltul Patronaj al M. S. Regelui Carol

II, de Sever Pop si Emil Petrovici, sub directia lul Sextil Puscariu, 10 vol., in curs de aparitte din 1937 st Mica! Atlas

linguistic roman, 1937.4) L'Agricalture en Rounlanie. Atlas statistique7publje par le Ministers de l'Agriculture et des Domaines, Sucuresti, 1938.

209

tarii.

gi

pldpilor,

,

SOCIOLBUC

zeazi pe traditie; aceasta limiteazi orizontul geo-grafic la citeva sate si la regiunea dela ai cAreilocuitori se obtin, prin schimb, produsele, pe carenatura nu le produce in regiunea proprie, ea im-pune confectionarea in gospodArie a tuturor lu-crurilor necesare si numai a acestora; tot ea°fell elementele folclorice, din a ciror combi-nare la infinit, potrivit procedeelor, apucate qi eledin bitrani, trAeste spiritualitatea arhaici. .

Viata moderns rationalizati, dimpotrivi, urmi-reste diviziunea muncii si specializarea qi se ba-zeaza pe transmiterea scrisa. Se tinde la integra-rea cit mai completA si a satelor in viata natiunii.Orizontul geografic e lArgit pita la limitele intre-gulni teritoriu si a planetei, prin chemAri la ar-meta $i la lucru; productia e specializati in cultu-rile cede mai rentabile, indrumati si producAcit mai mult si cumpere ceea ce poate fiprodus mai ieftin altundeva. Spiritualitatea lo-cal& e inlocuiti cu cultura comuni natiunii in-tregi; tehnicile ei empirice de lucru, de vin-decare, de trai, sunt inlocuite prin cunostinte deagriculturi rationali qi zootehnie, de medicini,de igieni. Pentru toate aceste transformiri, stiintade carte e neapArat necesarA: nu se poate circulain tail Uri o oarecare cunostintit a cititului giscrisului, nu se poate vinde gi cumpAra, nu se potinvAta cite sunt necesare.

Nu e de mirare el toate neamurile, dela Atlan-tic pang la Pacific, si-au inceput incep ac-tiunea de scoatere a populatiei taranesti din li-mitarea traditionali si de integrare a ei in viataintregului for teritoriu gi Stat, prin campanii derispindire a stiintei de carte,

Totuqi, rAspAndirea stiintei de carte nu repre-zintli. un indite perfect at moilernizarii". Nu-1poate constitui decit o tehnici potriviti mAsu-rArii acelei schimbiri de atitudine, in care con-sisti umodernizarea". Fiind poarta spre toateschimbirile modernizatoare, stiinta de carte este,Uri indoialA, indicele cel mai cuprinzAtor pentrustabilirea modemizArii populatiilor rurale. Trebuesi tinem seams insA, la interpretarea datelor asu-pra §tiintei de carte, de restrictia de mai sus. A§ti carte nu insemneazit a fi civilizat, ci creeazinumai premisele in vederea adoptArii formei deviati, zise civilizati. Ca atare, e sigur cA acolounde lipseste stiinta de carte n'avem cum gisi

populatii care au adoptat forma de viati ratio-nalizatA a epocii noastre, In schimb, e totdeaunaproblematicA misura in care tinuturile cu gtiintide carte au ajuns insuleascA forma de viati,spre care-i indrumA stiinta de carte si pe carele-o transmite cartea.

InfAtigind stiinta de carte a populatiei ruralemai marl de 7 ani din cele 322 plAsi, in care erasubimpArtiti tare in 1930, harta pe care o pre-zentAm, arata destul de aminuntit structure po-pulatiei de pe teritoriul Orli, din punctul de ve-dere el familiarizarii cu scrisul qi cititul.

Analiza ei poate preciza judecAtile asupra mA-surii in care s'au apropiat de stilul de viatA mo-dern diferitele regiuni ale tArii.

UnitAtile in care am putut subimparti tam, pia-fiind numeroase, harta aceasta exprimi des-

tul de apropiat situatia stiintei de carte in fiecarepunct al Orli. Comparatia cu hArtile care carto-grafiazA media nestiutorilor de carte pe judete 9,poate invedera acest fapt.

Marea diversitate a tArii din punctul de vedereat stiintei de carte o vAdeste faptul cA putem in-talni In 1930, atat o plasA cu mai putin .de 10%nestiutori de carte, cit si 12 plasi care aveauintre 70-80% nestiutori de carte.

Intre limitele acestea, plasile in care era im-pArtitA tare in 1930 se distribuiau in felul aratatin tab. I.

Tab. I. le NM dupd procentul de negtiutorial populafiei rurale (1930)

Procentulnetplutorilor

0-1010-2020-3030-4040-5050-6060-7070-80Totalul plagilor

Numarulplagilor

Analizind modul cum stint distribuite phAgiledin aceste categorii pe teritoriul tilrii, observAmexistenta a 5 centre de stiintit de carte si a 5centre de analfabetism.

5) Astfel de harti se gasesc in studille care au infatiaat rezultatele recensamantului din 1930 cu privire la Stiln1ade carte: Dr. S. Mantilla: $tlinfa de carte a populafiel Romanlei, Arhiva pentru *Uinta gi Reforma Socials, XIV, p. 931

Dr. S. Mantilla gi Dr. D.C. Georgescuin articolul Poputafla din vol. I al Enciclopediel Rominlei, apArut §i ca extras subtitlul Populafia Romaniei, in editura Institutului Central de Statistica.

210

se -si

sa-si

sile,

1

24225481

854312

322

:if

SOCIOLBUC

Centre le de §tiinta de carte sunt: 1) Ardealulde Sud-Vest, parte din Valcea si Arges, Musce-lul, Dambovita si Prahova; 2) Sesul Tisei delaplasa Oravita la Nord pane la plasa Satu-Mare;3) Bucovina si Nasaudul in jurul plasilor Dor-nei (C.-Lung) Si Stefan cel Mare (Radauti) ; 4)judetul Cetatea-Alba; 5) plasile de-a-lungul ritu-rilor (malul drept al Prutului,. lunca portiunii dejos a Siretului gi lunca afluentilor lui, Putna siBuzaul Ialomita) si a soselelor ce duc la Galatisi Braila, cu o prelungire In Dobrogea.

100 -, Pilot

50 -

-PRO0CIM 010 10-20 20-30 '30-0 40.50 50.60 60-70 70-80

Oraficul 1. Distributia plasilor dup8 procentul de nestiu-tori de carte al populattei rurale (1930)

Aceste centre de stiinta de carte se grupeazain genere in jurul unor plasi cu peste 70% stiu-tori de carte, Exceptie fac: regiunea Ardealuluide Sud-Vest si a judetelor de munte ale Mun-teniei, care are la mijloc plasa Sacele (Brasov)cu peste 90% stiutori de carte; Sesul Tisei si Ce-tatea-Alba, care au ca nuclee plasi cu peste 80%stiutori de carte (Jimbolia, Centrala, Periam siSan Nicolaul-Mare din Timis; Aradul Nou dinArad; Sacueni din Bihor si Carei din Salaj, res-pectiv Tarutino in Cetatea-Alba) si regiunea depe arterele ce duc la porturile Dunarii maritime,care este agezata in jurul unui bloc de 9 plasicu un procent de stiutori de carte mai ridicat de60% (judetul Braila si plasile de jos din Covur-lui, Dealul si Campul din Ramnicul-Sarat, Slobo-zia si Ialomita, Dunarea din Constanta).

Centrele de analfabetism se gasesc localizatein: 1) Muntii Apuseni in jurul pltsii Vascau siin masivul Poiana Rusca-Retezat; 2) Mara-mures, Satu-Mare si Somes la miazazi de pia-sile Iza si Vistu; 3) dealurile circumearpatice §i

cimpia dela poalele lor, din Muntii Banatulut(plasa Cornereva), prin Oltenia, Teleorman, Vlascasi Ilfov, Buzau, Vrancea, pltgile Oituz si Tazlau,Bistrita si Siret (Bacau) la regiunea din jurulpunctului de intalnire intre judetele Vaslui, Tu-tova, Tecuci, Bacau si Roman si in Baia (Siret).Botosani (plasa Botosani), Dorohoi, cu nucleul inVlasca; 4) Durostorul cu prelungire in Caliacra(plasa Ezibei); 5) Basarabia cu centre in Hotin,sesul Baltilor (pl. Slobozia-Balti) si codrul Ba-sarabiei (plasile Bravicea, Orhei, Calaragi, Nis-poreni si Hancesti Lapusna). Cu exceptia brau-lui circumcarpatic OlteniaDorohoi, constituitdin plasi cu mai putin de 40% stiutori de cartesi cu un nucleu de plasi cu mai putin de 30 %,stiutori de carte la mijloc (Zimnicea si Alexan-dria din Teleorman, intreg judetul Vlasca gi Bu-desti din Ilfov), toate centrele de analfabetism aula mijlocul lor plasi cu mai putin de 20% stiutoride carte.

Restul regiunilor face trecerea dintre centrelede stiinta de carte si centrele de analfabetism. Ast-fel in jurul nucleului de plasi cu mai mult de 80%stiutori de carte din Ardealul de Sud-Est se gru-peaza spre Nord-Vest si Sud o cununa de plasi,cu mai mult de 70%, de 60% si de 501/o de stiu-tori de carte, care se prelungeste in centrul deanalfabetism al Muntilor Apuseni pe vaile Arie-sului si in depresiunea Hategului; iar in centrulde analfabetism din campia munteana si delacurmatura Carpatilor prin plasile Cozia si Cot-meana din Valcea, prin Uda Teleorman dinArges, Gaesti, Titu, Finta din Dambovita,

si Campia din Prahova, Buzau din Brasov.Trebuesc remarcate pe aceasta harts cateva

plasi izolate care se deosebesc de imprejurimealor, prezentand, fie o stiinta de carte mai mare,fie una mai redusa decat aceasta. Sunt centre deftiirrid de carte in deuenire, respectiv restart dinregiuni de analfabetism. Printre intaiele, trebuesa socotim plasa Ocolul din Romanati, insult cu53% stiutori de carte in largul Olteniei, care cuexceptia Nordului Vilcei se afla numai pe treaptadintre 40-50% stiutori de carte. 0 alta astfel deinsult este plasa Baia-Mare, cu 39% nestiutoride carte, flancata de plasi cu procente mult mairidicate de nestiutori de carte din centrul deanalfabetism din Nord: Somcuta-Mare cu 51%,Manastur cu 45%, Sighet cu 49%, Oag cu 59 %,Seini cu 42%, Cehul-Silvaniei cu 45%. Dintre ce-lelalte, sar in ochi plasa Moldova-Noul din Ca-rag, (53% nestiutori de carte), prelungirea cen-

211

gi

Fill-pegti

III

SOCIOLBUC

trului de nestiintit de carte, Oltean in Muntii dinSudul Banatului; plasa Budesti din Ilfov cu 62%nestiutori de carte, promontor detasat al insuleide analfabetism Teleorman-Vlasca; Plasa Campuldin Buz Au, (cu 50% nestiutori de carte) varf stin-gier al cununei de nestiinta de carte Oltenia-Baia.Tot aci trebue sA socotim cu 50-60% ne-stiutori de carte din Nordul Moldovei, resturi,capete si fragmente intermediare, care dAinues::din vremea and cununa de regiuni de nestiu-tori de carte circumcarpaticA ajungea din Me-hedinti in Dorohoi. Potrivit dinamicei, indeajunsde cunoscute, a desfAsurArii in spatiu a fenome-nelor sociale, insulele de stiinti de carte pome-nite, sunt pe cale de a deveni centre de stiintAde carte, iar insulele de nestiutori, sunt resturi aleunor centre de nestiintA de carte in curs de dis-paritie.

Structura culturala a Orli, aratata de hartaalaturatA, evidentiazA o serie de fapte, care me-rits sA fie retinute. Cele mai importante dintreele sunt, poate, lipsa de omogenitate a Ardealuluisi afezarea Bucureftilor in miezul cununii de t iinicide carte recluse!' Mehedinfi-Baia.

Procentul relativ ridicat al stiintei de carte apopulatiei rurale ardelene (67,3%), se dovedestea fi media intre stiinta da carte foarte diferitaa regiunilor istorice, judetelor si plAsilor Ardea-lului, (in medie, judetele Transilvaniei propriu-zise, numarA 73,8% stiutori de carte, judetele Ba-natului 80,1%, iar judetele Crisanei si Maramu-resului 67,8%). Cum am vazut, Ardealul ruralprezintA atat plasi cu 9,9% nestiutori de carte,cum sunt SAcelele Brasovului, cat si plAsi cu71,2%, respectiv 72,1% si 75,2%, cum sunt plAsileVascau, Viseu si Iza. Ardealul, in genere, privitin perspectiva nivelului mediu, nu este in intre-gimea lui asa de inaintat", pe cat se crede deobiceiu. Nivelul acesta mediu este o abstractie,care acoperA nivelul inteadevar remarcabil alcentrului de stiinti de carte din Ardealul de Sud-Est si nivelul surprinzAtor de jos al populatieibarierei de munti din Nordul yi Apusul Transil-vaniei (Somesul strapunge aceastA barierA, Mure-sul insA nu). Intro extremele indicate, aproapefiecare din vitile" si tArile" in care

specific.e atAA de

bogat Ardealul, are nivelul eiTriunghiul Brasov-FAgaras-Sibiu-Tarnava se do-

vedeste a fi pepiniera noastril cea mai de seamsde burghezie ruralA.

Celelalte centre de stiing de carte: Campia Ti-sei, NAsAudul si Bucovina, judetele din Nordul

212

Munteniei si din jurul porturilor DunArii-de-Jos,sunt toate la fel, regiuni cu o patura destul degroasa de tarAnime chiaburi.

Oltenia, Muntenia si Moldova constituesc, pecat se vede, cu exceptia centrului de stiinti decarte din jurul Brailei si Galatilor si a judetelorde munte (Valcea-Prahova), un centru relativ denestiintA de carte. Desi foarte intrepidA, populatiapartii apusene a Campiei romanesti, indesita deabea in cursul ultimei sute de ani, prin asezArimasive de populatie supranumerarA din judetelede munte si de refugiati din peninsula balcanica,constitue o problema pentru administratia noastrAde Stat si indeosebi pentru organele preocupatede raspandirea civilizatiei. Satele mai putinprospere ale Moldovei de mijloc, cu populatiivenite in cursul veacului al XIX-lea din CodriiBasarabiei, ridica aceeasi problema. Faptul eft injurul Bucurestilor stiinta de carte e foarte re-dusa. pe cand in raza Galatilor si BrAilei ea esterelativ ridicatA, constitue o problemA, care armerita si fie limuriti prin cercetAri monografice.

Explicatia acestei structurari a poporului ro-manesc, din punctul de vedere al stiintei de cartea populatiei din diferitele ei regiuni si a moder-nizArii acestora, o oferi cadrele vietii sociale aacestor regiuni: orografia lor; neamul yi traditiaculturala a locuitorilor; in cazul Romanilor, con-formatia fizicA si psihicA specifics regiunii; trecutulsocial si politic al locuitorilor ei, .incadrarea formai stransa in evolutia actuala a tarii; proceselesociale care be sunt specifice.

Putem verifica, si cu acest prilej, justetea con-statArii ca niciunul din aceste cadre nu deter-mina singur starea culturala a regiunilor tArii.Pe alocuri e precumpAnitor unul, aiurea altul; fie-care din ei este sensibil pretutindeni ca factorconditionant.

Astfel, centrele de analfabetism ardelene, loca-lizate in cale trei masive muntoase ale frontuluiapusean al Carpatilor (Muntii Maramuresului,Muntii Apuseni, Masivul Poiana Rusca-Retezat)sunt datorite, de sigur, in bung parte orografiei yidificultelfilor de comunicatie ce decurg din ea.Faptul, insa, ca judetele de munt ale secuilor facparte din Centrul de *Uinta de carte al Transilva-niei de Sud-Est aratA irnportanta actiunii de Statin raspindirea stiintei de carte si a inlesnirilor ci-vilizatiei moderne. Maramuresul, Muntii Apuseni siHategul, au ramas centre de analfabetism, pentrucaadministratia austriacA si apoi maghiarl, nu a so-cotit utul sa construiascA sosele, sg infiinteze scoli

ptasile

SOCIOLBUC

..... '11 MMMMMM

. ............1P

11.

.

::I 5::.841.4,41..14,4

..0.41

\ /31.! h......itM4, /, ,f

,

t....1.I.

..-

.... . '1\. , .lot 4

'

ROMANIA

SOCIOLOOIE RONIANEASCA, IV, a,Golopentla: nionernizarea regiunlinr ruraie

PROCENTUL NENTIUTOPILOR OE CARTE PE PLASIDATELE RECEN50171iNTULUI DIN 1930

Leenda.

0-10

10 -20

20-30

40-50

50-60

KIN 50-70

MI70-80

Porlogrof Viler Popes.

Hans I. NtiinIn de carte a popnlaIlei rurale mai marl de 7 ani, pe plOgl, Is data-reeensitnlininlui din IMO (Mogi de b

SOCIOLBUC

SOCIOLOOIE ROMANEASCA, IV, 4-8Oolopenfla : Modernizarea reglunilor rurale

N Pewee JPI

inn Maul

Mare PiPeniin VInga PI Lioova

1j-4). T I MPI Ceara PI Recas

TO LPI Batas

vs-PI Carel

PIYakalw

Meal

Sarur Ma Ina;

PISirard

PI PI °aptSalu Mart seini

UD SITU-MARE.._.-PI Baia -MarePI Arded

A

P1S5.1144 PI Yiseu

J.LID.MARA MUR ESPI Ira

P1 Tisnad

U-D.

NJ/e/enDame/

PICenIrala

JUD.PI

Manta 131 hn

PIIdeagd

B I

PI Ceda

PIChtvneu -ens

U

HAradul No

PIfanlao

PlBehu

Pl Ineu

PI Alesd

0 R

P1 Bents

PI Vassal.

PI Crone

uctdPIvaniel

L A J

Pl.kbou

PI Iluedin

J U

PI miaPl Seba PI Danner,

D. R A D

V P.

PI Nova

PI Dela

0PI Boss

PI Radna

PIRechis

PI figet

PI Lugo)

JUD. SEVER IN

PI Caransebes

PIvrain-lent

PI.

meuta-linester PIRasa ud

Nlleanda J UPJUD. 0 Mp1 PI. Dejitheu

PI 6herlaoroa

Pt. Cluj

LD.

PI Rodna

NASAA1

WeanPI Reghin

J u-p. MUREStRiou

INerorealerijohn

PI tow

U

PI.rasul

PI6deu

J U O. plPICimpero iatadeAnt

and

PI the

PI Brad

PI DeVa

PI 11Altai CimpiaWant Turin

U D

PI TealsPl /ghw

JUD. AL

Nintul

JU 0. H UsN MARAPI Hunedoara

PlOrdshe

PI Resda

JU D.CAR ASP1 Drawl,/

PI &aro

lY Atakora Noua

PI Hafey.

Teregova

PIOrson

PI Cloarl

PI Osolul

J. MEI-I-Et/INT(

Molru

Pt Petroseni

PI Yikana

J

PI lioYaci

JUD. G 0 R JPI Jeu

Gdortu

Canyid

PI Careside

P1

O

1 A

PINis rotor

J CERtIAUTiPI

CeremusulwPI

Ha WM

JUD- TOROJI ET

ammo&

Pl ficndoreni

JUD. RPI Puldw

Sire!

ApAuTIP/$lefan -Yodi

.P1 Meldove.

JUD.CAMPULUNGPI

Homo/Wei

PI Demo.

AY Toplita

PI ludo

A

Pl PI MuresBand . P1Praid

PI OdorbeiPuernutOmbriren

PI Deiosinmarnej

JU D.TARNAVA-

PI PI-SightsoaraMedias

JU-D. T-ARHAVA-MAREPI Agnila PI Ropes

Pb Holm

J H 0PI Li cant

Pl Secureni

T I N

PI Brian,

PI 119/4.1 Pl Baseu

JUD. DOROHOI

4VMMNkiwiJ. SUCEAVA

ono li

Sorel

PI Pret

JUD.

PI Seel

JUD. BAIAPI Moldova

PL Jijia

BOTOSANIPI Melosani

PI Neand

PI Mmntele

JUD NE,API Bistrita

PI de ilglocRI6heorglueni

J LID C I

Pt

Centred

PI Cristur

UD. ODOR HEIPI Orland'-MI c

PlBlaj

PIdalui onmaiului

UD. SIBIUxste PI Sibiu

Carla

P1 Doren,

J. VkALCEAPIZitrew

Pt

effic PIDragasa

PlArnaradia

Pl Ocolu/

DOLJJUD.Pl Plenita

PI Catatel

B

PI Bata

P/011oldeSus

JUD

de,los

?Lfalatas q $ertala

FAGAR S

PI Redo -Negro

Mlles

ARGES

PISpineN

ftdreg/

J.0 T

J.ROMANATI

P/ Ocolul

P1.6inglova

U

PI Panama

L

PI BranSiege PI facial

JU . BRASOV

U C

PIfrumoasa

PI Sire?

PtDab&

J U D

N

.P1. Riocarn

1/.

JUD SOROCAP1 flarest, °kir"'

JUD BALIt

PI Tuna

1 N RomanCaslin

Yodi

J. ROM AN

RI81sIrda

PlIazlau PISiretPI

JUO'BACAUPI de *floc

pl PI Tg Secuesc

Brraolf

JUD. TREI SCAUt4EPl. PI Covasna

Slang e

J. MUscEL

P1Podyerta

P

PandooncPI \eleoanan

..P1 Balari

Pt Rosioriide Yede

J. TELEOR AN

PIAleandria

PI Silvia

PITilowstea

JUD. DAilBOVITAPI m1. fintaGlen/i

PL Yileni

PI*Ina

vi Oita

PIWaite -NIP

PI falesll

IASI,PI Codru

gStelanPI Mowla

I Marezw8uzvel

JUD. VASCUI

PI Treks

JU D. P,U'T N

"ram" PI Marasesh

PL

PodulTwcolor

nornorea

PI Buzi;

J U D. B/GZ A u.

I khan, Plgin.

PI Munlele

JUD.

PI Orlin

PI illahuta

PY Retina

P1 Ciocilt en,

J D. 0 E Ikit,iscfti/

PI Drawee.;

PlCalirasf

PI &Form-PI Chainad-

J U D. L,A PUSNA.

Pt. HancestiI Mdon

o Dorm

JE-LCIU

JA:LLT.0-V-A

P/Aulle)uf e.nu

Pirran

PI DInntrieCant emIr

Nooncea

J TECUCI

PI fresh

NONA,'

RAM N

-SARATPY Cknpul

JUD. RAHLOVAPI

Homy :Pragahesli

PI Neajlor

PIMigurele

PI fierbinti

PIBineas

JUD ILFtr

P/ 6Iaeacioc

J U D

CRIneAll

PL linnicea

A

5 c A

pg,pugareyll

PI. Dunirea

R

PI L'irnpul

Pl. &Want

0 V

SimianPI Budesil

Canteen,

PlBulboaca

Ciusani

JUD T H 1.14 A

P/ perance/Alar

JUD.

P1 u,mislia

CAHUL

PI PalenPI loan ;Weed

COVURLUI

N Prolede Jos

PI Rislraru

lanca

JUD. RAILAPI

ilmilw PI Milieu

PI randireiI Slobozia

JUD. I. A 0 M kT APl

PI Calara,oi

PIOltenda

PI Tuduraia

J U 0

P1 Pal ra

DURITSTOR.RAcadaola 121

C4

A

PlYolinbri

PI fazedPI Taputino

hula

J U D. CETATEA. .ALBAPI .1.01ar Boor

P1 Taslic

fan\PI8o/grad

"JUDIIS A

P/ Rent \

PI Macm

J U D. T

P1

Babadag

Pl. lopolog

PI Dunarea

PI Traian

J U D.CONSTANTA

Pl. Ovithu

PI fz.dvet

JUD.

PIMangalia

CAL) CRAP1. Balm

16614-Haul

I L

-Dundril

A

aer

tv

Harts 2. $11/Iota de carte a populatiet rurale mai mart de 7 ant, pe plaii, la data recenstimantuied din 1930 (hart/ de orieniare cu Imparteala administrativI din 1930).

PI

1\-$-4"1611a

w

9-

I

,S

MarePliabus

P

H

H

D

.

/

Srsduitu._

1/

pt.

PI

Ft

Ihron

Mutylele7) A

Ripest,

I

PI

Pi

V-L

H

(fs

Pt

Lebliu

.

.

Pt.

tb.

eQ

rD

cre

4./VP

I

SOCIOLBUC

si sa organizeze aceste regiuni. Basarabia, in careStatul rus a coplesit de privilegii coloniile germanedin Sud, oferindu-le, astfel, posibilitatea de a-siorganize ele insele scoli, dar nu s'a ocupat de Ro-mani, (regiunea Codrului", inima romineasca aBasarabiei, era in 1930, la 12 ani dupa Unire, Incao insula de analfabetism) este o alts dovada con-vingatoare pentru importanta factorului acesta.

Acest f apt al purtarii deosebite de grija de careau beneficiat diferitele regiuni si populatii, tre-bue tinut in seams atunci cand se priveste faptulcs asezarile unora din franturile etnice, asezatepe pamant romanesc, coincid cu centrele de stiintade carte. Nivelul acestora se datoreste nu atal unordeosebiri de neam, cat beneficiului indelungat deprivilegii economice si a unei purtari de grijain privinfa culturii, Dovada ca nu poate fi vorbade aptitudini mai recluse ale Romani lor pentruinvatatura de carte si pentru deprinderea cu ati-tudinile civilizatiei moderne, o of era tocmai Tran-silvania de Sud-Est, sesul Tisei, Nasaudul si Bu-covina si judetele de munte cuprinse intre Valcea§i Prahova, unde populatie romaneasca prezintaprocente ridicate de $iutori de carte. Vecinata-tea elementelor favorizate: sasese, svabesc, ma-ghiar si secui, a stimulat, de sigur, pe Romani. Nu-clee not de stiinta de carte in regiuni atat de lip-site de elemente strain, cum e plasa Ocolul dinRomanati, sau central din jurul Galati lor si aBrailei, arata, insa, ca acest stimulent nu e in-dispensabil.

Toate regiunile locuite de Romani, sunt pe calede a-si insusi stiinta de carte si de a se familia-rize cu inlesnirile civilizatiei moderne. Ele nu anatins insa pretutindeni acelasi stadiu de evolufie.Nordtel Munteniei, cu plaiurile lui, al caror pri-nos de populatie s'a scurs, fare intrerupere, la

ses, facand cu putinta o reiativi concentrare aaverilor si, la fel, judetele de munte ale Moldo-vei de Nord sunt mult mai instarite si mai inte-grate in civilizatia moderns dealt judetele de sescu o populatie colonizata. Maramuresul, MuntiiApuseni, Basarabia centrals, la randul lor, n'auatins nici raker stadiul acestora din urrni.

Structura tarii din punctul de vedere at familia-rizarii ei cu civilizatia moderns, trebue sa fie ti-nuta in seama. Ea ingadue conducatorilordif erentieze actiunea dupa starea deosebitelor re-giuni. Pot evita pulverizarea indistinctii a mijloa-celor si urmari deliberat nivelarea dif erentelorprea accentuate intre regiuni 9, prin eforturi spe-ciale in cele inapoiate.

Sigur ca in decursul celor noun ani trccuti delarecensamantul din 1930, stiinta de carte va fi spo-rit, intro oarecare masura, si in centrele relativede stiinta de carte aratate. Dar deosebirile dintreregiunile centre de analfabetism si regiunile centrede stiinta de carte, vor putea fi constatate si cuprilejul recensamantului din 1940 (atenuate, e

drept, prin cresterea proportional mai repede aprocentului stiutorilor de carte in regiunile centrede analfabetism).

Numai o campanie de modernizare a regiunilorcentre de analfabetism ar putea schimba dela ra-dacina starea acestor regiuni si inlitura inferiori-tatea lor, tuna a stapanirilor straine care mai dai-nueste.

0 actiune corespunzatoare, de stimulare a pro-greselor din centrele de stiinta de carte, ar trebuisi intregeasci actiunea din regiunile inapoiate,spre a scoate progresele tarii de sub imperiul in-tamplarii si a be pune in intregime sub semnul di-rij Arii.

ANEXA: PROCENTUL STIUTORILOR DE CARTE IN POPULATIA RURALA, PE PLA5I(Recensamantul din 1930)

Judeful Alba1. Plasa Abrud

60,060,6

6. Plasa Telu§7. 11114M-de-Jos

62,553,7

2. Mud 58,53. ,, Ighlu 49,9 Judeful Arad 64,8

4. Ocna-Mureplui 62,0 1. Plasa Aradul-Nou 81,1

5. Sebe§ 73,3 2. Chi§lneu-Cris 68,9

Lipsa until raport intre numarul posturilor de InvAlAtori §I misura §tIlnlel de carte a populatiel diferitelorjudete ale OM, este arAtata In cercetarea ,4ttinfa de carte ft numdrul tnylifatortloe, Intreprinsli de d. Ing. I. MeasnicovQt apAruti in aceasta revlsta (An. II, Nr. 2-3).

213

sa -si

6)

SOCIOLBUC

5. ilasa Halmagiu4. Ineul5. Pecica6. , Radna7. Sfanta Ana8. , Sebig9. Stria

:78,0

48,179,556,571,6.57,6

68,5

..But auJudeful

1. Plasa Buzau2. Campul3. , Slanic4. Tohani

Judeful Cahul

. 1

49,946,349,952,652,5

32,6

Judeful Arges 50,1 I. Plasa Cantemlr2. Ioan Voevod

33,734,8I. Plasa Argeg 50,2 3. , Stefan cel Mare 31,2

2. , DambovnIc 47,9 4. Tralan 30,53. Oltul 46,04. Teleorman 52,2 Judeful Caliacra 51,85. Uda 52,7

1. Plasa Balcic 58,02. ,, Casim 57,3judefil Baca!, 47,0 a Ezlbei 46,4

1. Plasa BIstrIta2. , Muntele3. Oituz4. Slret5. Tazlau

46,652,946,647,940,3

Judeful Campulung1. Plasa Dornel2. , Humorului3. Moldovel

67,872,269,762,7

Judeful Baia 52,3 Judeful Cara, 60,91. Plasa Moldova 55,1 1. Plasa Bocga Montana 66,32. Pa scant 47,5 2. , Bozovici 54,03. Siret 53,9 3. Moldova Nouh 46,5

4. Oravita 66,8Judeful Ba lfi 28,8 5. ,, Reg Its 62,1

I. Plasa Fa !esti 31,42. Riscani 30,0 Judeful Cernaufl 57,53. Slobozla-Balti 24,4 I. Plasa Cosminulul 53,4

2. , Nistrulul 57,4Judeful Bihor 51,6 3. Prutului 53,2

1. Plasa Alegd 34,44. $ipenitului 65,2

2. Being 32,8,3. Belk' 35,7 Judeful Cetatea-Alba 53,84. Cetca 31,0 1. Plasa Cazacl 41,95. Centrals a 71,8 2. , Tarutino 76,66. Marghita 67,7 3. Taglac 37,47. Salonta 66,1 4. Tatar Bunar 68,58. Sacueni 85,4 5. Tuzla 57,99. Sarirad 74,2 6. Volintiri 41,0

10. Tileagd 50,511. Tinca 51,4 Judeful Ciuc 74,912. Vagclu 28,1 1. Plasa Centrals 82,3

2. Frumoasa 67,4Judeful Botosani 50,2 3. , dheorgheni 69,51. Plasa Botosanl 48,1 4. San-Martin 84,32. Jijia 52,43. Stret 50,6 Judeful Cluj

t52,0

1.

2.Plasa Borga 50,4Judeful Braila 63,3 , Cluj 60,2

I. Plasa Calmatul 63,7 3. 011au 55,82. Ianca 63,2 4. Hida 50,63. Silistraru 65,3 5. , Huedln 49,24. ,, Viztru 60,6 6. Mociu 45,3

7. Sarmagul 47,1Judeful Brasov 82,7

1. Plasa Bran 82,4 Judeful Constanfa 60,42. Buzaul Ardelean 66,1 1. Plasa HorIncea 59,73. Sicele 90,1 2. Prutul de Joe 61,1

214

,

,

,,

,

,

,,

,

,

,,,,

,,

,,,,, ,

,, ,,

,

,

,,

,, ,

,

,

,

.

.,.

.

.

.

e

. .

SOCIOLBUC

Jude Jul Covurlui1. Plasa DunArea2. Mangalia3. Ovidiu4. , Traian

t6,J61,1

53,159,853,0

7. Plasa ilia .8. Gristle9. Petrosant0. Put

41',663,265,2412

Judeful lalomita 56,0Judeful Dambovifa 50,7 1. Plasa CAlarast 58,8

1. Plasa Pinta 46,6 2. Lehlh, 51,52. Metal 46,7 3. Sloborta 60,43. Pucioasa 57,9 4. TAndArel 59,54. , TargovIste 50,6 5. UrzIcent 50,25. Titu 48,96. Volnesti 54,5 Jude Jul la# 53,6

Judeful Doll1. Plasa Amaradla2. Barca3. Calafat4. Ganglova5. (kola6. Plentja

Judeful Dorohoi1. Plasa Baseu2. Hertu3. Stret

Judeful Durostor1 Plasa AccadAntar2. Curtbunar3. Silistra4. Turtucala

Judeful Fagdraf1. Plasa Arpasul de jos

FAgAras3. $ercala

45,744,349,448,845,143,344,5

44,442242,649,1

34,322,633,249,728,2

78,075,581,774,7

1. Plasa Bahlut-CArlIgAtura2 Cadru3. , Turia

Judeful Ilfov1. Plasa BAneasa2. Badesti.3. Domnesti4. Fierblnli5 Oltenita6. SArulestt7. , Vidra

Judeful Ismail1. Plasa Bolgrad2. China Nola3. Fantana anelor4. Rent

Judeful LdpucnaI Plasa CalArasi2. Chtsinau3. HAncesti4. Nisporeni

52,252,956,3

42,245,237,841,843,240,446,141,5

40,544,045,738,335,4

27,62S1 1

32,024,225,1

Judeful Fdlciu.1. Plasa DImItrie Cantemira Mihail Kogillniceanu

56,057,654,6

Judeful Maramuref1. Plasa Iza2. &ghat3. Viseu

31,424,841,027,9

Judeful Gorj 46,9I. Rasa Gilortul 44,4 Judeful Mehedinfi 45,62. Jiu 44,7 1. Plasa Campu 44,63. Novact 48,7 2. Closani 46,34. Vulcan 49,7 3. Motru 46,0

4. 0 colu 46,3

Judeful Hotta 28,41. Plasa Briceni 31,6 Judeful Mare; 64,72. , Hotin 24,2 1. Plasa Band 67,23. Lipcant 32,3 2. , Mercurea Nirajulut 79,74. Securent 24,6 3. Mures 73,7

4. RActu 51,4Judeful Hunedoara s 47,8 5. Reghin 61,0

1. Plasa Avram Iancu2. Brad

36,441,9

6. Teaca7. , Toplita

59,157,7

3. Deva4. Oeoagiu

54,436,6 Judeful Muscel 59,5

5. Hateg 36,2 1. Plasa Podgoria 57,76. Hunedoara 43,6 2. , Radu Negru 66,5

215

,

,

,

,

,

,

,,,

2.,

,,

,,

,

,

,,

,

,,

..

,.

,

.,,

,,

,,

,,,,

,,

.

,,

,

,,

,,

SOCIOLBUC

Judeful lslasaud 64,1 Judeful saki 0,O

I. Plasa BArgAu 67,5 1. Plasa Carel 80,5

2. %%Maud 53,3 2. , Cehul SiivanieI 55,1

3. Rodna 68,0 3. , Crasna 47,6

4. §Ieu 67,5 4. Jibou 50,7

5. §Imletil SiIvaniel 61,5

Judetul 1Veamt 56,8 6. TA8nad 69,9

7. Valea lul Mihai 76,91. Plasa Bistrlta2. - De MiJloc

55 ,4

55,78. Zalau 58 ,4

3. Muntele4. Neamj

61,657,3

Jude ful Satu-Mare 58,61. Plasa Arded 68,7

Judetul Odorhei 84,5 2 Baia Mare 60,7

3. MAnAstur 45,21. Plasa Cristur 83,8 4.

5.Oasiu 41,3

2. Oc land 86,9 Satu Mare 72,73. Odorhei 87,3 6. Seini 58,54. Praid 79,4 7. , $onicuta Mare 48,8

8. , Ugocea 58,1

Judeful Olt 42,4

1. Plasa DrAglinesti 40,3 Jude Jul Severin 57,02. DumItresti 40,8 1. Plasa Birch's . . .. 55,53. Spineni 46,0 2. , Caransebe8 50,9

3. FAget 61,9

Judeful Orhel 31,0 4. Lugoj 62,1

I. Plasa Bravicea 26,6 5. ,, Orsova 59,3

2. ClocAlteni 343 6. Teregova 49,1

3. MascAujI 30,2

4. Rezina 36,0 Jude Jul Sibiu 82,01. Plasa Mercurea Sibiului 75,6

Judeful Prahova 51,4 2. Ocna Sibiului 79,5

1. Plasa CAmpina 54,4 3. SAllste 87,3

2. . DragAnesti 46,1 4. , Sibiu 84,3

3. . FIlIpesti 56,5

4. , Ploestl 48,5 Judeful Somef 44,8

5. Sinala 64,9 1. Plasa Beclean 47,5

6. Urlati 48,9 2. , Dej 45,4

7. Valeni 47,6 3. ()Arbon 33,3

4. , Oherla 52,6

Judeful Patna 52,4 5. . Ileanda 40,9

1. Plasa MArAgestI .57,26. , Lapus 39,0

2. Trotug3. Vrancea

53,545,8

Judeful Soroca 36,0

1. Plasa BAdiceni 34,1

Jude Jul Radauti 61,2 2. Climiuji 36,5

1. Plasa Putilei 33,93. Cotiugeni1 Mari 37,6

2. Siret 160,4. , Florestl 35,9

3. Stefan VodA 746 Judetul Storojinet 54,9

Judeful R.-Sdrat1. Plasa Campul2. Dealul3. Muntele

Jude Jul Roman1. Plasa Miron Costin2. Roman VodA

59,664,560,952,9

50,1

51,649,6

1. Plasa Ceremusului2. Flondorenl3. Rastoacelor

Judeful Suceava1. Plasa Arbore2. Dragomirna3. ,

50,260,949,9

64,861,862,273,5

Judeful Tdrnava-Mare. 82,0Judeful Romanati 47,5 1. Plasa Agnita 84,2

1. Plasa DunArea 42,0 2. Medias 62,7

2. Ocolul 53,2 3. Rupea 81,4

3. Oltul de Sus 46,4 4. ,, SIghigoara 80,0

216

,

,

,

,,

,,,,

,

,

, ,

,

,.

,

, ,

,

,

,,

,

..

.

,

,Ilisesti

,.

,

,

,

,

,

,

.

SOCIOLBUC

Judeful Tarnava-Mica1. Plasa Blaj2. , DiclosArmantin3. , DumbrAveni4. , lernut

Judeful Tecuci1. Plasa Homocea2. Ivegti3. Podu-Turcului

Judeful 7 eleorman1. Plasa Alexandria2. , Rafael3. Roglorli de Vede4. * Turnu-MAgurele5. , Zimnicea

Judeful Tighina

66,662,066,979,958,2

52,745,457,150,4

41,44443,142,644,636,6

32,3

Judeful TulceaI. Plasa Babadag2. Ourile-Dunaril3. Macin4. Topolog

Judeful Turda.1. Plasa Baia-de-Arieg2. , Campeni3. , Campla-Turzil4. * Tara5. , Ludug6. , Mihal-Viteazu

Judeful Tutova1. Plasa Manolache Epureanu2. , Vasile PArvan3. , VlahutA

50,348,445,748,059,8

53,255,636,761,651,552,864,4

52,956,756,245,8

I. Piasa Bulboaca2. , Caugani3. , Ceadar-Lunga4. amislia

Judeful Timi$-Torontal1. Piasa Buziag2. , Centrall3. , Ciacova4. Deta5. , Jimbolia6. Lipova7. Periam8. , Recas9. Plasa Sanicolaul-Mare

10. , VInga

Judeful Tret-ScauneI. Piasa Baraolt2. Covasna3. Sf. Citheorghe4. TArgul-Saculesc

31,030,934,734,3

77,368,883,878,578,081,863,982,069,480,277,1

83,285,783,283,681,7

Judeful Valcea1. Plasa Cerna2. , Cozia3. , Dragagani4. Horezu5. , Zatren1

Judeful Vaslul1. Plasa Movila lui Burcel2. , ,Stefan cel Mare

Judeful Vlafca1. Plasa Calugareni2. Calnigtea3 Dunarea4. Cilavacioc5. Neajlov

47,643,055,944,552,643,8

47,849,546,1

35,236,634,234,836,932,9

ANTON GOLOPENTIA

FAMILIA SI COPILUL INTR'UN SAT DIN NEAMT(HOLDA)')

Afezarea satului Holda 5). Citunul Holda este si-tuat pe malul sting al Bistritei moldovene in cu-prinsul judetului Neamt, la o distanta de 98 kmde orasul cel mai apropiat Piatra-Neamt.

Ca infitisare exterioara, este un sat Impristiat;

el insusi face parte din comuna Brosteni, situatila 31/s km departare de vatra Holdei; la rindulsiu, Holda insagi formeaza o serie de ramificatii,determinate de cursul piraielor yi numite dupinumele apelor dealungul cirora sunt asezate.

1) Cercetarea a fost IntreprInsa sub conducerea d-nel Natafa Popovict-Ralskl, directoarea de studii a $colii deComandante dela Brogteni - Neamt, care a dlrijat -o gi redactat figele. Contribulla elevelor este mentionatA in dreptul fiec8rul

capitol. 3) Material cules de Eliza Petrescu gi Silvia Botescu.

5 217

,

,

,

,

,,

,

,

,

,

. .

,

,

,,

,.

.

SOCIOLBUC

Nu putem încheia aceste comentarii fără a sublinia că, în titlul contribuţieide faţă, cuvintele situaţia de fapt anunţă şi prefigurează o dimensiune esenţialăa studiilor publicate de A.G.: aceea de a da o prezentare realistă, de sinteză, aproblemelor scadente făcând astfel posibilă intervenţia creatoare precisă aorganelor de stat. Ca subtitlu, sintagma situaţia de fapt ar putea astfel fi alăturatăori căruia dintre articolele şi studiile cuprinse în acest volum

GRADUL DE MODERNIZARE AL REGIUNILOR RURALEALE ROMÂNIEI

Publicat în „Sociologie românească“ IV (1939), 4–6 (aprilie-iunie),p. 209–217. Semnat Anton Golopenţia. Apare la rubrica Cercetări.

În nota 2, A.G. se referă, fără a o numi, la ancheta sociologică 60 sateromâneşti, pe care a condus-o împreună cu D.C. Georgescu. Publicarea ei eraprevăzută în cadrul seriei de lucrări prin care Şcoala sociologică de la Bucureştiîntâmpina al XIV-lea Congres Internaţional de Sociologie (Preşedinte: D. Gusti),care urma să aibă loc la Bucureşti între 29 august şi 4 septembrie 1939.Izbucnirea celui de al II-lea război mondial a zădărnicit aceste planuri şi aîntârziat apariţia celor 60 de sate. Lucrarea a fost tipărită abia în anii 1941–1942şi însumează patru volume structurate după cum urmează: 60 sate româneşti.Anchetă sociologică condusă de Anton Golopenţia şi Dr. D.C. Georgescu. Vol. I.Populaţia [Cuprinde: Starea de azi a satului românesc, studiu introductiv (Prof.D. Gusti), p. V–XI; Istoricul cercetării (Prof. D. Gusti), p. XIII –XVI; Populaţia(Athanase Georgescu), p. 3–94; Mişcarea populaţiei (I. Chibulcu teanu), p.95–143]. Vol. II. Situaţia economică [Cuprinde: Evoluţia de după război aproprietăţii agricole (Ing. I. Measnicov), p. 9–41; Situaţia economică prezentă(Ing. Agr. P. Stănculescu şi C. Ştefănescu), p. 45–292]. Vol. IV. Contribuţii latipologia satelor româneşti. Sate agricole, sate pastorale [Cu prinde: A. Sate deşes: 1. Şepreuş. Un sat de agricultori din Şesul Tisei (Miron Constantinescu), p.1–15; Jdioara. Un sat de agricultori din Banat (C.G. Pavel), p. 16–25; 3. Perieţi.Un sat de muncitori agricoli din Ialomiţa (Ovidiu Bârlea şi Gh. Reteganul), p.26–43; Văleni. Un sat din Stepa Basarabiei (Al. Ştirbu), p. 44–52; Stoeşeşti. Unsat cu moşie boierească din Tutova (Mircea Tiriung, M. Dobre şi GhenuţăComan), p. 53–64; 5. Corcmaz. Un sat de baltă din Basarabia de miază-zi. Cu oprivire generală asupra satelor româneşti din jud. Cetatea-Albă aşezate în BaltaNistrului (Mircea Tiriung), p. 65–89; 7. Chirileni. Un sat de plugari din Bălţi(Gheorghe Meniuc), p. 90–100; 8. Slobozia-Pruncului. Un sat de miciagricultori din Bucovina (Mircea Tiriung), p. 101–118; B. Sate de munte: 1.Mărul. Un sat de munte din Banat (C.G. Pavel), p. 119–130; 2. Bârseşti. Un satrăzăşesc din nordul Vrancei (Yolanda Nicoară), p. 131–179. Vol. V. Contribuţii

616

SOCIOLBUC

la tipologia satelor româneşti. Sate cu ocupaţii anexe [Cuprinde: C. Sate dedeal: de viticultori şi pomicultori — cu ocupaţii anexe: 1. Cârligele, un sat depodgoreni din Râmnicu-Sărat (Gh. Reteganul), p. 1–21; 2. Căianul-Mic, un satde voştinari şi strângătoare de lână din Munţii Someşului (Gh. Reteganul), p.22–64; 3. Mocodul, un sat de cultivatori de ceapă şi de producători de pănurădin Graniţa Năsăudului (Gh. Reteganul şi Pr. V. Zinveliu), p. 65–85; 4. Vidra,un sat de moţi negustori şi meşteşugari ambulanţi (Florea Florescu), p. 86–172;5. Bucşoaia, un sat de muncitori forestieri şi industriali din Bucovina (MirceaTiriung), p. 173–183; 6. Bogaţii, un sat de negustori de fructe şi de emigranţi laoraş din Dâmboviţa (Miron Constantinescu), p. 184–205; 7. Târnava-Caraş, unsat de plugari, muncitori industriali (Mircea Tiriung şi Constantin Durdun), p.206–218. Bucureşti: Institutul de Ştiinţe Sociale al României, Biblioteca deSociologie, Etică şi Politică condusă de D. Gusti. Sociologia României 4, 1941(I, II), 1942 (IV, V). Volumul III s-a pierdut în faza de şpalturi.

Pomenit în nota 5 cu un articol despre ştiinţa de carte raportată la numărulînvăţătorilor, I. Measnicov colaborase (sub semnătura, uşor diferită, Measnicoff)cu A.G. şi la volumul Un an de activitate la Ministerul Instrucţiei, Cultelor şiArtelor de D. Gusti. Există de altfel o continuitate evidentă între o parte dinideile cuprinse în studiul Note statistice asupra stării de fapt [a învăţâmântuluiîn românia] şi studiul de faţă.

Evaluarea nuanţată a ştiinţei de carte ca prim indice al modernizării, darnu suficientă pentru a garanta o viaţă civilizată se va regăsi, pe plan descriptiv şiraportată la calitatea vieţii culturale, şi la Petre Ştefănucă. Acesta vorbeştedespre intensitatea vieţii culturale în satele cu analfabetism ridicat şi despresărăcia ei relativă în sate în care nivelul de ştiinţă de carte este considerabil.

Ca în altele din studiile statistice pe care le-a publicat, A.G. preferă reţea -ua fină a plăşilor celei, mai rare, a judeţelor şi se opune limitării descrierilor lageneralităţi sau medii statistice neconcludente cu privire la regiuni sau provinciiistorice. Provinciile nu sunt unitare, iar mediile statistice sunt pure abstracţii. Nuse pot lua hotărâri administrative diferenţiate pornind de la medii statistice —susţine A.G. — şi fiecare plasă (deseori fiecare localitate) reclamă luarea înconsideraţie a unor împrejurări specifice atunci când se încearcă rezolvareaproblemelor ei cheie. În legătură cu metoda de cercetare sociologică a plăşilor,pot fi consultate, în vol. I-âi al Operelor, îndeosebi studiile Plăşile model, Ceavem de făcut în cele zece plăşi, şi Plăşile în care lucrăm.

Gradul de modernizare al regiunilor rurale ale României reprezintăcartografierea pe plăşi a recensământului din 1930. Pentru prezentarea în liniimari a rezultatelor acestui recensământ, vezi adnotările şi comentariile la textulStructura socială a României.

617

SOCIOLBUC