Stiri 4 noiembrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 04.11.2020 1 EUR 4.8672

1 USD 4.1637

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 04 – 10 Noiembrie 2020! Agroinfo 04 noiembrie 2020

Caracteristici meteorologice. Vremea caldă de la începutul intervalului va intra într-un proces de răcire treptată, în majoritatea regiunilor agricole.Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 6...15°C în primele zile, abaterile termice pozitive fiind de 1...5°C şi 4...12°C spre sfârşitul intervalului, limite apropiate de mediile multianuale, la nivelul întregii ţări. Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 8...18°C, în aproape toate zonele de cultură.

Temperatura minimă a aerului se va situa între 0...11°C la scara întregului teritoriu agricol, valori mai scăzute fiind posibile în depresiuni, unde izolat vor fi condiții de producere a brumei. Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 10 cm va oscila între 7...16°C în zonele de câmpie, favorabilă desfăşurării proceselor vegetative ale culturilor de toamnă semănate până în prezent.

Se prognozează precipitaţii sub formă de ploi locale, însoţite de intensificări temporare ale vântului, în aproape toată ţara.

Caracteristici agrometeorologice În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate în stratul de sol 0-20 cm, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în cea mai mare parte a țării. Conținutul de apă din sol se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă, în Dobrogea, local nordul,

1

nord-estul și estul Munteniei, estul și izolat sud-vestul Olteniei, sud-estul Moldovei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole Procesele de creştere şi dezvoltare ale speciilor de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) vor evolua pe ansamblu normal în majoritatea regiunilor agricole ale ţării, iar în depresiuni, ritmurile de vegetaţie vor fi mai lente şi izolat chiar stagnate temporar, în special în estul Transilvaniei. De asemenea, condiţiile agrometeorologice vor fi favorabile proceselor de călire, atât la cerealierele de toamnă, cât şi la speciile pomi-viticole.

Orzul şi grâul de toamnă, funcţie de data semănatului îşi vor continua germinarea (80-100%), răsărirea (50-100%) şi apariţia frunzei a treia (10-100%) pe aproape întreg teritoriul agricol. Cele mai avansate în vegetaţie vor fi cerealierele semănate în epoca optimă din sudul şi vestul ţării, unde local, se va putea înregistra faza de înfrăţire (10-15%).

Rapiţa înfiinţată în perioada optimă din Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Crişana va parcurge înfrunzirea (6-11 frunze), iar în culturile tardive se vor înregistra răsărirea (20-100%) şi creşterea aparatului foliar (5-9 frunze).

La sfecla de zahăr se vor finaliza lucrările de recoltare, în toate bazinele specializate.

Speciile pomi-viticole vor parcurge maturarea lemnului/coardelor, îngălbenirea şi căderea fiziologică a frunzelor, în majoritatea plantaţiilor.

În zilele fără precipitaţii, lucrările agricole de sezon se vor efectua în condiţii relativ bune.

Recomandări de specialitate:

• Finalizarea lucrărilor de eliberare a terenurilor agricole de resturile vegetale;• Efectuarea arăturilor adânci de toamnă;• Aplicarea îngrăşămintelor pe bază de azot şi fosfor la culturile de toamnă semănate în perioada optimă;• Lucrări de întreţinere (tratamente fito-sanitare, tăieri de întreţinere, arături, etc.) în plantaţiile pomi-viticole.

*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din

2

România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

APIA si SUBVENTII

DIRECTOR APIA: DATA PÂNĂ LA CARE TOȚI FERMIERII IAU SUBVENȚIILE APIA! Agroinfo 04 noiembrie 2020 PLATĂ SUBVENȚII APIA 2020! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) intenționează să le achite fermierilor români subvențiile agricole pentru anul de cerere 2020 până-n martie 2021, chiar dacă termenul final de plată al acestor ajutoare, stabilit de regulamentele europene, este 30 iunie 2021, a anunțat directorul executiv APIA Maramureș, Florin Urs.

Șeful APIA Maramureș a spus că plata avansului APIA la subvențiile aferente acestui an este în plină desfășurare, fiind autorizat la plată, până la această dată, un procent mare din fermierii care au solicitat subvențiile agricole pentru 2020.

În această perioadă, fermierii să-și consulte conturile de la băncile unde au deschis conturile, pe care le-au comunicat și la APIA, și să vadă că le intră banii în cont. Vreau să menționez că plățile se fac în procent de 70% plățile directe finanțate din FEGA și-n procent de 85% plățile de dezvoltare rurală care se derulează prin APIA, finanțate din FEADR, respectiv, Măsura 10 agro-mediu și climă, Măsura 11 agricultură ecologică și Măsura 13 plăți pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale.

Fermierii, în această perioadă, trebuie să-și consulte conturile de la bancă și vor trebui să aibă încasați acești bani. Vreau să menționez că, în continuare, nu ne oprim cu plata, cu autorizarea și plata în avans. În cel mai scurt timp, fără să ajungem până la 30 noiembrie (termenul limită de plată avans APIA n.r.), vom încerca să autorizăm cât mai mulți fermieri. Vor intra la plată și fermierii care au fost la controlul clasic pe teren și mai puțin, deocamdată, fermierii care sunt la controlul prin teledetecție unde noi avem, județul Maramureș, la această formă de control, în jur de 3.000 de fermieri. Însă și aceștia, până la sfârșitul perioadei de autorizare la plata avansului, deci, 30 noiembrie, să sperăm că vom autoriza cât mai mulți.

Mai fac o precizare, începînd cu 2 decembrie, vom începe plățile regulare, adică diferența până la plata finală cât s-a stabilit pentru fiecare schemă de plată sau măsură aplicată de fermieri în cererea unică. Din 2 decembrie și,

3

intenționăm, până la sfârșitul lunii martie anul viitor să se efectueze și plățile finale, a declarat șeful APIA Maramureș, pentru TV Sighet.

Florin Urs, director executiv APIA Maramureș, a adăugat că din județul Maramureș sunt autorizați la plata avansului APIA 26.000 de fermieri, iar sumele autorizate la plată sunt: 15 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și 11 milioane de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și cofinanțare de la bugetul național. În județul Maramureș, circa 34.000 de fermieri au cerut subvențiile din agricultură în acest an.

PLATA SUBVENȚIEI APIA DE 100 DE EURO PE CAP DE BOVINĂ! Agroinfo 04 noiembrie 2020

AJUTOARE PENTRU CRESCĂTORII DE ANIMALE! Ajutorul de stat pentru crescătorii români de animale afectați de pandemia de Covid-19 va fi achitat acestora de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) până cel târziu la data de 31 decembrie 2020, anunță directorul executiv APIA Maramureș, Florin Urs.

Șeful APIA Maramureș a declarat că la această dată sunt procesate cererile crescătorilor de animale pentru ajutorul de stat acordat în contextul crizei sanitare și sunt efectuate controalele pentru ca plata să poată fi demarată. La această dată se procesează cererile respective, se vor face verificările administrative corespunzătoare, prevăzute de legislația în vigoare, și banii se intenționează să se plătească pentru aceste activități până la sfârșitul acestui an, deci până la data de 30-31 decembrie 2020, a declarat Florin Urs, APIA Maramureș, pentru TV Sighet.

Șeful APIA, Adrian Pintea, a declarat, săptămâna trecută, că eșantionul de control pentru acordarea acestui ajutor include un procent de 5% din crescătorii de animale care cerut această plată.

Ajutorul de stat pentru crescătorii de bovine care dețin peste 91 de capete bovine femele adulte cu vârsta de minim 24 luni la data de 1 iulie 2020, în exploatații cu cod ANSVSA, este în cuantum de 100 de euro/bovină și nu poate să depășească suma totală acordată pentru o fermă de 100.000 de euro.

Vă reamintim că de plata acestui ajutor de stat beneficiază și crescătorii de porci și cei de păsări. Cuantumul ajutorului de stat pentru crescătorii de porci este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție (scroafe și

4

scrofițe), iar pentru crescătorii de păsări cuantumul ajutorului de stat este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne, pui de curcă și pui eclozionați, respectiv 0,014 UVM pentru găini ouătoare și găini rase grele. Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro!

AJUTORUL DE STAT PENTRU CREȘTEREA ANIMALELOR PLĂTIT ȘI ÎN 2021!Agroinfo: 04 noiembrie 2020 -

OFICIAL! Ajutorul de stat acordat crescătorilor de animale va fi plătit până-n 30 iunie 2021, anunță astăzi, 4 noiembrie 2020, Ministerul Agriculturii printr-un proiect de act normativ care modifică Hotărârea de Guvern 1179 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor. Astfel, termenul de acordare a acestui ajutor în zootehnie a fost  prelungit cu 6 luni.

Potrivit proiectului de act normativ, termenul de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 30 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se prelungește până la data de 30 iunie 2021.

Astfel, schema de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor de care beneficiază crescătorii români de animale se prelungește cu 6 luni.

Schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:

a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice;b) de până la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

5

Solicitanţii ajutorului de stat sunt asociaţii sau organizaţii de crescători de animale care prestează serviciile menționate anterior, acreditate de către Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu" pentru întocmirea şi menţinerea registrelor genealogice ale raselor de animale şi/sau pentru determinarea calităţii genetice a raselor de animale.

De asemenea, solicitanţii trebuie să încheie cu beneficiarii, crescători de animale, cărora le prestează serviciile menționate anterior, contracte care să cuprindă specia, rasa şi numărul de animale, serviciile prestate şi tariful acestora.

UN ȘEF APIA: VREM SĂ PLĂTIM MAI REPEDE AJUTORUL DE 7.000 DE EURO/FERMĂ! Agroinfo: 04 noiembrie 2020

AJUTORUL COVID 19 PENTRU FERME MICI! Ajutorul de 7.000 de euro/fermă acordat crescătorilor de bovine care dețin minim 5 capete bovine femele adulte, crescătorilor de ovine și caprine care dețin minim 50 de ovine/caprine, cultivatorilor de legume, fructe și cartofi va fi plătit mai repede decât data limită de 30 iunie 2021, anunță directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Maramureș, Florin Urs

După prevederile în vigoare, plata se va face până la 30 iunie 2020, însă avem speranța că vom reuși să facem în devans aceste plăți, să nu ajungem până la data limită de 30 iunie 2021. Se încearcă să se facă mai repede plățile, să fie devansate, a spus șeful APIA Maramureș, pentru TV Sighet.

Ajutorul se acordă fermierilor români în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19, din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și / sau caprine, dar și în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi. Depunerea cererilor a fost încheiată la data de 23 octombrie 2020, iar conform APIA, acest ajutor este solicitat de 122.986 fermieri unici.

Situația cererilor depuse pentru Măsura 21 în perioada 25.09 - 23.10.2020, se prezintă astfel:

- în sectorul zootehnic – bovine – 44.960 cereri pentru un număr de 594.974 capete;- în sectorul zootehnic – ovine și/sau caprine – 40.067 cereri pentru un număr de 8.709.852 capete;

6

- în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi – 46.451 cereri pentru o suprafață de 66.526,85 ha.

Vă reamintim cuantumul acestui ajutor pentru fiecare sector în parte:

Sprijinul pentru sectorul ovine sau caprine/exploatație:

între 50 -100 capete  -  500 Euroîntre 101-200 capete -  800 Euroîntre 201-300 capete - 1300 Euroîntre 301-400 capete - 1700 Euroîntre 401- 500 capete - 2100 Europeste 500 capete     - 2500 Euro

Sector bovine:

între 5 UVM - 10 UVM- 1000 Euroîntre 11 UVM- 20 UVM- 2500 Euroîntre 21 UVM– 30 UVM- 3500 Euroîntre 31 UVM– 40 UVM- 4750 Euroîntre 41 UVM- 50 UVM- 5000 Euroîntre 51 UVM– 60 UVM- 6000 Euroîntre 61 UVM- 90 UVM- 7000 Euro

Sprijinul pentru sectorul legume, fructe şi cartofi/exploatație:

a) legume cultivate în câmp, fructe și cartofi

între 0,3 Ha  -  1 Ha  -   700 Euroîntre 1,01 Ha - 3 Ha  -  1200 Euroîntre 3,01 Ha - 5 Ha  -  3000 Euroîntre 5,01 Ha - 10 Ha -  4000  Europeste 10 Ha - 5000 Euro

b) legume, fructe cultivate în spații protejate (sere și solarii)

între 0,1 Ha  - 0,29 Ha  -   700 Euroîntre 0,3 Ha – 0,5 Ha   -    1200 Euroîntre 0,51 Ha – 1 Ha    -    3000 Euroîntre 1,01 Ha  - 2 Ha    -    4000 Europeste  2 Ha  -  5000 Euro

Un fermier poate să încaseze acest ajutor atât pentru animale, cât și pentru legume, fructe sau cartofi, dar valoarea totală a ajutorului acordat unei ferme

7

nu poate să depășească suma de 7.000 de euro/fermă. Bugetul alocat pentru plata Măsurii 21 este de 150 de milioane de euro.

Stadiul plăților în avans aferente Campaniei 2020 noiembrie 4, 2020 agrimanet Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 16 octombrie – 04 noiembrie 2020, au fost autorizați la plată în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2020, un număr de 654.707 fermieri, reprezentând un procent de aproximativ 79% din numărul total al fermierilor.

Suma totală autorizată la plată este în valoare de 1.087.092.209,73 euro, astfel:

826.350.538,88 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

217.475.234,81 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

43.266.436,04 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

În ceeea ce privește Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic precizăm faptul că până la această dată au fost autorizați la plată un număr de 9.434 fermieri, reprezentând un procent de 63% din fermierii care au solicitat sprijin în Campania 2020, iar suma autorizată este în valoare de 30.103.881,65 euro.

Reamintim că, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei din 16 aprilie 2020, până la data de 30 noiembrie 2020, se pot efectua plăți în avans de până la 70% în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

8

9

https://agrointel.ro/wp-content/uploads/2020/07/oug-suspendare-rate-fermieri-seceta.pdf

Director APIA: Fermierii care vor intra primii la plățile finale pentru subvenții! Ramona Dascălu - 4 noiembrie 2020

Fermierii care vor intra primii la plățile finale! Potrivut directorului Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui, Răzvan Arteni, fermierii care în acest moment se află în eșantionul de control

10

prin teledetecție și nu își vor primi avansul din subvenții până la data de 30 noiembrie, dată care reprezintă termenul limită de plată a avansului, vor fi printre primii care vor intra la plata finală a subvenților, care va demera începând cu 2 decembrie.

Începând din 16 octombrie și până la această dată, nu mai puțin de 13.551 de fermieri vasluieni au fost deja autorizați la plata avansurilor din subvențiile aferente anului 2020, avansuri care reprezintă până la 70% în cazul plăților directe, respectiv până la 85%, în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale, din sumele pe care fermierii le au de primit.

Procentul fermierilor care ar fi putut beneficia de aceste avansuri strict necesare pentru pregătirea noului an agricol ar fi putut fi mai mare, însă și în acest an, numărul fermierilor cuprinși în eșantionul de control prin teledetecție la nivelul județului Vaslui este printre cel mai mare din țară.

”Pe măsură ce vom finaliza controalele, vor fi autorizați la plată și restul de de circa cinci mii de fermieri, care au solicitat aceste avansuri odată cu depunerea cererilor unice de plată în Campania 2020. Cei pentru care nu vom reuși acest lucru până pe 30 noiembrie, termenul limită de plată, își vor primi integral subvențiile la care au dreptul începând cu 2 decembrie, dată la care ar urma să înceapă autorizarea la plata regulară a subvențiilor”, a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui, potrivit monitoruldevaslui.ro.

Până la finalul anului, APIA mai are de achitat către fermieri următoarele plăți: plata avansului, care are ca termen finala data de 30 noiembrie, plățile regulare subvenții, care vor demera începând cu data de 2 decembrie, plățile APIA pentru ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor, plățile APIA pentru motorina utilizată în agricultură, plățile pentru ajutoarele de stat aferente susținerii activității crescătorilor din sectoarele bovin, avicol și suin.

11

12

13

14

15

CRESCĂTORII DE ANIMALE PIERD SUBVENȚIA APIA PE PĂȘUNE DIN CAUZA UNOR PRIMARI! Agroinfo 04 noiembrie 2020

SUTE DE EURO PE HECTAR, PIERDUTE. Situație la limită în 21 de unități administrativ-teritoriale din județul Vaslui. Crescătorii de animale sunt în pericolul de a pierde subvenția APIA pe pășune din cauza neglijenței unor primari. Aceștia nu au realizat amenajamentele pastorale, iar termenul limită pentru realizarea amenajamentelor expiră în 2021. Potrivit modificărilor din OUG 34/2013, începînd cu anul 2021, pentru încasarea subvențiilor pe pășune, sunt obligatorii amenajamentele pastorale.

Potrivit situației operative, din cele 86 unități administrativ-teritoriale (UAT) ale județului Vaslui, pentru 46 au fost realizate amenajamentele pastorale, iar 19 amenajamente sunt în lucru, scrie estnews.ro.

”Din nefericire, sunt UAT-uri care au fost informate în nenumărate rânduri privind realizarea amenajamentelor pastorale, totuși mai sunt primari care nu au cerut întocmirea acestor documente. Aceasta a fost ultimul an de realizare a amenajamentelor, iar dacă nu vom avea o prorogare a termenului, respectivele UAT-uri nu vor mai putea să ia subvențiile de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)”, a spus Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a județului Vaslui, pentru estnews.ro

16

APIA Vaslui verifică, din acest an, toate suprafețele cu pășuni, pentru care fermierii solicită subvenții. Vă reamintim cuantumul pe hectar al plăților pe suprafață, pentru anul de cerere 2019, care intră în calculul subvenției APIA pe pășune:

Schema de plată unică pe suprafață 102,6082 euro/ha = 487,3479 lei/haPlata redistributivă pentru primul nivel 5 euro/ha = 23,748 lei/haPlata redistributivă, al doilea nivel 48,7127 euro/ha = 231,3658 lei/haPlata pentru înverzire 59,3201 euro/ha = 281,7467 lei/haPlata pentru tinerii fermieri 31,2477 euro/ha = 148,4140 lei/ha

O mare parte din pășunile existente în județul Vaslui sunt, în prezent, în paragină. Pe aceste suprafețe nu s-au mai executat lucrări de întreținere, iar capacitatea acestor islazuri de a acoperi necesarul de hrană pentru animale a scăzut semnificativ.

În vederea accesării fondurilor europene aferente plăţilor pe suprafaţă, utilizatorii de pajişti, persoane fizice şi juridice, în calitate de proprietari şi/sau deţinători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligaţia ca anual să asigure încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de păşunat, ori cosirea cel puţin o dată pe an a vegetaţiei. Începând cu anul 2021 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral, precizează OUG 34/2013 cu modificările și completările ulterioare.

APIA, anunț pentru crescătorii de OVINE! Banii au intrat în conturi!4 noiembrie 2020

Oieri, verifcați-vă conturile! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 16 octombrie – 04 noiembrie 2020, au fost autorizați la plată un număr de 9.434 crescători pentru plata în avans a Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ).

”În ceea ce privește Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic precizăm faptul că pânăla această dată au fost autorizați la plată un număr de 9.434 fermieri, reprezentândun procent de 63% din fermierii care au solicitat sprijin în Campania 2020, iar sumaautorizată este în valoare de 30.103.881,65 euro”, se arată comunicatul APIA remis AGRO TV.

Crescătorii de ovine primesc un cuantum de 17,92 de euro pe cap de animal, dintre care 70% intră la plata în avans, adică 12,544 euro pe cap de animal.

17

În total, schema are destinată o sumă de 71.300.000 euro. Stadiul plăților în avans aferente Campaniei 2020 4 noiembrie 2020

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 16 octombrie – 04 noiembrie 2020, au fost autorizați la plată în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2020, un număr de 654.707 fermieri, reprezentând unprocent de aproximativ 79 % din numărul total al fermierilor.

Suma totală autorizată la plată este în valoare de 1.087.092.209,73 euro, astfel:– 826.350.538,88 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);– 217.475.234,81 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR);– 43.266.436,04 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).În ceeea ce privește Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic precizăm faptul că pânăla această dată au fost autorizați la plată un număr de 9.434 fermieri, reprezentândun procent de 63% din fermierii care au solicitat sprijin în Campania 2020, iar sumaautorizată este în valoare de 30.103.881,65 euro.

Reamintim că, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/531al Comisiei din 16 aprilie 2020, până la data de 30 noiembrie 2020, se pot efectuaplăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I laRegulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi depână la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare ruralămenționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru uneuro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru uneuro.

  PLATA SUBVENȚIEI APIA DE 100 DE EURO PE CAP DE BOVINĂ! Agroinfo 04 noiembrie 2020 AJUTOARE

18

PENTRU CRESCĂTORII DE ANIMALE! Ajutorul de stat pentru crescătorii români de animale afectați de pandemia de Covid-19 va fi achitat acestora de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) până cel târziu la data de 31 decembrie 2020, anunță directorul executiv APIA Maramureș, Florin Urs.

Șeful APIA Maramureș a declarat că la această dată sunt procesate cererile crescătorilor de animale pentru ajutorul de stat acordat în contextul crizei sanitare și sunt efectuate controalele pentru ca plata să poată fi demarată.

La această dată se procesează cererile respective, se vor face verificările administrative corespunzătoare, prevăzute de legislația în vigoare, și banii se intenționează să se plătească pentru aceste activități până la sfârșitul acestui an, deci până la data de 30-31 decembrie 2020, a declarat Florin Urs, APIA Maramureș, pentru TV Sighet.

Șeful APIA, Adrian Pintea, a declarat, săptămâna trecută, că eșantionul de control pentru acordarea acestui ajutor include un procent de 5% din crescătorii de animale care cerut această plată.

Ajutorul de stat pentru crescătorii de bovine care dețin peste 91 de capete bovine femele adulte cu vârsta de minim 24 luni la data de 1 iulie 2020, în exploatații cu cod ANSVSA, este în cuantum de 100 de euro/bovină și nu poate să depășească suma totală acordată pentru o fermă de 100.000 de euro.

Vă reamintim că de plata acestui ajutor de stat beneficiază și crescătorii de porci și cei de păsări. Cuantumul ajutorului de stat pentru crescătorii de porci este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție (scroafe și scrofițe), iar pentru crescătorii de păsări cuantumul ajutorului de stat este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne, pui de curcă și pui eclozionați, respectiv 0,014 UVM pentru găini ouătoare și găini rase grele.

Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro!

AFIR si FINANTARI

Video – Sprijinul pentru tinerii fermieri… banc sau realitate?! 4 noiembrie 2020

19

Sprijinul pentru tinerii fermieri este un subiect foarte controversat în ultima vreme, mai ales pentru că sectorul legumicol din România nu treaversează cele mai bune momente ale existenței sale. Tinerii fermieri își doresc să producă calitativ, însă lipsa pieței de desfacere, a forței de muncă și implicit a spaților de depozitare, le face viața tot mai grea. La toate relele se mai adaugă și vremea capricioasă dar și concurența neloială externă. Am stat de vorbă cu Ciprian Fereștean, legumicultor din comuna Săpata, jud. Argeș pe marginea

acestui subiect.   https://youtu.be/7fKE9atUZSQ

ALTELE

Oros: ”Camerele Agricole trebuie să preia multe din atribuțiile DAJ-urilor, altfel n-are rost să la facem”4 noiembrie 2020

Camerele agricole reprezintă una dintre prioritățile zero pentru agricultura românească. Cel puțin așa stau lucrurile la nivel declarativ. Concret, vedem că legea Camerelor Agricole este contestată la Curtea Constituțională în acest moment, iar înființarea acestora se amână și mai mult. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a vorbit despre acest subiect în direct la AGRO TV.

20

Șeful MADR a precizat că aceste structuri sunt necesare pentru a rezolva multe dintre problemele fermierilor care altfel nu pot fi rezolvate. În concepția sa, DAJ-urile nu pot interveni în unele probleme ale fermierilor, întrucât agricultura din România este una privată. Astfel, Camerele Agricole vor prelua toate atribuțiile actualelor Direcții Agricole Județene, cu excepția controlului și inspecției.

”Ideea este să nu mai înființăm încă o instituție. Trebuie spus, Direcții Agricole nu are nicio țară din Europa. Direcțiile Agricole au fost foarte bune și au avut o justificare când toată agricultura a fost o agricultură de stat. Acum toată agricultura din România este privată, iar atunci, în afară de instituțiile de control, de reglementare, de cele care fac politici, nu se justifică să rămână în zona statului.

Camerele Agricole trebuie să fie niște entități private, dar de interes public, iar încet-încet, acestea trebuie să preia atribuțiile pe care le au acum Direcțiile Agricole, mai puțin cele de control și inspecție. În rest, aceste Camere Agricole trebuie să preia multe din atribuțiile DAJ-urilor, altfel n-are rost să le facem. Mai creăm încă o entitate care să facă ce?”, a explicat ministrul Adrian Oros la ”Agricultura la Raport”.

Planurile MADR pentru agricultura eco. Se doreste infiintarea unei piete publice strict pentru aceste produse noiembrie 4, 2020

In data de 29 iulie 2020, subsecretarul de stat Conf.dr. Avram Fitiu a condus intalnirea desfasurata la sediul MADR cu Organismele de Inspectie si Certificare (OIC) din agricultura ecologica. La intalnire au participat directori si experti din cadrul directiilor tehnice de specialitate ale MADR.

Dezbaterea a vizat analiza problemelor identificate in sistemul de agricultura ecologica in ceea ce priveste inregistrarea, inspectia si certificarea operatorilor din flora spontana, solutii pentru imbunatatirea si evaluarea stadiului sistemului informatic intregrat pentru agricultura ecologica.

21

In cadrul discutiilor, subsecretarul de stat Avram Fitiu a subliniat ca in contextul in care potrivit celor doua strategii ale Uniunii Europene ”De la ferma la consumator si cea privind biodiversitatea”, se doreste ca pana in 2030, 25% din terenurile agricole din Europa sa devina terenuri agricole ecologice, este necesara regandirea agriculturii ecologice si eficientizarea mecanismelor de control la nivelul  operatorilor colectori.

De asemenea, subsecretarul de stat Fitiu le-a transmis participantilor ca Ministerul doreste construirea unei piete publice pentru sectorul ecologic, iar in aceasta perioada se creeaza premisele prin care aceasta piata va fi configurata.

Totodata, conducerea MADR a evidentiat necesitatea atragerii unui numar cat mai mare de operatori din flora spontana spre agricultura ecologica si a exprimat cerinta de a produce valoare adaugata in domeniul agriculturii ecologice, un sector ce va benficia de o atentie sporita in noile politici agricole ale Uniunii Europene.

In acest context, subsecretarul de stat Fitiu a reliefat ca se doreste imbunatatirea legislatiei in vigoare in vederea simplificarii activitatii operatorilor din sistem si atribuirea unui nivel crescut de responsabilitate OIC-urilor printr-un sistem de control mult mai riguros.

Referitor la realizarea unui sistem informatic integrat dedicat sectorului de agricultura ecologica, conducerea MADR a subliniat ca aceasta cerinta are la baza necesitatea ca, in contextul construirii noului Program National Strategic, sectorul de agricultura ecologica sa fie mai bine gestionat, cu ajutorul unui sistem informatic practic si eficient, care sa faciliteze activitatea operatorilor, cat si a expertior MADR care administreaza aceasta activitate. Reprezentantii OIC-urilor au avut ocazia de a discuta direct cu exponentii dezvoltatorului softului, carora le-au prezentat aspectele care necesita a fi completate si imbunatatite.

Subsecretarul de stat Fitiu si-a exprimat speranta ca dialogul sa fie unul constructiv si fructuos in perspectiva proiectarii unor politici publice viabile in acest domeniu.

Ministrul Oros: 3 milioane de tone de grau ar putea merge la export in acest an. Cum va afecta acest lucru necesarul intern noiembrie 4, 2020

22

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit despre cantitatea de grau pe care Romania o va exporta in acest an, estimand o cantitate de circa 3 milioane de tone care se va duce spre pietele externe, fara a afecta necesarul intern al tarii, in ciuda productiei mici obtinuta.

Conform sefului MADR, din cele 2,9 milioane de hectare insamantate in campania de toamna, din care 80% sunt cu grau, peste 1,2 milioane de hectare au fost afectate de seceta, intr-un procent mai mare de 30%.

„Cu siguranta vom avea exporturi, dar vor fi mai mici, pentru ca si productia de cereale va fi mai redusa. Vom avea in curand estimarile facute de asociatiile de fermieri, vom sti care sunt productiile, dar din ceea ce spun cei din industria de panificatie si morarit, consumul necesar uman din Romania este de 2.200.000 tone la care se adauga cam 550.000 tone de seminte, circa 400.000 de tone grau pentru furajare si cam tot atata grau pentru industrializare, pentru alcool. Deci maxim 3.000.000 tone utilizam noi, iar estimarile specialistilor spun ca anul acesta vom avea circa 6.000.000 – 6.500.000 de tone. Deci va fi o marja de cel putin 3.000.000 de tone care se vor putea exporta”, a mentionat Adrian Oros.

Consens, pentru a nu mai fi necesara suspendarea exporturilor

Ministrul a mai precizat, ca pentru a se evita situatia din luna martie, in care s-a impus suspendarea exporturilor, in acest an s-a ajuns la un consens cu patronatele din morarit, „pentru a fi acordata o schema de garantare prin care ei sa-si poata contracta exact cantitatile necesare pentru consumul uman, in asa fel incat sa aiba niste contracte facute in niste termeni mai avantajosi, sa poata face contracte acum, la recoltare, cand graul are un pret mai acceptabil”.

Ministrul a mai spus ca, in afara de zona Marii Negre, toate datele arata ca anul acesta vor fi productii record de grau, iar pretul graului este influentat de ceea ce se intampla la nivelul mondial al burselor si mai putin de productia interna.

23

„Speram sa nu creasca pretul painii, chiar daca pretul graului in zona Marii Negre a fost afectat de aceasta seceta”, a incheiat ministrul Adrian Oros.

Rezultatele dialogului ministrului Adrian Oros cu omologul său din Republica Franceză meatmilk 4 noiembrie 2020

Potrivit MADR, la Paris a avut loc întâlnirea bilaterală dintre ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros și omologul său din Republica Franceză, Julien Denormandie, în cadrul vizitei la nivel de Prim–ministru în Franța, finalizată cu semnarea Foii de parcurs a Parteneriatului strategic româno-francez.

Această întâlnire a permis abordarea unor teme europene, ca urmare a reuniunii Consiliului de la Luxemburg, din 19 -20 octombrie, dar și a unor teme legate de cooperarea bilaterală.

Cei doi omologi s-au felicitat pentru acordul obținut în cadrul Consiliului din 19-20 octombrie, iar ministrul Julien Denormandie a mulțumit ministrului român pentru susținerea celor două inițiative importante pentru Franța, respectiv susținerea cuplată a proteinelor vegetale și extinderea autorizațiilor vitivinicole.

În ceea ce privește temele bilaterale, miniștrii au reamintit prioritățile în ceea ce privește învățământul agricol și, mai ales, înființarea unei platforme comune de primire a stagiarilor francezi și români în exploatațiile agricole și în întreprinderi. Susținerea fermelor de familie medii a fost prezentată ca o direcție comună cu menținerea unui procent legat de redistribuire.

În egală măsură, susținerea dezvoltării structurilor de tip piață de interes național a fost confirmată de ministrul francez care a reînnoit sprijinul pentru parteneriatul cu piața din Rungis. România a prevăzut să aloce 750 milioane euro pentru o reţea naţională de colectare, depozitare şi distribuţie a produselor româneşti, în cadrul planului de relansare a dezvoltării, în perioada 2021- 2025.

24

Ministrul Adrian Oros a precizat că România va beneficia de un buget de 3,5 miliarde euro pentru irigații prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, motiv pentru care ar dori să cunoască oferta franceză în materie de echipamente avansate în domeniu.

De asemenea, în urma întâlnirii s-a desprins importanța sprijinirii de către România a unor inițiative franceze precum planul proteic, inițiativa „4 pentru 1000” („4 pour 1000”), simplificarea PAC și dreptul la eroare/greșeală al agricultorului.        

În contextul dialogului inițiat deja pe linia cooperării între centrele logistice, ministrul Adrian Oros a prezentat vizita reprezentanților MADR, secretarii de stat George Scarlat și Aurel Simion, la Rungis, în perioada 27-28 octombrie 2020.

A avut loc, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la gestionarea apei, stadiul sistemului de irigații și reabilitarea infrastructurii în materie, precum și la fiscalitate și acordarea de subvenții agricultorilor în cele două țări. S-a convenit continuarea consultărilor bilaterale atât la nivel de ministru, în contextul viitoarelor consilii, cât și la nivel tehnic.

Vizita a avut loc ca urmare a demersurilor părții franceze, obiectivul principal fiind de a consolida relațiile bilaterale și cooperarea la nivel european dintre România și Republica Franceză.

DECIZIE PENTRU FERMIERII AFECTAȚI DE SECETĂ! Agroinfo 04 noiembrie 2020

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ! Un proiect de Ordonanță de Urgență, afișat astăzi în consultare publică, pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii le dă posibilitatea fermierilor ale căror culturi agricole au fost distruse de secetă să-și amâne cu 9 luni plata ratelor la împrumuturi.

Potrivit proiectului de act normativ, obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, acordate fermierilor din sectorul agricol afectați de fenomenul meteorologic de secetă pedologică în anul 2020, de către creditori, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se suspendă la cererea fermierului cu până la 9 luni, prin prelungirea corespunzătoare a maturității creditului, fără costuri suplimentare, cu obligația plății dobânzii și comisioanelor.

Măsura se acordă exclusiv fermierilor din sectorul producției primare de produse agricole ale solului, ale căror culturi au fost afectate de fenomenul

25

meteorologic de secetă pedologică, indiferent de forma juridică de organizare și care au încheiateprocese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole, potrivit prevederilor regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgența generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, cu modificările și completările ulterioare.

Facilitatea poate fi acordată o singură dată și doar pentru creditele care nu înregistrează restanţe la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență sau fermierii au efectuat plata acestor restanțe până la data solicitării suspendării obligaţiei deplată.

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Finanțelor Publice elaborează normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

ADRIAN OROS, MINISTRUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE: "1-1,2 milioane de hectare din culturile de primăvară - afectate de secetă" A.V. Miscellanea #Video / 04 noiembrie

https://youtu.be/1QFItEzpuis

Zona Mării Negre, Dobrogea, sudul Moldovei şi o parte a Olteniei sunt afectate de o secetă extremă, care a provocat pagube imense fermierilor, atât la culturile din toamna lui 2019, cât şi la cele din primăvara anului 2020

Autoritatea Sanitar Veterinara raspunde la intrebarea momentului: Sunt produsele alimentare o sursa de transmitere a COVID? noiembrie 4, 2020

26

Ca urmare a aparitiei in spatiul public a unor informatii potrivit carora alimentele de origine animala si nonanimala ar putea constitui o sursa de transmitere pentru virusul SARS-CoV-2, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor reitereaza urmatoarele:

Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor afirma ca nu exista dovezi stiintifice ca alimentele de origine animala (carne, lapte, peste, produse din carne, etc.) sau cele de origine nonanimala (legume, fructe, paine, produse de patiserie, etc.) sunt o sursa probabila sau o cale de transmitere a virusului. In prezent, nu exista informatii disponibile privind prezenta pe alimente a virusului responsabil de COVID-19 si supravietuirea acestuia in alimente, astfel incat sa fie posibila infectarea oamenilor. De asemenea, pana in prezent nu exista nicio dovada a faptului ca produsele alimentare au fost sursa sau vectorul care au contribuit la raspandirea virusului.

Reglementarile legislative europene si nationale in domeniul sigurantei alimentelor se aplica la fel ca si pana in prezent, iar implementarea adecvata a procedurilor si bunelor practici de fabricatie si igiena de catre operatorii economici in toate etapele de productie, manipulare, transport si comercializare a alimentelor catre consumatorul final, garanteaza punerea pe piata a unor alimente sigure.

Personalul angajat care manipuleaza alimente (de exemplu transarea carnii, felierea carnii sau a produselor lactate, curatarea pestelui, ambalarea fructelor si legumelor), cat si comerciantii cu amanuntul sunt la curent cu cerintele de igiena pe care trebuie sa le respecte cand desfasoara astfel de activitati.

De asemenea, consumatorii ar trebui sa constientizeze rolul lor. Ca o practica generala de igiena, clientii din magazine nu trebuie sa atinga alimentele, altele decat cele pe care intentioneaza sa le cumpere, pentru a

27

evita contaminarea acestora cu diferiti agenti patogeni, care ar putea fi prezenti pe mainile lor.

Pentru ca populatia si operatorii din sectorul alimentar sa aiba acces la informatii corecte, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor a publicat pe site-ul propriu o serie de ghiduri, printre care Ghidul pentru industria alimentara elaborat in contextul evolutiei pandemiei de COVID-19, care a fost tradus si adaptat dupa Ghidul provizoriu  al  Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) si al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) ,,COVID-19 si siguranta alimentelor” , precum si alte materiale informative.

România, ţara din UE care îşi cheltuie cel mai rapid veniturile dintr-un an. Alte state mai au bani şi pentru anul următor 4 noiembrie 2020, 10:14 de Elena Deacu

România, ţara din UE care îşi cheltuie cel mai rapid veniturile dintr-un an. Alte state mai au bani şi pentru anul următor Imaginează-ţi că mai ai 10 zile până la salariu şi tu deja ai rămas fără bani. Acesta este şi cazul statului român, care şi-a cheltuit veniturile planificate pe anul 2019 încă din luna octombrie. România este ţara din UE care şi-a epuizat cel mai rapid veniturile, anul trecut, în timp ce alte state, precum Danemarca sau Bulgaria, au rămas cu excedent şi pentru primele luni din 2020.

Acestea sunt rezultatele unui raport al faimosului Institut Economic Molinari din Franţa, care analizează veniturile şi cheltuielile statelor din anul 2019. Momentul din an la care statele îşi epuizează veniturile reprezintă momentul în care statele încep să funcţioneze pe deficit bugetar şi trebuie să se împrumute ca să poată finanţa cheltuielile rămase. Astfel, România şi-a cheltuit ultimii bani din veniturile programate pentru anul 2019 încă din data de 29 octombrie 2019. Franţa şi-a epuizat veniturile în data de 4 noiembrie 2019, în timp ce Letonia le-a cheltuit până la data de 28 noiembrie. Alte 13 state au epuizat banii încasaţi în 2019 în luna decembrie. În schimb, în ianuarie 2020 state precum Bulgaria, Germania, Suedia, Ţările de Jos sau Irlanda încă mai aveau bani strânşi în 2019. Un caz şi mai fericit este al Danemarcei, care abia în data de 6 februarie 2020 a reuşit să cheltuie ce a încasat în 2019.

Cu alte cuvinte, România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Ţara noastră a trebuit să supravieţuiască 64 de zile din anul 2019 pe deficit, adică din împrumuturi. În schimb, Danemarca a cheltuit încă 36 de zile din 2020 din banii strânşi în 2019. România şi Franţa sunt obişnuite cu performanţe slabe. Franţa a fost clasată în primele trei cele mai dezechilibrate state în ultimii 4 ani, în timp ce România în ultimii 3 ani.

28

Din păcate, ţara noastră a ajuns în această situaţie abia în ultimii ani, deoarece media zilelor în care am funcţionat pe deficit arată că finanţele publice stăteau mai bine în trecut. De exemplu, în 2018 România a intrat pe deficit tot cu 64 de zile înaintea finalului de an, fiind tot pe primul loc în UE la deficit. În ultimii cinci ani ne-am situat pe locul 2, după Franţa, intrând pe deficit în medie cu 45 de zile înaintea finalului de an. În ultimii 10 ani, banii s-au terminat în medie cu 47 de zile înaintea sfârşitului de an, însă România se afla abia pe locul 6 în UE ca deficit. Dacă ne uităm mai în ansamblu, la ultimii 20 de ani, ne situăm pe locul 7, cu o medie de 46 de zile pe an în care am funcţionat cu împrumuturi.

Cât datorează fiecare român

Pentru a acoperi deficitul uriaş dintre venituri şi cheltuieli rămas până la finalul anului, fiecare stat trebuie să se împrumute. Aceste deficite generează datorii din ce în ce mai semnificative pentru locuitorii României. Astfel, dacă în anul 2000, datoria brută a administraţiilor publice pe cap de locuitor se situa la 336 de euro, aceasta a urcat la 1. 814 euro în 2010, iar în 2019 fiecare locuitor „ţinea pe umeri” o datorie a administraţiei publice de 4.034 euro. Deşi suma este uriaşă, România se clasează totuşi pe antepenultimul loc la nivelul UE, cele mai mici datorii fiind suportate de bulgari şi estoni. La polul opus, datoria brută a administraţiilor publice pe cap de locuitor din Irlanda se situa la 41.386 euro, în 2019, în timp ce media UE este de 24.232 euro.

Suspendarea cu până la 9 luni a ratelor la credite noiembrie 4, 2020 agrimanet

Suspendarea plății ratelor scadente aferente împrumuturilor, acordate fermierilor afectați de fenomenul meteorologic de secetă pedologică, în

29

anul 2020 Este necesară adoptarea unor măsuri urgente de reglementare pentru suspendarea cu până la 9 luni a ratelor la credite, prin prelungirea corespunzătoare a maturității creditului, fără costuri suplimentare.

In sfarsit Ministerul Agriculturii ține cont de problemele întâmpinate de către fermierii afectați de secetă, în special lipsa de lichidități, care duce la imposibilitatea achitării furnizorilor de inputuri în agricultură, a onorării contractelor de arendă, a achitării ratelor scadente pentru finanțarea activităților curente în agricultură, a echipamentelor și utilajelor luate în leasing.

Ministerul constata si ca nu toți fermierii au obținut avizele de forță majoră de la camera de comerț și industrie a româniei sau de la camerele de comerț județene, pentru atestarea existenței cazurilor de forță majoră și a efectelor acestora asupra executării obligațiilor comerciale.

Dacă-i dai pământului si el iți dă ție! noiembrie 4, 2020 agrimanet Titlul este vorba unui țăran simplu, cu patru clase, născut in 1922… Șapte principii esențiale prin care putem avea grijă si noi de pământul pe care il exploatăm, cateodată la maxim

Protejati populația de gândaci de bălegar și polenizatorii. Sunt doar vârful aisbergului microfaunei benefice.

Utilizati speciile de rumegătoare ca instrumente de gestionare a terenurilor, urmarind interacțiunea sol-plantă-animal, în timp ce recoltați biomasa ca subproduse nutritive și utilizabile.

30

Păstrați solul acoperit și reduceți la minimum scenariile în care solul este gol și expus la precipitații și vânt, crescând riscul de eroziune. In acest mod se alimentează de asemenea substanțele nutritive ale solului sau se atenuează levigarea substanțelor nutritive preexistente.

Maximizați diversitatea culturilor în timp și spațiu prin rotatatia culturilor, prin inter/multi-cropping.

Integrați animalele în sistemele de cultură pentru a multiplica cantitatea de biomasă într-o zonă data.

Minimizați prelucrarea solului.

Mențineți sănătatea rădăcinilor pe tot parcursul anului, subliniind relația crucială dintre ciupercile micorizale arbusculare și ciupercile saprofite, cum ar fi ciupercile de promovare a creșterii plantelor care coexistă într-o relație simbiotică subterană cu

31

rădăcinile plantelor esențiale pentru sănătatea ambilor parteneri simbiotici. Concentrându-se asupra sănătății solului, obiectivul este, de asemenea, de a armoniza ciclurile de carbon și ciclurile hidrologice prin creșterea capacității solului de a reține apa prin creșterea carbonului organic din sol – realizat prin sechestrarea carbonului – și prin creșterea capacității de infiltrare prin acțiunea fizică a rădăcinilor pe structura solului.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 1827/2019 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informaţiilor statistice de comerţ intra-UE cu bunuri în anul 2020, Institutul Naţional de Statistică - INS Abrogat de Ordin 1075/2020 la 04.11.2020

Ordinul nr. 1075/2020 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informaţiilor statistice de comerţ intra-UE cu bunuri în anul 2021, Institutul Naţional de Statistică - INS Publicat în Mof I nr. 1026 din 04.11.2020. A intrat în vigoare la 04.11.2020

Ordinul nr. 304/2020 pentru aprobarea Procedurii de selecţie a organizaţiilor profesionale din sectorul agricol şi agroalimentar în grupurile de dialog civil naţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 1026 din 04.11.2020. A intrat în vigoare la 04.11.2020

Procedura de selecţie a organizaţiilor profesionale din sectorul agricol şi agroalimentar în grupurile de dialog civil naţionale, din 19.10.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 1026 din 04.11.2020. A intrat în vigoare la 04.11.2020

Legea nr. 223/2020 pentru simplificarea şi debirocratizarea transferului de părţi sociale şi a vărsării capitalului social prin modificarea Legii societăţilor nr. 31/1990, Parlamentul României Modificat de Rectificare 2020 la 04.11.2020 Va intra în vigoare la 05.11.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1628/2020 privind introducerea unei supravegheri retrospective la nivelul Uniunii a importurilor de etanol obţinut din surse regenerabile destinat utilizării drept combustibil, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 366 din 04.11.2020. Va intra în vigoare la 05.11.2020

Ordinul nr. 1719/2020 privind aprobarea derogării pentru unele specii de

32

animale sălbatice, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Abrogat de Ordin 1907/2020 la 04.11.2020

Legea nr. 222/2020 pentru abrogarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, Parlamentul României Va intra în vigoare la 05.11.2020

Legislaţie europeană

Decizia nr. 16312020 privind delegarea competenţelor decizionale în ceea ce priveşte transmiterea informaţiilor statistice confidenţiale referitoare la statisticile economice şi financiare Oficiului pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) (BCE/2020/53), Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene Publicat în JO L nr. 366 din 04.11.2020. Va intra în vigoare la 24.11.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1577/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 361 din 30.10.2020. Va intra în vigoare la 19.11.2020

Regulamentul de punere in aplicare nr. 1497/2020 privind autorizarea L-metioninei produse de Corynebacterium glutamicum KCCM 80 184 şi Escherichia coli KCCM 80 096 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 05.11.2020

Regulamentul delegat nr. 1625/2020 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2019/2035 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele pentru unităţile care deţin animale terestre şi incubatoare, precum şi pentru trasabilitatea anumitor animale terestre deţinute şi a ouălor pentru incubaţie (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 366 din 04.11.2020. Va intra în vigoare la 24.11.2020

Regulamentul de punere in aplicare nr. 1497/2020 privind autorizarea L-metioninei produse de Corynebacterium glutamicum KCCM 80 184 şi Escherichia coli KCCM 80 096 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 05.11.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1606/2020 privind anumite măsuri

33

interimare de protecţie vizând gripa aviară înalt patogenă de subtip H5N8 din Ţările de Jos [notificată cu numărul C(2020) 7633] (Numai textul în limba neerlandeză este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 363 din 03.11.2020. A intrat în vigoare la 03.11.2020

Recomandarea nr. 1362/2020 privind o abordare coordonată a restricţionării liberei circulaţii ca răspuns la pandemia de COVID-19 în spaţiul Schengen, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 366 din 04.11.2020. A intrat în vigoare la 04.11.2020

Regulamentul delegat nr. 1625/2020 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2019/2035 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele pentru unităţile care deţin animale terestre şi incubatoare, precum şi pentru trasabilitatea anumitor animale terestre deţinute şi a ouălor pentru incubaţie (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 366 din 04.11.2020. Va intra în vigoare la 24.11.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1627/2020 privind măsurile excepţionale pentru a treia perioadă de referinţă (2020-2024) a sistemului de performanţă şi de tarifare din cadrul Cerului unic european luate în contextul pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 366 din 04.11.2020. Va intra în vigoare la 05.11.2020

........................................................

Proiecte de acte normative Miercuri, 04 Noiembrie 2020 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

HOTĂRÂRE privind prelungirea termenului de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: anne.niculescu@madr.ro Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

34

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Proiecte de acte normative Miercuri, 04 Noiembrie 2020 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind suspendarea plății ratelor scadente aferente împrumuturilor, acordate fermierilor afectați de fenomenul meteorologic de secetă pedologică, în anul 2020

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro. Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

………………….

INTERNE

CE SE VA ÎNTÂMPLA CU TRACTORUL ROMÂNESC U650! Agroinfo 04 noiembrie 2020

TRACTORUL ROMÂNESC. O companie de stat din Egipt urmăreşte să revitalizeze tractorul românesc de tip U650, folosind tehnologiile moderne, pentru a veni în întâmpinarea cererii de pe pieţele africane, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Luni, 2 noiembrie, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Iulian Cristian Simu, a avut o întrevedere, la Cairo, cu domnul general locotenent Abdel Moneem El-Terras, preşedinte şi director general al Organizaţiei Arabe pentru Industrializare (OAI). La întâlnire a participat şi Mihai Ştefan Stuparu, ambasadorul României în Egipt, precum şi reprezentanţi ai unor companii româneşti.

Dialogul s-a axat pe intensificarea relaţiilor economice româno-egiptene şi capitalizarea pragmatică a oportunităţilor de afaceri existente atât în industria de apărare şi sectoarele conexe (IT, comunicaţii, securitate

35

cibernetică etc), cât şi în alte domenii de interes pentru ambele părţi (agricultură, industria prelucrătoare, construcţia de maşini-unelte etc).

Secretarul de stat Iulian Cristian Simu a prezentat capacităţile industriei româneşti de apărare şi importanţa strategică a acestora în cadrul relaţiilor economice bilaterale, având drept scop cooperarea pentru exportul de tehnică militară românească şi pentru asigurarea de asistenţă tehnică în Republica Arabă Egipt. De asemenea, oficialul român a pledat pentru dezvoltarea de parteneriate între companiile româneşti şi cele egiptene care să creeze premisele necesare pentru accesarea pieţei egiptene sau pentru a dezvolta proiecte comune pe terţe pieţe.

Preşedintele AOI, Abdel Moneem El-Terras, şi-a exprimat, totodată, convingerea că relaţiile bilaterale dintre cele două ţări vor continua evoluţia pozitivă, inclusiv în plan economic şi comercial. Din partea conducerii OAI a fost subliniată importanţa creşterii investiţiilor în Egipt şi pentru realizarea de transfer tehnologic din România spre Egipt. În acest sens, partea egipteană a propus iniţierea unui proiect de revitalizare a tractorului românesc U650 folosind cele mai noi tehnologii, pentru a satisface necesităţile pieţelor africane.

Discuţiile au continuat la nivel individual într-un format aprofundat între reprezentaţii companiilor româneşti şi reprezentanţii cu putere de decizie ai OAI din domeniile de interes prezentate anterior.

OAI este o companie de stat care a fost înfiinţată în 1975 şi a fost formată iniţial din reprezentanţi ai R.A. Egipt, Arabiei Saudite, Uniunii Emiratelor Arabe şi Qatar-ului, pentru a coordona şi controla dezvoltarea colectivă a industriei arabe de apărare. Începând din 1993, Egiptul este singurul stat membru al acestei organizaţii. OAI deţine în portofoliu 12 fabrici şi are aproximativ 16.000 de angajaţi, din care 1.250 sunt ingineri. OAI este una dintre cele mai mari companii din Egipt, cu interese de afaceri atât în sectorul industriei de apărare, cât şi în cel al transportului civil.

Republica Arabă Egipt reprezintă unul dintre principalii parteneri comerciali ai României în zona Africii. În primele 9 luni ale anului 2020, schimburile comerciale româno-egiptene au totalizat 452,58 milioane de dolari, din care exporturile României au reprezentat 364,17 milioane de dolari şi importurile 88,41 milioane de dolari.

DSVSA: Vânzarea porcilor – interzisă în târguri! Sacrificările în gospodării, doar pentru autoconsum! Ramona Dascălu - 4 noiembrie 2020

36

Al treilea Crăciun cu restricții din cauza pestei porcine africane! Izbucnită în toamna anului 2018, pesta porcină africană (PPA) nu dă semne că va dispărea prea curând, ba din contră, boala face, acum, înainte de Crăciun, ravagii în mai multe județe din țară. Potrivit anchetelor epidemiologice realizate de medicii veterinari, la extinderea PPA a dus nerespectarea măsurilor dispuse în zonele de protecție și supraveghere din jurul focarelor existente.

Unul dintre județele afectate de PPA de-a lungul acestor doi an de la izbucnirea pandemiei a fost și județul Buzău, unde în ultimele 10 zile au fost înregistrate mai multe focare de boală, motiv pentru care sacrificarea animalelor de Crăciun va fi permisă în gospodării doar pentru consumul casnic, iar comercializarea suinelor este interzisă în toate târgurile din județul.

”În ultimele 10 zile calendaristice au fost înregistrate trei focare noi de pestă porcină africană (PPA) în localitățile Albești, Comuna Smeeni, Muscelușa, Comuna Siriu, Lacul Sinaia, Comuna Amaru. De la debutul bolii în județul Buzău, în data de 01.09.2018, au fost confirmate 116 focare de boală (PPA) la porcii domestici și 64 cazuri de PPA la mistreți, iar numărul de suine domestice afectate de boală a ajuns la 16.068 de capete”, arată analiza publicată de reprezentanții DSV Buzău, potrivit sansanews.ro.

Cauzele care au dus la extinderea focarelor de pestă porcină

După doi ani de luptă cu virusul pestei porcine, medicii veterinari vin cu cauze concrete care au dus la extinderea focarelor atât în gospodării cât și în fermele populate cu mii de animale. Mai exact, anchetele epidemiologice au arătat că, în majoritatea cazurilor, măsurile dispuse în zonele de protecție și supraveghere din jurul focarelor existente nu au fost respectate.

Principalele cauze ale răspândirii bolii au fost:

intrarea/ieșirea porcilor din zonele aflate sub restricție de circulație (10 km în jurul focarului) prin operațiuni de comerț ilegal.

37

anunțarea cu întârziere a medicului veterinar în cazul apariție bolii (abia după moartea sau sacrificarea de necesitate a animalelor).

neutilizarea echipamentelor de protecție cu destinație specială (haine și încălțăminte destinate special activităților de îngrijire a porcilor).

nerespectarea normele minime de biosecuritate (porci neîngrădiți, cu posibilitatea de contact cu porcii mistreți, contactul cu oameni și materiale contaminate provenite din exploatații/zone contaminate).

Reguli privind comercializarea porcilor în perioada sărbătorilor de iarnă

Cum pesta porcină pare că ia din nou amploare la Buzău, specialiștii din cadrul Direcției Sanitar Veterinară vin cu precizări clare cu privire la comercializarea porcilor în perioada sărbătorilor de iarnă. Practic, va fi al treilea Crăciun cu restricții din cauza pestei porcine. Oamenii, aflați în zonele unde sunt active focare, nu vor avea voie să aducă porci din alte localități, iar sacrificarea animalelor va fi permisă în gospodării doar pentru consumul casnic. Comercializarea suinelor este interzisă în toate târgurile din județul.

”În acest context, rugăm toți crescătorii de porci să anunțe medicul veterinar imediat ce constată probleme de sănătatea la animale și să solicite consilierea din partea acestuia în ceea ce privește măsurile de prevenție și combatere a PPA. Pentru a evita răspândirea virusului este necesar și obligatoriu să respectați următoarele:

nu aduceți în gospodărie animale, fără avizul medicului veterinar.

evitați călătoriile în zone afectate, iar in cazul in care vă deplasați în zone afectate, nu aduceți carne sau produse din carne în gospodărie.

nu sacrificați animale bolnave sau suspecte de boală.

nu consumați, nu depozitați și nu congelați carne provenită de la animale bolnave.

evitați hrănirea porcilor cu resturi alimentare și/sau cu furaje recoltate recent (se recomandă depozitare timp de 15 zile înainte de administrare).

creșteți porcii în spații îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini, cu porci mistreți sau cu proprietari de porci domestici.”

38

Clauza de ”forță majoră” nu-i ajută pe fermieri să scape de datoriile către trader Angelica Lefter - 3 noiembrie 2020

Traderii de cereale nu sunt impresionați de certificatele care atestă situația de forță majoră în cazul fermierilor și le cer în continuare banii datorați. Este și cazul lui Cosmin N., unul dintre fermierii afectați de secetă, care nu și-a putut onora contractul cu traderul de cereale. Agricultorul susține că a fost notificat că nu poate invoca certificatul de forță majoră deoarece datoria sa este un bun de gen.

Detaliile au fost prezentate într-un text postat de fermier pe pagina de Facebook ”Grupul fermierilor afectați de secetă” și preluat integral de Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

”Bună seara! Am o problemă. Am trimis certificatul de forță majoră către trader-ul de cereale. Acesta mi-a trimis notificare că nu pot invoca forța majoră conform articolului 1634 aliniatul 6, pentru că obligația din contract este considerată bun de gen. Atunci de ce mai au prevăzută clauza de forță majoră în contract?”, a scris Cosmin N.

Cu toate că fermierii cer să fie aplicată ”clauza de forță majoră” prezentă în majoritatea contractelor cu traderii, potrivit Codului Civil la art. 1634 alin. (6) legea prevede următoarele: ” f) obiectul obligaţiei trebuie să îl constituie orice prestaţie, cu excepţia aceleia care are ca obiect bunuri de gen [art. 1634 alin. (6)]. în acest ultim caz, debitorul nu va putea invoca imposibilitatea fortuită de executare, deoarece genera non pereunt.” În traducere: genera non pereunt – lucrurile de gen nu pier.

Amintim că prin bun de gen sau bun generic se înțelege un ”lucru determinat prin caracterele comune lucrurilor aparţinând aceluiaşi gen (clase sau categorii) şi prin indicarea cantităţii (număr, greutate, măsură etc.). Au acest caracter: banii, combustibilul, cerealele, produsele fabricate în serie și altele. Prin act juridic, un bun generic poate fi considerat de părţi ca bun cert. Caracterul generic al bunului în cazul înstrăinării prin contracte translative

39

de proprietate, antrenează următoarele consecinţe: dreptul de proprietate se transmite la dobânditor într-un moment ulterior încheierii contractului şi anume atunci când se individualizează bunul prin numărare, măsurare, cântărire etc.; debitorul obligaţiei de predare a lucrului nu este exonerat de această obligaţie când lucrul piere fortuit, acesta putând fi înlocuit cu altul de acelaşi gen”, potrivit legeaz.net.

La acest subiect de interes pentru fermieri, reacțiile nu au întârziat să apară. Mulți consideră că pretențiile traderilor de cereale sunt exagerate în acest moment dificil pentru toți agricultorii.

”Către cine ai depus acel certificat? Spune public ca să știe lumea cu cine să nu mai lucrăm. După câte știu eu e o firmă din Vrancea care are rezoluția asta”, a comentat fermierul vasluian Florin Platon.

Un alt cultivator de cereale consideră că agricultorii au ajuns să fie stresați din cauza acestor datorii către traderi: ”Nu știu ce să mai facă să ia pielea de pe om!”.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Cum a evoluat numărul de familii de albine la nivelul României, în ultimii ani Angelica Lefter - 4 noiembrie 2020

Numărul de familii de albine este în creștere în ultimii ani în România, un indicator clar că sectorul apicol este în plină dezvoltare, arată ultimele cercetări în domeniu! Nici vremea nefavorabilă, provocările din piața produselor apicole sau utilizarea pesticidelor nu au reușit să stopeze numărul în creștere de familii de albine, după cum arată datele privind evoluția efectivului de albine.

40

Noile informații privind evoluția numărului de familii de albine din România au fost făcute publice de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală. Astfel, potrivit INS, la nivelul României în perioada 2015-2019, numărul familiilor de albine a prezentat o tendință de evoluție ascendentă. România a înregistrat 1,843 de milioane de familii de albine în 2019

Acestea au înregistrat limite cuprinse între 1.393.000 de familii de albine în anul 2015 și 1.843.000 de familii de albine în anul 2019, atunci când s-a înregistrat o creștere a numărului de familii de albine cu aproximativ 32% față de valoarea minimă a perioadei .

În informare se mai arată că în ultimii ani sectorul apicol din România a cunoscut o dezvoltare semnificativă datorită programelor de sprijin financiar de la bugetul Uniunii Europene (UE) și național, astfel încât în anul 2019, România se afla pe al doilea loc, după Spania în UE ca număr al familiilor de albine.

Totodată, prin intermediul acestor programe accesate, apicultorii români au putut achiziționa material biologic cu valoare certificată și utilaje moderne pentru dezvoltarea acestui sector.

41

42

La Cireşu, Brăila se construieşte o fermă ecologică pentru 430 de capete bovine noiembrie 4, 2020 agrimanet La Cireşu, Brăila se construieşte o fermă ecologică pentru 430 de capete bovine cu fonduri europene în valoare de peste 2,2 milioane de euro.

43

„Suma pe care am absorbit-o pentru ferma eco este de 2.280.000 euro, proiectul fiind finanţat în cuantum de 90% de către Uniunea Europeană, iar 10% este contribuţia mea, ca beneficiar. Proiectul este unul complex, prevede realizarea unui adăpost de animale în suprafaţă de 2.960 metri pătraţi, care poate adăposti maxim 430 de capete, care vor produce 100-120 tone carcasă carne de vită. În agricultura ecologică, pentru a obţine carne ecologică, un ciclu durează 12 luni de la momentul intrării propriu-zise a animalului în fermă. Vreau să merg doar pe rasă românească, iar animalele trebuie achiziţionate până în vârsta de şase luni, pentru a putea avea carnea ecologică în momentul sacrificării”, a declarat, pentru AGERPRES, Alexandru Popa.

„Afacerile pe care le am astăzi le-am început în urmă cu şapte ani, când m-am întors acasă, după ce am terminat facultatea. Am pornit de la 800 de hectare de teren agricol, iar astăzi am ajuns la 2.800 de hectare. Cea mai mare parte a afacerilor mele se bazează pe accesarea de fonduri europene. Am citit de cinci ori Ghidul Fondurilor Europene, care are peste 1.100 de pagini, îl ştiu din scoarţă în scoarţă. Acum vor scoate altul, trebuie să mă apuc să îl citesc şi pe acesta, dar temele principale vor rămâne aceleaşi. Mi-am ales echipe bune pentru conceperea proiectelor şi echipe bune de consultanţă. În total, am accesat fonduri europene în valoare de 12 milioane de euro. Cu aceste fonduri europene, până acum am achiziţionat utilaje în valoare de 5 milioane de euro şi am schimbat infrastructura subterană pentru irigaţii cu 4 milioane de euro. În cazul proiectului privind construirea fermei eco, eu am scris planul economic şi tot eu am ales fluxul tehnologic din întreaga fermă, pentru că sunt familiarizat cu creşterea bovinelor, în prezent am o exploataţie de 200 capete de vaci de lapte”, afirmă tânărul inginer Popa.

„În momentul în care am depus proiectul, era prima fermă 100% eco din România pe dimensiunile acestea. Este o afacere de nişă, care nu a fost încă exploatată în România. Eu, în momentul în care am depus acest proiect, mi-

44

am asigurat şi 115 hectare de cultură mare, pe care l-am trecut doi ani în conversie, iar acum au intrat pe carne ecologică.”, precizează Alexandru Popa.

„Construcţia fermei a început în urmă cu două luni, iar normal ar trebui să fie gata în 2021, în luna a zecea, aşa cum este încheiat contractul cu constructorul, dar rămâne de văzut dacă ne vom putea încadra în parametri.”

„Carnea care va fi obţinută de la ferma eco va fi desfăcută în marile hipermarketuri din România. Cererea este foarte mare, nu îmi fac probleme cu comercializarea cărnii ecologice, plus că eu mă gândesc ca, pe viitor, să îmi deschid în Bucureşti două-trei puncte de vânzare a produselor.”, a concluzionat Alexandru Popa pentru AGERPRES.

Interes pentru agricultura durabilă Revista Fermierului Miercuri, 04 Noiembrie 2020 Redresarea economică în urma pandemiei COVID-19 necesită angajamentul mai multor națiuni de a se dedica mai intens agriculturii durabile, a declarat Jim Collins, CEO Corteva Agriscience, în cadrul sesiunii „Agricultură cu impact pozitiv asupra climei, într-o lume post-COVID”, de la summit-ul virtual Financial Times Global Food Systems Summit. „Pentru cei implicați în domeniul agricol, este clar că am depășit perioada  în care ne gândeam la sustenabilitate ca fiind doar o parte din afacerea noastră. Sustenabilitatea este afacerea noastră. Îi putem servi mai eficient pe beneficiarii lanțului alimentar global reevalualând fiecare aspect al afacerii noastre prin prisma durabilității”, a punctat Jim Collins.

Corteva Agriscience și-a propus 14 obiective ce urmează a fi realizate în următorii zece ani, până în 2030, care au fost elaborate în jurul a patru piloni-cheie: obiective în beneficiul agricultorilor; obiective în beneficiul terenurilor agricole; obiective în beneficiul comunității; obiective cu privire la operațiunile companiei.

Exemple, în acest sens, sunt:

Comercializarea stabilizatorului de azot N-Lock pe piața europeană răspunde cererii de îmbunătățire a calității apei și de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de fertilizare.

Investiții în soluții naturale privind protecția culturilor sau în produse biologice, tot mai cerute de piață.

Parteneriatul britanic cu LEAF – grup ce sprijină agricultura ecologică – oferă trei ani de instruire, suport tehnic și mentorat pentru agricultorii ce își doresc să devină lideri în domeniul agriculturii durabile.

45

Corteva Agriscience va anunța în iunie 2021 planul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ce rezultă în urma propriilor operațiuni.

Fermierii trebuie să producă suficiente alimente nutritive pentru o populație în continuă creștere

Jim Collins a împărtășit cu restul participanților la summit faptul că pandemia a scos în evidență nevoia stingentă pentru o mai bună eficacitate a sistemului alimentar global. Remarcând dilema asociată risipei alimentare într-o perioadă în care, mai mult ca niciodată, omenirea se confruntă cu foamete din cauza pandemiei COVID-19, Corteva și-a asumat angajamentul că va colabora cu diverși parteneri în vederea promovării unor politici bazate pe știință, permițând astfel fermierilor să producă suficiente alimente nutritive pentru o populație în continuă creștere.

„Orice situație de criză este asociată unei oportunități. În ultimele zece luni, am avut discuții foarte la obiect cu privire la numeroase probleme urgente legate de dezvoltarea sustenabilă. Siguranța alimentară la nivel global. Fenomene meteorologice extreme. Tulburări sociale. Echitate economică. Și, desigur, însăși pandemia – toate acestea au dus la crearea unei platforme pe baza căreia agricultura să se axeze pe verigile-lipsă de mult ignorate ale lanțului alimentar global. Munca pe care o depunem în prezent ne va permite să facem schimbări care vor avea un impact pozitiv și pe termen lung asupra lanțului alimentar”, a arătat Jim Collins, care a adăugat că: „Cu toții trebuie să colaborăm pentru a elabora sisteme de aprovizionare a hranei care să fie holistice și sustenabile și care să hrănească pe toată lumea, satisfăcând, în același timp, necesitățile și cererile în continuă schimbare ale consumatorilor din zilele noastre”.

Banca Mondială estimează că impactul economic al pandemiei ar putea duce la aproape 100 de milioane de oameni care să ajungă să se confrunte cu sărăcie extremă. Conform cifrelor din Programul Alimentar Mondial al ONU, peste un milion de oameni au murit din cauza pandemiei COVID. În același timp, peste șapte milioane de oameni au murit din cauza foametei.

„Cei peste 20.000 de angajați Corteva la nivel global depun eforturi în vederea reducerii risipei de hrană, care acumulează 1,3 miliarde de tone de alimente la nivel global. Echipele noastre, clienții și partenerii noștri s-au angajat activ să găsească o altă destinație acestor alimente, pentru că ele ar asigura hrană suficientă pentru două miliarde de oameni”, a conchis Jim Collins - CEO Corteva Agriscience.

46

De ce nu s-au stricat merele cumpărate de Mirela Vescan? Explicația unui pomicultor!Lefter Angelica 4 noiembrie 2020

Merele sunt fructele care se găsesc în orice sezon atât în piețe cât și în magazine, foarte apreciate de români și care s-au dovedit a fi, de-a lungul timpului, alimente care mențin sănătatea organismului.

În ultima perioadă, cumpărătorii caută merele naturale, cu care s-au obișnuit încă din copilărie, soiuri consumate de bunicii și străbunicii noștri. Atenția cade acum pe ce caracteristici au fructele, cum se comportă acestea din momentul achiziționării până la consum. Astfel că suspiciunile au început să planeze și asupra fructelor achiziționate din magazine sau piețe.

O astfel de situație a semnalat cunoscutul make-up artist Mirela Vescan pe pagina sa de Facebook, unde a postat un text, însoțit de o poză, care prezintă merele tăiate cu o zi în urmă, însă neoxidate. Astfel s-a născut întrebarea: Cât de naturale sunt și dacă sunt bune pentru consum?

”Am luat mere, din piață, cică sunt Ionatane de Voinești. Eu știu un lucru, dacă tai un măr, celulele lui oxidează în câteva minute, mărul devine maro! Eu am tăiat mărul ăsta ieri (exemplifică prin poză) și la o zi distanță nu este oxidat deloc și are o textură de burete! Nu-mi place să fiu hater, dar nu este normal nene, așa măr!”,  a scris Mirela Vescan vizibil revoltată, dar și îngrijorată.

Imediat au reacționat internauții, care au venit cu tot felul de opinii, mai avizate sau mai neavizate. Cert este că mulți dintre aceștia s-au oferit să-i aducă Mirelei Vescan mere din gospodăriile lor sau din zone unde se presupune că merele nu ar fi fost stropite în livadă, așa cum fac pomicultorii pentru a scăpa de dăunători și pentru a avea o recoltă bună.

Jurnaliștii Agrointeligența FOOD&RETAIL și-au propus să elucideze ”misterul” merelor care nu oxidează și am apelat la cel mai cunoscut pomicultor din România.  L-am contactat pe inginerul Marius Roman,

47

fondatorul pepinierelor Roman, care ne-a explicat ce s-a întâmplat cu merele cumpărate de Mirela Vescan.

”Contează foarte mult momentul recoltării merelor. De obicei, oxidează mult mai rapid și mult mai vizibil amidonul din fructe, pe măsură ce se transformă în zaharuri. Dacă fructul este recoltat mai târziu, amidonul se transformă în zaharuri, iar oxidarea este mai puțin pronunțată. Aceasta poate fi o explicație, însă sunt mai multe condiții. Că a oxidat sau nu, depinde de mai multe condiții. Unele soiuri de mere oxidează mai mult, altele mai puțin. Depinde de temperatura la care a fost păstrat fructul, de fenofaza în care au fost merele recoltate. Ca merele să reziste mai mult, ele trebuie culese într-o anumită fază în care amidonul să nu fie transformat în zaharuri decât în procent de 25%. Dacă se transformă într-o proporție mai mare, perioada de păstrare este mai scurtă. Nu are nicio legătură, că dacă nu a oxidat este chimicalizat sau nu știu ce s-a băgat în fruct!”, a explicat Marius Roman.

Pomicultorul a făcut referire și la soiul pe care îl menționează Mirela Vescan în postarea sa și despre care spune că este un soi care în multe țări, precum Statele Unite ale Americii, de unde provine, nu se mai cultivă din cauză că străinii au acum alte soiuri mai performante și au renunțat la Ionatan.

”Nu există un Ionatan de Voinești, acest soi poate fi cultivat în toată lumea. Ionatanul este un soi american, nu mai este cultivat de americani de prin 1960. Ei l-au scos din plantație pentru că au considerat că este depășit și au alte soiuri mult mai valoroase. Într-adevăr, noi am cu Ionatan, Golden și Bot de iepure, ne-am obișnuit cu acest gust și avem impresia că mai bun de atât nu există. Vrem bio și vrem Ionatan? Păi la Ionatan dacă nu faci 12-14 tratamente pe an, nu faci nimic cu el, se umple de rapăn de făinare, nu faci nimic cu el! Acum, că mărul prezentat nu a oxidat…păi e foarte bine, înseamnă că e un soi cu o textură foarte bună și înseamnă că oxidează mai greu, nu e niciun fel de problemă! Textura de burete diferă de la soi la soi. Ionatanul pufează. Cu cât fructul este mai mare, cu atât se pompează în el mai multă apă și nutrienți și are textura aceasta!”, a mai spus fondatorul pepinierelor Roman.

Știința a clarificat de ce merele tăiate se închid la culoare pe măsură ce oxidează. Din cauză că merele sunt bogate în compuși fenolici (numiți polifenoli), care joacă un rol important în stabilirea culorii, gustului și calității nutritive a fructelor, merele devin maronii la scurt timp după tăiere.

Compușii fenolici sunt situați în vacuolele celulelor vegetale, în timp ce enzima cunoscută sub numele de polifenol-oxidaza (PPO) este localizată în structurile celulare numite plastide.

48

Când merele sunt tăiate, se realizează contactul între polifenol-oxidază și compușii fenolici, care declanșează o reacție numită ”brunare enzimatică“.

Tăierea unui măr expune celulele la oxigen, ceea ce permite enzimelor să oxideze rapid compușii fenolici din structura mărului în orto-chinone. Aceste orto-chinone formează un antiseptic natural care ajută la protejarea merelor de bacterii și ciuperci.

Nivelurile concentrației fenolilor și enzimelor din mere diferă și, de aceea, și tendința de schimbare a culorii variază de la soi la soi, fiind influențată și de condițiile de creștere, scrie ziaruldesanatate.ro.

Cât de mult rău ne face "frica" de OMG? Gheorghe Ghise 04 noiembrie 2020 un articol de GHEORGHE GHIŞE

Europa este pregătită ştiinţific şi tehnic pentru a pune în aplicare noile rezultate ale cercetării în ameliorarea plantelor, însă se lovește de două mari bariere legislative.Prin platforma FarmForum, Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) a organizat conferinţa digitală "Inovaţii în ameliorarea plantelor adaptate nevoilor societăţii", în cadrul "Săptămânii Europene a Biotehnologiilor". Organizatorii dezbaterii şi-au propus să abordeze subiecte de actualitate pentru agricultură şi alimentaţie, în mod transparent şi asumat. "Aceasta este platforma unde vă propunem să veniţi dumneavoastră, consumatori, cercetători, dezvoltatori, amelioratori şi publicul larg, să vorbim despre viitorul inovării în ameliorarea plantelor" a declarat Cristina Cionga, Director Afaceri Europene APPR şi moderator al conferinţei.

Conferinţa s-a desfăşurat cu sprijinul: Asociaţia producătorilor şi utilizatorilor de biotehnologii agricole (Agrobiotechrom), Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) şi Departamentul de Agricultură al Statelor Unite (USDA) şi Ambasada Statelor Unite la Bucureşti, într-un cadru pus la dispoziţie de Asociaţia europeană EuropaBio.

Speakeri de seamă

 Evenimentul a fost marcat de intervenţiile unor specialişti de la Bruxelles şi Washington pe teme precum: "Nevoia europeană de inovaţie în ameliorarea plantelor" - Petra Jorasch (Euroseeds); "O perspectivă globală a abordărilor de reglementare pentru biotehnologii de precizie în ameliorare" - Diane Wray-Cahen (Foreign Agricultural Service, USDA) şi "Fermierii Europei despre nevoia de inovare în agricultură" - Dominique Dejonckheere, senior policy advisor, Copa-Cogeca.

49

La finalul prezentărilor au mai luat cuvântul dr. Toma Dinu (Agrobiotechrom), Alina Creţu (APPR) şi Maria Cirja (AISR).

 

 Vulnerablilitate

 "Este extrem de important ca populaţia globului să aibă acces la surse independente de alimente pe care să poată conta. Criza pandemiei de coronavirus, dar şi alte virusuri care ameninţă sănătatea umană şi animală, ca PPA, ne-au amintit cât de importante sunt siguranţa şi stabilitatea în producţia de alimente. Este important ca lumea liberă să aibă stocuri de alimente fiabile şi stabile pentru a-şi proteja populaţiile", a subliniat, încă de la începutul dezbaterii, Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la Bucureşti.

 Acum e momentul inovaţiilor în ameliorarea plantelor

 Ne aflăm într-o situaţie fără precedent şi România trece prin cea mai gravă secetă din ultimii peste 40-50 de ani. Aşa cum a remarcat Emil Dumitru, strategia verde pe care Uniunea Europeană o propune pe politica agricolă comună (PAC) este de aşa natură încât fermierii vor produce mai puţină hrană, dar cu resurse mai multe (costuri crescute), în condiţiile în care ei totuşi trebuie să îşi menţină competitivitatea. Totodată, restricţionarea pesticidelor ne oferă şansa de a pune în aplicare noile tehnici de ameliorare a plantelor.

Europa este pregătită ştiinţific şi tehnic pentru a pune în aplicare noile rezultate ale cercetării în ameliorarea plantelor, iar acum doar barierele legislative opresc această aplicare a progresului ştiinţific în interesul fermierilor şi al consumatorilor. De cele mai multe ori, atât autorităţile naţionale, cât şi ale CE votează negativ, chiar dacă există avizele Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), iar hotărârile se iau strict în plan emoţional, fără a ţine seama de argumentele ştiinţifice.

 Inovaţii sub incidenţa legislaţiei OMG

50

 Reamintim că, prin decizia Curţii Europene de Justiţie, toate plantele obţinute prin mutageneză cad acum sub incidenţa regimului organismelor modificate genetic (OMG), aşa cum sunt definite în Art. 2 al Directivei privind OMG 2001/18. Există o singură excepţie în Anexa IB, care se aplică numai organismelor produse în mod convenţional şi a celor obţinute prin mutageneză şi care au fost folosite în mai multe aplicaţii şi şi-au dovedit siguranţa pe un termen lung. De asemenea, mutageneza aleatorie, editarea genetică a genomului şi metodele CRISPR sunt avute în vedere în mod deosebit în cazul acestei decizii.

Ultimele tehnici de ameliorare, aşa numitele tehnici de precizie, cad sub incidenţa legislaţiei OMG, în timp ce metodele mai vechi, cum ar fi mutageneza aleatorie, cad sub incidenţa legislaţiei referitoare la produsele convenţionale, deşi produsele rezultate obţinute prin ambele metode pot să se prezinte şi să se pot comporte la fel.

Înregistrarea conferinţei “Inovaţii în ameliorarea plantelor adaptate nevoilor societăţii” o puteţi urmări AICI!

Suntem într-un cerc vicios şi cred că nu informăm suficient consumatorii, noi, fermierii şi autorităţile, poate nici amelioratorii, nu ştiu unde este vina. Tocmai în acest sens ne-am gândit noi, APPR, să punem la dispoziţie o platformă de comunicare unde să reunim păreri diferite şi să ne exprimăm nedumerirea şi să încercăm să găsim onest răspunsuriCRISTINA CIONGADirector Afaceri Europene APPR

COMPONENŢA EUROSEEDSAsociaţia europeană a industriei seminţelor din Uniunea Europeană este o asociaţie comercială specifică industriei seminţelor din Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European, care include peste 34 de asociaţii naţionale membre din state UE, şi nu numai, precum şi 67 de companii, membri direcţi, inclusiv din industriile asociate domeniului.Euroseeds reuneşte toţi actorii implicaţi în această industrie cu peste 52 mii de angajaţi, o valoare a seminţelor comercializate de peste 10 miliarde de

51

euro şi produse agricole rezultate la poarta fermei ce depăşeşc suma de 100 miliarde de euro.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Afacerile Alka Trading Co, distribuitorului napolitanelor Alfers şi al covrigeilor Toortitzi, au crescut cu 15% în 2019, la peste 227,7 milioane de lei Laurentiu Cotu 04.11.2020,

Alka Trading Co, cea mai mare companie din grupul Alka, distribuitorul napolitanelor Alfers, al covrigeilor Toortitzi şi al brandului de cafea Stretto, a finalizat anul 2019 cu o cifră de afaceri de peste 227,7 mil. lei (48 mil. euro), în creştere cu 15% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

Compania a avut anul trecut un profit net de peste 2,7 mil. lei (582.000 de euro), mai mare cu 12% faţă de anul anterior, conform datelor publice. Alka Trading Co a ajuns în 2019 la un număr mediu de 345 de angajaţi.  În prezent distribuţia Alka Group acoperă peste 30.000 puncte de desfacere şi se bazează atât pe propria forţă de distribuţie, cât şi pe parteneri externi, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei.

Distribuţia internă acoperă 7 centre regionale (Mogoşoaia şi Glina (Ilfov), Piteşti, Ploieşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Bacău, Brăila, Constanţa, Oradea şi Focşani) şi deserveşte peste 8.000 de puncte de desfacere. Grupul Alka este prezent pe mai multe categorii de produse din industria alimentară: napolitane (Alfers), prăjituri (Prăjitura Casei), biscuiţi (Biscuiţii Casei), snacksuri sărate (Toortitzi), dar şi pe segmentul de cafea cu brandurile Stretto şi Gold Mocca. De asemenea, producătorul are în portofoliu şi

52

branduri de napolitane şi biscuitţi Dr. Krantz. Alka Group deţine două fabrici pe piaţa locală, în Bucureşti şi Ploieşti.

 Pentru export Alka a creat brandurile Elephant (Toortitzi) şi Alka Home Cake (Prăjitura Casei), compania ajungând să fie prezentă pe circa 40 de pieţe de pe cinci continente, conform informaţiilor anterioare furnizate de reprezentanţii Alka. Alka Group este o afacere fondată în urmă cu 26 de ani de familia israeliană Krenzia.

ZF Investiţi în România! Ovidiu Spînu, Super Lactis: Am finalizat recent o investiţie de peste 500.000 de euro pentru o hală de 1.600 mp cu birouri şi spaţii de depozitare, 04.11.2020 Alex Ciutacu

Super Lactis procesează circa 700.000 de litri de lapte de capră pe an şi produce peste 100 de tone de lactate.

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/zf-investiti-in-romania-ovidiu-spinu-super-lactis-am-finalizat-19731464

Producătorul lactatelor La Colline din localitatea Feleacu, judeţul Cluj, a finalizat în 2020 o investiţie de peste 500.000 de euro pentru o hală de 1.600 mp cu birouri şi spaţii de depozitare, a declarat Ovidiu Spînu, administrator al companiei Super Lactis, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Ne lipsea această hală din punct de vedere logistic. Foarte multe ambalaje vin în cantităţi tot mai mari, iar preţurile unitare sunt mai mici pentru comenzile mari, iar în ceea ce priveşte logistica, partea de depozitare şi sortare ne lipsea. Ne gândim să facem şi o cameră frigorifică mai mare să avem o rezervă, atât ca volum, cât şi în cazul în care una dintre camerele frigorifice pe care le avem ar intra în pană“, a explicat antreprenorul Ovidiu Spînu, care a fondat compania Super Lactis în 2005. 

În 2021, Super Lactis plănuieşte investiţii de circa 40.000-50.000 de euro pentru un transformator electric şi un generator electric. Mai mult, antreprenorul se gândeşte la diversificarea portofoliului de produse, cât şi la o strategie care ar implica alţi producători. 

53

„Ne gândim la diversificare, ne gândim că zerul este o resursă şi sunt mulţi care ar consuma zer din lapte de capră. Ne gândim la asocierea cu alţi mici producători de lactate care au o gamă şi o sortimentaţie asemănătoare, dar complementară, dar ne gândim şi la pieţe de export, la românii din străinătate“. 

Super Lactis procesează circa 700.000 de litri de lapte de capră pe an şi produce peste 100 de tone de lactate. Laptele de capră este colectat de la fermieri de la o distanţă de maximum 100 de kilometri în jurul unităţii de procesare. 

„Avem două rute de colectare şi mergem circa 100 km în jurul unităţii de procesare. Dincolo de această distanţă preţurile de transport şi colectare devin prea mari, ar trebui volume mari de lapte pentru a fi rentabil transportul. Ne învârtim în jurul Clujului, intrăm în Sălaj pe o rută de nord şi în Alba pe o rută de sud. Cisternele noastre colectează într-o zi de pe ruta de nord şi în cealaltă de pe ruta de sud. Practic, laptele pe două zile este adunat în fermă pentru a avea o masă critică suficientă pentru a face rentabilă colectarea“, a declarat Ovidiu Spînu, administrator al Super Lactis

Invitatul a explicat că relaţia cu fermierii este una bună încă de la începuturile La Colline, iar fermierii sunt deschişi la relaţia cu procesatorii. 

„Am crescut împreună, avem câţiva fermieri cu care suntem în parteneriat de la începuturi din 2007, alţii au venit pe parcurs. (…) Avem un caiet de sarcini destul de sofisticat şi destul de complicat pe care fermierul trebuie să îl urmeze astfel încât să colectăm lapte la standarde europene, din care se pot face produse de calitate“. 

Compania Super Lactis vinde lactatele La Colline în magazinul propriu, în lanţurile de supermarket-uri, cât şi prin intermediul online-ului sau către sectorul HoReCa. Cu toate acestea, scăderea din sectorul HoReCa se simte, în contextul în care un procent de 10% din cifra de afaceri era realizat prin clienţi din industria ospitalităţii. 

„HoReCa are o pondere mare, tot ce însemna festivitate, că-I nuntă, banchet, petrecere de orice fel sau eveniment s-au anulat. Produsele noastre fiind din gama premium erau pe acele platouri şi au lipsit în această perioadă. Acel 10% din cifra de afaceri realizat pe HoRea a scăzut la mai puţin de jumătate şi a fluctuat“. 

Cu toate acestea, magazinul de la poarta fabricii a avut vânzări mai mari, iar Ovidiu Spînu se gândeşte la investiţii în modernizarea acestuia şi la

54

reamenajearea locaţiei într-un concept modern care să permită atât achiziţionare de produse, cât şi consum la locaţie, sub diferite forme. 

„Au crescut vânzările online în perioada declanşării pandemiei, au crescut vânzările directe la magazinul de prezentare de la poarta fabricii, cred că aceastea au crescut de 3-4 ori. Poate lumea are mai multă disponibilitate de a ieşi, de a se aproviziona direct de la producător“. 

În 2020 compania a dezvoltat o nouă gamă de lactate, creată dintr-un mix de lapte de capră şi lapte de vacă. Această gamă a fost gândită în sistem „de criză“, cu preţuri aproape la jumătate faţă de lactatele realizate doar din lapte de capră. 

Un procent care fluctează pe parcursul anului între 15% şi 25% din businessul Super Lactis este realizat la export, în Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă. 

„Capacitate mai mare nu avem, am exportat în Olanda şi Franţa în urmă cu câţiva ani, dar nu sub brand propriu, ci brânză de lucru. Aş puncta că Budapesta, Bratislava şi Praga absorb o cantitate destul de mare de brânzeturi de capră atât pentru rezidenţi, dar şi când există turişti pentru că aceştia sunt mari consumatori de alimente fine“. 

Super Lactis a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3,7 mil. lei în 2019 şi un profit de circa 600.000 lei. „Ne-am mulţumi cu 90-95% din cifra de afaceri de anul trecut, am fost pe o creştere de când am început şi ne permitem un an cu performanţă mai mică, mai ales că spre finalul anului am observat o tendinţă de recuperare şi comenzile au început să fie relativ consistente“. 

În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, Super Lactis lucrează astăzi cu 16 oameni şi nu a concediat de la începutul crizei. 

 Care sunt principalele probleme identificate de Super Lactis în România: 

► Forţa de muncă este o problemă şi forţa de muncă calificată în domeniul agroalimentar. Sesizăm că ni se adună anii întregii echipe şi din spate vin foarte puţini tineri dispuşi să înveţe, să muncească şi să aibă răbdare. Tinerii din ziua de astăzi vin cu aşteptări destul de mari şi parcă nu au răbdarea pe care a avut-o generaţia mea. 

► Infrastructura. După ce ieşi din România în Ungaria ai autostradă, ai toate facilităţile, totul merge şnur. Avem câteva bucăţi de autostradă şi la noi, dar nu te obişnuieşti bine cu autostrada că ieşi din nou pe drum naţional, în micile orăşele unde sunt blocaje. O altă infrastructură este cea de

55

electricitate, transformatorul pe care îl avem deocamdată este din anii 50-60 şi se defectează constant.

Angelli Spumante & Aperitive, importatorul spumantelor Angelli, a ajuns la afaceri de 12 mil. euro în 2019 04.11.2020,

Angelli Spumante & Aperitive, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa spumantelor, a finalizat anul 2019 cu o cifră de afaceri de peste 56,3 mil. lei (aproximativ 12 mil. euro), în creştere cu 3,5% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

Compania a avut anul trecut un profit net de peste 6,4 mil. lei (1,4 mil. euro), situându-se aproximativ la acelaşi nivel cu anul precedent, conform datelor publice. Angelli Spumante & Aperitive a ajuns în 2019 la un număr mediu de 84 de angajaţi.    

Compania nu mai produce în România din anul 2014, mutând peste hotare producţia pe fondul condiţiilor economice dificile de pe plan local. Compania, care anterior se numea Astese Production, a fost fondată în 1994 şi a fost preluată de grupul german Henkell & Co. în 2003.

În prezent are în portofoliu atât vinuri spumante, cât şi aperitive. La începutul acestui an, Henkell a fuzionat cu grupul spaniol Freixenet, lider pe piaţă pentru categoria de vinuri spumante de tip cava (vinuri spaniole). Astăzi, Henkell & Freixenet este lider de piaţă în Germania, Spania, Italia, SUA, Austria, Elveţia, Ungaria, Polonia şi Belgia.

Cramele Recaş: Vânzările de vin îmbuteliat au scăzut cu 10% pe piaţa locală, dar au crescut în acelaşi ritm la export. Reţeaua de magazine partenere a rămas constantă în S1/2020 Cristina Roşca 03.11.2020,

Anul 2020 este unul de referinţă în istoria viticolă şi oenologică a centrului viticol Banat, fiind vorba probabil de cea mai bună recoltă din ultimii 30-40 de ani, potrivit lui Gheorghe Iova, acţionar în Cramele Recaş.

56

♦ Cramele Recaş este cel mai mare producător local de vin după cifra de afaceri ♦ Operaţiunile sunt administrate prin mai multe firme, cea mai mare având afaceri de 200 mil. lei ♦ Pentru 2020 este aşteptată o creştere de 8% a businessului ♦ Compania operează 1.150 de hectare de viţă-de-vie la Recaş în judeţul Timiş şi la Miniş în judeţul Arad.

„După lunile de regres din perioada stării de urgenţă, piaţa românească a început să dea semne de revenire începând din luna iunie a acestui an. Chiar dacă sectorul HoReCa rămâne în stare de semiblocaj, retailul a crescut în această perioadă, la fel şi piaţa online, chiar dacă nu spectaculos în ponderea generală de vânzări“, spune Răzvan Jurca, marketing manager la Cramele Recaş.

Pentru 2020, la Cramele Recaş, pe cea mai mare firmă din grup - Cramele Recaş SA -, este estimată o cifră de afaceri de 215 milioane de lei, adică o creştere de 8% faţă de anul precedent. Aici sunt incluse atât vânzările de pe piaţa locală, cât şi exporturile.

Şi o veste bună: Vinurile roşii arată un potenţial extraordinar. 2020 va intra în rândul anilor de referinţă din punctul de vedere al calităţii 04 nov 2020 de Roxana Petrescu

Vinul roşu rezultat din strugurii anului 2020 are toate şansele să devină un produs excepţional, statisticile arătând că din cinci în cinci ani recoltele ajung să acumuleze toate cele necesare pentru rezultate memorabile. Şi la cum au mers lucrurile până acum, promisiunea unui pahar cu vin tare şi plin de personalitate ne face să mergem mai departe.

„Am încheiat campania de recoltare de aproximativ o săptămână, iar vinurile albe şi roze au fermentaţia alcoolică în mare parte gata. La prima evaluare, ele arată bine şi cred că vom avea nişte vinuri foarte bune din recolta 2020“, spune Zoe Ghiuri, partenerul Cramei Rasova, unul dintre cele mai tinere proiecte din industria locală a vinului, dar care a adus picătura de îndrăzneală necesară acestei pieţe.

57

Ghiuri spune că specialiştii de la Rasova, afacere amplasată în Cernavodă, sunt în acest moment încântaţi de Chardonnay, Pinot Gris şi Fetească albă pentru vinurile albe şi de roze-urile din Syrah, Fetească neagră şi Pinot Noir.

„Cu siguranţă, în vara lui 2021 vom avea nişte vinuri roze cel puţin la fel de bune ca cele din 2019. Vinurile roşii însă arată un potenţial extraordinar şi estimăm că 2020 va intra în rândul anilor de referinţă din punctul de vedere al calităţii“, mai spune reprezentanta Cramei Rasova.

Cristian Preotu, proprietarul Le Manoir, business cu mai multe proiecte în domeniul gastronomiei fine, vine cu o statistică ce confirmă potenţialul acestui an.

„În Bordeaux şi în Franţa, în general, se anunţă un an bun pentru calitatea vinului în 2020. În mod aproape sistematic, vinurile de Bordeaux au fost foarte bune în anii cu 5 şi 0, începând cu anul 2000 - 2005, 2010 şi 2015 au fost ani excepţionali“, spune Preotu.

Statistica pare a se aplica şi pe plan local, în ciuda unui an complicat, şi nu numai din cauza crizei sanitare.

„Este un an mai dificil din cauza secetei pe care via a resimţit-o din plin. Via a fost privată de precipitaţii atât în iarnă, cât şi la începutul verii, iar la noi, la Rasova, deoarece nu avem sistem de irigaţie, avem o producţie cu aproximativ 30% mai mică faţă de anul trecut“, mai spune Zoe Ghiuri.

58

Cu toate acestea, din punctul de vedere al potenţialului de culoare şi aromatic, 2020 este o recoltă bună. Potrivit acesteia, din cauza secetei, boabele strugurilor sunt foarte mici.

„Ne este mai greu să obţinem culoarea provensală pe care ne-o dorim la rozeuri. Raportul dintre pieliţă şi must face ca vinurile să îşi ia culoare foarte repede. Este clar un an bun pentru vinurile roşii! Conţinutul de antociani (pigmenţi naturali - n. red.) este ridicat, pieliţa strugurilor este mai groasă. Avem posibilitatea să facem nişte vinuri roşii mai concentrate“, mai spune reprezentanta Cramei Rasova. Seceta nu s-a resimţit doar în România, multe regiuni fiind confruntate cu acest fenomen.

„Este un an precoce, recolta a demarat devreme cam peste tot. În Champagne s-a ajuns practic la 17 august, devansând cei cinci ani cei mai precoce pe care i-am trăit în ultimii 15 ani. Am văzut recolta de Cabernet Sauvignon la Galicea Mare (Dolj) la început de septembrie, cu struguri extrem de concentraţi, rezultat al decalării ciclului de maturitate“, spune Iulia Scavo, profesoara de matematică transformată într-unul dintre cei mai buni somelieri din lume.

Scavo mai spune că se afla în România la mijlocul lui februarie, înainte de declanşarea pandemiei şi parcă era primăvară. „S-a dus timpul lunilor ianuarie şi februarie înzăpezite când se acumulau rezerve de apă pentru vie“, adaugă ea.

Posesoare a certificării DipWSET, atestat care o plasează la nivel de expert în toate aspectele legate de vin, printre titlurile câştigate de Iulia Scavo se numără locul 3 pentru România la Campionatul European al Somelierilor din 2013 şi 2017, titlul de Campion Naţional în 2018 sau locul 5 la Cam-pionatul Mondial al Somelierilor din 2013, urmat de un loc 7 la ediţia de anul trecut a aceleiaşi competiţii. Tot ea mai spune că în multe zone vizitate a apărut fenomenul de struguri

59

uscaţi pe vie (chiar şi în Champagne, dar şi în zone din România în Dealu Mare).

„Nu au fost, din fericire, atât de arşi de soare cum s-a întâmplat în 2019, dar am văzut totuşi fenomenul, cel puţin în Franţa în Valea Loarei la Saumur şi pe anumite pante foarte expuse, la Bellet (regiune din apropierea Nisei - n.red.).“

Un lucru e sigur, maturitatea strugurelui este decalată cam peste tot, acumulările de zahăr sunt din ce în ce mai rapide. „Este o provocare reală pentru producători“, mai spune Scavo.

Tot ea mai precizează că anul 2020 se prezintă în mod vizibil ca un vintage cald, vinurile vor fi generoase şi bogate în alcool, cum este tendinţa în ultimii ani, toată arta constând în a meşteşugi echilibrul cu acidităţile boabelor.

Criza sanitară a venit la rândul ei cu provocări pentru care s-au inventat soluţii din mers.

„Suntem o cramă/o afacere foarte nouă şi 2020 ne-a dat multe bătăi de cap, mult mai multe decât unei afaceri deja mature. Dacă punem la socoteală şi faptul că producţia este una agricolă cu un ciclu anual şi că ea nu poate fi oprită şi repornită în funcţie de vânzări sau de crize, cred că oricine îşi poate imagina «provocarea» numită 2020. Privind acum în urmă cred că am avut norocul şi nebunia să luăm deciziile corecte până acum“, spune Zoe Ghiuri. Astfel, în vară deşi crama nu se putea vizita (încă nu se poate), Rasova a continuat seria evenimentelor AER, organizate pe iarbă, pe terasele din curtea cramei.

„Îmi aduc aminte că primul eveniment s-a numit AER LIBER pentru că pur şi simplu asta ne-am dorit să oferim oamenilor şi cred că am reuşit.“

Mai mult, Crama Rasova pregăteşte lansarea unui nou brand de vinuri, cu un nume perfect pentru un 2020 memorabil.

60

„O să lansăm un brand nou de vinuri care se numeşte DULCE NEBUNIE.“ Povestea lui e despre oameni pasionaţi, care duc lucrurile mereu la o altă dimensiune. „Eu cred că 2020 trebuie să fie despre aceşti oameni, indiferent că sunt doctori, IT-işti, oameni de afaceri sau oameni obişnuiţi, care în «nebunia» lor vor găsi metodele să ducă lucrurile la nivelul următor, unul mai bun şi care să devină noua realitate. Asta mi-aş dori să fie 2020, o provocare care să ne facă pe toţi mai buni.“

... citeste si partea a doua ...

61